EVALUARE 4.

Clasificai diferitele tipuri de evaluri Numeroasele metode de evaluare cunoscute azi pot fi grupate n funcie de anumite criterii n vederea identificrii modului de abordare a evalurii i, n funcie de aceasta, a furnizorului de servicii de evaluare. a) In funcie de obiect, evalurile pot fi: - evaluri de bunuri mobile i imobile independente; - evaluri de grupe de bunuri i uniti generatoare de numerar; - evaluri de active economice (secii, fabrici, magazine, pri ale ntreprinderii etc); - evaluri de active i elemente intangibile; - evaluri de ntreprinderi n ansamblul lor; b) In funcie de metod, evalurile se pot grupa n: evaluri patrimoniale; abordeaz exclusiv latura cantitativ, patrimonial a bunurilor i ntreprinderilor; - evaluri bazate pe performane; abordeaz exclusiv latura calitativ - performanele financiare ale activului sau ntreprinderii, respectiv randamentul, profitabilitatea, rentabilitatea sub diferite forme de exprimare a capacitii beneficiare a activului sau ntreprinderii: profit net, dividend, cash flows etc; - evaluri combinate; abordeaz att latura cantitativ ct i cea calitativ, intrnd n logica lucrrilor, sub o form sau alta de exprimare, att patrimoniul ct i performanele activului sau ntreprinderii; - alte metode de evaluare (bazate pe volumul de activitate - cifra de afaceri, de exemplu, pe comparaii etc). c) In funcie de scop, evalurile se pot grupa n trei categorii: - evaluri contabile, sunt cele prevzute prin standardele i normele contabile, folosite n scopul elaborrii situaiilor financiare ale ntreprinderilor; - evaluri administrative, sunt cele prevzute prin acte normative diverse; cum nici un act normativ nu poate prevedea metode pentru dimensionarea impactului n gestiunea fiecrei ntreprinderi a modificrii preurilor, raportului de schimb al monedei naionale i politicilor de gestiune, evaluarea administrativ poate, nu mai din ntmplare i numai n momentul cnd a fost emis actul normativ, s se apropie de valoarea de pia a unor bunuri, niciodat ns de cea a unei ntreprinderi; - evaluri economice i financiare, sunt singurele tipuri de evaluri bazate pe expertiz i diagnostic i care au ca int final determinarea valorii de pia, innd seama de condiiile concrete de utilizare a bunurilor, de organizare i funcionare a ntreprinderilor. d) n funcie de beneficiar; pot fi abordate diferit metodele de evaluare n funcie de beneficiar: evaluri pentru asigurare, evaluri pentru creditare, evaluri pentru impozitare etc. e) In funcie de valorile obinute, evalurile se pot grupa n: evaluri care au la baz valoarea de pia Evaluri care au la baz valori diferite de valoarea de pia. Aceste evaluri utilizeaz metode care iau n considerare unitatea economic sau funciunile unui activ, altele dect capacitatea acestuia de a fi cumprat i vndut pe pia. f) Dintr-un alt unghi, metodele de evaluare pot fi grupate in: - metode aa zise clasice; sunt cele care se aplic, de regul, la ntreprinderile necotate; - metode bursiere; sunt cele care se aplic, de regul, la ntreprinderile ale cror titluri sunt tranzacionate pe o pia reglementat. Clasificarea nu este rigid, n practic fiind chiar recomandat abordarea concomitent att prin metode clasice ct i prin metode bursiere n vederea susinerii sau nlturrii unora din ipotezele avute n vedere la evaluare. 5.Care este rolul diagnosticului n evaluarea ntreprinderii? Expertul evaluator trebuie s neleag realitile din ntreprindere; s aib permanent n vedere i s considere c toate informaiile-bilan, statistici, evidene de orice fel - nu constituie dect imagini ale unei realiti, iar datoria lui este s afle realitatea nsi; numai astfel se ptrunde n intimitatea ntreprinderii dup care estimarea valorii nu este dect o chestiune de metodologie. De exemplu, la o fabric de nclminte, statisticile arat realizarea produciei prevzute, bilanul contabil reflect un stoc etc; dar acestea sunt doar imagini: analiza diagnostic arat c stocul e format din pantofi pentru brbai, numerele 4446, din care se vinde doar o pereche pe lun; expertul evaluator va trebui s rein aceast realitate cu toate consecinele care decurg. Tot astfel, la o ntreprindere industrial, puternic imobilizat, statisticile arat preocuparea conducerii pentru dezvoltarea factorului investiional, bilanul contabil reflect valoarea contabil a instalaiei de baz pus recent n funciune etc; analiza diagnostic arat ns c ntreprinderea a introdus n costuri amortizarea fiscal (beneficiind i de facilitatea de 20% n primul an) i nu amortismentul tehnico-economic realizat; expertul evaluator va trebui s rein aceast realitate cu toate consecinele care decurg din distorsiunile existente ntre valoarea contabil i valoarea economic a instalaiei de baz.

Se consider c, n evaluarea unei ntreprinderi, diagnosticului de evaluare i se atribuie cea. 80% din resursele necesare iar calculelor propriu-zise de evaluare cea 20%. Diagnosticul de evaluare permite identificarea factorilor de risc i stabilirea ipotezelor de evaluare, anticiparea viitorului ntreprinderii. Diagnosticul de evaluare permite alegerea metodelor de evaluare a ntreprinderii i tot el poate explica diferenele dintre valorile determinate de evaluatori diferii. Diagnosticul trebuie s cuprind toate laturile i sectoarele activitii i toate funciile ntreprinderii scond n eviden oportunitile, atuurile i factorii de succes ai ntreprinderii, pe de o parte, i ameninrile, slbiciunile ntreprinderii, pe de alt parte. Principalele obiective urmrite i mijloace de realizare pentru fiecare latur a activitii ntreprinderii sunt prezentate n cadrul diagnosticelor sectoriale, dup cum rezult n cele ce urmeaz. Diagnosticul are drept scop intelegerea factorilor economici care influenteaza sectorul de activitate al intreprinderii; cunoasterea regulilor concurentiale ale sectorului din care face parte intreprinderea; determinarea oportunitatilor si riscurilor, punctelor forte si slabe in present si in viitor; facultatea de integrare a rezultatelor in reprezentarea sintetica sau modelul, in sens calitativ, pe care utilizatorii raportului de evaluare il cauta in acea intreprindere pentru a deduce rapid consecintele la nivelul rezultatelor sale. Rolul diagnosticului in evaluarea intreprinderii este de a orienta evaluatorul in etapa de evaluare propriu-zisa respectiv in stabilirea ipotezelor de evaluare, alegerea metodelor, ajuta la anticiparea viitorului firmei, la depistarea factorilor de risc si la sabilirea ipotezelor de evaluare scara valorilor determinate prezentate in raportul final. 20.Care sunt paii (etapele) n determinarea activului net corectat al unei ntreprinderi? Activul net corijat al unei entiti se determin parcurgndu-se succesiv trei etape: - separarea tuturor bunurilor evideniate n bilanul contabil, n bunuri necesare exploatrii i bunuri n afara exploatrii; - reevaluarea bunurilor necesare exploatrii; - calculul matematic al activului net corijat. 21.Care sunt componentele fundamentale ale oricrei evaluri de ntreprindere? Componentele fundamentale ale unei evaluri sunt: - activul net corijat, - capacitatea beneficiar - rata de actualizare. 22.Care sunt metodele de calcul al activului net corijat al unei ntreprinderi? Activul net corijat se poate stabili prin dou metode: metoda substractiv i metoda aditiv. 25.Cum se calculeaz valoarea substanial brut a unei ntreprinderi? Explicai semnificaia acesteia. Prin valoare substanial brut (VSB) se nelege activul reevaluat n ipoteza continurii activitii, plus valoarea bunurilor folosite de ntreprindere fr a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care dei sunt nregistrate n patrimoniul ntreprinderii nu sunt folosite din diverse cauze (nchiriate etc). Valoarea substantiala bruta ( VSB) reprezinta totalitatea mijloacelor corporale ale intreprinderii, angajate si organizate pentru a realiza obiectul sau de activitate fara a tine cont de modul de finantare a acestora. Valoarea substantiala bruta, asa cum s-a mai spus de altfel, este egala cu totalitatea activului reevaluat corijat plus valoarea actuala a bunurilor pe care intreprinderea le foloseste fara a fi proprietara ( inchiriate, imprumutate, leaging etc) minus valoarea actuala a elementelor corporale care, desi sunt inregistrate in patrimoniu, nu se gasesc in intreprindere. Cu cat valoarea substantiala bruta este mai mare cu atat remuneratia sa va fi mai puternica micsorand profitul si diminuand valoarea goodwill-ului. Ea semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate utiliza ntreprinderea la un moment dat, prezentnd valoarea activului pe baza principiului prevalentei economicului asupra juridicului. 27.Ce este rata de actualizare? Rata de actualizare este un element al pieei financiare introdus n calculul parametrilor economici i indicatorilor financiari de ctre operatorii din piaa de bunuri i servicii. Fr a intra n detaliile doctrinei economiei de pia referitoare la rolul pieei financiare pentru economia real, menionm totui c acest rol este strict legat de proprietatea singurei mrfi existente n piaa financiar - banii, aceea c stnd, aduce beneficii, spre deosebire de mrfurile din piaa de bunuri i servicii, care, stnd, aduc pierderi. Actualizarea este un instrument prin care se asigur comparabilitatea unor indicatori financiari i parametri economici ce se realizeaz n perioade diferite de timp. Actualizarea sumelor reprezint un ansamblu de calcule menite s msoare valoarea actual a unei sume de bani viitoare sau trecute care depind de doi parametrii eseniali: durata temporal reinut i rata dobnzii luat n calcul pentru a msura indisponibilitatea sumei n prezent. 28.Care sunt tehnicile de actualizare?

Actualizarea se realizeaz i se exprim prin dou tehnici speciale dup cum este luat n calcul factorul timp, i anume: - dac factorul timp este luat n calcul din direcia trecut-prezent-viitor, tehnica se numete de capitalizare sau de fructificare. Regula capitalizrii sau fructificrii este urmtoarea: o sum X cheltuit n trecut (sau n prezent) are ca echivalent n prezent (sau n viitor) suma Y, numai dac pe X o amplificm cu (1 + i)n: X(1+in) =Y n care n = numrul de ani i i rata de capitalizare sau de fructificare. - dac factorul timp este luat n calcul din direcia viitor -prezent-trecut, tehnica se numete de actualizare propriu-zis. Regula actualizrii propriu -zise este urmtoarea: o sum prevzut a fi cheltuit n viitor peste n ani, Y are ca echivalent n prezent (sau n trecut) suma X numai dac pe Y o amplificm cu
XY

