ACUSTICA

PROIECT REALIZAT DE: BUTIRI CRISTIAN COSTA DIANA GONGEA ANDREI HLLAI TUDOR IGNAT BIANCA

INTRODUCERE
GONGEA ANDREI
ACUSTICA ESTE STIINTA SUNETULUI, CONSIDERAT CA FIIND ACEA PARTE A FIZICII CARE SE OCUP CU STUDIUL FENOMENELOR PRIVIND PRODUCEREA, PROPAGAREA, RECEPTIA SUNETELOR PRECUM SI EFECTELE ACESTORA. N FOLOSIREA CURENT, TERMENUL SUNET SE REFER NU NUMAI LA FENOMENUL DIN AER RESPONSABIL PENTRU SENZATIA DE AUZIRE DAR SI LA OM SAU ANIMAL. SUNT CONSIDERATE CA SUNET SI PERTURBATIILE CU FRECVENTE JOASE (INFRASUNETELE) SAU CU FRECVENTE NALTE (ULTRASUNETELE) CARE SUNT RECEPTIONATE DE UN ORGAN AUDITIV UMAN SAU ANIMAL; SE POATE VORBI DE SUNET SUBACVATIC, SUNET N SOLIDE SAU SUNET N STRUCTURI.

 DOMENIUL LARG AL ACUSTICII SI AL ARIEI DE INTERES SUNT ATRIBUITE MULTIPLELOR APLICATII CA: A) EXISTENTA NATURII OMNIPREZENT A PERTURBATIILOR MECANICE GENERATE DE CAUZE NATURALE SI DE ACTIVITATEA UMAN;

B) EXISTENTA SENZATIEI DE AUZIRE, A ABILITTII VOCALE UMANE, A COMUNICRII PRIN SUNET MPREUN CU VARIETATEA DE INFLUENTE PSIHOLOGICE PE CARE SUNETUL LE ARE ASUPRA ORGANULUI AUDITIV. DOMENII CA VORBIREA,MUZICA, NREGISTRAREA SI REPRODUCEREA SUNETULUI, TELEFONIA, AUDIOLOGIA, ACUSTICA ARHITECTURAL SI CONTROLUL ZGOMOTULUI AU O PUTERNIC ASOCIERE CU SENZATIA AUDITIV.
SUNETUL ESTE UN MIJLOC DE TRANSMITERE A INFORMATIEI, INDEPENDENT DE ABILITATEA NOASTR NATURAL DE A AUZI, ESTE UN FACTOR SEMNIFICATIV MAI ALES N ACUSTICA SUBACVATIC. EFECTELE FIZICE ALE SUNETULUI ASUPRA SUBSTANTELOR SI CORPURILOR CU CARE INTERACTIONEAZ REPREZINT ALTE ARII DE INTERES SI DE APLICATIE.

Percepia sunetelor
Ignat Bianca 1. Undele mecanice longitudinale sunt perecepute ca sunete dac : Frecvena este cuprins ntre 20 Hz i 20000 Hz < 20 Hz infrasunete > 20000 Hz ultrasunete Intensitatea este cuprins ntr-un interval de valori ale crui capete depind de: - Frecven - Individ Definiie: Intensitatea acustic (I) este energia recepionat de unitatea de arie a receptorului n unitatea de timp. = ; .. = 2 = 2

Valori extreme: Imin=10-12W/m2 (pragul de audibilitate) Imax=102W/m2 (pragul de durere)

2. Nivelul de intensitate sonor (L) Definiie: L = 10 lg I

I
0

S.I.

