In Anglia, fn timpul domniei Reginei Elisabeta I (1558-1603), a hlat na-5tere o noua forma de teatru care a adus noi stihlri

de reprezentatii, foarte popu1are, panii fn primii ani ai secoluhli aI17-1ea. Astazi, aceasta perioadii este numita marea epoca a dramaturgiei
p erioada drarnaturgiei cunoscuta engleze ca

O Un portret ce s-ar putea sa il infa~i~eze pe scriitorul Cristopher Marlowe (1564-1593). Poet, cu un sim~amant acut pentru frumuse~ea senzuala. el a fost implicat in intrigile politice ~i a fost ucis in timpul unei incaerari intr-o carciuma. piesele mai noi, care f~ceau referire la noua moralitate, erau despre Inv~ta:turile cre$tine asupra progresului moral ai omului, de-a lungul Intregii sale vie1;i. Piesele laice Autorii greci $i romani nu erau, binelnteles, cre$tini $i deci piesele lor f~ceau referire la proprii lor zei $i eroi, cu reprezen~ri ale puternicelor mituri antice. O bum cunoa$tere a acestor lucrari a dus la apari:tia unui nou stil al pieselor engleze$ti, unul care s~ nu aib;1 doar subiecte religioase, forme traditionale $i personaje consacrate. Aceste tras~turi au devenit cruciale pentru apari:tia unei noi dramaturgii. Piesele laice (non-religioase) au inlocuit, In cele din unru1, piesele cu caracter religios, In timpul dinastiei Tudorilor. Aceasta s-a datorat, partial, influentei curentului Rena$terii $i paI1ial faptului cl unru1torul rege, Henric al vm-lea, a avut o dispu~ cu papalitatea pe la 1530. Disputa a dus la Inceputul unei perioade de $ov~ieli religioase din partea Angliei, Intre protestantism $i catolicism, apoi lnapoi la protestantism, o da~ cu schimbarea monarhilor, ceea ce a ~cut ca religia sa nu mai poa~ fi dez~tu~ prin intermediul pieselor de teatru. De fapt, In anul 1543 regele Henric ai VIII-lea a fost cel care a interzis interpretarile din Scripturn, pe orice scena public~, printr-o Lege a Par1amentului. Studiul clasicilor i-a afectat mai ales pe cei 1nstlri1;i,care-$i puteau permite o educa1;iealeas~ $i, Incepand cu anii 1480, a avut loc un adevarat avant ai activi~1;iior dramaturgice, In cadrul universi~1;iior, ai marilor $Coli $i In capelele regale, 49

"' ~ .c u

eng1eze.
marea lla.5tere epoal catorva a

~
'0 ~ .. a .c IX o1S

a dat

dintre cei mai mari scriitori de limba engleza -Marlowe, Shakespeare ~i Jonson -~i multe din piesele i;crise ~i jucate 1n acea perioada sunt ~i astazi reluate 1n multe din asociatiile teatrale ~i sunt studiate 1n 1ntreaga lume. Piesele scrise ~i jucate 1n acea perioada au un caracter de unicitate. Au existat schimbari majore care le-au marcat evolu~: subiectele pieselor nu mai aveau acel caracter evident religios sau care sa reflecte mesajul bisericii; ele erau acum scrise de autori individuali ~i 1ncepeau sa nu mai respecte vechile forme, traditionaliste, prestabilite; au aparut actorii profesioni.5ti ~i, 1n cele din urma, dupa ce efectele acestor schimbari au devenit evidente, s-a trecut la construqia unor teatre 1n care aceste noi piese sa poata fi jucate. inflorirea drarnaturgiei engleze s-a datorat ~i noii stabilitati politice, instaurata de primii monarhi ai dinastiei Tudorilor dar ~i schimbarilor religioase care au afectat tara, 1n perioada regelui .Henric al vm-lea. jn ciuda faptului ca radacinile pot fi regasite chiar 1n urma cu citeva secole, elementul semnificativ al marii transformari da-

