Sunteți pe pagina 1din 2

Restauratia monarhiei engleze, fn 1660, a fost un motiv de sarbatoare, mai ales fn lumea teatrului.

Interzise vreme de 18 ani fn timpul domniei puritanilor, operele dramatice au revenit spectaculos pe scena, mai stralucitoare, mai deocheate ~i mai distractive decat oricand
An 1642, cand Parlamen,tulera controlat de
I factiunea puritan;l, teatrele engleze au fost Inchise, Ele nu au fost redeschise pan;l In 1660 cand a avut loc restaurarea monarhiei ~i regele Carol al II-lea a revenit la tron, jn ace~ti 18 ani dramaturgia a avut o existen:t;'l ~tears;l ~i actorii au intrat lntr-un relatiy anonimat, jn i 649 a fost promulgata: o lege care li scotea pe actori In afara legii, clasificandu-i ~"tic~lo~i ~i vagabonzi", Reprezentarea unui , spectacol era periculoas~ ~i multi actori erau arestati ~i Inchi~i de autorita:ti1e militare, Totu~i, trupe de actori ambulanti ofereau reprezentatii secrete In hanuri, case particulare sau pe terenuri de sport, Forma cea mai frecventa: de divertisment era "caraghioslacul", o comedie scuri:l, adesea prescurtarea bruta: a unei piese 01\ populare Inainte c!e interzicerea teatrului, .. O revenire triumfatoare Nu este deci surprinz;ltor c~ revenirea lui O O scena dintr-o produc~ie moderna a Carol al II-lea la Londra, In 1660, la doi ani comediei Cum e lumea a/catu;ta, scrisa de dup;l moartea lui Oliver Cromwell, a fost saluWilliam Congreve. Piesa se bucura de aceea~i tata: de majoritatea actorilor, poetilor ~i drapopularitate in randul audien~ei din secolul al maturgilor, Nu pare surprinz;ltor nici faptul c;l XX-Iea ca ~i pe vremea lui Congreve. schimbarea radical;l adus:i de restauratie a coincis cu schimb~ri majore In literatur~, au fost Sir John Etherege (1635-1692),William Dramaturgia a revenit la via:t;'l, jn deceniul Wycherley (1641-1715) ~i William Congreve care a urmat dramaturgii englezi au utilizat (1640-1729).Piesele lor portretizau de obicei noua libertate pentru a produce piese amuviata tanarului londonez; in cautare de placeri, zante, deocheate (unele extrem de vulgare ~i care-~i petrecea timpul cu bautura, jocuri de prirnitive), cinice sau satirice, At:1t scriitorii cat noroc, mare iubitor de teatru dar ~i de femei. ~i actorii l~i cuno~teau bine publicul: militari in aceste piese, tinerii galanti erau cel mai destr:lb~lati ai "Fericitului Monarh" (porecla adeseafara nici un ban In buzunar, In schimb regelui Carol al II-lea), b;lrbati pe cale de ase erau spirituali ~i ~armanti. Principalullor scop imbog~ti al;lturi de lnsotitoarele lor (care con'In viata era de a avea cat mai multe aventuri form traditiei purtau m~~ti In s;llile de teatru), amoroase, fara a cadea In capcana casatoriei, slujitoarele ~i servitorii acestora, colegi de considerata mai rea decat moartea Insa~i, cel breasl~ sau ganditori, dar ~]) o mic;l parte de putin pana In ultimul act al piesei. "plebe la stal" (partea s;llii rezervata: publicului in timp ce eroii cautau amor ~i bani, eroi."de rand"), Majoritatea audientei, din care nele I~i utilizau farmecele pentru a cadea In 'multi erau In relatii arnicale cu dramaturgii ~i gratiile unui posibil partener de casatorie. actorii, participa regulat la reprezentatii, Personajele erau judecate dupa cat de spiriComportamentullor era probabilla fel de vultuale erau, ~i nu dupa calitatile lor morale, Insa gar cu al "iubitorilor" de fotbal de azi, cunoa~terea de sine era considerata ~i ea o i Cea mai popularn forrn;l de dramaturgie din valoare morala pozitiva. ,tinipul restauratiei a fost comedia de situatie, Cele mai multe comedii au personaje ale !Trei dintre cei mai mari dramaturgi, ale c~ror lpiese sunt ~i asta:zigustate de publicul modem,

Acest tablou

din

perioada restaura~iei ofera o imagine generala despre decorurile spectaculoase ~i ale efecte care se utilizau in acea vreme.

