Tuburi si coarde sonore

Orice corp care vibreaza poate servi ca sursa de unde elastice n mediul n care se afla, adica poate fi o sura sonora. Sunetele se produc n corzi vibrante (vioara, corzile vocale umane), coloane de aer vibrante (orga, clarinet), placi si membrane vibrante (xilofon, difuzor, toba). Tuburile sonore Tuburile constituie o parte principala pentru instrumentele de suflat, avnd rolul rezonatorului. Sursa sonora propriu-zisa o constituie ancia prin care se produce oscilatia aerului care formeaza unde stationare n tubul sonor. entrul se formeaza ntotdeauna la ancie. !omponentele sunetului se obtin , pentru tubul desc"is, din relatia # $n % v&n'(l, iar pentru tubul nc"is din relatia # $n % v&((n-))'*l. +ntr-un tub desc"is frecventa fundamentala corespunde (aproximativ) unui ventru al elongatiilor la fiecare capat si unui nod al elongatiilor n mi,locul tubului. -rin urmare ntr-un tub desc"is frecventa fundamentala este v'(l si sunt prezente toate armonicile. +ntr-un tub nc"is, capatul nc"is este un nod al elongatiilor. .recventa fundamentala este v'*l ceea ce constituie ,umatate din frecventa fundamentala a unui tub desc"is de aceeasi lungime. Singurele tonuri superioare prezente sunt cele care dau un nod al elongatiilor la capatul nc"is si un ventru la capatul desc"is. +naltimea sunetelor date de un tub desc"is este diferita de cea a unui tub nc"is.

Coardele sonore : Se considera o coarda de lungime l, fixata la ambele capete. /aca ea este ciupita, se vor propaga vibratii transversale de-a lungul corzii0 aceste perturbatii se reflecta pe capetele fixe si se formeaza astfel o unda stationara. 1odurile proprii de vibratie ale corzii sunt astfel excitate si aceste vibratii dau nastere unor unde longitudinale n aerul ncon,urator care le transmite pna la urec"ile noastre ca un sunet muzical. !nd exercitam vibratii n aceasta coarda n locurile n care este fixata coarda, adica la capetele ei, se formeaza noduri0 iar la mi,locul coardei se va forma un. 2cestei vibratii i corespunde o anumita frecventa $).

/ar, n afara de aceasta unda stationara , se poate stabili n coarda o unda stationara cu trei noduri # doua la capetele coardei si unul la mi,loc. 2cestei vibratii i corespunde frecventa $(, de ( ori mai mare dect frecventa $) a primei vibratii. Tot astfel se pot stabili unde stationare cu patru noduri de frecventa $3, etc. 2sadar aceeasi coarda poate emite vibratii sonore nu numai cu frecventa fundamentala $), ci si cu asa-anumitele armonice superioare (tonuri superioare) de frecvente $4%(45))$), unde 4 este un numar ntreg. Tonurile superioare ale caror frecvente sunt multipli ntregi ai frecventei fundamentale, formeaza o serie armonica. .undamentala este prima armonica. .recventa ($) este primul ton superior sau a doua armonica, frecventa 3$) este al doilea ton superior sau a treia armonica s.a.m.d.

Tuburile si coardele sonore se regasesc in special la instrumentele muzicale. /in categoria tuburilor sonore fac parte ma,oritatea instrumentelor de suflat cum ar fi clarinetul, fagotul, trombonul sau flautul, dar si cu clape- orga de biserica. !ategoria coardelor sonore cuprinde o gama mai larga de instrumente clasate pe 3 categorii(sunete produse prin ciupirea, lovirea sau prin frecarea corzii) **Deoarece am studiat 9 ani de pian principal si cativa ani de chitara in particular, am ales sa vorbesc prezint mai detaliat subcapitolul coarde sonore.** 6n instrument muzical cu corzi este alcatuit din# -Sursa sonora% !oarde sonore -7lement rezonator% olumul de aer din cutia de rezonanta(de exemplu din cutia c"itarii). Sunetele origineaza cu vibratia coardelor (produsa cu un arcus, prin ciupire sau prin lovire). 2stfel, sunetul slab si fara muzicalitate al vibratorului este amplificat si imbogatit cu frecventele de rezonanta, al caror spectru creeaza timbrul. 8n final, ia nastere si se propaga o unda sonora ce creeaza un sistem de unde stationare. .recventele fundamentale sunt determinate de caracteristicile geometrice ale sursei de la care se propaga unda,iar ansamblul armonicelor(timbrul) este determinat de rezonatorul care amplifica sunetul initial,adaugandu-8 seria propriilor frecvente.