teaza din timpul domniei lui Henric ai VII-lea, care a ajuns la tronul Angliei in anull485. Noul rege a invitat la curtea regala pe cei mai cunoscuti ganditori, savanti ~i a1ti,'iti ai vremii ~i i-a incurajat pe rnarii carturari englezi sa calatoreasca rnai mult in strainatate. Rezultatul a constat intr-un aflux de idei stimulative, iar vechea invataturn, care a produs aparitia Rena~terii, cu noile sale cuno~tinte despre culturile antice ale Greciei ~i Romei, au condus la o noua orientare privind cultura ~i artele. Influen~ clasicilor Au aparut pentru prirna data lucrnrile traduse ale marilor drarnaturgi greci ~i romani. Acestea le-au deschis ochii unor oameni pentru care limba latin;l era doar o limba a ritualurilor religioase ~i pentru care piesele se rezurnau la ~a numitele "rnistere", jucate in Evu1 Mediu, in vreme ce

MAREA EPocA A DRAMEI ENGLEZE unde elevii ~i co~tii interpretau lucrnrile clasice In limbile greaca ~i latina. Publicul s-a familiarizat astfel cu marile comedii ~i tragedii ale Greciei ~i Romei antice, ceea ce a dus la aparitia unui nou stil, cunoscut sub numele de interludiu care se interpreta In saloanele nobililor . Dupa ce regele Henric al VIII-lea a ajuns pe tronul Angliei, au fost compuse special numeroase asemenea noi interludii, de catre marii carturari, pentru a fi interpretate la curtea rega1a, ele flind mult mai potrivite pentru spectacolele de divertisment decat pentru a transmite Invataturile religioase. Un interludiu, interpretat In anul 1497, reprezint:l, dupa datele actuale, prima piesa englezeasca cu personaje inspirate din literatura latina. Intitulat:l Fulgens $i Lucrece, piesa a fost scrisa de un capelan al cardinalului Morton, pe nume Hemy Medwall ~i este una dintre piesele cunoscute, cu un autor individual, nominalizat, ~i In cadrul careia apare pentru prima dat:l un rol pentru o femeie. Scrisa inteligent, cu o intriga secundarn, cu caracter comic, care reproduce principala intriga dramatica, piesa a reprezentat un spectacol plin de veselie. intr-un mod aproape direct, din aceste piese sau interludii a luat fiinta dramaturgia elisabetana. Actorii profesioni~ti Cenzurarea pieselor cu caracter religios ~i abolirea (ce dateaza din anul 1548) tuturor zilelor sfintilor, ca sarbatori publice -atunci cand se interpretau aceste piese -au pus capat pieselor mistice ~i care aveau o morala religioasa. Asociatiile actorilor care interpretau rolurile erau formate din amatori ~i disparitia treptat:l a pieselor cu tent:l religioasa a dus la aparitia actorilor profesio~ti. Dezvoltarea companiilor teatrale, formate din actori profesio~ti a fost mult Incurajat:l de catre nobili, carora arta interludiilor le facea o deosebit:l p1acere ~i ii determina sa-~i pastreze pe langa palate proprii actori. Pentru a economisi costurile cu Intretinerea trupelor, pe durata unui an Intreg, ei le permiteau actorilor sa c;ll~toreasca $i s~ prezinte,
interludiile, . sub numele

publicului
atunci

larg,
dind

patronului,

prezenta lor la curte nu era necesara. Un actor ambulant era tot timpul in pericol de a fi arestat pentru vagabondaj (interzis prin lege de c~tre regele Henric ai VIII-lea, lege care a fost apoi lnt~rit~ de regina Elisabeta) lns~, prin apartenenta lor la o anumita ca~ nobiliara, ei erau protejati $i, adesea, chiar bine primiti de catre autorita1;ile locale. Spectacolele de la curtea regal~ erau pe placul reginei Elisabeta, ceea ce a f~cut ca ea sa ofere chiar propria licent:l regal~, in anul1574, trupei contelui de Leicester, ca simbol ai marii ei pretuiri $i a pl~cerii de a asista la interludiile pe care aceasta le interpreta, garanrandu-i totodata $i protectie pe durata c~l~toriilor ei prin tam. Regele Iacob I a acordat licente, la cindul s~u, unor trupe de actori ambulanti $i, incepand de atunci, multi actori profesioni$ti au devenit din ce in ce mai legati de noile teatre care se construiau.

