PROBLEMA APEI IN LUME

RESURSELE DE APA ALE GLOBULUI Apa sub multiplele ei forme,reprezinta unul intre !ele mai importante elemente ale peisa"ului #eo#rafi!$atat pentru utilizarea ire!ta e !atre om,!at si pentru a!ti%itatea normala a biosferei fiin ,e%i ent,i ispensabila supra%ietuirii si bunastarii oamenilor&Pana la in!eputul se!olului '',!ererea e apa, !alitatea a!esteia si efi!ienta utilizarii ei pareau probleme e importanta se!un ara&Insa, in a oua "umatate a se!olului '', apa ul!e a e%enit o materie prima !riti!a&Spe!ialistii au apre!iat !a la sfarsitul se!olului '' populatia #lobului este intre ( si ) miliar e e lo!uitori, intre !are "umatate traies! in me iul urban&E%i ent,ne%oile %itale e apa %or fi pe masura a!estei populatii&De a!eea nu este e mirare !a in ultimii ani s$a manifestat preo!uparea e a abor a a!easta problema nu numai la ni%el national,!i si international&*ea mai importanta manifestare un e s$au ezbatut multiplele aspe!te ale resurselor e apa ale omenirii a fost *onferinta Natiunilor Unite asupra resurselor e apa,!are s$a tinut la Mar el Plata+Ar#entina, intre -. si /0 martie -1))& 2erra ispune e un imens %olum e apa&Din suprafata planetei noastre, e 0-3 milioane 4m/,!eea !e reprezinta )3,56,iar us!atul, oar -.1 milioane 4m/,a i!a /1,/6&Dupa atele *onferintei Natiunilor Unite asupra resurselor e apa !are s$a tinut la Mar el Plata,%olumul total al apei e7istente pe Pamant este apre!iat la - .33 milioane 4m8,repartizat astfel9%olumul total e apa ul!e este oar e 8),5 milioane 4m8 si nu reprezinta e!at /,)6 in !antitatea e apa a #lobului&Pe lan#a a!easta,trebuie remar!at si faptul !a oar 3,.(6 in %olumul e apa ul!e e pe #lob poate fi utilizata ire!t:restul e 11,0.6 ,se sustra#e utilizarii ime iate e !atre oameni, eoare!e este reprezentata e %aporii e apa in atmosfera+3,3.6,,#;etari si !alote #la!iare+)),/6,,apa la!urilor si mlastinilor+3,806,,apele subterane si umi itate a solului+//,.-6, si in !ursurile e apa+3,3-6, :ea reprezinta oar 3,.36 in totalul apei ul!i e pe #lob&In total apa ul!e isponibila nu reprezinta e!at 3,3316 in intrea#a !antitate e

apa e pe pamant&Asa ar,raportul intre apa marina si !ea !ontinentala este in fa%oarea !elei marine& In ultimii ani s$au elaborat proie!te si s$au luat masuri e !restere a !antitatilor e apa,pentru apro%izionare prin mai multe meto e,printre !are se ins!rie transportarea #;etarilor in zonele ar!ti!e si !rearea e rezer%oare in %e!inatatea !ostelor,topirea pis!urilor e #;eata pentru a !rea la!uri, esalinizarea apei e mare et!&In !eea !e pri%este esalinizarea se apre!iaza !a in -1)0 e7istau -38( uzine !u o !apa!itate totala e pro u!tie e /,- milionae m8 e apa pe zi&A!este uzine au !apa!itati mi!i si nu se poate obtine apa esalinizata rentabil e!at a!olo un e e7ista surse e ener#ie foarte !on%enabile&Sursa e ener#ie !are poate fi folosita !u su!!!es in a!est omeniu este ener#ia nu!leara&Marele a%anta" al uzinelor !e utilizeaza ener#ia nu!leara este !a pot fi !onstruite !u ublu s!op9pentru obtinere e apa ul!e si pentru pro u!erea e !urent ele!tri!& Statele insulare sau !%asiinsulare !u pre!ipitatii re use sau !u bazine ;i ro#rafi!e putin intinse !onsi era !a esalinizarea apei e mare se %a o%e i mai e!onomi!a e!at transportul apei !u %ase$!isterna& Sub a!tiunea ener#iei solare,a !urentilor si a #ra%itatiei,apa se afla intr$o permanenta mis!are,e7istan in forma li!;i a,soli a si #azoasa&*ir!ulatia apei e pe o!eane,mari,!ontinente in atmosfera si e ai!i inapoi,poarta numele e !i!lu ;i rolo#i! si !onsuma 886 in ener#ia solara primita e Pamant&