1 (1 i)n

1 in

n care n = numrul de ani si i rata de actualizare. Actualizarea nu are nimic direct cu devalorizarea sau cu inflaia; pur i simplu are n vedere faptul c leul de azi nu este egal cu leul de ieri i nici cu leul de mine, deoarece aceast sum, investit, mi aduce ceva n plus; acest ceva poate fi mai mare sau mai mic dect dobnda pieii. 30.Ce este actualizarea? Actualizarea este un instrument prin care se asigur comparabilitatea unor indicatori financiari i parametri economici ce se realizeaz n perioade diferite de timp. Actualizarea sumelor reprezint un ansamblu de calcule menite s msoare valoarea actual a unei sume de bani viitoare sau trecute care depind de doi parametrii eseniali: durata temporal reinut i rata dobnzii luat n calcul pentru a msura indisponibilitatea sumei n prezent. 32.Cum se determin costul capitalului propriu al unei ntreprinderi? Costul capitalului propriu se determin n baza relaiei: Ccp = Rn + (Rr Rn)x unde: Rn = rata neutr de plasament a disponibilitilor pe piaa financiar (care n condiii normale poate fi de 36%); Rr = rata cu riscuri sau totalitatea riscurilor la care este supus ntreprinderea; att cele externe (riscul de ar, riscul de ramur, riscul de politic economic, fiscal, riscul de neadaptare a managementului la exigenele economiei de pia etc), ct i cele interne (dezechilibru financiar, tehnologii nvechite, echipamente depite, produse demodate i orice punct slab reinut n cadrul diagnosticului etc); Rr - Rn = prima de risc a ntreprinderii; = coeficient care semnific volatilitatea aciunii ntreprinderii de evaluat; Beta exprim i msoar sensul i mrimea abaterii rentabilitii aciunilor ntreprinderii fa de mrimea abaterii rentabilitii aciunilor pe piaa (ramura) din care face parte ntreprinderea. Variabilitatea total a rentabilitii unei aciuni se mparte n dou: una determinat de influena pieei care se explic prin riscul sistematic numit i risc nedifereniat; alta determinat de influena caracteristicilor specifice fiecrei aciuni care se explic prin riscul specific sau nesistematic, difereniat sau individual. Riscul specific poate fi mprit n risc specific fiecrei aciuni determinat de modificri n comportamentul economic al ntreprinderii emitente sau n cel al deintorilor acestor aciuni, riscul specific ramurii industriale de care aparine ntreprinderea. n raport cu , aciunile se clasific n: - aciuni volatile cu > 1 care semnific faptul c o variaie de 1 % a indicelui general al pieii determin o variaie mai mare de 1% a rentabilitii aciunii ntreprinderii; situaia este specific ntreprinderilor din chimie, sticlrie, echipamente electrice i electronice etc, n general n industria bunurilor de consum cu o sensibilitate mai mare n raport cu comportamentul cumprtorilor; - aciuni puin volatile cu < 1 care exprim o variabilitate degresiv a rentabilitii aciunii ntreprinderii (material rulant, imobiliare, asigurri etc); - aciuni cu = 1 pentru care o variaie a rentabilitii generale antreneaz aceeai variaie a rentabilitii aciunii ntreprinderii (uniti de tip holdyng, construcii industriale, bnci etc.) 36.Ce este valoarea patrimonial a unei ntreprinderi? Prezentai cteva metode de determinare. Abordarea patrimonial urmrete estimarea unei valori de pia pentru patrimoniul ntreprinderii pornind de la situaiile sale financiare, de o manier static, fr a ine seama de potenialul economic al ntreprinderii; este o abordare minimalist care furnizeaz prilor interesate un minim de garanie asupra unei valori, la un moment dat, probnd unui investitor c exist o contrapartid pentru aciunile pe care el le deine la ntreprinderea respectiv. Valorile patrimoniale care se pot determina pentru o ntreprindere sunt: - valoarea contabil; - valoarea real sau valoarea matematic; - valoarea activului net reevaluat;

- valoarea de reconstituire sau valoarea capitalurilor permanente necesare exploatrii - activul net de lichidare; - valoarea substanial; 37.Ce este capacitatea beneficiar a unei ntreprinderi i ce semnificaie are n evaluarea unei ntreprinderi? Capacitatea beneficiar a unei ntreprinderi poate fi definit ca fiind aptitudinea unei ntreprinderi de a degaja un beneficiu n viitorul apropiat, n condiii de gestiune normale, identice cu cele din perioadele trecute, dac schimbri semnificative nu au loc n viaa ntreprinderii. Este vorba de a determina, pornind de la bilant si evidentele contabile, care este rezultatul economic rezonabil la care un comparator ar putea sa se astepte. Este ceea ce se numeste capacitatea beneficiara. Capacitatea beneficiara ceeaza usor o confuzie suplimentara: nu este vorba de un beneficiu, de un profit in sensul usual, ci de un randament financiar al totalitatii capitalurilor care finanteaza exploatarea. Capacitatea beneficiara se poate exprima prin urmtorii indicatori: - profit brut (diagnosticul financiar-contabil); - profitul net se foloseste in evaluari prin metode bazate pe capitalizarea veniturilor; - dividend folosit in evaluari bazate pe randamentul capitalului; - prin flux de trezorerie sau cash-flow folosit in evaluarile bazate pe actualizarea fluxurilor degajate de ntreprindere. Rezultatele publicate ca atare de intreprindere sunt adesea putin semnificative,ca urmare a celor 3 categorii de factori a caror incidenta tre stabilita,masurata.Influenta acestor factori asupra val.intreprinderii tre.analizata distinct si anume: -incidenta fiscalitatii -incidenta metodologiei contabile -distorsiunile voluntare ale rez.financiar. Deci,este vorba de a determina,pornind de la bilant si evidentele contabile,care este rez.econimoc rezonabil la care un eventual cumparator ar putea sa astepte.Este ceea ce se numeste Capacitate Beneficiara. 38.Care sunt paii (etapele) pentru determinarea capacitii beneficiare a unei ntreprinderi? Capacitatea beneficiar, acest profit viitor al ntreprinderii, se determin parcurgndu-se succesiv trei etape: - studiul rezultatelor trecute, - examenul - calculul matematic al capacitii beneficiare. I. Studiul rezultatelor trecute are drept scop determinarea pe trei ani in urma a profitului din bilant care indeplineste cumulativ 4 conditii: 1. este un profit stabil; 2. este un profit real; 3. este un profit cert; 4. profitul poate fi considerat ca neproductibil in viitor. Se porneste de la profitul din bilant caruia i se aduc corectii: A. corectii pe orizontala intre exercitii care scot in evidenta modificarile din legislatie. Deci trebuie sa facem comparabile bilanturile si sa le aducem la nivelul ultimului an. B. Corectii pe verticala adica pentru fiecare exetcitiu in parte de la CA pana la profitul net sunt ajustate, corectate, toate marjele intreprinderii pe baza constatarilor din diagnosticul de evaluare.: -marja bruta; -valoarea adaugata -excedent brut/net din exploatare; -profit net A. prima categorie de corecii se refera la corectarea profitului obinut din diferene de curs valutar; B. a doua categorie de corecii sunt legate de amortismente se nltura orice exces de amortizare si se aduga orice insuficienta de amortizare, referina constituind-o fie legea fiscala fie standardele profesionale emise de experii tehnici; C. a treia categorie se refera la salarii si asimilate salariilor - insuficientele sau exagerrile trebuie adugate sau eliminate, referina constituind-o standardele si studiile efectuate de experi in munca si protecia sociala; D. a patra categorie se refera la stocuri se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe ntreaga perioada, realitatea si jocul stocurilor de la nceput si sfrit de perioada, anomaliile trebuind reintegrate sau deduse din rezultatul contabil; E. a cincia categorie se refera la profituri si pierderi excepionale se rein numai acele profituri care provin din operaiuni obinuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor F. corecii legate de sinergii G. alte corecii care pot rezulta din diagnostic In concluzie, pe baza constatrilor din diagnostic, se poate creste sau se poate scdea valoarea ntreprinderii.

II. Examenul previziunilor Evaluatorul face discuii cu conducerea asupra viitorului ntreprinderii din care trebuie sa rezulte ca ntreprinderea va avea continuitate in viitor, altfel evaluatorul va folosi metode lichidative. III.Calculul matematic prin 4 variante de lucru din acre evaluatorul va folosi una: a) capacitatea beneficiara la nivelul mediei profiturilor nete anuale previzionate; se recomanda in evaluarea pentru privatizare unde trecutul este neproductibil. b) Capacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale corectate, se foloseste in evaluari pt fuziuni, divizari, majorari de capital. c) Capacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale din intreaga periaoda trecuta si viitoare; se utilizeaza in evaluarea pt vanzari intre proprietari privati. d) Capacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale din diferite perioade trecute si viitoare, de ex: 3 ani din trecut si 1 an viitorsau 1 an trecut si 3 ani viitor. 40.Care sunt variantele teoretice de calcul matematic al capacitii beneficiare a unei ntreprinderi? Se poate utiliza una din urmtoarele patru variante: - capacitatea beneficiar ca medie a profiturilor nete anuale provizionale, variant recomandat n cazul evalurilor pentru privatizare (CBj); - capacitatea beneficiar ca medie a profiturilor nete anuale corectate (CB2); - capacitatea beneficiar ca medie a profiturilor nete anuale din ntreaga perioad trecut i viitoare (CB3); - capacitatea beneficiar ca medie a profiturilor nete anuale din diferite perioade trecute i viitoare (CB4). 41.Ce nelegei prin perioada de referin a unei ntreprinderi n evaluarea acesteia pe baza performanelor financiare? Perioada de referin exprimat n numr de ani corespunde perioadei de prognoz a ntreprinderii, adic perioada la sfritul creia proprietarul ar trebui s -i schimbe atitudinea fa de afacerea sa. Schimbarea de atitudine const n provocarea unor astfel de modificri n viaa ntreprinderii care s-i permit s-i reia ciclul vieii; astfel de modificri constau n iniierea unor ci de restructurare, cum ar fi: formarea de noi societi comerciale, fuziunea, divizarea, asocierea cu pri ale ntreprinderii, injecii de capital pentru nlocuirea tehnologiilor, modernizarea echipamentelor, renoirea produselor etc. Deci, perioada de referin se exprim de regul n ani i corespunde limitei de prognoz stabilit de experi pe baza constatrilor din diagnosticele sectoriale. Din punct de vedere al cumprtorului, aceast perioad coincide cu termenul de recuperare a investiiei pe care acesta este pe cale s o fac. 43.Cum se determin i ce semnificaie au fluxurile de trezorerie n evaluarea unei ntreprinderi? Cash Flow nseamn fluxul de trezorerie disponibil pe care-1 degajeaz un activ sau o societate. Exist mai multe interpretri care se dau coninutului cash flow-ului i, deci, i modului de calcul al acestui indicator financiar; n toate cazurile, ns, n determinarea mrimii acestuia se pornete de la capacitatea beneficiar exprimat prin profitul net (pn) la care se adaug toate celelalte fluxuri create de agentul economic ((amortismente (am) i provizioane (pr)) i se scad nevoile de finanare a activitii curente (investiiile pentru meninerea potenialului actual al agentului economic (Ir) i variaia fondului de rulment normativ (ANFR)). CF = Pn + Am + Pr Ir - NFR 45.Care sunt cele patru etape (pai) n evaluarea ntreprinderii prin metoda fluxurilor de disponibiliti actualizate? Aplicarea metodei se face n patru etape succesive: Calculul fluxului de lichiditi nete istorice (minim trei ani anteriori). Aici se folosesc toate constatrile din diagnosticul general i sectorial, cu deosebire din cel financiar (vnzri, costuri pe natur). Fluxul de lichiditi nete istorice se poate calcula pornind de la profitul net cruia i se aduc ajustri (cum s-a artat mai sus) sau pornind de la excedentul brut de exploatare (EBE): CF = EBE - NFR - Ir - impozitul pe profit + rezultatul financiar + active cedate (nete) - Proiectarea fluxului de lichiditi nete pe o perioad ct mai lung posibil, dar compatibil cu orizontul de prognoz al ntreprinderii; aceasta presupune s avem o bun nelegere a fluxurilor trecute pentru a putea desprinde fluxurile viitoare ct mai fidel posibil, deci o bun viziune a volumului vnzrilor, preurile, structura costurilor de exploatare i a cheltuielilor de capital. - Determinarea valorii reziduale ce urmeaz s fie adugat la suma fluxurilor degajate de ntreprindere. - La sfritul perioadei proiectate, ntreprinderea posed o anumit valoare care trebuie estimat. determinarea valorii reziduale ce urmeaza sa fie adugata la suma fluxurilor degajate de intreprindere. valoarea reziduala, de regula se calculeaza prin aplicarea unui multiplicator z la cash flow-ul ultimului an prognozat (Vr=ZxCF) sau aplicand modelul Gordon