Modul de punere 1n scena al diverselor piese, de catre noii actori profesio~ti, a continuat 1n stilul vechi, traditional. Era ridicata o scena, rnai mult improvizata, de obicei 1n aer liber. Nu existau recuzite sau decoruri Insa actorii purtau ei ~i,'ii costume elaborate care puteau uneori reprezenta chiar anurnite simboluri, cum ar fi de exemplu coroane, armuri sau sabii, pentru a crea sentiinentul realitatii. Daca actiunea avea trei acte diferite, se realiza o reprezentare foarte simplificata a fiecareia, plasate 1n trei locuri dif~rite de pe scena $i actorii se deplasau dintr-o zona 1n alta a scenei, pentru a indica schimbarea de decor $i de cadru. Aceasta a afectat forrna pieselor deoarece lasa mult spatiu propriei irnaginatii a spectatorului, ceea ce a facut ca limbajul descriptiv sa devina foarte important pentru realizarea fiecarui cadru din piesa. Spectacolele din hanuri Pe langa spectacolele stradale pe care le ofeieau actorii ambu1anli, ei au 1nceput sa-~i construiasca scene ~i 1n cadrul primarii1or sau a hanurilor. Reprezentatii1e din hanuri au pus piesele de teatru 1ntr-o lumirul proasta din cauza comportamentului multimii, care adesea era sub influenta berii, dar hanurile au influentat chiar modul de alcatuire al cladirilor care etau destinate teatrului elisabetan. Hanurile aveau o curte interioara sau O gradina neacoperita, cu O galerie la O Pagina de titlu a piesei Doctor Faustus de Marlowe, aparuta sub pseudonimul Charles Marklin. lIusta,ia il prezinta pe Faustus in interiorul cercului magic, invocandu-1 pe diavol. O O scena dintr-o reprezenta1ie moderna a piesei Doctor Faustus. Dupa incheirea pactului cu diavolul, Faustus se intre1ine cu unul dintre personajele care reprezinta Cele ~apte pacate de Moarte, printre care Lacomia (prezentata aici).

of the Life and Death of VoElorFauJluJ'. Written by Ch. Marhlln.

~ 8 M ~ ~
0 -"' "

amburlaine
tl,( Gr(at. Who, ji-om a Scythian Shephea~ ~ ~J bli r4r( a/Id W0/Id(rfuU C,:,nquejit' J;t':. , Jme a moft puilTan(andmightie M"rn3rch: '1:,,1 (for his Iylannie,.nd terrourin w.rre) v,.. learmed, The Scourge of God. The firft part of the two Tragicall dircourJ!S,4.1 they W(rf.(~"drtt' ttm(J moft
Citie or London.

Bridge. r i 9 " O Pagina de titlu a piesei eroice Tambur/aine, care se pare ca a transformat teatrul elisabetan. Piesa prezinta povestea unui cioban umil care reu~e~te sa devina un monarh puternic. 50

~ ~ l

O Teatrul Swan. Acest desen, o copie dupa originalul creat de catre Johannes de Witt, este singurul desen contemporan cunoscut ~i care reprezinta interiorul unui teatru elisabetan. De Witt descria teatrul Swan drept ..cel mai mare ~i mai magnific" dintre toate teatrele londoneze.

O Ben Jonson (1577-1637) a fost actor, dramaturg, poet, soldat ~i carturar. El reprezinta o personiticare a vitalita,ii vie,ii ~i literaturii iacobite. El a criticat ceea ce a considerat el a ti morala corupta a vremurilor sale jar comediile pe care lea scris s-au numarat printre marile succese ale epocii.