POLUAREA APELOR
O problema importanta in le#atura !u folosirea apelor o !onstituie lupta impotri%a poluarii lor& Utilizarea apei nu trebuie pri%ita oar sub aspe!t !antitati%:ea este inseparabil le#ata si e !el !alitati%&Ni!i populatia si ni!i e!onomia nu pot intrebuinta apele e !alitate ne!orespunzatoare&De a!eea,o problema importanta pe plan mon ial,la or inea zilei, este lupta

impotri%a poluarii apelor& Poluarea apelor !ur#atoare afe!teaza !analele,flu%iile si raurile pe !ursul lor pana la re%arsarea in mari&Ea poate !ontamina si suprafete intinse e apa,!um sunt iazurile sau la!urile artifi!iale& Poluarea apei !ur#atoare este e obi!ei in%izibila eoare!e a#entii poluanti se izol%a in apa&Ori!um,e7ista si e7!eptii !um ar fi eter#entii !are pro u! spuma,sau titeiul si rezi uurile netratate !are plutes! la suprafata&2oti a#entii poluanti pot fi ete!tati in laboratoare prin teste bio!;imi!e stan arizate&Din a!este teste rezulta un ni%el !are etermina #ra ul e e7tin ere al poluarii si !el e puritate relati%a a apei& Se poate monotoriza si efe!tul pe !are$l are poluarea asupra plantelor si animalelor si a!easta este o alta meto a prin !are oamenii e stiinta pot etermina ni%elul e poluare& Prin!ipalele tipuri e poluanti sunt urmatorii9 a,E7ista putini poluanti naturali&Solul !ontine anumiti fertilizatori,!um ar fi nitratii !are in timpul aratului pasunilor sau in e!ursul iernilor pot iesi la suprafata&In sol se mai #aseste si aluminiul !are poate a"un#e in apele !ur#atoare prin iferite rea!tii !;imi!e&In timpul inun atiilor lun!ilor,in apa poate patrun e ma#neziul !are pro%oa!a ezastre in ran ul pestilor&Insa a!este s!ur#eri naturale sau semi$naturale e poluanti sunt insi#nifi!ante in !omparatie !u !ele pro use e om& b,<ermierii intro u! in me iu o #ama intrea#a e substante !;imi!e si e!i si in rezer%ele e apa potabila&Printre a!estea se numara erbi!i ele,inse!ti!i ele,a!ari!i ele,fun#i!i ele si eparazitantii pentru bo%ine,fosfati ,nitrati pentru a stimula ez%oltarea plantelor si e7ista s!ur#eri semnifi!ati%e e li!;i e to7i!e in silozuri sau in fermele e animale&Pro usele farma!euti!e utilizate in a#ri!ultura,pot si ele polua alaturi e ezinfe!tanti&

O ata !u epurarea apei prin !are a!easta e%ine potabila se fa! anumite masuratori !;imi!e !are lasa si ele anumite resturi in apa&2ri;alometanul,o substanta !;imi!a !ompusa !are se presupune !a pro%oa!a !an!erul,este un pro us rezultat in urma !lorurarii apelor&Utilizarea sulfatului e e aluminiu pentru !uratirea apei a fost in !entrul atentiei in -155 !an mai multe tone au fost e%ersate in retelele e alimentare in *amelfor ,*orn=all+An#lia,,!auzan i%erse boli printre lo!alni!i& In ustria pro u!e alti fa!tori poluanti printre !are !ei mai importanti sunt metalele #rele,!um ar fi !a miul,plumbul si zin!ul&Ploile a!i e !auzate e ar erea !ombustibililor fosili sunt un alt poluant important& Astfel, putem fa!e o !lasifi!are a tipurilor e poluare a apei9