___1___, unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este creterea pe K-g termen lung a fluxului de numerar - Determinarea ratei de actualizare, cu ajutorul careia este posibila readucerea fluxurilor nete viitoare se a valorii reziduale in valori de azi; numita si rata neutra Ea poate fi detreminata pornind de la dobanda obligatiilro sau titlurilor de stat 46.Ce sunt elementele intangibile ale unei ntreprinderi i care sunt acestea? Elementele intangibile sunt de regul elemente imateriale care pot sau nu s fie nregistrate n patrimoniu (cele care pot fi nregistrate sunt imobilizrile necorporale) dar contribuie la meninerea potenialului actual i influeneaz rezultatele financiare ale ntreprinderii i, pe aceast cale, valoarea ntreprinderii; elementele intangibile constituie sursa unui superprofit, superbeneficiu sau rent de goodwill, adic profitul obinut de ntreprindere peste pragul de rentabilitate pretins de pia n funcie de efortul investiional al ntreprinderii, efort exprimat prin valoarea patrimonial a acesteia. Elementele intangibile care nu pot fi nregistrate n patrimoniu se pot referi la: reputaia ntreprinderii, superioritatea produselor, amplasamentul, clientela, bonitatea i solvabilitatea fa de teri, poziia fa de organismele publice i administrative, competena tehnic (licene, brevete, mrci, studii, laboratoare etc), competena comercial (promovare, publicitate, clieni, vad comercial etc), competena managerial (calitatea personalului, performanele managerilor, cadrele cheie etc.) etc. Neputnd fi nregistrate n patrimoniu, sau chiar dac sunt nregistrate, sunt considerate nonvalori din punct de vedere patrimonial; elementele intangibile formeaz acea parte invizibil" a ntreprinderii a crei valoare obinut prin capitalizare reprezint goodwillul ntreprinderii. Prin adugarea goodwill-ului la valoarea patrimonial se obine valoarea global a ntreprinderii. 47.Ce sunt metodele combinate de evaluare a ntreprinderii i n cte grupe se pot clasifica? Metodele combinate presupun luarea n consideraie, sub o form sau alta de exprimare, att a patrimoniului ct i a indicatorilor calitativi referitori la performanele financiare ale ntreprinderii. Metodele de evaluare, combinate, se mpart n dou mari grupe, n funcie de tehnicile folosite i anume: - tehnici bazate pe ponderarea ntre o valoare patrimonial i una prin rentabilitate; - tehnici bazate pe asocierea la valoarea patrimonial a unuia sau a mai multor elemente intangibile. Metodele combinate fac apel att la valori statice, patrimoniale, ct i la valori dinamice bazate pe rentabilitate sau pe randament. Valoarea patrimonial constituie valoarea de baz a ntreprinderii, care poate beneficia, ntre altele, de o rent economic (valoarea dinamic) obinut prin calculul goodwill -ului sau badwill-ului. 48.Cum se evalueaz aciunile deinute de ntreprindere la capitalul altor ntreprinderi? Aciunile sunt evaluate diferit, dup cum coteaz sau nu la burs i dup cum se constituie ntr-un pachet majoritar sau un pachet minoritar. Aciunile care coteaz se evalueaz prin metodele indicate de organismul de reglementare al pieei de capital; cea mai utilizat metod const n estimarea valorii actuale a unui titlu la nivelul cel mai redus dintre: media ponderat a preurilor la tranzaciile care au avut loc n ultima zi de la burs i preul ultimei tranzacii din aceeai zi, cu condiia s fie un pre relevant, adic s se refere Ia cel puin 0,5% din numrul de titluri ale emitentului. Aciunile care nu coteaz i se constituie ntr-un pachet minoritar sunt evaluate prin metoda capitalizrii dividendelor; cele care nu coteaz dar se constituie ntr-un pachet majoritar pot fi evaluate prin aceeai metod a capitalizrii dividendelor, dar pot fi utilizate i alte metode bazate pe evaluarea global a ntreprinderii n care s-a investit. 49.Cum se evalueaz stocurile din cadrul unei ntreprinderi pentru a determina valoarea acesteia? Stocurile din contabilitate trebuie s se sprijine pe inventare fizice. Dup aceasta se procedeaz la elaborarea unei balane pe vechimi a tuturor stocurilor i constituirea de provizioane pentru stocurile fr micare sau cu micare lent. Valorile de exploatare, n general, sunt evaluate la valoarea lor de realizare ntr-o perspectiv de continuitate a exploatrii, la evaluarea stocurilor urmnd s fie avute n vedere urmtoarele reguli particulare: - Stocurile la intrare (materii prime, materiale, combustibili, piese de schimb, obiecte de inventar etc.) se evalueaz la preurile de achiziie practicate n luna anterioar celei n care se face evaluarea, iar dac intrrile sunt mai rare, la media preurilor de achiziie din cea mai recent perioad. - Stocurile din interior (producie neterminat, semifabricate din producie proprie etc.) se evalueaz la nivelul costurilor efective corectate cu gradul de naintare n realizarea fizic a produselor. - Stocurile la ieire (produsele finite) se evalueaz la nivelul preurilor de vnzare mai puin beneficiile estimate n aceste preuri. 50.Cum se evalueaz creanele din bilanul unei ntreprinderi pentru a determina valoarea acesteia? Pentru evaluarea creanelor se elaboreaz o balan n funcie de vechimea acestora i se calculeaz provizioane pentru creanele incerte sau cu termenele de ncasare depite; creanele se iau n calculul activului net corijat cu valorile din contabilitate, cele n valut fiind actualizate la raportul de schimb al monedei naionale din ultima zi a lunii anterioare celei n care are loc evaluarea ntreprinderii. 51.Cum se evalueaz disponibilitile din bilanul unei ntreprinderi pentru a determina valoarea acesteia?

Disponibilitile bneti intr n calculul activului net corijat cu valorile din contabilitate, cele n valut fiind ns actualizate la raportul de schimb al monedei naionale din ultima zi a lunii anterioare celei n care are loc evaluarea. 52.Cum se evalueaz imobilizrile necorporale ale unei ntreprinderi pentru a determina valoarea acesteia? Imobilizrile necorporale (cheltuieli de nfiinare, mrci, brevete, licene, studii, tehnologii etc.) sunt considerate, de regul, nonvalori pentru determinarea activului net corijat al ntreprinderii, cu o singur excepie: cheltuielile de cercetare i studiile care se refer la produse noi sau la dezvoltare (i nu cele care sunt efectuate pentru meninerea potenialului existent), care se iau n calculul activului net corijat cu sumele nregistrate n contabilitate. Motivul? Dac imobilizrile necorporale, ca de altfel toate elementele intangibile ale ntreprinderii, sunt bine gestionate i exploatate, influeneaz valoarea ntreprinderii ns nu patrimonial ci prin rentabilitate, aa cum se va vedea la capitalul privind evaluarea prii invizibile a ntreprinderii. 53.Cum se evalueaz obligaiunile din bilanul unei ntreprinderi pentru a determina valoarea acesteia? Obligaiile financiare i nefinanciare n valut se actualizeaz la raportul de schimb al monedei naionale, diferenele fiind regularizate pe seama rezultatelor financiare ale ntreprinderii. Structura frecvent intalnita la acest element al bilantului contabil se refera la titluri de participare la capitalul altor intreprinderi( actiuni, parti sociale, etc.) si credite acordate sau plasamente. Titlurile sunt evaluate diferit, dupa cum coteaza sau nu la bursa si dupa cum se constituie intr-un pachet majoritar sau un pachet minoritar. Titlurile care coteaza se evalueaza prin metodele indicate de organismul de reglementare al pietei de capital; cea mai utilizata metoda consta in estimarea valorii actuale a unui titlu la nivelul cel mai redus dintre: media ponderata a preturilor la tranzactiile care au avut loc in ultima zi de la bursa si pretul ultimei tranzactii din aceeasi zi, cu conditia sa fie un prt relevant, adica sa se refere la cel putin 0,5% din numarul de titluri ale emitentului. Titlurile care nu coteaza si se constituie intr-un pachet minoritar sunt evaluate prin metoda capitalizarii dividendelor; cele care nu coteaza dar se constituie intr-un pachet majoritar pot fi evaluate prin aceeasi metoda a capitalizarii dividendelor, dar pot fi utilizate si alte metode bazate pe evaluarea globala a intreprinderii in care s-a investit. Creditele acordate, plasamentele, sunt luate in calculul activului net corijat cu valorile dihn scriptele contabile, cele in valuta fiind insa actualizate la raportul de schimb al monedei nationale din ultima zi a lunii anterioare in care au demarat studiile pentru evaluarea intreprinderii. Obilgatiile financiare si nefinanciare in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua evaluarii, diferentele fiind regularizate pe seama capitalurilor proprii, in cazul evaluarii in scopul unei tranzactii, sau pe seama rezultatelor financiare, in cazul evaluarilor in alte scopuri. 54.Care este structura standard a unui raport de evaluare a ntreprinderii? Elementele de baz ale unui raport de evaluare a ntreprinderii, ntr-o structur standard, se prezint astfel: 1. Un capitol intitulat Rezumatul principalelor concluzii i recomandri"; cuprinde pe scurt obiectul misiunii de evaluare i rezultatele (valorile) obinute. 2. Un capitol intitulat Prezentarea ntreprinderii"; cuprinde ct mai multe informaii, prezentate succint, despre ntre prindere, obiect de activitate i cifrele caracteristice ale activitii desfurate etc. 3. Un capitol intitulat Prezentarea evaluatorului"; cuprinde informaii cu privire la identitatea evaluatorului, calitatea specific n care particip la lucrrile de evaluare (evaluator, agent independent sau imparial, consultana ntreprinderii sau mediator), precum i Declaraia de conformitate" care va confirma c: - prezentrile faptelor din raport sunt corecte i reflect cele mai pertinente cunotine ale evaluatorului; - analizele i concluziile sunt limitate numai la ipotezele i condiiile prezentate n raport; - nu a existat (sau dac a existat trebuie specificat) nici un interes al evaluatorului asupra ntreprinderii evaluate; - onorariul evaluatorului nu este (sau dac este trebuie specificat) condiionat de nici un aspect al raportului; - evaluarea a fost efectuat cu respectarea Codului etic i a standardelor naionale sau internaionale de evaluare; - evaluatorul ndeplinete cerinele adecvate de calificare profesional; - evaluatorul a efectuat (sau nu a efectuat) cel puin o inspecie personal la ntreprinderea evaluat; - nici o persoan, cu excepia celor specificate n raport, nu a acordat asisten profesional evaluatorilor. 4. Un capitol intitulat Diagnosticul de evaluare i analiz fundamental" prezentat pe subcapitole sectoriale, astfel: 4.1. Diagnosticul juridic 4.1.1 obiectiv: aprecierea situaiei juridice a ntreprinderii in raport cu proprietarii, terii si cu salariaii. 4.12. Constatri: innd seama de prevederile legale in vigoare, evaluatorii vor stabili daca intreprinederea este constituita legal, daca exista acte si contracte privind drepturile de proprietate, daca exista contracte ncheiate cu partenerii de afaceri, daca sunt actiuni juridice in curs, cu personae fizice sau juridice, daca exista contracte de munca individuale si colective, si vor analiza regimul fiscal al intreprinderii. 4.1.3. Concluzii: dupa trecrea inrevista a mijloacelor de realizare si aprocedeelor de lucru utilizate se stabilesc: -oportunitatile exeistente in mediul exterior intreprinderii, adica evolutii cu un character previzibil pozitiv pentru entitatea evaluata ca: legislatie si reglementari favorabile, conditii economico financiare optime;