!i; J

relateazadespre doua fernei tinere venite de la tara pentI:Ua se bucura de placerile Londrei, cei doi tineri galanti se nurnesc Freernan(barbatul liber) ~i Courtal1(curtezanul). In Rdzbunarea comicd, tot d~ Etherege,un taru1rdestrabalat, Sir Frederick Frol1ick (capricios), ~i petrece rnajoritatea timpului curtand-o pe Vaduva Bogata. In decursul vietii, Wycherley a fost chiar poreclit "Viteazul", dupa nurnele eroului principal din pie$a lui, Negustorulcinstit. Arta ca reflectare a vie~ii Drarnaturgii din epoca restauratiei afirmau deseori ca operele lor cornice erau un tablou realist al vietii, "fara lingu~ire sau sentimentalism". In prologul piesei Sotia enervatd, Vanbrugh afirma "acesta este rolul scenei, de a irnita toate nebuniile epocii, de a pune In 73

caror nume le descriu personalitatea.in piesa lui Etherege Ea ar face dacd ar putea, ce

TEATRUL

IN PERIOADA

RESTAURATIEI

fata fiecaruia o oglinda ~i sa-i arate din ce specie face parte". Cei mai multi dramaturgi ai epocii considerau ca rolullor este de a folosi comedia pentru a demascapretentiile sociale ~i ipocrizia, fara a deveni prea moralizatori. Multe comedii au descris jocul dragostei a~acum era in realitate, 1n lnalta societate. In piesa Cum e lumea alcatuitd, Congreve l~i bate joc nu de institutia casatoriei cit mai ales de ceea ce el considera a fi o pura tranzactie comerciala, cu femei cumparate ~i vindute ca bovinele, 1n functie de averea ~i pozitia familiei din care provine. In capodopera lui Wycherley, Nevasta de la lard, personajul principal se preface a fi castrat doar pentru a scapa de sotii gelo~i, iar pe feme le ln~tiinta ca nu are nici o problema. Wycherley a abordat tema "reputatiei" in societateamodema cu o privire scrutatoare ne1nduratoare.Cuvintele "onoare" '$i "reputatie" se afla constant pe buzele personajelor. Pentru Wycherley lnsa, comportamentul sexual din lnalta societate nu era un joc elegant ci oi lnvalmii~eala deliranta din curtea unui hambar. O comedie tipica epocii restauratiei de obicei are in centru un cuplu amuzant dar imoral, iar in fundal un filfizon stupid, o amanta neglijata ~i un amestecde destrabalati mai 1n virsta, de ambele sexe. O buna parte din comediile scrise 1n aceas~ perioada par superficiale ~i exclusiviste -adresate doar unei mici parti a societiitii -avind comploturile excesiv de "dantelate". Un critic de acta contemporan, dupa vizionarea unei comedii de situatie, scria: "Cum poate publicul a sa fie suficient de inteligent pentru a 1ntelegepovestirea, dar 1n acela~i timp suficient de stupid 1ncit sa-l intereseze". in ciuda acestor deficiente, perioada restauratiei a fost o epoci{ de inovatie pentru dramaturgie. Pentru priroa dat:lln istoria teatrului au api{rut pe sceni{ ~i fei11ei,ducand la cre~tereainteresului publicului fati{ de teatru. Schimbari in arta dramatica o dat:l cu prezenta femeilor ~i a unui decor abundent autorul nu mai era obligat si{ utilizeze un limbaj elaborat pentru a descrie -"feminitatea" actorilor-bi{rbati (cum a fost obligat Shakespearesi{ o faci{) sau descrierea
O Comedie la taro, Trage~ie la Londra, un desen al caricaturistului Thomas Rowlandson ( 1756-1827) care prezinta contrastul dintre statutul social al celor doua categorii de audien1e ~i reac1ia lor la spectacol.

decoruluLDrept unnare, dialogul dli1 piesele epocii restauratiei era mult mai sarac ~i mai putli1 iQt1orit decat cel dli1 perioada elizabetana, In timp ce spiritul amuzant, lumesc, ofera audientei dli1 zilele noastre o pr.ivire li1trospectivaasupra vietii acelor timpuri.

O Un portret a! celei mai mari artiste de tragedie a vremii, Sarah Kemble Siddons, realizat de Gainsborough. Fratele artistei, John Kemble, a fost directorul teatrului Covent Garden din Londra.

74