$poluarea bazinului+prin pro use ale eroziunii,pro use !;imi!e to7i!e pro%enin e pe o#oare, e pe sosele,prin spalarea sarii in sol,prin iri#ari,: $poluarea albiei !ursurilor e apa+!a urmare a intro u!erii !ompusilor or#ani!i si minerali pro%enin in sistemele e a u!tie a apei si in intreprin erile in ustriale,: $poluarea e ori#ine termi!a+pro%o!ate e apele !u temperatura inalta e%a!uate e termo!entrale si intreprin eri in ustriale,:a!est tip e poluare, in !e in !e mai important,pro%oa!a o s!a ere a !ontinutului e o7i#en in apa,atat e ne!esar ez%oltarii pis!i!ulturii: $poluarea ;i robiolo#i!a+pro%o!ata si in mai multe !auze, e e7mplu, e !onstituirea,in momentul re#ularizarii s!ur#erii, e intin eri e apa putin a an!i un e !reste o %e#etatie abun enta,: Efe!tele asupra florei si faunei Unul intre !ele mai obisnuite semne ale poluarii apelor este %e#etatia %er e e la suprafata$eutrofie&Plantele a!%ati!e si al#ele

se ez%olta la suprafata apelor,atun!i !an apa este imbo#atita !u un ameste! e !ompusi !are s$au infiltrat in solurile in apropiere& In ultimii /3 e ani situatia a e%enit alarmanta eoare!e 033 in marile bazine in Marea Britanie sunt astazi %erzi si to7i!e atorita poluarii&Apa potabila a e%enit un me iu propi!e pentru ez%oltarea i%erselor spe!ii peri!uloase e ba!terii,protozoare si !iuper!i !are sunt foarte peri!uloase pentru om& Stratul %er e e la suprafata apelor a!tioneaza !a un in%elis #ros prin !are razele soarelui nu pot patrun e spre straturile in a an!uri&Astfel plantele a!%ati!e !are pro u! o7i#enul ne!esar,ne%ertebratelor sau %ertebratelor a!%ati!e mor&In plus anumite spe!ii e al#e albastre pro u! substante to7i!e !are omoara pestii si alte or#anisme a!%ati!e&*a urmare multe a!ti%itati e a#rement pe la!uri sunt interzise in lunile e %ara in !auza al#elor si a to7i!itatii&Proliferarea al#elor apare in la!uri si bazine si in alte oua !auze9 efrisarea pa urilor si apli!area e fertilizatori arborilor in pa uri in urma !arora apar infiltratii e substante !;imi!e in apa& Ploaia a!i a a !auzat !atastrofe e!olo#i!e ma"ore in *ana a,SUA si N$> Europei&Din !ele 50&333 e la!uri in Sue ia,-(&333 au e%enit a!i e si 0&333 sunt !omplet epopulate e pesti&Din -1)(, .333 e la!uri au fost tratate !u apa e %ar pentru a neutraliza a!i ul si a restaura e!;ilibrul& In!i entele poluante au e obi!ei !a efe!t istru#erea ramati!a a %ietuitoarelor salbati!e,mai ales a pestilor&Re!onolizarea si repopularea poate fi fa!uta insa repe e,mai ales !an oamenii se impli!a&Unele ne%ertebrate pot patrun e in zona afe!tata in pun!tele situate in amonte:altele !um ar fi inse!tele e apa %or zbura spre a!este zone upa !ate%a ore e la pro u!erea in!i entului&Unele or#anisme !um ar fi,molustele e rau ale !aror bran;ii e%in sufo!ate e mal,pot sa prezinte eze!;ilibre&Altele !um ar fi mus!a efemera tolereaza ni%elele estul e mari ale poluarii,in %reme !e %iermii tubulari !are in#ereaza ba!teriile si i%erse spe!ii e lar%e e !;iromoni e si lipitori rezista bine la poluare si la ni%ele s!azute