-riscurile existente in mediul extern intreprinderii, adica evolutii cu un efect previzibil negative, respective condintionarii inverse oportunitatilor; -punctele forte; adica atuurile, ca urmare a unor factori cum sunt: o buna organizare si functionare a entitatii evaluate, contract, statut corespunzatoare, relatii contractuale corecte, finantare bancara asigurata, absenta litigiilro, regelementari fiscale corecte si obligatii fiscale indeplinite la timp; -punctele slabe, deficientele consatate in organizarea si functionarea entitatii: contarct si satatut necorespunzatoare situatiei de fapt, existenta unor litigii contarctulae cu tertii si cu proprii salariati, conflicate de munac, obligatii fiscale nerespectate,etc. 4.2. Diagnosticul commercial 4.2.1. Obiectiv determinarea locului ocupat pe piata de intreprindere, in prezent si in viitor 42.2. Constatari a) pornind de la nomenclatorul produselor su functie de principalele activiati se va calcula ponderea lor in volumul toatal al activitatii intrepr b) se va efectua o analiza a clientilor intreprinderii > importanta, durata de recuperare acreantelor, clienti restanti c) se analizeza furnizorii d) se identifica concurenta intreprinderii actuala si potentiala e)se analizeza reteaua de distributie aintreprinderii acre poate furniza date asupra ponderii contractelor interne sau externe in cifra de afceri f) pentru a anliza posibilitatile de dezvolatre seva studia gradul de permeabilitate a pietei g) vor fi studiate tipurile de actiuni promitionale facute de intreprindere, cunatumul cheltuielilor publicitare, evolutia polticii de promovare a produselor si imaginii firmei; 4.2.3. Concluzii dupa stabilirea principalelor evolutii se vor evidential cele mai importante: - oprtunitati - riscuri - puncte forte: retea de vanzare puternica, clienti statornici, calitate foarte buna a produselor, etc. - puncte slabe- produse si servicii scumpe, cunoasterea insuficienta a pietei etc. 4.3. Diagnosticul tehnologic operativ sau de exploatare 4.3.1. Obiectiv: stabilirea m[surii in care mijloacele de productie materiale raspund nevoilor actuale sau viitoare ale intreprinderii sau ale potentialului comparator. 4.3.2. Constatari: se impune cunoasterea infrastructurii, apotentialului de productie la un moment dat si evolutia in timp, stabilirea dinamicii imobilizarilor corporale, a nivelului de automatizare si aproductivitatii, dar si analiza functiei de cercetare dezvoltare, pentru a determina strategia de viitor a intreprinderii 4.3.3. Concluzii prezentate sub forma: -oportunitatilor; -riscurilor; - punctelor forte: o buna utilizare a capacitatii de productie, utilaje moderne, preturi competitive, servicii competente, -punctelor slabe- o planificare defectuoasa a productiei, o conducere defectuoasa a aprovizionarilor si transporturilor, stocuri de materii rpime, probleme de calitate a produselor si serviciilor. 4.4.Diagnosticul resurselor umane 4.4.1. Obiective : analiza structurii umane si a capcitatii personalului de a contribui la realizarea activitatilor intreprinderii 4.4.2. Constatari: a) analiza structurii umane: organigrama ierarhica si functionala a intreprinderii; date cu privire la personal- varsat, pregatire, grad de ocupare, vechime in intreprindere, etc. b) Date cu privire la conducatorii intreprinderii- varsta, pregatire, formare si experienta, stil de conducere, sistem de remunerare c) date sociale- climatul social, protectia muncii, oragnizarea sindicala din intreprindere, nr. de zile de greva., 4.4.3. Concluzii analizanda datele de mai sus se pot stabili: -oportunitati; -riscuri; - puncte forte: personalul este tanar, dinamic, flexibil si bine format, organizare buna, exista motivarea muncii. - puncte slabe: proasta functionare a conducerii, reprezentare sindicala slaba, salarizare nestimulativa,etc. 4.5. Diagnosticul financiar contabil 4.51. Obiective - stabilirea existentei imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului, a rezultatelor si asituatiei financiare ale entitatii evaluate, percum si astarii de sanatate financaira a acesteia; -utilizarea relatiei efecului de levier pentru aface diagnosticul ratei de rentabiliate a capitalurilor proprii;

-evaluarea diferentelor intre efectul de levier financiar masurat plecand de la valorile de contabile si efectul levier masurat pelcand de la valorile de piata; -diagnosticul ratei de rentabilitate economica placand de l rata marjei economice si rata de rotatie a capitalurilor investite; -utilizarea totalurilor soldurilor intermediare de gestiune pentru analiza formarii marjei economice; -analiza diefrentelor intre optica de rentabilitate si optica productivista prin realizarea unui audit asupra situatiilor financiare 4.5.2. Constatari: acestea rezulta in urma realizarii obiectivului, avnd ca mijloace de efectuare datele is informatiile continute in conturile anuale, rezultatele financiare examinate pe ultimii 3-5 ani perluate potrivit metodologiilor specifice evaluarilor patrimoniale, 4.5.3. Concluzii: se impun in baza constatarilor exprimate sub forma: - oportunitatilor; -riscurilor; -punctelor forte; - punctelor slabe; 4.6.Sinteza diagnosticelor evaluarii Se prezinta sub forma tabelara in cadrul raportului sau ca o anexa a acestuia, cuprinzand concluziile stabilite pentru fiecare diagnostic in parte, respective datorate mediului exterior intreprinderii (cu doua subcoloane afernte oportunitatilor si riscurilor) si cele datorate mediului intern al intreprinderii (cu doua subcoloane afernte punctelor foret si punctelro slabe) Prin luarea in considerare a tuturor constatarilor din diagnosticele sectoriale prezentate se el;aboreaza bilantul economic al intreprinderii. 5. Un capitol intitulat Bazele lucrrii de evaluare" care prezint pe subcapitole distincte: - Ipotezele de evaluare: macroeconomice i microeconomice; - Factorii de risc, prezentai grupat: exogeni i endogeni; - Expertize i studii (proprii sau nsuite); - Bibliografia utilizat. 6. Un capitol intitulat Metode de evaluare aplicate"; cuprinde o descriere a metodelor de evaluare aplicate i rezultatele obinute pentru fiecare metod aplicat. Constatrile sunt prezentate grupat pe principalele grupe de metode utilizate: metode patrimoniale, metode bazate pe performanele financiare, metode combinate, metode bazate pe comparaii i alte metode. 7. Un capitol intitulat Gama de valori; valoarea aciunilor"; cuprinde toate valorile determinate n capitolul anterior, prezentate ns n ordinea mrimii, att la nivelul ntreprinderii ct i la nivelul unei aciuni sau titlu emise de ntreprinderea evaluat. 8.Un capitol intitulat Opinii ale evaluatorului"; cuprinde diferite remarci, sublinieri i atenionri n modul de folosire a valorilor determinate n cadrul aciunilor desfurate de evaluator. Se vor exprima opiniile asupra rezultatelor obtinute, atat din punct de vedere economic cat si financiar. Se va exprima parerea evaluatorilor asupra rezultatelor obtinute din operatiunea de evaluare. 55.Cum influeneaz raportul de schimb al monedei naionale valoarea unei ntreprinderi? Orice modificare a raportului de schimb al monedei nationale are o influenta mai mare sau mai mica, mai devreme sau mai tarzie asupra tuturor bunurilor si intreprinderilor din economia romaneasca astfel incat este necesara gasirea si masurarea impactului acestor modificari asupra valorii bunurilor din fiecare intreprindere si a fiecarei intreprinderi in ansamblu; aceasta se realizeaza recurgandu-se la tehnicile de evaluare. Raportul de schimb al monedei nationale, influenteaza valoarea ntreprinderii astfel: influeneaz rata de actualizare prin riscul deprecierii menedei naionale - Influeneaz bilanul economic prin evaluarea elementelor monetare la cursul de schimb de la data efecturii evalurii 56.Cum influeneaz modificarea preurilor valoarea unei ntreprinderi? Pentru orice modificare a preturilor in piata trebuie identificate diferentele fata de cele pe care managementul unui intreprinderi le are la dispozitie prin informatiile interne, contabile sau de alta natura. Modificarea preturilor influeneaz valoarea inteprinderii astfel: - rata de actualizare este influenata cu riscul de proiecie; - bilanul economic este influenat prin evaluarea activelor la valori juste, de piaa care in seama de preturile pieei 57.Care este rolul bilanului economic n evaluarea unei ntreprinderi? Evaluarea unui activ sau intreprindere se face pe baza bilantului economic al activului sau intreprinderii, un bilant teoretic, de calcul, un bilant abstract, elaborate de experti in scopul evaluarii. Acesta este bilantul care cuprinde, de asemenea patrimonial, dar un patrimoniu exprimat in valori economice si nu contabile, precum si un