= dB

I=intensitatea sunetului considerat I0=intensitatea minim care poate fi perceput

Exemple: i) I=I0 L= 0 dB ii) I=10 I0 L= 10 dB = 1Bell iii) I=100 I0 L= 20 dB iv) I=10n I0 L= 10n dB v) I=...... I0 L= 70 dB

Observaii: I. L este o mrime de natur bio-fizic II. Percepia logaritmic a undelor sonore de ctre ureche interval foarte larg de valori pentru intensitatea (I) a sunetelor care pot fi percepute:

Intensitate acustic (I) Imin= I0 Imax= 1014 I0

Nivel de intensitate sonor (L) 0 dB 140 dB

3. Mecanismul auzului

 Aici sunt reprezentate undele sonore, ce ptrund prin pavilionul urechii i prin conductul auditiv extern la timpan.
Datorit contactului dintre piciorul ciocanului i timpan, vibraiile timpanului se transmit lanului de oscioare (scriei, ciocanului i nicovalei) i apoi membranei ferestrei ovale. Deoarece talpa scriei se afl n contact cu membrana ferestrei ovale, micrile timpanului sunt transmise urechii interne, printr-un lichid, numit perilimf.

De aici undele sonore sunt transmise pn la nivelul receptorilor auditivi adic la celulele cu cili care acioneaz ca nite paznici ai auzului. Cnd undele sonore ajung la aceste celule, ele sunt convertite din vibraii n cureni electrici pe care nervii auditivi i transport la creier. Fr celulele cu cili, sunetul nu ar putea vibra, precum ncercarea cuiva de a-i face auzit ecoul n deert. De la aceste celule, sunetul este transmis la creier, unde este interpretat.

Calitatile sunetului
Costa Diana
Sunetele si zgomotele de orice fel si orice proeminenta se deosebesc intre ele prin 3 caracteristici principale: Inaltimea Intensitatea(taria) Timbrul

Inaltimea
nlimea sunetelor se refer la frecvena de vibraie a coloanei de aer, coardelor sau membranelor ce produc sunetul. Aceast caracteristic a sunetelor este relativ, n funcie de nlimea unui ton de reper, odat cu creterea frecvenei crescnd i nlimea.

Sunetul poate fi: Simplu (pur) - dac e produs de o singur vibraie i are spectrul acustic format dintr-o singur linie; Complex (compus) - dac e produs de o vibraie complex coninnd mai multe sunete simple a cror frecven poate constitui sau nu o serie armonic (frecven fundamental + armonice) Zgomot- dac este un amestec intmpltor de sunete produs de o oscilatie completa caracterizata de un spectru de frecventa cu vibratie continua pe un domeniu si/sau de o suprapunere de mai multe frecvente discrete.

Sunetul emis de o surs are un caracter complex, deoarece, n afar de sunetul fundamental, sursele sonore emit i diferite armonici superioare (sunete ce au frecvenele egale cu multipli ai frecvenei sunetului fundamental). Analiza structurii unui sunet permite obinerea unui spectru caracteristic fiecrei surse (aa numita amprent sonor) .

Micile modificri n frecvena unui sunet sunt greu de observat de urechea uman, mai ales de cea neantrenat. n general, o diferen de cinci sutimi de semiton sau aproximativ 0.3% n frecvena sunetului este sesizabil, dar acest fapt depinde i de poziia ei n spectrul auzului uman (cu ct se apropie mai mult de pragul infrasunetelor, respectiv ultrasunetelor, capacitatea analizatorului auditiv de a distinge ntre sunetele apropiate scade). De asemenea, dac cele dou sunete de comparat sunt emise simultan, existena diferenei dintre ele este mai uor de observant.

Intensitatea
Aceleai sunete pot provoca senzaii calitative diferite. Astfel se deosebete intensitatea acustic (sonor) de senzatia auditiv (tria sunetului), prima referindu-se la surs , iar cealalt la receptor. Intensitatea acustic reprezint intensitatea undelor sonore, adic fluxul de energie care strbate unitatea de suprafaa perpendicular pe direcia de propagara a undelor, n unitatea de timp. Puterea acustic reprezint energia acustic radiat de o surs sonor intr-o unitate de timp. Puterea acustic a a unei rachete la propulsie este de 1016 ori mai mare dect fonetul frunzelor. Intensitatea auditiv (tria sunetelor) este raspunsul fiziologic la solocitrile presiunii sau intensitii acustice. Ea se refer la amploarea senzaiei auditive , care permite ordonarea sunetelor dupa o scar de la slab la puternic.