etajul superior ~i care Inconjura, de obicei, Intreaga cladire iar scena era plasata la un capat ai lcu!iii. Cea mai mare parte a spectatorilor statea la nivelul de jos, sub nivelul scenei, care era suprainaltata dar erau ~i unii care asistau la spectacole, de la galerie. Partea din galerie care era situata direct deasupra scenei era uneori folosita chiar de dltre actori, pentru scenele de balcon sau pentru acele scene care se petreceau pe parapetele castelelor. Teatrului din epoca elisabetana i-a crescut mult popularitatea ~i datorita interesului pe care i l-a aratat nobilimea ~i chiar Regina, Insa, de obi.cei, el era lipsit de sprijin din partea autoritatilor locale sau a bisericii. Autoritatile dezaprobau reprezenta1;iiledeoarece considerau ca acestea Indepartau oarnenii de la munca; atata timp cit ele aveau lac In timpul zilei ~i In perioada epidemiilor de ciuma, contactul dintre spectatori era un pericol de rasp:1ndire a bolii. Clericilor, piesele li se pareau obscene ~i deachiate, considerandu-Ie o fonna de divertisment care Incuraja betia. In Londra, unde fenomenul teatrului luase o mai mare arnploare, atat actorii cit ~i spectatorii pasionati erau Intr-un pemlanent pericol de a fi arestati de dltre autoritatile locale. CI3dirile teatrelor Tocmai pentru a se men!;ine la distan!;:I de bratul lung allegii, primul teatru, construit In anul1576 ~i cunoscut sub denumirea de 'Teatrul', a fost ridicat In lacalitatea Shoreditch, In afara Londrei, I~i deci In afara jurisdiqiei autoritatilor o~ului. Teatrul a fast construit de catre James Burbage, condudltorul trupei contelui de Leicester, cu ajutorul unui bacan bogat, John Brayne. lmediat dupa aceea, un al doilea teatru a fost construit, In localitatea Blackfriars, de catre un Inva!;:Itor, Richard Farrant, unde UmlaU sa interpreteze idiferite roluri chiar elevii ~colii sale. t Intr-un anumit fel, construqii!e teatrelor elisa-

betane se aseam:lrul cu construqiile realizate In acea perioada In Italia insa cea mai mare influenta au avut-o, cu siguranta, hanuri1e. Primele teatre erau mai degraba rotunde sau octogonale decit rectangulare dar , din alte puncte de vedere, ele se asemanau foalte mult cu cu11;ile interioare ale vechilor hanuri, cu locuri pentru spectatori la galerii ~i la palter, chiar cu oameni care stateau pe scaune, cu o scena neacoperita (cu toate ca scena propriu-zisa avea construit un acoperi,'i care avea menirea de a-i proteja pe actori). Se acorda o atentie mai mare acusticii decat vizibilitatii. Nu existau Inca decoruri dar pe scerul erau aduse un fel de paravane care sugerau locul de desfa~urare al actiunii -o creanga sugera o padure, o canapea; un dormitor ~.a.m.d. Scriitorii de piese Teatrul s-a deZvoltat rapid, de acum Incolo, ~i au aparut numero~i scriitori de piese (termenii de "drarrul" ~i "dramaturg" nu fusesera Inca inventati) care creau piesele de teatru. Existau numeroase companii teatrale care puneau In scerul peste 40 de piese pe an, dintre care camo jumatate erau piese noi, ceea ce a dus la o rapida deZvoltare, deloc surprinzatoare, a unor noi tehnici de scriere. in decursul unei perioade scurte de timp, au existat trei forme standard de piese, care uneori se suprapuneau -comedia (inclusiv tragi-comedia), tragedia ~i cronica sau epopeea. La doar zece ani de la inaugurarea primului teatru, Cristopher Marlowe provoca senzatie cu noile sale piese Tamburlaine ~i Doctor Faustus, un soi de tragedii renascentiste, ale caror personaje principale erau deZvaluite de-a lungul piesei printr-o f1rul introspectie psihologica ~i care prezentau o deosebita arta a nararii. Alti membrii ai acestui grup erau John Lyle, George Peele, Robert Green ~i Thomas Kydd.