rezultat financiar, profitul net, dar un profit determinat tinand seama de conditiile normale ale pietii din care face parte intreprinderea sau activul. Bilanul economic este instrumentul de lucru pe baza cruia se evalueaz o ntreprindere. El prezint patrimonial rentabilitatea ntreprinderii actualizate i corectate n funcie de exigenele pieei, pe baza constatrilor din diagnosticul de evaluare. Expertul evaluator innd cont de faptul c: - bilanul contabil nu permite nelegerea corect a realitii economice i financiare a ntreprinderii. - valoarea net contabil - ca diferen ntre ceea ce ea posed i ceea ce ea datoreaz- nu reflect dect imperfect valoarea economic real va aduce o serie de corecii elementelor patrimoniale (extracontabil), elabornd un bilan economic, care va oferi datele necesare, aplicrii metodelor de evaluare. Aceste corecii trebuie realizate n raport cu: - valoarea patrimonial de moment a fiecrui element - de capacitatea potenial de a produce profit. 58.Explicai influena politicilor de amortizare asupra valorii ntreprinderii Politica de amortizare influeneaz valoarea ntreprinderii astfel: - stabilirea unor durate de viata mai lungi decat cele normale, influeneze in sensul unei valori mai mari a activelor si a ntreprinderii - stabilirea unor durate de viata mai scurte dect cele normale influeneaz in sensul micorrii valorii ntreprinderii - metodele de amortizare de asemenea influeneaz, de exemplu daca in anul in care se face evaluarea mijloacele fixe achiziionate in acest an sunt amortizate accelerat influeneaz ntreprinderea, valoare acesteia fiind mai mica dect daca ar fi utilizat metoda liniara. 59.Cum explicai relaia dintre politicile contabile i valoarea ntreprinderii? Este evident ca politicile contabile influeneaz valoarea ntreprinderii ntruct acesta poate opta pentru o metoda sau alta, o baza de evaluare sau alta a elementelor din situaiile financiare, astfel metoda lifo in cazul stocurilor va conduce la o valoare a stocurilor mai mare in bilant si un rezultat mai mic pe cnd metoda fifo va avea un efect invers, asemenea si politicile de amortizare, respective duratele de viata stabilite sau metodele de amortizare. De exemplu capitalizarea costurilor ndatorrii la un moment dat determina active mai mari dect daca dobnda va fi trecuta direct in cheltuiala perioadei. 60.Ce nelegei prin valoarea patrimonial a unei ntreprinderi? Abordarea patrimonial urmrete estimarea unei valori de pia pentru patrimoniul ntreprinderii pornind de la situaiile sale financiare, de o manier static, fr a ine seama de potenialul economic al ntreprinderii; este o abordare minimalist care furnizeaz prilor interesate un minim de garanie asupra unei valori, la un moment dat, probnd unui investitor c exist o contrapartid pentru aciunile pe care el le deine la ntreprinderea respectiv. Valoarea patrimoniala sau valoarea propriu zisa, este activul net corijat obinut ca diferena intre activul bilanului economic si datoriile nscrise in acest bilan. 61.Cum influeneaz riscul de ar valoarea unei ntreprinderi? Riscul de tara influeneaz valoarea ntreprinderii in sens invers proporional, cu cat riscul este mai mare cu att val ntreprinderii este mai mica. 32.Cum se determin costul capitalului propriu al unei ntreprinderi? Costul capitalului propriu se determin n baza relaiei: Ccp = Rn + (Rr Rn)x unde: Rn = rata neutr de plasament a disponibilitilor pe piaa financiar (care n condiii normale poate fi de 36%); Rr = rata cu riscuri sau totalitatea riscurilor la care este supus ntreprinderea; att cele externe (riscul de ar, riscul de ramur, riscul de politic economic, fiscal, riscul de neadaptare a managementului la exigenele economiei de pia etc), ct i cele interne (dezechilibru financiar, tehnologii nvechite, echipamente depite, produse demodate i orice punct slab reinut n cadrul diagnosticului etc); Rr - Rn = prima de risc a ntreprinderii; = coeficient care semnific volatilitatea aciunii ntreprinderii de evaluat; Beta exprim i msoar sensul i mrimea abaterii rentabilitii aciunilor ntreprinderii fa de mrimea abaterii rentabilitii aciunilor pe piaa (ramura) din care face parte ntreprinderea. Variabilitatea total a rentabilitii unei aciuni se mparte n dou: una determinat de influena pieei care se explic prin riscul sistematic numit i risc nedifereniat; alta determinat de influena caracteristicilor specifice fiecrei aciuni care se explic prin riscul specific sau nesistematic, difereniat sau individual. Riscul specific poate fi mprit n risc specific fiecrei aciuni determinat de modificri n comportamentul economic al ntreprinderii emitente sau n cel al deintorilor acestor aciuni, riscul specific ramurii industriale de care aparine ntreprinderea. n raport cu , aciunile se clasific n:

- aciuni volatile cu > 1 care semnific faptul c o variaie de 1 % a indicelui general al pieii determin o variaie mai mare de 1% a rentabilitii aciunii ntreprinderii; situaia este specific ntreprinderilor din chimie, sticlrie, echipamente electrice i electronice etc, n general n industria bunurilor de consum cu o sensibilitate mai mare n raport cu comportamentul cumprtorilor; - aciuni puin volatile cu < 1 care exprim o variabilitate degresiv a rentabilitii aciunii ntreprinderii (material rulant, imobiliare, asigurri etc); - aciuni cu = 1 pentru care o variaie a rentabilitii generale antreneaz aceeai variaie a rentabilitii aciunii ntreprinderii (uniti de tip holdyng, construcii industriale, bnci etc.) 62.S se determina activul net contabil corectat pe baza urmtoarelor informaii: capital social: 10000 rezerve: 3000 rezultat reportat: 5000 cheltuieli de constituire: 2000 cheltuieli de cercetare: 10000, din care 4000 destinate crerii unui produs pentru nlocuirea altuia care va iei de pe pia anul urmtor; cheltuieli n avans pentru abonamente la reviste de specialitate: 1000 ANC = 10000 + 3000 + 5000 2000 (10000 4000) = 10000 63.Care este valoarea care se stabilete pentru activele considerate n afara exploatrii? Activele considerate n afara exploatrii sunt evideniate distinct de evaluator, nefiind supuse operaiunilor din etapele 2 i 3 de determinare a activului net corijat (reevaluare i calcul matematic). Ele sunt evaluate distinct n funcie de natura i piaa fiecrui bun. Val. care se stabileste pentru activele considerate in afara exploatarii, este valoarea venala, adica suma trezoreriei ce se va degaja la cesiunea lor. 64.Cum poate fi definit superprofitul aferent ntreprinderii? Superprofitul sau renta de goodwill, reprezint profitul obinut de ntreprindere peste pragul de rentabilitate pretins de pia n funcie de efortul investiional al ntreprinderii, efort exprimat prin valoarea patrimonial a acesteia. 65.Care este definiia goodwill-ului? n cele mai diverse situaii, valoarea unei ntreprinderi se determin prin asocierea la valoarea patrimonial a goodwill-ului aferent elementelor intangibile ale ntreprinderii, calculat pe baza unor indicatori cantitativi i calitativi realizabili n condiiile de animaie i de gestiune normale. De la sensul de bunvoin" pe care l are n limbaj curent, cuvntul goodwill" a ajuns s exprime n uzanele comerciale atitudinea favorabil a pieii fa de ntreprindere; el este expresia tuturor cauzelor care justific atribuirea unei valori globale ntreprinderii, superioar activului su net reevaluat. n contabilitate, goodwill-ul sau supravaloarea corespunde diferenei ntre preul pltit de ctre un cumprtor al unei ntreprinderi i activul net contabil al acelei ntreprinderi. Cu ocazia primei consolidri de conturi, goodwill-ul, integral sau n parte, poate face obiectul unor noi posturi de imobilizri necorporale, cum ar fi fondul de comer. n materie de evaluare, goodwill-ul trebuie neles astfel: dincolo de valoarea de pia a activelor i pasivelor tangibile din bilan, poate exista o valoare suplimentar, de natur incorporal, denumit goodwill; existena sa va fi legat de folosirea mai mult sau mai puin eficient a activelor ntreprinderii i anume: dac activele sunt bine gestionate i exploatate, deci degaje o rentabilitate superioar celei ateptate de pia, se poate obine un goodwill; dac activele sunt prost gestionate i exploatate i conduc la performanele financiare inferioare ateptrilor pieii, va rezulta un badwill, adic o valoare incorporal negativ. 66.Ce reprezint rata de actualizare a capitalurilor? (vezi ntrebarea 27) Rata de actualizare este un element al pieei financiare introdus n calculul parametrilor economici i indicatorilor financiari de ctre operatorii din piaa de bunuri i servicii. Fr a intra n detaliile doctrinei economiei de pia referitoare la rolul pieei financiare pentru economia real, menionm totui c acest rol este strict legat de proprietatea singurei mrfi existente n piaa financiar - banii, aceea c stnd, aduce beneficii, spre deosebire de mrfurile din piaa de bunuri i servicii, care, stnd, aduc pierderi. Actualizarea este un instrument prin care se asigur comparabilitatea unor indicatori financiari i parametri economici ce se realizeaz n perioade diferite de timp. Actualizarea sumelor reprezint un ansamblu de calcule menite s msoare valoarea actual a unei sume de bani viitoare sau trecute care depind de doi parametrii eseniali: durata temporal reinut i rata dobnzii luat n calcul pentru a msura indisponibilitatea sumei n prezent. Rata de actualizare a capitalurilor rezulta dintr-o medie a ratei de remunerare a capitalurilor proprii si a ratei dobnzii. 67.Cum poate fi definit evaluarea economic? Evaluarea economic reprezint un complex de tehnici, procedee i metode prin care un bun, o grup de bunuri, un activ economic, un activ sau element intangibil, o ntreprindere n ansamblul su sunt aduse din punct de vedere valoric la nivelul pieei i prin care li se asigur comparabilitatea cu aceasta. ntr- o accepiune mai restrns, a

evalua integral sau n parte o ntreprindere const n a determina zona cea mai probabil n care s-ar putea situa preul la care o tranzacie s-ar putea ncheia n condiii normale de pia. Rspunznd diferitelor cerine din viaa ntreprinderii, evaluarea constituie un instrument de orientare a operatorilor economici n spaiul economic al rii i nu numai. Evaluarea economic i financiar este singurul tip de evaluare bazat pe expertiz i diagnostic i care are drept obiectiv determinarea valorii de pia (valorii de circulaie) a bunurilor i ntreprinderilor sau a unor valori derivate din valoarea de pia. 6.Definii valoarea de pia Valoarea de pia este suma estimat pentru care o proprietate va fi schimbat, la data evalurii, ntre un cumprtor decisi un vnztor hotrt, ntr-o tranzacie cu pre determinat obiectiv, dup o activitate de marketing corespunztoare, n care prile au acionat n cunotin de cauz, prudent i fr constrngere. Este tipul de valoare la care se recurge cel mai frecvent, motiv pentru care trebuie struit pe elementele componente ale acestei definiii i anume: - Suma estimat este cel mai probabil pre exprimat n uniti monetare, pltibil pentru proprietate, ntr-o tranzacie independent, de pia. Este cel mai bun pre care se poate obine n mod rezonabil de ctre vnztor i cel mai avantajos pre obtenabil n mod rezonabil de ctre cumprtor. - O proprietate va fi schimbat se refer fa preul la care piaa ateapt c tranzacia - care ntrunete toate celelalte condiii ale definiiei valorii de pia - ar putea fi ncheiat la data evalurii; se refer, de asemenea, la faptul c valoarea unei proprieti este o sum de bani estimat i nu un pre de vnzare predeterminat sau preul actual de vnzare. - La data evalurii semnific faptul c valoarea de pia estimat este specific unui moment, unei date precise, data evalurii. - Intre un cumprtor decis se refer la un cumprtor care este motivat, dar nu constrns, s cumpere; un cumprtor care nu este nici nerbdtor s cumpere, nici determinat s cumpere la orice pre; un cumprtor care achiziioneaz n concordan cu realitile pieei actuale i nu ale unei piee imaginare sau ipotetice. - Un vnztor hotrt, adic nu este nerebdtor sau constrns s vnd, nici forat s menin un pre care este considerat realist pe piaa actual; un vnztor motivat s vnd proprietatea n condiiile pieei, la cel mai bun pre obtenabil. - ntr-o tranzacie cu pre determinat obiectiv, tranzacie ntre pri, ntre care nu exist o relaie particular sau special (de exemplu, compania mam cu filialele sale) ntre pri distincte, fiecare acionnd n mod independent. - Dup o activitate de marketing adecvat nseamn c proprietatea va fi prezentat pe pia n cel mai adecvat mod;durata timpului de expunere pe pia trebuie s fie suficient; se presupune c perioada de expunere trebuie s nceap nainte de data evalurii. - n care prile implicate au acionat n cunotin de cauz i prudent, adic ambele pri sunt bine informate, acioneaz n propriul interes i n mod prudent. - i fr constrngere; ambele pri sunt motivate dar nu constrnse. 7.Definii valoarea just Valoarea just reprezint preul la care un bun ar putea fi schimbat ntre un cumprtor i un vnztor, normal informai i interesai ntr-o tranzacie echilibrat. 8.Definii valoarea actual a unui bun Valoarea actual se obine corectnd valoarea de origine cu inflaia care a avut loc de la data achiziiei i cu coeficientul de nvechire (care cuprinde uzura fizic, uzura moral i uzura funcional). 9.Definii valoarea de origine Valoarea de origine, de achiziie, de inventar sau istoric este dat de totalitatea costurilor necesare pentru achiziionarea i punerea bunului sau a activului n stare de folosire sau de utilizare. 10.Definii valoarea de utilizare Valoarea de utilizare este valoarea pe care o anumit proprietate o are pentru o utilizare specific i pentru un anumit utilizator, de aceea nu este n relaie cu piaa; se refer strict la valoarea cu care o anumit proprietate contribuie n ntreprinderea din care face parte, fr a avea n vedere cea mai bun utilizare a proprietii sau suma de bani ce poate fi obinut n urma vnzrii sale. Standardul internaional de contabilitate IAS 36 definete valoarea de utilizare ca fiind valoarea actual a fluxurilor viitoare de numerar ce se ateapt s fie generate din utilizarea continu a unui activ i din cedarea lui la sfritul duratei de via util. 12.De ce este obligatorie evaluarea n cazul privatizrii unei ntreprinderi? n cazul privatizrii, evaluarea bazat pe expertiz i diagnostic este necesar din cel puin trei puncte de vedere: din punct de vedere patrimonial, majoritatea elementelor patrimoniale din bilanturile societatilor cu capital de stat nu reflecta valori de piata ci valori administrative, reevalurarea fiind necesara pentru stabilirea valorii de piata a bunurilor