Vibratia unei corzi, fercventa fundamentala si primele 6 armonici superioare

!oarda sonora este sursa sonora pentru toate instrumentele cu corzi. Toate aceste instrumente emit sunete atat direct, cat si prin cutia de rezonanta care are o importanta esentiala pentru timbrul sunetului. 6ndele sonore emise de o coarda sonora au frecvente identice cu frecventele proprii ale corzii, determinate de relatia# 8n miscarea reala a unei corzi sonore sunt generate simultan, atat sunetul fundamental cat si armonicele lui. -rin apasarea corzilor pe tastiera viorii se modifica lungimea 9 a corzii care vibreaza ceea ce conduce, conform relatiei precedente la modificarea frecventei sunetelor emise. 9a instrumentele cu corzi, unele corzi sunt infasurate cu sarma, ceea ce mareste masa pe unitatea de lungime, 6, astfel incat sa se genereze o frecventa ,oasa fara a se folosi o coarda de lungime incomod de mare. 8n trecut, corzile muzicale se confectionau din intestine de oaie. 2cum se utilizeaza fire de otel, alia,e de aluminiu,argint, nailon si matase. -e coarda sol a viorii sau mia c"itarei se infasoara un fir de argint. -e corzile lungi ale pianului se infasoara un fir de cupru. -rin aceasta ingrosare si ingreunare se obtin sunetele ,oase dorite, evitandu-se folosirea fibrelor omogene groase, greu de fixat si de intins. !orzile vibreaza si produc sunete daca sunt scoase din pozitia lor de ec"ilibru. 2ceasta se poate intampla prin ciupire la "arpa si c"itara, prin frecare cu arcus care furnizeaza continuu energie corzii, pentru a-i intretine oscilatia la vioara, viola, violoncel, si contrabas sau prin lovire la pian si la tambal.

!oarda poate vibra pe intreaga ei lungime emitand sunetul fundamental. /aca vibreaza in doua segmente egale, fiecare dintre ele va avea frecventa dubla fata de sunetul fundamental, coarda emitand armonica a doua. -unctele initiale de fixare ale corzii sunt nodurile de amplitudine ale vibratiei, iar punctele unde amplitudinea este maxima, ventrele de amplitudine. !and coarda vibreaza pe toata lungimea ei, se constata existent unui ventru in centru si a doua noduri la extremitati. /aca se creeaza un al treilea punct fix (nod ) la mi,locul corzii, introducand acolo un prag, se constata ca ,umatatile corzii vibreaza cu o aceeasi frecventa, care este dublu frecventei fundamentale. 2cest sunte seaman cu cel fundamental, insa este mai inalt, la octava primului# este a doua armonica. /ivizand coarda in trei parti , o portiune de aceasta lungime da o frecventa de trei ori mai mare decat cea fundamental. 2ceasta este cea de a treia armonica sau cvinta suntelui precedent. 8n continuare, facand sa vibreze portiuni de coarda cu lungimea *,:,; ori mai mica decat cea intitiala , se vor auzi sunete tot mai intalte, cu frecvente care sunt multipli intregi ai frecventei fundamentale. 2rmonicele se aud practice simultan , dar intai se produc cele mai inalte si treptat cele mai ,oase. !oarda intra in vibratie pe portiuni din ce in ce mai lungi si numai la urma pe toata lungimea ei. !orzile ciupite, probabil sunt cele mai vec"i instrumente cu coarde inventate n istorie. Sunt ciupite cu degetele ori cu a,utorul unui mic obiect elastic aezat ntre degete sau aflat n mecanica instrumentului (dup< caz), numit plectru sau, colocvial, pan<. -entru instrumentele ale c<ror coarde sunt ntinse deasupra cutiei de rezonan<, gaura de rezonan < este larg<, sub forma unei rozete (rotunde sau ovale, cel mai adesea) sau, mai rar, a efurilor. 9a corzile lovite, procedeul de executie este asemanator cu ciupirea. -entru punerea in vibratie a corzilor, se folosesc ciocanele ale caror capete sunt imbracate in pasla = ele sunt fie manuite de interpret (in numar de doua, fiecarei maini revenindu-i unul), fie actionate prin mecanica instrumentului. !ele mai cunoscute instrumente cu coarde lovite sunt pianul si tambalul. 9a pian, coarda intra in vibratie fiind lovita de un ciocanel de lemn, al carui cap este acoperit cu un strat gros de pasla itarita (fetru special), pentru indulcirea sunetelor. Sub actiunea ciocanelului, regiunea lovita de corzi, se deformeaza elastic , deformatia propagandu-se in ambele sensuri pana la capetele corzii unde se reflecta dand nastere unui sitem de unde stationare. !and unda reflectata

a,unge in dreptul ciocanelului, coarda este din nou deformata, iar ciocanelul este impins sa sara inapoi este impingerea produsa de sosirea primei unde reflectate de punctele de fixare ale corzii. /e aceea, contactul coarda-ciocanel are o durata extreme de scurta, corespunzatoare timpului in care se propaga miscarea de dus-intors de-a lungul corzii. !iocanelul bate coarda la )'> din lungimea ei, astfel ca aici ia nastere un ventru de amplitudine. Sunetul se poate obtine c"iar la apasarea numai pe ,umatate a clapei, ceea ce permite executarea pasa,elor rapide si obtinerea unor efecte expresive. /e la sunetul cel mai slab la cel mai tare, de la cea mai mica la cea mai mare viteza de atac, de la legato-ul cel mai strans la cel mai sec staccato , interpretul are la indemana o vast agama de posibilitati material, capabile sa permita redarea oricaror nuante expresive.

Observatie: Pentru a fi perceput de urechea uman, frecvena sunetului trebuie s fie cuprins ntre 2 !z "i 2 !z.

#cest tabel prezinta fercventa tuturor sunetelor din cadrul a 2 octave, incepand cu $o central si terminand cu $o%ul superior.

&eb'rafie (((.(i)ipedia.ro (((.fizica.ro biblioteca.re'ielive.ro http:**(((.cursuridechitaraonline.ro ro.sicribd.com

Proiect realizat de Dron George, clasa a XI-a D, Colegiul National A.T.Laurian Botosani