Cod rou de pdure (Phoenicurus phoenicurus) este o pasre roietic, foarte frumuic, de mrimea unei vrbii.

Sosete la noi la sfritul lunii martie, nceputul lunii aprilie. Triete n pduri cu copaci btrni sau n parcuri verzi. Cuibul st mereu n curile copacilor. Hrana sa const din mici insecte pe care le prinde att de pe sol ct i din zbor. n verile lungi are timp pentru dou generaii de pui pn la plecarea de iernat n Africa tropical. n Chiinu o putem observa fregvent n Parcul Valea Morilor. Cod rou de munte (Phoenicurus ochruros) este un oaspete de var, din martie pn n octombrie, poate fi vzut i auzit cntnd de pe creasta acoperiului cldirilor mai mult sau mai puin nalte, stnd pe courile de fum, pe antenele strmbe i vechi, margini de uluc sau pe vrful verticalei vreunui par uscat uitat astfel din cine tie care pricini ntr-un fund ascuns de grdin. Masculul este de culoarea cenuei ntunecate cu o pat albicioas pe aripi iar femela maronie; amndoi au coada rocat i obiceiul de a o face s vibreze la aezare. Cuibrete printre crpturi de stnci, ziduri fisurate, pe grinzile de sub acoperiuri sau alte caviti artificiale. La fel ca i Cod ruu de pdure, Cod rou de munte se hrnete n mare parte cu insecte. Mrcinarul mare (Saxicola rubetra) este o pasre micu care vine la noi n fiecare primvar ncepnd cu luna aprilie i pleac toamna, n luna septembrie, ctre regiunile mai calde din zona mediteranean, Africa i sudul Asiei. De obicei se stabilete n plcurile cu arbuti i tufiuri di apropierea pajitilor. Mrcinarul mare mascul mbrac primvara straiele nupiale care l fac o pasre frumoas i atrgtoare. Pe spate este de culoare brun, cu dungi de culoare brun-nchis. Partea inferioar a corpului este crem cu nuane portocalii spre burt. Capul este de culoare brunnchis cu dou dungi albe deasupra ochilor i sub obraji. Toamna pierde contrastele de culoare i dungile albe de pe cap i ajunge la un colorit asemntor cu al femelelor. Femelele de mrcinar sur au o culoare general brun cu striaii pe spate de culoare mai nchis i de un crem albicios pe burt. Mrcinarul mare i face cuibul n arbuti aproape de sol sau chiar pe sol la adpostul ierburilor mai nalte. Hrana mrcinarului mare este alctuit din insecte i viermi pe care le caut la sol i din diferite semine i fructe. Mrcinarul negru (Saxicola torquata) este o pasre de talie mic avnd o greutate ntre 15-20 grame. Apare la noi numai n sezonul cald. Corpul este negru, spaytele negricios. Gua i pieptul de culoare galben-portocalie. i construiete cuibul fie pe sol, ascuns n iarb ori la baza vreunui arbust, fie foarte aproape de sol, ba chiar n gropi ascunse n pmnt sau sub stnci, n funcie de regiunea n care triete. Se hrnete cu nevertebrate, precum insecte i larve de la mici spre medii omizi, furnici, greieri, pianjeni, musculie, fluturi , dar i cu fructe i semine de plante. Vneaz de pe ramura de jos, cea mai expus a unei tufe, npustindu-se asupra przii i

ntorcndu-se, apoi, de cele mai multe ori, pe aceeai ramur.Toamna migreaz n cartierele de iernat din Africa de nord-est i din peninsula Arabia. Macaleandru ( Erithacus rubecula ) este o pasare foarte mica, sedentara si care este specifica padurilor, parcurilor si gradinilor foarte bogate in vegetatie. Este o pasare sedentara in Europa Centrala si de V si oaspete de vara pentru partea nordica a Europei. La noi ramane peste iarna doar daca temperaturile nu scad foarte mult. Macaleandru este o pasare care ne incanta cu infatisarea ei si cu cantecele deosebit de frumoase. Coloritul general al penajului este maroniu, cu gusa si parte frontala de un rosu caramiziu, marginit de nuante gri-maslinii. Pe burta este de nuante mai deschise. Macaleandru isi construieste cuibul in tufisurile dese in care femela depune cate 4-6 oua in doua serii pe an. esi s-a inregistrat faptul ca pasarea cu pieptul rosu se hraneste cu o
gama larga de produse, dieta sa consta in principal din nevertebrate, fructe si seminte. Hrana este culeasa de la sol.