- din punct de vedere al rentabilitatii, trecutul intreprinderii trebuie considerat ca nereproductibil; nu toti factorii care au determinat sau au influentat profitul din bilanturile societatilor cu capital de stat pot fi extrapolate in perioada post privatizare Cumparatorul nu investeste pentru ce a obtinut fostul proprietar ca profit ci pentru ce va obtine le, de aceea profitabiliatea intreprinderii trebuie ragandita; Valoarea intreprinderii trebuie determinate in functie de gradul de utilitate a tuturor elementelor patrimoniale, cumparatorul netrebuind sa fie penalizat pentrtu politica de investitii a fostului proprietar, stiut fiind ca un bun fara utilitate nu are valoare sau aceasta este nesemnificativa. Cu ocazia evaluarii pentru privatizare, trebuie observata si analizata necesitatea unei eventuale restructurari. 26.Determinai activul net corijat al unei ntreprinderi prin ambele metode, cunoscnd urmtoarele elemente din bilanul economic al acesteia: casa 10000; banca 150000; cheltuieli de nfiinare 15000; cldiri 200000; echipamente 250000; stocuri 300000; furnizri 400000; creditori 80000; mprumuturi bancare pe termen lung 200000; capital social 100000; rezerve 10000; venituri anticipate 80000; profit 55000. a) ANC = AT DT AT = 10000 + 150000 + 200000 + 250000 + 300000 = 910000 DT = 400000 + 80000 + 200000 + 80000 = 760000 ANC = 910000 760000 = 150000 b) ANC = Kpr Diferene = 100000 + 10000 + 55000 15000 = 150000 42.Definii capacitatea beneficiar a unei ntreprinderi i prezentai formele de exprimare a acesteia Capacitatea beneficiar a unei ntreprinderi poate fi definit ca fiind aptitudinea unei ntreprinderi de a degaja un beneficiu n viitorul apropiat, n condiii de gestiune normale, identice cu cele din perioadele trecute, dac schimbri semnificative nu au loc n viaa ntreprinderii. Capacitatea beneficiar se poate exprima prin indicatorii: 1) Profitul brut folosit in diagnosticul de evaluare nu in formula de evaluare 2) Profitul net frecvent folosit in evaluarea activelor si intreprinderilor prin metode bazate pe capitalizarea veniturilor 3) Dividendul folosit in evaluarea titlurilor dar si in evaluarea intreprinderilor prin metode bazate pe randamentul capitalului 4) Cash-flow folosit in evaluarile prin metode bazate pe actualizarea fluxurilor viitoare de numerar. se determina parcurgand succesiv trei etape: 1) Studiul rezultatelor trecute pe cel putin trei ani 2) Examenul previziunilor pe cel putin 3 ani 3) Mixajul constatarilor din etapele 1 si 2 4) Calculul matematic al capacitatii beneficiare 68.Dai exemple privind coreciile care pot fi aplicate activelor curente n vederea determinrii activului net contabil corectat Activul net contabil trebuie corectat, tinand seama de uzantele contabile si fiscale, care se indeparteaza de realitatea economica si mai ales de factorii care produc distorsiuni intre bilantul contabil si bilantul economic al intreprinderii, dintre care cei mai importanti pot fi: eroziunea monetara, raportul de schimb al monedei nationale, evolutia preturilor, sistemul de amortizare etc.Se procedeaza in primul rand la eliminarea nonvalorilor , la ajustarea provizioanelor, la reevaluarea titlurilor de participare a creantelor si obligatiilor in devize, precum si la corectarea valorilor din activ in functie de criteriul utilitatii. Se obtine astfel , activul net reevaluat ( Anr) sau activul net corijat (ANC) dupa cum s-au adus corectii numai in legatura cu actualizarea preturilor si a raportului de schimb (Anr) sau au fost luate in calcul influentele tuturor factorilor care au produs distorsiuni intre bilantul contabil si bilantul economic care tine cont de exigentele pietei (ANC). Aciunile deinute de ntreprindere in capitalul altor societatea se evalueaz astfel: - atunci cnd pachetul este minoritar, prin capitalizarea dividendelor procurate de acestea; - cnd pachetul este majoritar se poate aplica aceeai metoda sau se procedeaz la evaluarea globala a societarii in care s-a investit si pe aceasta baza se determina valoarea unui titlu respective a pachetului; Stocurile se evalueaz dup separarea celor fara micare sau cu micare lenta, la preturile zilei sau la media preturilor de aprovizionare din cea mai recenta perioada. Stocurile de producie in curs se evalueaz la nivelul costurilor efective, corectate cu gradul de naintare in realizarea fizica a produsului, determinat de expertiza tehnica. Stocurile de produse finite se evalueaz la nivelul preturilor de vnzare, mai puin beneficiile si eventualele cheltuieli de desfacere cuprinse in acestea.

Creanele se evalueaz dup nlturarea din calcul a creanelor incerte, la valoarea scriptica, cele in valuta se actualizeaz la raportul de schimb al monedei naionale din ziua respectiva. Disponibilitile din bilan se evalueaz la valoare scriptica, cele in valuta se actualizeaz la raportul de schimb al monedei naionale din ziua respectiva. 1.Explicai necesitatea evalurii economice i financiare a unei ntreprinderi. ntr-o lume supus legilor pieii unde totul se cumpr i se vinde ntr-un ritm rapid, evaluarea ntreprinderii constituie un act frecvent n viaa economic contemporan; accentuarea liberalismului economic nsoit de privatizri multiplic numrul ntreprinderilor care pot face obiectul unor tranzacii; pe de alt parte, dezvoltarea schimburilor la burs face s creasc necesitatea evalurii unei societi n vederea vnzrii sau cumprrii unei pri din aceasta, orict de mic ar fi. Dar de ce trebuie evaluat o ntreprindere? Pentru c exist trei grupe de factori care influeneaz permanent valoarea oricrei ntreprinderi i anume: - influene legate de existena preurilor libere; - influene legate de modificrile raportului de schimb al monedei naionale; - gestiunea intern a fiecrei ntreprinderi, mai ales n ce privete politicile de amortizare i politicile de contabilizare (cu deosebire contabilitatea costurilor). Cazurile n care este necesar s se procedeze la o evaluare a ntreprinderii sunt foarte numeroase. Iat cteva: a) Ca instrument de msurare a calitii gestiunii ntreprinderii b) In tranzaciile comerciale c) Ori de cte ori au loc schimbri n mrimea i structura capitalului social al ntreprinderii d) Ori de cte ori au loc schimbri n numrul i componena acionarilor sau asociaiilor e) Determinarea cursului de introducere la burs f) Calculul paritii de schimb n cazul fuziunilor i divizrilor g) n aciuni juridice cu scop patrimonial h) n scopuri fiscale g) n alte scopuri 2.Explicai rolul bilanului contabil n evaluarea unui activ sau a unei ntreprinderi Instrumentul universal de lucru, potrivit standardelor internaionale i naionale de contabilitate, n care se gsesc informaiile cu privire la patrimoniu i la performane, l constituie bilanul contabil, component de baz a situaiilor financiare pe care orice ntreprindere trebuie s le elaboreze cel puin anual. Bilanul contabil constituie, deci, punctul de pornire n orice evaluare de activ sau de ntreprindere, dar numai punct de pornire. A neglija bilanul contabil ca punct de pornire n orice evaluare de activ sau ntreprindere este o abordare eronat; experii contabili cunosc metodele directe i tehnicile convenionale de repartizare a tuturor posturilor din bilanul contabil pn la ultimul atelier sau subdiviziune a ntreprinderii. Pe de alt parte, a evalua un activ sau o ntreprindere pe baza bilanului contabil constituie o abordare chiar mai eronat din multe puncte de vedere, dar cel mai important l constituie faptul c bilanul, fiind ntocmit dup anumite reguli i principii referitoare la evaluare, face ca patrimoniul s nu fie exprimat n valori de pia iar performanele s nu fie cele care s-ar fi obinut n condiiile normale ale pieii. 3.Explicai diferenele dintre pre i valoare Sunt dou categorii economice distincte, uor confundabile ns; valoarea este un concept ce nu poate fi disociat de calitile fizice, intelectuale, morale, ale cuiva (n cazul fiinelor) sau nsuiri fizice, materiale ale unui bun, iar preul reprezint expresia bneasc a valorii. Sunt cel puin patru criterii de difereniere a celor dou categorii economice: - ca fel al mrimilor, preul este o mrime concret, tangibil, pe cnd valoarea este o mrime convenional; - ca numr, preul n orice tranzacie este unic, pe cnd valorile sunt multiple, iar expertului evaluator i se pretinde prin regulile de bun practic s nu se opreasc la mai puin de trei valori; - dup locul de formare: preul se formeaz pe pia ca punct de ntlnire ntre doi actori - un vnztor i un cumprtor i el este rezultatul artei de a negocia - diferit de arta de a evalua; valoarea este rezultatul artei de a evalua, ea se stabilete folosind mintea i imaginaia evaluatorului i se gsete pe hrtie. Este firesc ca o valoare preluat de actorii negocierii s devin sau nu pre; - caracter obiectiv: preul este o mrime obiectiv n raport cu evaluatorul i subiectiv n raport cu prile nego ciatoare reflectnd actul lor de voin; valoarea este o mrime obiectiv n raport cu actorii negocierii i subiectiv n raport cu evaluatorul, fiind creaia sa. 33.Explicai relaia dintre riscuri i rata de actualizare Creterea riscurilor atrage dup sine creterea ratei de actualizare.