Limitele auzului uman n privina intensitii sunetului

Pragul inferior, dedesubtul cruia sunetele nu mai sunt sesizate de urechea uman este nsemnat prin 0 decibeli. Limita superioar este de aproximativ 140 de decibeli, dincolo de care sunetele nu mai pot fi auzite corect, deoarece intensitatea prea mare distorsioneaz perceperea auditiv, producnd chiar senzaii dureroase. Supradimensionarea intensitii unor sunete sau zgomote peste limitele fiziologice admise (trecerea dincolo de pragul durerii) sau expunerea pe timp ndelungat la poluare fonic, au drept consecin deteriorarea i compromiterea aparatului auditiv.

Intensitatea (dB) 140 130 120 110 100 90 80 70 50-60 40 20 10 0

Exemplificare Pragul dureros Avion cu reacie n timpul decolrii Motorul pornit al avionului cu reacie Concert rock Ciocan pneumatic Zgomot de strad Zgomotul trenului Aspirator Zgomot ntr-un birou aglomerat Conversaie Bibliotec Sunetele naturii Prag auditiv

Timbrul
Timbrul se refer la una dintre calitile de baz ale sunetului muzical, anume complexul de nsuiri care permit diferenierea unor surse sonore mai mult sau mai puin asemntoare, precum vocile omeneti sau instrumentele muzicale. Timbrul este rezultatul suprapunerii unui sunet fundamental cu armonicele lui. Cu ct numarul armonicelor este mai mare, cu att timbrul este mai bogat, mai rotund, mai plin. El depinde de poziia i intensitatea armonicelor n seria lor. Pornind de la timbrul cel mai grav i profund pn la cel mai acut, vocile se succed astfel: Barbati - bas, bas-bariton, bariton, tenor, Femei - altist, mezzo-sopran, sopran.

Extra...
Masuratori ale presiunii acustice (presiunea in mediul strabatut de unda sonora) si ale intensiatii acustice au condus la urmatoarea constatare: sunetele foarte joase trebuie emise cu energie mai mare pentru a incepe sa fie auzite. Barbatii vorbesc aproximativ in jurul frecventei de 130,8Hz ceea ce corespunde unei energii de 3050J, iar femeile si copii in jurul unei frecvente duble.Poate ca asa s-ar putea explica de ce femeile vorbesc mai mult ca barbatii (consuma mai putina energie cand vorbesc si deci nu obosesc).

EFECTUL DOPPLER
BUTIRI CRISTIAN

DESPRE J.C. DOPPLER

JOHANN CHRISTIAN ANDREAS DOPPLER S-A NASCUT LA 29 NOIEMBRIE 1803 N SALZBURG SI A DECEDAT LA17 MARTIE, 1853 N VENEIA A FOST UN MATEMATICIAN I FIZICIAN AUSTRIAC, DEVENIT CELEBRU PENTRU IPOTEZA CARE ACUM ESTE CUNOSCUT SUB DENUMIREA DE EFECTUL DOPPLER.

CE ESTE EFECTUL DOPPLER?

EFECTUL DOPPLER CONST N VARIAIA FRECVENEI UNEI UNDE EMISE DE O SURS DE OSCILAII, DAC ACEASTA SE AFL N MICARE FA DE RECEPTOR EXEMPLU: SA CONSIDERAM O AMBULANTA CE TRECE PE LANGA NOI. IN MOMENTUL IN CARE ACEASTA SE APROPIE SUNETUL PRODUS DE SIRENA EI NI SE PARE ASCUTIT. CAND ACEASTA SE INDEPARTEAZA INSA SIRENA VA AVEA UN SUNET MAI GRAV.

 PENTRU A INTLEGE MAI BINE ACEST FENOMEN TREBUIE SA INTELEGEM MAI INTAI CE INSEAMNA MAI EXACT LUNGIMEA DE UNDA SI FRECVENTA LUNGIMEA DE UNDA: DISTANTA DINTRE DOUA PUNCTE CARE OSCILEAZA IN FAZA FRECVENTA: NUMARUL DE OSCILATII EFECTUATE IN UNITATEA DE TIMP

 ASTFEL AVEM URMATOARELE RELATII:

Frecventa mare = Lungime de unda mica = Sunet ascutit

Frecventa Mica = Lungime de unda mare = Sunet grav

EXEPMLUL MASINEI DE POMPIERI

APLICATII ALE EFECTULUI DOPPLER

ASTRONOMIE
EFECTUL DOPPLER NE DA CERTITUDINEA CA UNIVERSUL NU ESTE STATIC DEOARECE, CONFORM ACESTUI PRINCIPIU, STELELE SI PLANETELE CARE SE INDEPARTEAZA DE NOI VOR AVEA LUMINA INDREPTAT SPRE PARTE ROSIE A SPECTRULUI, IAR CELE CARE SE APROPIE VOR AVEA LUMINA INDREPTATA SPRE PARTE ALBASTRA. CEEA CE NE DA CERTITUDINEA CA UNIVERSUL ESTE IN CONTINUA EXPANSIUNE ESTE FAPTUL CA MAJORITATEA OBSERVATIILOR NE ARATA CA LUMINA CE AJUNGE LA NOI ESTE DEPLASATA SPRE ROSU.

VIDE O

RADARUL
RADARUL DE MSURAT VITEZA UNUI OBIECT SE BAZEAZ PE ACEST EFECT. APARATELE RADAR MSOAR LUNGIMEA DE UND A UNDELOR RADIO REFLECTATE DE O MAIN N MICARE, PRIN ACEASTA PUTNDU-SE STABILI VITEZA MOBILULUI.

ACUSTICA SPATIALA SAU ACUSTICA ARHITECTURALA

HALALAI ANDREI
STUDIAZA PROPAGAREA UNDELOR SONORE IN INTERIORUL UNEI CLADIRI SI INTERACTIUNEA LOR CU MATERIALELE DE CONSTRUCTIE.
IN DOMENIUL ACUSTICII ARHITECTURALE SE DEOSEBESC DOUA RAMURI MAJORE: 1. ACUSTICA CLADIRILOR - PROPAGAREA SUNETELOR SI EFECTUL MATERIALELOR NOI INTR-O CONSTRUCTIE 2. ACUSTICA SALILOR PROIECTAREA SALILOR, REVERBERATIILE SUNETULUI IN SPATII INCHISE, CALITATEA SONORA

ACUSTICA SALILOR - CE ESTE ACUSTICA SALILOR?

CREEAREA, PROPAGAREA, INTEGRITATEA SI CUM ESTE PERCEPUT UN SUNET INTR-UN SPATIU INCHIS. IN ALTE CUVINTE, ACUSTICA SALILOR STUDIAZA TOATE FENOMENELE FIZICE LEGATE DE UNDELE SONORE CARE EXISTA INTR-UN SPATIU INCHIS. PARAMETRII SUNETULUI INTR-U SPATIU INCHIS: - EDT (EARLY DECAY TIME): TIMPUL NECESAR PENTRU A OBSERVA O REVERBERATIE DE 10 DB - DEFINITIA (D): MASOARA CAT DE BINE POATE UN VORBITOR SA FIE INTELES DE TOATA

SALA
- CLARITATEA (C): MASOARA CAT DE FIDEL ESTE AUZITA MUZICA DE TOTI PARTICIPANTII - ST1 (EARLY SUPPORT EARLY):ENERGIA INITIALA REFLECTATA LA 1.0 M DE UN EMITATOR OMNIDIRECTIONAL

- ST2(LATE SUPPORT): ENERGIA TOTALA REFLECTATA LA 1.00 M DE UN EMITATOR

ELEMENTE ALE ACUSTICII INTERIOARE A UNEI SALI

1.ABSORBTIA (SONORA) FENOMENUL PRIN CARE UN MATERIAL REFLECTA UN PROCENT MAI MIC A UNEI UNDE SONORE DECAT REFRACTA. ACEST FENOMEN ESTE EXPLOATAT CAND VINE VORBA DE IZOLAREA SONORA. 2. REVERBERATIA (SONORA) FENOMENUL DE REFLECTIE APROAPE INTEGRALA A UNEI UNDE SONORE. 3. INTENSITATEA (SONORA)- ACUSTICA CONSTRUCTIILOR ESTE AFECTATA DE CALITATEA MATERIALELOR SAU A MUNCII; D ACEEA UNEORI CALITATEA SONORA REALA NU ESTE IDENTICA CU CEA REZULTATA DIN CALCULE. MASURAND INTENSITATEA SONORA SE POATE DESCOPERI SI REMEDIA PROBLEMA 4. DISTRIBUTIA (SONORA) LUCEAZA IN STRANSA LEGATURA CU INTENSITATEA SI URMARESTE APLICAREA UNUI MODEL ALGORITMIC PENTRU GASIREA TRAIECTORIEI UNDELOR SONORE