ale o7i#enului& POLUAREA O*EANELOR Da!a la poluarea aerului ima#inea$simbol este oferita e arborii perforati e ploile a!i e,la poluarea apei e7presia !ara!teristi!a ar putea fi !onsi erate$mareele ne#re,a i!a poluarea,pra!ti! !ontinua,!u petrol a marilor si o!eanelor lumii,a%an efe!te ezastruoase asupra florei si faunei marine& In in!i entele ma"ore e poluare este intot eauna impli!at titeiul&Pra!ti!a obisnuita e spalare a tan!urilor petroliere reprezinta e!;i%alentul a opt pana la /3 milioane e barili e petrol pe an !are s$ar e%ersa in o!eane in mo eliberat&A!easta pra!ti!a,raspan ita in lumea intrea#a,ramasa a esea neobser%ata,este astazi ete!tata prin interme iul satelitilor si !ei %ino%ati pot fi trimisi in "u e!ata& Dupa titei,unul intre !ele mai peri!uloase eseuri sunt apele uzate&In !antitati mi!i apele uzate imbo#ates! apa si reprezinta un in#rasamant pentru plante si pesti, ar in !antitati mari ele sunt un peri!ol pentru e!osisteme&La oua intre !ele mai mari !anale e s!ur#ere in lume in L&A in SUA si Marsillia in <ranta,in ultimele oua e!enii a in!eput epurarea apelor uzate&Ima#inile in satelit prezinta foarte !lar !um poluatii sunt purtati e !urentii !are pornes! inspre a!este !anale&Ima#inile %i eo suba!%ati!e ofera pri%elistea mortii si a istru#erilor asupra or#anismelor marine pro%o!ate e apele uzate, ar politi!ile e reme iere a situatiei in ultimii ani au a us o imbunatatire semnifi!ati%a&S$au fa!ut eforturi pentru a transforma !at mai multi poluanti solizi in li!;i eoare!e iluarea s!a e mult ris!ul a!!i entelor si lumina soarelui poate istru#ere ba!teriile&A!est fenomen s$a emonstrat in *alifornia un e eseurile a -) milioane e oameni sunt e%ersate in mare& Alti poluanti ar mai fi pesti!i ele+DD2$ul si P*B,,metalele #rele+!a miul,ni!;elul,arsenul,!uprul,plumbul,zin!ul sau !romul,!are multe pro%in in in ustria si transportul pe us!at,sunt !;imi!ale

peri!uloase !are me iu&

eze!;ilibreaza balanta sistemelor animale in

O alta substanta !;imi!a !are are un efe!t ne#ati% asupra florei si faunei marine este tributilina !are este folosita pe s!ara lar#a !a %opsea rezistenta la apa,pentru !;ila %aselor&S$a emonstrat !a 2B2$ul pro u!e mo ifi!ari se7uale mel!ilor e mare,intre#i populatii e%enin e se7 feminin si e!i puse in imposibilitatea e a se repro u!e& Efe!tul asupra e!osistemelor Poluarea afe!teaza toate o!eanele #lobului, ar apele e !oasta sunt mai afe!tate e!at !ele in lar#ul marilor eoare!e a!olo e7ista in prezent mult mai multe surse e poluare, e la instalatiile in ustriale e !oasta pana la transportul maritim mai intens&In parti!ular,in "urul Europei si a !oastei esti!e a Ameri!ii e Nor ,platformele !ontinentale in apele putin a an!i au fost e7ploatate e !atre om pentru stri ii,mi ii si fermele pis!i!ole !are au e%enit astfel %ulnerabile pentru ba!teriile to7i!e,al#e si poluanti&Platformele sunt folosite si pentru e7plorarea titeiului !are mareste ris!ul e%arsarilor si poluarii& O alta forma obisnuita, in !e in !e mai intalnita,a poluarii o!eanelor este inmultirea e7a#erata a al#elor si a plan!tonului&Se !re e !a moti%ul aparitiei a!estora ar fi in!i enta !res!uta a metalelor ra ioa!ti%e e%ersate in in ustrie !are a!tioneaza !a un biostimulator pentru ez%oltarea pla!tonului& Stri iile la fel !a alte moluste bi%al%e au un rol important in filtrarea apei&S$a !al!ulat !a stri iile in Golful *;esapea4e,zona Mar?llan $ului au filtrat intrea#a apa in e!urs e 5 zile&Astazi atorita inmultirii e7a#erate a al#elor si a poluantilor e7istenti,pro!esul ureaza .53 e zile&In perioa a e inflorire a al#elor unele intre a!estea mor si se es!ompun,permitan ba!teriilor sa se inmulteas!a utilizan o7i#en %ital& 2oate animalele marine !are se ;ranes! prin filtrare sunt foarte sensibile la poluanti !are se !on!entreaza in tesutul lor&Astfel sunt