Intre rata de actualizare si riscul de tara exista urmatoarea relatie: cu cat riscul de tara este mai mare cu atat rata de actualizare este mai mare. Profiturile viitoare ale intreprinderii nu se pot proganoza cu certitudine din cauza faptului ca viitorul este nesigur. Acceptarea unor asfel de incetitudini antreprenoriale este recunoscuta de catre participantii de pe piata prin intermediul unor prime de risc. La analiza unei astfel de abordari a riscului, incertitudinile legate de profiturile viitoare ale intreprinderilor se pot reflecta in evaluarea prin doua metode: 1. ca o deducere din suma scontata a profiturilor intreprinderii (metoda echivalarii sigurantei sau metoda deducerii profitului) sau 2. ca o crestere a ratei de actualizare (metoda cresterii dobanzii, metoda primei de risc). Rata de actualizare trebuie sa fie o rata nainte de impozitare ce reflecta evalurile pieei curente ale valorilor-timp a banilor si riscurile specifice activului. Rata de actualizare trebuie sa reflecte riscurile pentru care estimrile viitorului flux de numerar au fost ajustate. O rata care reflecta evalurile pieei curente asupra valorii timp a banilor si riscurile specifice activului este rentabilitatea pe care investitorii ar solicita-o daca au ales o investitie care ar genera fluxuri de numerar, cu valori, durata si profil al riscului echivalente cu acelea pe care intreprinderea le asteapta sa fie generate din active. Sunt luate in considerare si riscuri cum ar fi: riscul de tara, riscul monetar, riscul de proiect si riscul fluxului de numerar. 34.Explicai relaia dintre riscuri i valoare ntreprinderii Creterea riscurilor atrage dup sine scderea valorii ntreprinderii. Riscul, prima de risc care se cuprinde in rata de actualizare este o imbinare intre riscul pietei si riscul determinat de punctele slabe rezultate din sinteza diagnosticelor. Prin urmare o intreprindere cu multe puncte slabe va avea o prima de risc si implicit o rata de actualizare mai mare. 35.Explicai relaia dintre rata de actualizare i valoarea ntreprinderii Creterea ratei de actualizare atrage dup sine reducerea valorii ntreprinderii. Intre rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers proportionala cu cat rata este mai mare valoarea intreprinderii va fi mai mica. 55.Explicai influena politicilor de amortizare asupra valorii ntreprinderii Politica de amortizare influeneaz valoarea ntreprinderii astfel: - stabilirea unor durate de viata mai lungi decat cele normale, influeneze in sensul unei valori mai mari a activelor si a ntreprinderii - stabilirea unor durate de viata mai scurte dect cele normale influeneaz in sensul micorrii valorii ntreprinderii - metodele de amortizare de asemenea influeneaz, de exemplu daca in anul in care se face evaluarea mijloacele fixe achiziionate in acest an sunt amortizate accelerat influeneaz ntreprinderea, valoare acesteia fiind mai mica dect daca ar fi utilizat metoda liniara. 69.Indicai cteva corecii aplicate rezultatului contabil pentru a-l transforma n capacitate beneficiar (metode de randament) (vezi ntrebarea 39) Pentru determinarea capacitii beneficiare se pornete de la profitul din bilanul contabil, cruia i se aduc dou categorii de corecii: - corecii pe orizontal, ntre exerciii, scondu-se n eviden influenele tuturor modificrilor din legislaia fiscal i contabil; de regul, contul de rezultate din anii anteriori se retrateaz n funcie de reglementrile contabile i fiscale n vigoare la data elaborrii situaiilor financiare cele mai recente; - corecii pe vertical, adic, de la cifra de afaceri i pn la profitul net, sunt analizate i corectate toate marjele din contul de rezultate al unui exerciiu, n funcie de constatrile din diagnosticul de evaluare i din analiza fundamental. Principalele corecii ale profiturilor din bilanurile contabile se refer la: - amortizri i diferite alte deprecieri; se ajusteaz profitul net prin nlturarea din costuri a oricrui exces de amortizare i adugarea oricrei insuficiene de amortizare, referina constituind-o standardele profesionale sau studiile efectuate de experii tehnici asupra duratelor de via util ale activelor amortizabile; - salarii i asimilate salariilor; se ajusteaz profitul net prin nlturarea din costuri a exceselor de salarizare i adugarea insuficienei de salarizare, referina constituind-o standardele sau studiile efectuate pe piaa muncii de ctre experi independeni n munc i protecie social; corecii legate de sinergiile descoperite n cadrul diagnosticului de evaluare. Efectele sinergice presupun complementaritate de activiti ale cror rezultate sunt superioare celor reieite din nsumarea algebric a r ezultatelor individuale 23.n ce const metoda substractiv de calcul al activului net corijat? Metoda substractiv de calcul const n scderea din totalul activelor reevaluate corijate a tuturor datoriilor ntreprinderii; 24.n ce const metoda aditiv de calcul al activului net corijat?

Metoda aditiv care n adugarea la capitalurile proprii ale ntreprinderii a tuturor influenelor rezultate din nlocuirea valorilor contabile cu valorile economice ale elementelor din bilanul ntreprinderii. Consta in corectarea capitalurilor proprii din bilantul contabil cu influente din reevaluarea elementelor patrimoniale. 44.n ce const metoda fluxurilor de disponibiliti actualizate? Potrivit acestei metode, formula de evaluare este:
V(DCF) CF Ir

1 t

1 t n

Vr

in care: V(DCF) = valoarea activului sau a societii prin metoda fluxului de trezorerie redus; CF = cash flow; Ir = investiii de rennoire, de meninere; Vr = valoarea rezidual; t = rata de actualizare; n = ultimul an de prognoz; Esena metodei const n nsumarea fluxurilor de disponibiliti care rmn n fiecare an n ntreprindere pn la anul n", cnd se apreciaz c proprietarul ar trebui s-i reconsidere modul de abordare a afacerii sale; n acest an n" se stabilete valoarea rezidual a ntreprinderii. Potrivit acestei metode, evaluarea ntreprinderii se face n funcie de perspectivele sale de dezvoltare; este o metod prin excelen futurist. Aceast metod utilizeaz principiul financiar potrivit cruia valoarea unui activ este egal cu valoarea actual a fluxurilor nete de disponibiliti (cash flow) susceptibile de a fi degajate n viitor de ctre activul respectiv. Actualizarea fluxurilor nete se face pentru a ine cont de riscuri i de exigena de rentabilitate a cumprtorului (investitorului). 13.Obiectivul i mijloacele de realizare ale diagnosticului juridic Obiective: > aprecierea riscurilor inerente situaiei juridice a ntre prinderii, > analiza patrimoniului conducerii ntreprinderii. Mijloace de realizare: A. Punerea n lucru a chestionarului de diagnostic juridic, care cuprinde: > drept comercial, cu subrubricile: - acte i contracte privind modul de exploatare (fond comercial, locaii, concesiuni, licene, contracte de franciz); - acte i contracte privind situaia imobiliar (acte de proprietate, leasing, nchirieri, expertize recente privind evaluarea); - acte i contracte privind alte imobilizri (titluri de participare, mrci i brevete etc); - acte i contracte privind finanarea pe termen mediui lung (credite bancare, linii de credit); - asigurri (contracte de asigurri, obiect, riscuri asigurate). > drept social, cu subrubricile: - existena contractelor de munc, a regulamentelor de organizare i funcionare sau regulamentelor interne; - data ultimului control al organismelor sociale i principalele constatri; - partenerii sociali (sindicate, conflicte sociale etc). > drept fiscal, cu subrubricile: - analiza regimului fiscal al ntreprinderii; particulariti; - data ultimului control fiscal i principalele constatri. > drept societar, cu subrubricile: - analiza documentelor juridice generale (registrul de procese-verbale al Adunrilor Generale i ale Consiliului de Administraie); - inerea la zi a documentelor juridice generale ale ntreprinderii. B. Punerea n lucru a chestionarului de diagnostic patrimonial al conductorilor ntreprinderii Concluzia: Dup trecerea in revista a mijloacelor de realizare si a procedurilor de lucru se stabilesc: Oportunitile existente in mediul exterior ntreprinderii, adic evoluii cu un caracter previzibil pozitiv pt ntreprinderea evaluata cum ar fi legislaie si reglementari specifice favorabile. Riscurile existente in mediul extern ntreprinderii, adic evoluii cu un efect previzibil negativ (invers oportunitilor) ; Punctele forte, adic atuurile ca urmare a unor factori, cum ar fi: - o buna organizare si funcionare a ntreprinderii; - contract si statut corespunztoare; - relaii contractuale corecte;

- finanare asigurata; - absenta litigiilor; - reglementari fiscale aplicate corecte; - obligaii fiscale ndeplinite la timp; puncte slabe, adic deficiente constatate in organizarea si funcionarea ntreprinderii: - statutul si contractul necorespunztoare situaiei de fapt; - existenta unor litigii contractuale cu terii si cu proprii salariai; - conflicte de munca; - obligaii fiscale nerespectate. 14.Obiectivul i mijloacele de realizare ale diagnosticului comercial Obiectiv: Poziionarea ntreprinderii sau a activului n pia. Mijloace de realizare: Punerea n lucru a chestionarului de diagnostic comercial, care cuprinde subrubricile: - poziia strategic a ntreprinderii (situaia sa general n comparaie cu mediul economic, cu sectorul, cu piaa sa); - piaa (localizarea i descrierea pieii); - clientela ntreprinderii (numr, repartizarea, clieni strategici, clieni ru platnici, fragilitatea relaiilor cu clientela etc); - produsele (gama, produse cu marj ridicat i cu marj redus, rennoirea produselor, politica de cercetare i dezvoltare, brevetele deinute de ntreprindere); - politica de preuri (competitivitatea preurilor, existena unor restricii legate de reglementri de distribuie, costuri de producie, concuren); - distribuia (reea de distribuie, cheltuieli de marketing, fora de ptrundere i de adaptare, service asigurat etc); - publicitate i promovare. Concluzia Oportunitile Riscurile Punctele forte ca de ex: retea de vanzare puternica, clienti statornici,calitate f buna a produselor si serviciilor puncte slabe ca de ex: produse si servicii scumpe si de o calitate indoielnica, cunosterea insuficienta a pietii. 15.Obiectivul i mijloacele de realizare ale diagnosticului tehnic, tehnologic i de exploatare Obiectiv: Evaluarea msurii n care mijloacele de producie rspund nevoilor actuale sau viitoare ale ntreprinderii. Mijloace de realizare: Punerea n lucru a chestionarului de diagnostic tehnic, tehnologic i de exploatare, care cuprinde subrubricile: - activitatea de cercetare i dezvoltare a ntreprinderii; - procesele de fabricaie (aprovizionare, producie, stocuri, calitate, productivitate); starea mijloacelor de producie (utilaje, construcii, personalul productiv - structur) Concluziile se prezint sub forma: Oportunitilor Riscurilor Punctele forte ca de ex: o buna utilizare a capitalului de producie;utilaje moderne, produse si servicii competitive puncte slabe ca de ex: o planificare defectuasa a produciei, o conducere defectuasa a aprovizionrii si transporturilor, probleme de calitate a produselor si serviciilor 16.Obiectivul i mijloacele de realizare ale diagnosticului de organizare, management i resurse umane Obiectiv: Analiza structurii resurselor umane i capacitatea acesteia de a contribui la realizarea obiectivelor ntreprinderii. Mijloace de realizare: Punerea n lucru a chestionarului de diagnostic i o descriere a profilului cadrelor din ntreprindere (structura multicriterial a personalului, conducere, aspecte sociale). Obiectivul l reprezint analiza structurii umane si a capacitaii personalului de a contribui la realizarea activitii ntreprinderii. Constatri se fac urmtoarele demersuri: a) Analiza structurii umane si anume: - Organizarea ierarhica si funcionala a ntreprinderii; - Date cu privire la personal: pregtirea ,gradul de ocupare; vechimea in ntreprindere; fluctuaiile, absenteism. b) Date cu privire la conducerea ntreprinderii: varsta, pregatire,experienta,stil de conducere,sistem de remunerare,legatura cu actionariatul c) Date sociale: climatul social,protectia muncii,organizare sindicala.

