Psihologia cuplului si a familiei

Seminar nr. 2: Familiile sanatoase, de mijloc si sever disfunctionale

De la sanatate pana la severe disfunctii familiale

Alistari Gabriela, grupa 2 Introducere Interesul meu pentru sanatatea familiala s-a nascut din 20 de ani de lucru in clinica si cercetari asupra persoanelor sanatoase, dar si bolnave si asupra diferitelor tipuri de familii. Modul in care un individ functioneaza in plan psihologic si social isi are radacinile in experientele familiale. Chiar daca factorii ereditari sunt important, identitatea apare in mare masura din interactiunile membrilor familiei. Majoritatea profesionistilor privind sanatatea mentala observa caracteristicile comunicarii si patternurile relationale in legatura cu pacientii si familiile acestora. tudiul !"he "imberla#n$ cu privire la sanatatea familiilor %&e#is, 'eauvers, (ossett si )hilips, *+,-. furnizeaza o oportunitate unica de a intelege paternurile relationarii surprinse in familiile competente. &a acest studiu au participat familii in regim de voluntariat. /ceste familii nu avea membrii afectati emotional si ele rezolvau o serie de sarcini0 modul de lucru a fost filmat, iar observatorii au fost instruiti sa evalueze, ajutandu-se de scala proces- orientare si de scala evaluarea interactiei. /ceste familii au fost alese sa se potriveasca cat mai mult cu modelul in care adolescentul familiei era internat intr-un spital psihiatric particular. 1amiliile au fost studiate in mod similar. /stfel, un studiu uniform se apropie de !familiile pe scara larga$, variind competentele ce produc rezultate semnificative ale proceselor familiale corelate cu varietatea capacitatilor familiale si capacitatea functionarii descendentilor. 2lterior am organizat si extins rezultatele de la acest studiu si am delimitat familiile observate in3 sanatoase, de mijloc si sever disfunctionale. /tunci cand 2 persoane formeaza un cuplu, expectantele fiecaruia sunt puternic influentate de sistemul de valori al familiei de origine. /cest cuplu incearca sa-si afle nevoile ca apoi sa apara nevoia unui copil %atat timp cat sunt vazuti ca un cuplu. si incearca sa realizeze acestea intr-un cadru comunitar mai larg. uccesul necesita negocierea spatiului personal, a timpului, exprimarii sentimentelor, a valorilor si a credintelor. 4oar cativa oameni competenti reusesc sa negocieze bine aceste aspecte. tudiul !"he "imberla#n$, observand sanatatea familiilor, a pus in lumina evolutia procesului in cuplurile care au dezvoltat sanatatea familiala. 5ffer si abshin ofera 6 definitii pentru !normal$ sau !sanatos$. )rima este o definitie negativa3 daca un membru al familiei este bolnav emotional atunci familia nu este sanatoasa, daca nici un membru nu este bolnav emotional, atunci familia este sanatoasa %de obicei este valabila aceasta definitie pe perioade limitate si anume, intre 2 si 7 ani.. / doua definitie este cea a functionarii optime, conceptul fiind determinat de aborarile teoretice. tudiul a inceput folosindu-se de prima definitie, trecand la a doua alaturi de un sistem teoretic la baza. / treia *

definitie este una statistica3 familiile optime sunt la fel de deviante ca si cele disfunctionale, cu observatia ca cele 2 tipuri se afla in sens opus fata de medie pe scala compententei. / patra definitie vizeaza !sanatatea$ ca proces de dezvoltare, schimbare a partilor integrate in obtinerea si mentinerea sanatatii. 1iind incomplete, rapoartele studiului sugereaza faptul ca familiile definite ca fiind optime !la transversala$, in process evolutiv, tind sa-si mentina sanatatea timp de cativa ani. Competenta familiei la un moment dat prezice rezonabil capacitatea de mai tarziu. Familiile optime )e baza diferitelor definitii ale sanatatii, cercetatorii au stabilit 2 subgrupe pentru familiile sanatoase, cele optime si cele potrivite. 1amiliile optime demonstreaza ca detin acele aptitudini necesare rezolvarii tensiunii aparute datorita diferentei dintre alegerile individuale si necesitatile grupului, intre nevoia de libertate si conceptual de !impreuna$ 8 conflicte ce ridica probleme in familiile mai putin capabile. 1amiliile optime studiate si-au dovedit capacitatea in multe privinte. /cest concept include cel putin 6 insusiri de baza3 *. o persoana are nevoie de un grup, de un sistem uman pentru a se identifica si a fi satisfacut 2. cauzele si efectele sunt interschimbabile 9. orice comportament uman este cauzat de mai multe variabile, nu doar de una, cu alte cuvinte, solutiile simpliste sunt indoielnice 6. fiintele umane sunt limitate si finite. :imeni nu este deloc neajutorat sau complet puternic intr-o relatie.

