Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Istoric Relatia bacterie antibiotic - macroorganism Clasificari; criterii Mecanisme de rezistenta la antibiotice Criterii in initierea si conducerea antibioterapiei
Notiuni generale
> 250 produse antimicrobiene Toxicitatea selectiva : minima fata de organism, maxima fata de microorganism Efect cid / -static (la doze terapeutice nu afecteaz
celulele organismului uman)
ANTIBIOTICE / CHIMIOTERAPICE
substante cu efect bactericid sau bacteriostatic, cu toxicitate selectiv obtinute initial prin :
biosintez microbian (antibioticele) prin sintez chimic (chimioterapicele)
termenul de antibiotic este utilizat astzi pentru orice substan folosit n tratamentul infeciilor, indiferent de origine (in limbaj curent) introducerea unui nou antibiotic n practica medical - 200 milioame de dolari, aprox. 10 ani. tendinte:
- cretere spectaculoas a numrului de AB disponibile - nsoit din pcate i de o cretere a Rezistenei la AB
cunoaterea produselor utilizate identificarea / testarea sensibilitatii a agentului patogen la AB cunoaterea terenului pe care evolueaz infecia cunoaterea profilului rezistenei bacteriene specific rii / zonei 18 noiembrie Ziua Europeana a Informarii despre antibiotice
Antibiotice
Definitie EUCAST
Un antibiotic este o substanta de origine biologica, semisintetica sau sintetica (acesta cu activitate strict antibacteriana), care are activitate electiva impotriva bacteriilor si astfel poate fi potential utilizat in tratamentul infectiilor
EUCAST - The European Committee on Antimicrobial Susceptibility Testing
ISTORIC
Paul Ehrlich - Printele chimioterapiei antiinfecioase
obine n anul 1909 salvarsanul (compusul 606) activ asupra Treponemei pallidum i altor spirochete.
Fleming
descoper in anul 1929 penicilina, secretat de mucegaiul Penicillium notatum
LANTIBIOTICE
Polipeptide policiclice cu actiune antimicrobian sintetizate de bacterii gram pozitive: Staphylococcus, Streptococcus, Streptomyces, Bacillus spectru de activitate nalt specific fat de unele bacterii Gram pozitive. dou categorii : tip A
Sub comanda unor gene localizate cromozomal sau plasmidic Sunt utilizate n industria alimentar si n medicin : - Nisina - gene pe cromozomul celulei bacteriene - conservant pentru vegetale, brnzeturi, carne, peste, buturi alcoolice, vin etc.; - component al preparatelor cosmetice; - agent terapeutic cu aplicare local n infectii bacteriene n medicina veterinar. - Epidermina - gene pe plasmidul pTu32 tratament n cazurile de acnee juvenil si eczeme la om - Gallidermina - Staphylococcus gallinarum cu plasmid Tu3928 n tratamentul foliculitelor, al impetogo-ului.
tip B ex. lanthiopeptina care are actiune antiviral fat de Herpes simplex virus.
BACTERIOCINE
Substante de natur proteic produse de unele tulpini bacteriene, cu efect bactericid fat de tulpini din aceeasi specie sau din specii nrudite Se ataseaz de peretele celular al bacteriilor sensibile si inhib unul sau mai multe procese esentiale cum ar fi replicarea, transcriptia, translatia sau etape ale metabolismului energetic. Producerea de bacteriocine - mecanism prin care bacteriile ce alctuiesc flora normal a unei nise ecologice fac fat competitiei fat de aceeasi nutrienti Tulpinile productoare de bacteriocine sunt rezistente la actiunea propriilor bacteriocine Exemple de bacterii productoare de bacteriocine: E.coli colicine; Serratia marcescina; Pseudomonas piocina etc Aplicatii: bacteriocinotipia si bacteriocinogenotipia
ANTIBIOTIC Efecte adverse Farmacocinetica Farmacodinamica Activitate antibacteriana Rezistenta fata de antibiotice
bacteriostatice (BS):
- inhib multiplicarea bacteriei fr a o distruge - eliminarea bacteriei din organism depinde de mijl de aprarea ale organism - infecii bacteriene uoare / medii
Efectul BC sau BS depinde de: Mecanismul de aciune al AB Stadiul de dezvoltare al bacteriei : laten / cretere log / platou Concentraia AB la locul infeciei
Antibiotic BS = CMB > CMI (4x) = CMB > concentraia seric la doze uzuale Antibiotic BC = CMI / CMB = 1 (<4x) = CMB = concentraia seric la doze uzuale - netoxice
SENSIBIL
INTERMEDIAR
REZISTENT
Spectrul de sensibilitate / rezistenta al unei bacterii = totalitatea antibioticelor fata de care o bacteri este sensibila / rezistenta
SENSIBIL
INTERMEDIAR
REZISTENT
IN MOD CLASIC
Pana nu de mult alegerea ABT adecvate se facea pe baza unor parametrii:
bacteriologici farmacocinetici
Acesti parametrii sunt niste date relativ fixe, iar stablirea ABT in functie de ei avea ca principal obiectiv mentinerea nivelurilor serice ale AB peste CMI bacteriei in cauza si sub pragul toxic. Aceasta abordare s-a dovedit eficienta si continua sa fie aplicata cu succes in infectiile mai putin severe.