Mierla ( Turdus merula ) este o pasare cantatoare cu o lungime de 27 de cm. Este relativ des intalnita in tara noastra, in padurile joase si de deal. ste destul de des intalnita si in parcurile mari ale oraselor acolo unde a reusit sa se adapteze cu succes. Masculul este complet negru iar femela are nuante brune-cafenii. Ciocul este de culoare portocalie. Tinerii au o coloratie asemanatoare cu a femelelor insa au ciocul si picioarele negricioase. Masculii imaturi pot avea un penaj negru cu nuante maronii. Mierla se hraneste in general cu hrana de natura animala, de regula insecte si larve dar si cu hrana de natura vegetala constant in anumite frucete si seminte. Cuibul, sub forma unei cesti, este construit din nuiele, tulpini, noroi si iarba uscata, intr-un copac sau intr-un tufis, in principal de catre femele, desi masculii pot ajuta si ei la strangerea materialelor. Sturzul cantator ( Turdus philomelos ) este o pasare salbatica intalnita in toata tara, din delta si pana in vaile muntilor. Este prezent in toata Europa, mai putin Peninsula Iberica. Sturzul cantator impresioneaza cu cantecele sale deosebite pe care le putem auzi mai des primavara devreme cand este perioada de imperechere. Este o pasare migratoare care soseste la noi la inceputul lui martie si pleaca toamna tarziu. Poate fi des intalnit si in gradini si parcuri unde este o prezenta incantoatoare datorita cantecului sau si una folositoare datorita faptului ca se hraneste cu melci, larve si insecte care pot fi sunt daunatoare gradinilor. Uimeste prin modul istet prin care reuseste sa consume melcii ; dupa ce gaseste un melc il duce pe o "nicovala" de care loveste melcul repetat pana cand cochilia acestuia se sparge. Mai rar se hraneste cu diferite feluri de fructe si seminte. Spatele si aripile sunt brune, cu nuante mai inchise pe aripi. Gusa, pieptul si burta sunt alb-galbui cu pete brun inchis, sub forma unor sageti. Cuibul are forma unei cupe facute din iarba si este construit in tufisuri sau in copacii nu foarte inalti.

turdus pilaris Are coloritul cafeniu-roeat pe spate, cenuiu pe cap i trti, rocat cu pete nchise pe piept Specia este n plin curs de extindere ca pasre clocitoare la noi. Cuibul este format la exterior din crengue, iar n interior din nmol lipit cu fire vegetale fine. Oule, de regul n numr de 5, au culoare albastr cu pete fine rocate; sunt depuse nc din luna aprilie i sunt clocite de femel timp de 14 zile. ntr-un sezon crete 1-2 rnduri de pui. Clocete n inuturile nordice eurasiatiee i ierneaz ntr-o zon ntins a Europei de vest i de sud i n sudvestul Asiei.
Sturzul viilor ( Turdus iliacus ) este o pasare specifica nordului Europei, in special pentru Peninsula Scandinava si zona Siberiana unde prefera sa-si creasca puii. In Romania este intalnit in sezonul rece, incepand cu luna octombrie si pana in aprilie-mai si poate fi observat in zonele cu multe tufisuri sau in vii, de unde a primit si numele. Sturzul viilor este un sturz de dimensiuni mici, cu un penaj predominat brun. Pieptul, gusa si cu burta sunt albe cu puncte brune. Flancurile sunt rosii-caramizii iar in zbor se poate vedea coloratia rosie de sub aripi. Specific speciei este spanceana de nuanta deschisa care porneste de la baza ciocului si pana la ceafa. Nu exista diferente majore intre mascul si femela. Sturzul viilor are un meniu foarte variat. In general se hraneste pe sol cu seminte, viermi, insecte, fructe de padure si cu fructele ramase in copacii din livezi. Sturzul viilor isi face cuibul in tufisuri, arbusti sau direct pe pamant, intr-o scobitura si are forma unei cupe. Femela depune 4-6 oua in doua serii pe an pe care le cloceste 12-13 zile.

Ticleanul ( Sitta europaea ) sau scortarul, cum mai este denumit, este o pasare de dimensiuni mici, de aproximativ15 cm. Sunt asemanatori la corp cu pitigoii numai ca au picioarele si ciocul mai puternice. Sunt adevarati alpinisti pe scoarta copacilor pe care se deplaseaza cu mare usurinta atat cu capul in sus cat si cu capul in jos. Ii putem intalni si in parcurile oraselor unde sunt mereu o prezenta foarte agreabila pentru privirile trecatorilor. Atat femela cat si masculul au aceleasi dimensiuni si aceeasi imbracaminte. Pe cap si pe spate penajul este de culoare gri-albastrui. Varfurile aripilor sunt brune cu nuante de alba iar pe burta sunt de culoare aramie. Pe obraji si sub cioc sunt de culoare alba iar in dreptul ochilor vedem o dunga neagra care se prelungeste pana pe spate. Ticleanul este o pasare foarte inteligenta; introduce seminte in crapaturile copacilor pe care apoi le sparge in voie. Hrana ticlenului este omnivora. Consuma cu mare placere insecte dar si seminte. Ticleanul isi face cuibul in scorburi a caror intrare o adapteaza nevoilor sale cu lut si pamant. Perechile se stabilesc pe viata si sunt foarte devotate locului in care cuibaresc. Se deplaseaza pe o arie de maxim 2 km in jurul cuibului.