Thomas Kydd a rarnas In istoria liternturii aproape la fe! de cunascut ca Marlowe, nu atat pentru talentullui poetic cat pentru faptul de a fi introdus un tip particular de tragedie, cunoscut In lumea teatral1[ englez:l sub denumirea de tragedie a rnzburulrii. Acest gen de tragedie a ap1[rut pentru prima datl In piesa sa Tragedia spaniota (1586), o pies1[ care nu prea seam1[rul cu dramele psihologice moderne. Tema rnzburulrii ern explorntl ~i Intr-a serie de alte mici 'tragedii', cum ar fi Tragedia Rdzbundtorului de Cyril Toumeur ~i Diavolul Alb de John Webster dar ~i In capodopern Hamlet de William Shakespeare. Stafii r1[zbun1[toare, soli ce aduceau mesaje dramatice din afara scenei, violenta ~i rnzbunarea sunt caracteristice acestUi gen de piese. Un stil mai original Un ait scriitor important de piese a fast Robert Wilson care, la fel ca Shakespeare, ern actor. Comediile sale aveau o intrig1[ ~i personaje inspirate din piesele italiene ~i dou1[ dintre piesele sale Cele trei femei din Londra (1581) ~i Cei trei lorzi $i cele trei femei din Londra (1588) au supravietuit pan1[ In zilele noastre ~i demonstreaz1[ modul In care a evoluat drnrnaturgia englez1[, In doar cativa ani, de la modul foarte traditionalist, cu personaje fIXe ~i un stil standard parul la personaje absolut originale care respectau deja un stilliternr ~i care ernu prinse Intr-o intrig1[ mult mai complexa. Unele din lucrnrile acestor scriitori au precedat, dar seaman1[ foarte mult, ca stil ~i continut, cu operele rnarelui Shakespeare, care au Inceput s1[aparn In 1590. Piesele lui Shakespeare sunt, evident, i'emarcabile dar , cu toate c:l sunt marcate de geniul autorului, multe dintre comediile sale pot fi foarte u~or Incadrnte, ca atmosfern, In spiritul acelei epoci, amestecind personaje ~i situatii clasice cu cele pur engleze~ti. Intriga comediilor (adesea bazate pe traduceri vagi ale unor piese straine) presupunea deghiz:lri ~i rnsturruIri de situatii, cu sfa~ituri inocent fericite care nu 'i5i propunea s;l judece umanitatea. in opern rnai tarulrului contempornn ai lui Shakespeare, Ben Jonson, ale c:Irui piese au fost interpretate In primii ani ai secolului ai17-lea, se poate obselVa o schimbare a stilului ~i, implicit, sf~itul acestei perioade scurte dar ufmitoare. in piesele lui Jonson, dintre care cele rnai cunos51

17

MAREA EPocA A DRAMEI ENGLEZE

cute sunt Volpone, Alcbimistul ~i SatMtoarea Sfantului Bartolomeu -toate comedii -se poate resimti o abordare clasicl, mai fom1ala, 1n care rolul comediei este cel de a ridiculiza prostia umarul. Jonson a scris mai multe piese pentru curte dea1t pentru oamenii obi5nuiti ~i a creat o noua fonrul, mai spectaculoasa, cunoscut:1 sub numele de feerie. Aceasta se potrivea mai bine cu atmosfera de la curte, elementele vizuale ~i cele muzicale dominau intriga, dar ea a int1uentat 1ntr-o oarecare masura ~i piesele scrise pentru a fi jucate 1n teatre. Cu toate cl erau spectacole iubite de public, ~ puritarul din cadrul bisericii Angliei s-a opus acestui gen de spectacole, din motive religioase. jn anull642, dupa izbucnirea Razboiului Civil, teatrele au fost 1nchise. Ele nu au fost redeschise dea1t dupa perioada restauratiei, 1n anull660. O O scena din una dintre cele mai reu~ite comedii ale lui Ben jonson, A/chimistul (1610). Cu toate ca jonson nu a fost desemnat oficial ca prim poet al Angliei, el s-a bucurat de o pensie din partea regelui.
O 0 ilustra~ie dintr-o colec~ie de povestiri

despre crima ~i adulter, care sta la baza piesei scrise de Thomas Middleton, Pruncul schimbat. Middleton a transformat morala cruda a povestirii intr-o piesa tragica, cu o morala mi~catoare.