PARAMETRII BACTERIOLOGICI Antibiograma CMI CMB PARAMETRII FARMACOCINETICI Biodisponibilitate (po) Concentratia plasmatica Concentratia tisulara Gradul de penetrare intracelulara Fixarea de proteinele serice Timpul de plasmatica Rata de metabolizare / eliminare
3. Clasificari
Criterii de clasificare
Dupa modul de obtinere Dupa categoria de microorganisme Dupa efectul asupra microorgansimelor Dupa spectrul de activitate Dupa mecanismul de actiune Dupa structura chimica
3. Clasificari
Dupa modul de obtinere :
Prin sinteza chimica chimioterapice Prin biosinteza naturala antibiotice
In prezent nu mai este valabila deoarece exista substante care se obtin prin sinteza chimica desi initial au fost izolate in urma unor procese de biosinteza naturala la bacterii, fungi sau au fost modificate partial prin reactii chimice dupa obtinerea prin biosinteza
Antibioticele naturale
- Substante cu greutate moleculara joasa, produse ca metaboliti secundari de unele microorganisme, de obicei cu habitat natural la nivelul solurilor - Rol biologic incomplet cunoscut, la nivelul microorganismului producator - Actioneaza ca molecula semnal (asemanator hormonilor) asociata cu sporularea, dormanta sau germinarea - Produse la inceputul sporularii; peste 30 enzime
3. Clasificari
Dupa categoria de microorganisme - antibacteriene - antivirale - antifungice - antiparazitare
3. Clasificari
Dupa efectul asupra microorgansimelor - bactericide omoara bacteriile - bacteriostatice - inhiba multiplicarea
3. Clasificari
Dupa spectrul de activitate - Cu spectru ingust active preferential fata de anumite bacterii (ex. Gram pozitive, Acid alcoolorezistente) - cu spectru larg active fata de mai multe grupe bacteriene (ex. Gram pozitive si gram negative)
3. Clasificari
Dupa mecanismul de actiune 1 - inhibarea sintezei peretelui celular 2 - afectarea functiilor membranei citoplasmatice 3 - perturbarea sintezei proteice 4 - blocarea sintezei acizilor nucleici
1.1.1.a Peniciline
- de biosinteza (naturale) - de semisinteza
- rezistente la penicilinaza stafilococica : Peniciline M - meticilina,oxacilina, cloxacilina - aminopeniciline : Peniciline A - ampicilina, amoxicilina - cu spectru largit: - carboxipeniciline carbenicilina, ticarcilina; - ureidopeniciline azlocilina, mezlocilina, piperacilina - asociate cu inhibitori de betalactamaze : - Ampiclina + Sulbactam - Amoxicilina + Acid clavulanic - Ticarcilina + Acid clavulanic - Piperacilina + tazobactam
A. PENICILINE (PENAMI)
1. PENICILINE NATURALE = BIOSINTEZ Reprezentani: Penicilina G = benzilpenicilina (sodic / potasic): im / iv Penicilina V (Ospen) = fenoximetilpenicilina: po, a jeun Procainpenicilina (Efitard) retard (24 h): im Benzatinpenicilina (Moldamin, Extenciline, Retarpen) retard (7-21 zile): strict im
Asocieri de Beta-lactamine + Inhibitori de beta-lactamaz: - Inhibitorul -lactamazei protejaz -lactamina de -lactamaza - Restabilete activitatea antibacterian a betalactaminei REPREZENTANI: Acic clavulanic + Amoxicilin = AUGMENTIN / AMOXIKLAV Acid clavulanic + Ticarcilin = TIMENTIN Sulbactam + Ampicilin = UNASYN / SULTAMICIN Tazobactam + Piperacilin = TAZOCIN Sulbactam + Cefoperazon = SULPERAZON
1.1.1.b Cefalosporine
- Generatia I
- parenterale : cefalotin, cefazolin, - orale : cefalexin, cafadroxil
- active pe coci si bacili gram negativi si gram pozitivi - inactive pe anaerobi, enterococ, Listeria, Haemophilus
-Generatia II
- parenterale : cefuroxim, cefamandol, - orale: cefaclor, cefuroxim-axetil, cefprozil
- Generatia III
- parenterale: cefotaxim, ceftriaxona, ceftazidim - orale: cefixim, cefpodoxim-axetil
- Generatia IV :
- cefepima, cefpiroma
1.1.1.c Carbapeneme
Imipenem (Tienam), meropenem, ertapenem, dorapenem
1.1.1.d Monobactam
Aztreonam Activ numai pe enterobacterii si Pseudomonas
CARBAPENEME - SPECTRU ULTRA LARG: gram + , gram -, aerobi, anaerobi, inclusiv beta-lactamazo-secretoare Stafilococi (fr MRSA) Streptococi Pneumococi (peni S / R) Enterococ Bacteroides sp Clostridium sp Haemophilus sp Neisseria sp Moraxella sp Pseudomonas sp Acinetobacter sp Enterobateriaceae BGN -lactamazo+
ERTAPENEMUL este mai putin activ pe P.aeruginosa si Acinetobacter Creterea % tulpini R de enterococ i piocianic antibiogram
1.1.2. Glicopeptide
Vancomicina, teicoplanina Blocheaza incorporarea a noi subunitati in macromolecula de peptidoglican Efect bactericid in faza exponentiala Nu se absorb digestiv, adm parenterala, elim renala Oto si nefrotoxice
1.1.3. Fosfomicina
Bactericid, in faza precoce a sintezei peptidoglican Spectru bacterii aerobe Gram pozitive si gram negative Adm orala, eliminare renala si fecale Intoleranta digestiva
Pirazinamida
Bactericid numai intracelular, la pH acid hepatotoxic
Etambutol
Bacteriostatic numai extracelular, inhiba sinteza arabinoglican neuropatie periferica
Macrolide : spiramicina
Eritromicina,
claritromicina,
azitromicina,
Efect bacteriostatic, asemanator cloramfenicol Spectru variabil pe coci si bacili grampozitivi aerobi si anaerobi (eritromicina inactiva pH acid, claritromicina activa pH acid H. pylori) Intoleranta digestiva, eliminare biliara