 5. INTELIGIBILITATEA VORBIRII AFLATA IN STRANSA LEGATURA CU DEFINITIA (D), ARE LA BAZA UN INDEX, STI(SPEECH INTELIGIBILITY INDEX) CARE REPREZINTA PROCENTUL DE CUVINTE INTELESE DE TOTI RECEPTORII DIN SALA. STI Inteligibilitatea
0.00 0.30 0.30 0.45 0.45 0.60 0.60 0.75 0.75 1.00 Neinteligibil Proasta Acceptabil Buna Excelenta

UNITATI DE MASURA A CALITATII FOLOSITE IN ACUSTICA SALILOR

TRANSPARENTA DEFINITIE DESPARTIREA CLARA A CONSOANELOR SI VOCALELOR IN VORBIRE INTELIGIBILITATEA PERIOADA DE REVERBERATIE ECOU PUTERE INTENSITATE FEEDBACK

EMISIA SUNETELOR
GONGEA ANDREI

CUM PRODUCE SUNETE UN INSTRUMENT MUZICAL ?

TOATE INSTRUMENTELE MUZICALE CREEAZA SUNETE CU AJUTORUL VIBRATIILOR.IN CAZUL INSTRUMENTELOR DE SUFLAT, VIBRATIA DERIVA DIN AERUL CARE INTRA IN INSTRUMENT SAU DE LA VIBRATIA BUZELOR IN INSTRUMENT.PENTRU INSTRUMENTELE CU CORZI, VIBRATIA PROVINE DIN LOVIREA CORZILOR, CARE APOI VIBREAZA.IN CAZUL INSTRUMENTELOR CU PERCUTIE, VIBRATIA SE TRAGE DE LA LOVIREA UNEI SUPRAFETE FACUTE DIN PANZA, METAL ETC.CHIAR SI INSTRUMENTELE ELECTRONICE CREEAZA

 VOCEA UMANA ESTE PRODUSA IN LARINGE, CARE ESTE O PARTE A GATULUI.EXISTA 2 BUCATI MICI DE TESUT CARE SE INTIND DE-ALUNGUL LARINGELUI CU UN MIC SPATIU INTRE ELE;ACESTE TESUTURI SUNT CORZILE NOASTRE VOCALE. IN TIMP CE VORBIM, MUSCHII DIN LARINGE STRANG CORZILE, ASTFEL INGUSTAND SPATIUL DINTRE ELE.CAND AERUL DIN PLAMANI TRECE PRIN CORZI, VIBRATIA SE PRODUCE;ACEASTA VIBRATIE PRODUCE SUNETELE VOCALE. CU CAT SUNT MAI APROPIATE CORZILE VOCALE, CU ATAT MAI RAPID VIBREAZA SI SUNETUL ESTE CU ATAT MAI INALT.ACESTUI LUCRU SE DATOREAZA FAPTUL CA VOCEA UMANA ARE MAI MULTE INALTIMI, 6.

BIBLIOGRAFIE
HTTP://WWW.BKSV.COM/DOC/SVE/4.%20ARCHITECTURAL%20(0210).PDF - INITIERE IN ACUSTICA ARHITECTURALA HTTP://WWW.SCRIBD.COM/DOC/46852532/ACUSTICA-ARHITECTURALA HTTP://WWW.NI.COM/WHITE-PAPER/4131/EN/ HTTP://WWW.NEWALEXANDRIA.ORG/THINKDIRT/CRESCENTBELL/TEAMVIZ-SPATIAL.HTML YALE WIKISOURCE YOUTUBE WIKIPEDIA MEXUS EDUCATION