Concluzia Analizand datele de mai sus se poate stabili: Oportunitile Riscurile Punctele forte : personal tanar, flexibil, bine pregatir, exista o buna organizare, exista motivarea muncii. puncte slabe : proasta functionare a conducerii;salarizare nestimulata;relatii de rudenie intre conducere si salariati. 17.Obiectivele i mijloacele de realizare ale diagnosticului financiar-contabil Obiective: > fiabilizarea valorilor contabile reinute; > aprecierea ajustrilor necesare cauzate fie de politicile contabile fie de politicile fiscale; > aprecierea rezultatelor; > exploatarea i echilibrele financiare; > studiul resurselor si utilizrilor. Mijloace de realizare: > cunoaterea principiilor i metodelor contabile proprii sectorului de activitate i aplicate de ntreprindere; > construirea (elaborarea) diferitelor situaii necesare pentru analiz i diagnostic (tablou de finanare, bilan funcional, tabloul soldurilor intermediare de gestiune etc); - analiza ratelor; - evaluarea riscurilor prin metoda scorurilor; - punerea n lucru a chestionarului de diagnostic contabil (balane, trezorerie, conturi clieni, stocuri, valori mobiliare de plasament imobilizri i amortismente, alte elemente de activ, mprumuturi, furnizori, alte datorii, impozite, evenimente posterioare, litigii, fonduri proprii etc). Constatri In urma analizei efectuate, avnd ca mijloace de efectuare datele si informaiile coninute in situaiile financiare, pe ultimii 3-5 ani, preluate potrivit metodologiei specifice evalurii lor prin metode patrimoniale. Concluzile se exprima sub forma: Oportunitile Riscurile Punctele forte puncte slabe 11.Prezentai trei momente din viaa ntreprinderii n care este obligatorie evaluarea Cazurile n care este necesar s se procedeze la o evaluare a ntreprinderii sunt foarte numeroase. Iat cteva: a) Ca instrument de msurare a calitii gestiunii ntreprinderii b) In tranzaciile comerciale c) Ori de cte ori au loc schimbri n mrimea i structura capitalului social al ntreprinderii d) Ori de cte ori au loc schimbri n numrul i componena acionarilor sau asociaiilor e) Determinarea cursului de introducere la burs f) Calculul paritii de schimb n cazul fuziunilor i divizrilor g) n aciuni juridice cu scop patrimonial h) n scopuri fiscale g) n alte scopuri 29.Prezentai trei metode de determinare a ratei de actualizare Pentru determinarea ratei de capitalizare de fructificare sau de actualizare, pot fi folosite teoretic mai multe metode: 3.1. Rata egal cu dobnda la mprumutul de stat poart denumirea de rat de baz, rat fr riscuri sau rat neutr de plasament a disponibilitilor pe piaa financiar. n condiii de macro stabilitate i cu condiia ca mprumutul de stat s constituie o prghie de orientare a economiei reale, adic dobnda s fie corelat cu exigena de rentabilitate din piaa de bunuri i servicii, aceast rat poate fi folosit cu succes n calculele de evaluare a ntreprinderilor. 3.2. Rata egal cu dobnda practicat de banca central; ca mrime este egal cu cea de la alineatul precedent, plus o prim de risc. 3.3. Rata egal cu media dobnzilor practicate de bncile comerciale. 3.4. Rata egal cu media tuturor dobnzilor practicate pe piaa financiar (primele trei de mai sus). 3.5. Rata egal cu costul capitalului ntreprinderii de evaluat este cea mai recomandat metod, mai ales n condiii de instabilitate i incertitudini n macroeconomia rii, deoarece ine seama de condiiile concrete ale ntreprinderii expertizate. Potrivit acestei metode, costul mediu ponderat al capitalului unei ntreprinderi (CMPC) se obine pe baza urmtoarei relaii:
CMPC Ccpx Ccp Cci Ccix Ccp Cci Ccp Cci

n care: Cep = costul capitalului propriu; Cci = costul capitalului mprumutat; Cep + Cci = masa capitalurilor folosite de ntreprindere. 31.Prezentai i explicai modul de determinare a costului capitalului unei ntreprinderi Costul mediu ponderat al capitalului unei ntreprinderi (CMPC) se obine pe baza urmtoarei relaii:
CMPC Ccpx Ccp Cci Ccix Ccp Cci Ccp Cci

n care: Cep = costul capitalului propriu; Cci = costul capitalului mprumutat; Cep + Cci = masa capitalurilor folosite de ntreprindere. Costul capitalului propriu se determin n baza relaiei: Ccp = Rn + (Rr Rn)x unde: Rn = rata neutr de plasament a disponibilitilor pe piaa financiar (care n condiii normale poate fi de 36%); Rr = rata cu riscuri sau totalitatea riscurilor la care este supus ntreprinderea; att cele externe (riscul de ar, riscul de ramur, riscul de politic economic, fiscal, riscul de neadaptare a managementului la exigenele economiei de pia etc), ct i cele interne (dezechilibru financiar, tehnologii nvechite, echipamente depite, produse demodate i orice punct slab reinut n cadrul diagnosticului etc); Rr - Rn = prima de risc a ntreprinderii; = coeficient care semnific volatilitatea aciunii ntreprinderii de evaluat; Beta exprim i msoar sensul i mrimea abaterii rentabilitii aciunilor ntreprinderii fa de mrimea abaterii rentabilitii aciunilor pe piaa (ramura) din care face parte ntreprinderea. Variabilitatea total a rentabilitii unei aciuni se mparte n dou: una determinat de influena pieei care se explic prin riscul sistematic numit i risc nedifereniat; alta determinat de influena caracteristicilor specifice fiecrei aciuni care se explic prin riscul specific sau nesistematic, difereniat sau individual. Riscul specific poate fi mprit n risc specific fiecrei aciuni determinat de modificri n comportamentul economic al ntreprinderii emitente sau n cel al deintorilor acestor aciuni, riscul specific ramurii industriale de care aparine ntreprinderea. n raport cu , aciunile se clasific n: - aciuni volatile cu > 1 care semnific faptul c o variaie de 1 % a indicelui general al pieii determin o variaie mai mare de 1% a rentabilitii aciunii ntreprinderii; situaia este specific ntreprinderilor din chimie, sticlrie, echipamente electrice i electronice etc, n general n industria bunurilor de consum cu o sensibilitate mai mare n raport cu comportamentul cumprtorilor; - aciuni puin volatile cu < 1 care exprim o variabilitate degresiv a rentabilitii aciunii ntreprinderii (material rulant, imobiliare, asigurri etc); - aciuni cu = 1 pentru care o variaie a rentabilitii generale antreneaz aceeai variaie a rentabilitii aciunii ntreprinderii (uniti de tip holdyng, construcii industriale, bnci etc.) Costul capitalului mprumutat se obine prin relaia: Cci = Cd(1-0,16) unde: Cd = costul datoriei (care ns trebuie defiscalizat) 39.Prezentai i explicai patru corecii ce pot fi aduse rezultatelor din bilanul contabil pentru determinarea capacitii beneficiare Pentru determinarea capacitii beneficiare se pornete de la profitul din bilanul contabil, cruia i se aduc dou categorii de corecii: - corecii pe orizontal, ntre exerciii, scondu-se n eviden influenele tuturor modificrilor din legislaia fiscal i contabil; de regul, contul de rezultate din anii anteriori se retrateaz n funcie de reglementrile contabile i fiscale n vigoare la data elaborrii situaiilor financiare cele mai recente; - corecii pe vertical, adic, de la cifra de afaceri i pn la profitul net, sunt analizate i corectate toate marjele din contul de rezultate al unui exerciiu, n funcie de constatrile din diagnosticul de evaluare i din analiza fundamental. Principalele corecii ale profiturilor din bilanurile contabile se refer la: - amortizri i diferite alte deprecieri; se ajusteaz profitul net prin nlturarea din costuri a oricrui exces de amortizare i adugarea oricrei insuficiene de amortizare, referina constituind-o standardele profesionale sau studiile efectuate de experii tehnici asupra duratelor de via util ale activelor amortizabile;

- salarii i asimilate salariilor; se ajusteaz profitul net prin nlturarea din costuri a exceselor de salarizare i adugarea insuficienei de salarizare, referina constituind-o standardele sau studiile efectuate pe piaa muncii de ctre experi independeni n munc i protecie social; - corecii legate de sinergiile descoperite n cadrul diagnosticului de evaluare. Efectele sinergice presupun complementaritate de activiti ale cror rezultate sunt superioare celor reieite din nsumarea algebric a re zultatelor individuale. 70.Prezentai semnificaia superprofitului punct de plecare n dimensionarea goodwill-ului (vezi ntrebarea 64) Superprofitul sau renta de goodwill, reprezint profitul obinut de ntreprindere peste pragul de rentabilitate pretins de pia n funcie de efortul investiional al ntreprinderii, efort exprimat prin valoarea patrimonial a acesteia. 71.Prezentai semnificaia badwill-ului aferent unei ntreprinderi? Dac activele unei ntreprinderi sunt bine gestionate i exploatate, deci degaj o rentabilitate superioar celei ateptate de pia, se poate obine un goodwill; dac activele sunt prost gestionate i exploatate i conduc la performanele financiare inferioare ateptrilor pieii, va rezulta un badwill, adic o valoare incorporal negativ. 72.Prezentai formula de calcul a valorii substaniale brute valoare patrimonial a ntreprinderii (vezi ntrebarea 25) Prin valoare substanial brut (VSB) se nelege activul reevaluat n ipoteza continurii activitii, plus valoarea bunurilor folosite de ntreprindere fr a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care dei sunt nregistrate n patrimoniul ntreprinderii nu sunt folosite din diverse cauze (nchiriate etc). Ea semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate utiliza ntreprinderea la un moment dat, prezentnd valoarea activului pe baza principiului prevalentei economicului asupra juridicului. 73.Prezentai Modelul Z de evaluare a riscului de faliment al firmei. Modelul Z Construit pe baza metodei scorurilor are ca obiectiv punerea la dispozitia evaluatorilor a unor metode predictive pentru evaluarea riscurilor de faliment pe baza metodei statistice. Modelul Z reprezinta o functie construita pe baza unui numar mai mare de indicatori pentru care a fost necesara observarea in timp a mai multor intreprinderi. Modelul Z are forma: Z = a*X1 + b*X2 + .... + n*Xn Unde X1 Xn = ratele folosite in calcul si a,b,...,n = coeficienti de ponderare Scorul Z calculat la nivelul unei intreprinderi indica gradul de vulnerabilitate al acesteia, inca inainte ca situatia sa devina compromisa. In functie de valoarea lui Z se disting: * o zona nefavorabila: Z<-0.25; * o zona de incertitudine: -0.25</=Z</=0.125; * o zona favorabila Z> 0.125. Metoda scorurilor completeaza practic met clasice ale analizei riscului, avand o caracteristica preponderent predictiva 18.Rolul bilanului n diagnosticul de evaluare Bilantul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta activul si pasivul unitatii patrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru care se intocmeste, potrivit legii. Bilantul contabil este sursa de date ce se prelucreaza pentru realizarea diagnosticului contabil si financiar. 19.Rolul bilanului funcional n diagnosticul de evaluare Bilantul functional este instrumentul de analiza, pe baza posturilor din bilant, a principalelor functii ale intreprinderii functiile de investitii, de exploatare si de trezorerie in active si functia de finantare in pasiv. 62.S se determina activul net contabil corectat pe baza urmtoarelor informaii: capital social: 10000 rezerve: 3000 rezultat reportat: 5000 cheltuieli de constituire: 2000 cheltuieli de cercetare: 10000, din care 4000 destinate crerii unui produs pentru nlocuirea altuia care va iei de pe pia anul urmtor; cheltuieli n avans pentru abonamente la reviste de specialitate: 1000 ANC = 10000 + 3000 + 5000 2000 (10000 4000) = 10000