amenintati !oralii !are se !ompun in !olonii #i#ant e animale uni!elulare !e sunt foarte %ulnerabile la poluanti& Or#anismele aunatoare in apele uzate se repro u! in moluste si transmit omului numeroase boli&Poluantii sunt %ino%ati si pentru s!a erea rezistentei la boli a mamiferelor marine !are a us la e!lansarea unei epi emii in perioa a -15)$-155,in Marea Nor ului,!an !el putin --&333 e fo!i !omune si !enusii au murit& Prin poluare, epasin u$se anumite pra#uri,apa e%ine neutilizabila9in a!est fel,pe Glob se !ontureaza in tot mai multe re#iuni o !riza a apei&*riza este a!!entuata e !resterea populatiei si e faptul !a in multe tari sara!e omul este obli#at sa !onsume apa poluata sau infestata&*ifrele furnizate e OMS pri%in iferitele mala ii,raspan ite prin interme iu apei,mai ales in tarile sara!e,sunt alarmante&Anual se inre#istreaza . miliar e e !azuri e iaree,/,/ milioane fiin mortale:!azuri e malarie,milioane e oameni infestati e s!;istosimioza& Pentru atenuarea a!estor ten inte alarmante,oamenii e stiinta au !on!eput iferite strate#ii e #ospo arire inte#rala a resurselor e apa&De e7emplu,la *onferinta Internationala a Apei si Me iului e la Dublin, in -11/,au fost stabilite !ate%a prin!ipii !are au in %e ere rolul esential al resurselor e apa pentru ez%oltarea urabila&O importanta eosebita se a!or a #ospo aririi apelor,intr$o forma parti!ipati%a,prin impli!area tuturor fa!torilor interesati si prin !onsi erarea apei rept un bun e!onomi! si so!ial& MAREA NEAGRA In ultimele e!a e ale se!olului '' Marea Nea#ra a suferit eteriorari puterni!e ale e!o!on itiilor e me iu, atorate in !ea mai mare parte,eroziunii !ostiere,eutrofi!arii,insufi!ientei tratari a apelor uzate,intro u!erii e spe!ii e7oti!e,pier erii e ;abitate si mane#ementului nea e!%at&Di%ersitatea biolo#i!a a s!azut ramati!&Au a%ut lo! a!!i ente ale unor petroliere !are au us la poluarea !utitei iar numarul a!estora probabil !a %a !reste a%an in %e ere rutele transportului e petrol inspre Marea *aspi!a spre

Europa&*omform !u raportul e supra%e#;ere GE< in -11/,Marea Nea#ra este !onsi erata !ea mai serios e#ra ata mare a planetei& A!tiuni internationale !on!ertate !um este Pro#ramul e Me iu la Marea Nea#ra+Bla!4 Sea En%ironmental Pro#ram,BSEP,finantat e GE< a us la unele imbunatatiri mo este lo!ale, ar a permis realizarea !a rului e stabilire a strate#iilor re#ionale, nationale,lo!ale,pre!um si a strate#iilor e !oor onare&*ea mai importanta realizare este stabilirea Planului Strate#i! e A!tiune la Marea Nea#ra,a optat e Ministerul Me iului al !elor sase tari ri%erane la Istambul pe 8o!tombrie -11(&Printre altele a!est plan propune re u!erea polualii si mena#ementul resurselor %ii& Batalia pentru pastrarea puritatii apelor intereseaza intrea#a omenire&Sta in putinta oamenilor e a %e#;ea,!a marele iz%or e %iata e !are ispun sa ramana intot eauna !urat&

A rian Soporan, master PSNA