Cantea Cristina, grupa 5

Membrii unei familii optime stiu ca oamenii nu evolueaza intr-un vid interpersonal0 nevoile umane sunt satisfacute in relatii. In timp ce copiii se dezvolta si maturizeaza, ei isi parasesc familiile, nu pentru a trai in mod independent ci pentru a forma alte sisteme umane % relatii interpersonale.. Indiferent daca acesti tineri intra la facultate sau se casatoresc, intra in armata sau oscileaza spre a fi celibatari, nevoia pentru comunitate continua, iar abilitatile de relationare sunt necesare pentru adaptarea la aceasta variata retea. / doua caracteristica a acestui sistem, aceea precum cauzele si efectele sunt interschimbabile, este la fel de semnificativa. Membrii unei familii optime stiu, spre exemplu, ca ostilitatea unei persoane promoveaza deceptia unei alte persoane si ca deceptia promoveaza ostilitatea. ;forturile la un control tiranic cresc posibilitatea unei sfidari la fel cum si o sfidare necooperanta duce la un control tiranic. timulii sunt raspunsuri, raspunsurile sunt stimuli, intr-un proces cu aspect si forma dar fara victime sau raufacatori bine definiti. /l treilea concept, acela precum comportamentul uman e rezultatul mai multor variabile, este evident in familiile optime si absent in mod dureros, in familiile disfunctionale. 4e exemplu, cand un copil de 9 ani varsa laptele pe masa, posibilele explicatii includ urmatoarele3 %*. e intampla accidental si nici un motiv nu ar trebui sa fie legat de 2

comportament. %2. /re un inteles interpersonal3 de exemplu copilul are de reglat conturile cu mama. %9. Copilul trebuie sa-si exprime in mod ostil, actiunile distructive, care nu au legatura cu mama. %6. Copilul e obosit sau anxios si de aceea e mai dispus sa comita greseli %7. )roblema e mecanica, paharul este prea mare pentru mainile mici ale copilului. 5 caracteristica a familiei disfunctionale este aceea ca ei cred intr-un mod aproape fanatic una sau mai multe dintre aceste explicatii. In contrast, familiile optime folosesc toate aceste posibilitati chiar si altele3 ei nu sunt blocati pe ideea unei singure cauze, iar raspunsurile lor variaza odata cu situatia intr-un stil pragmatic. In cele din urma, orientarea unui sistem include un grad de constientizare precum faptul ca oamenii sunt finiti, ca au puteri limitate si ca stima de sine vine mai degraba din dobandirea unei competente relative, decat din incercarea atingerii unui fel de atotputernicie. Membrii unei familii optime stiu ca succesul din straduinta oamenilor depinde de variabile ce nu tin de controlul persoanelor0 totusi, daca ei au anumite obiective si scopuri, pot face o diferenta in propriile vieti si in vietile altora. 5amenii sunt teribili de vulnerabili daca incearca sa-i controleze pe altii. :egocierea este esentiala pentru succes in initiativele oamenilor si alegerea individuala trebuie luata in seama. Limite clare 5 paralela folositoare la limitele externe ale unui sistem de familie optima este aceea a unei celule de viata, posedand destula forta si integritate pentru a permite o interactiune extrem de implicata in interiorul frontierelor sale, si totusi permeabila pentru lumea de afara, permitand un interschimb satisfacator. Membrii unei familii optime sunt activ implicati in viata din afara familiei, se refera la aceasta cu optimism si speranta si aduc variate interese si incantare in familie de la cei intalniti in afara. 4eschiderea spre alte puncte de vedere, stiluri de viata si perceptii contribuie la mitologia congruenta vazuta in familiile optime studiate. )erceptiile lor despre forta si slabiciunea propriei familii coincid cu observatiile evaluatorilor din afara. In plus, aceste familii optime au limite foarte clare intre membri. ;ste usor de distins intre sentimentele mamei si ale tatalui si intre viziunea unui copil asupra unei situatii specifice si viziunea altui copil asupra aceleiasi situatii. :egocierea consta in acceptarea diferentelor si munca spre atingerea scopurilor comune. In astfel de familii, decizia individuala este asteptata, membrii familiei vorbesc si chiar si cei mai mici copii sunt respectati ca indivizi cu suveranitate ce aduc contributii valoroase. /cestea sunt limitele clare, generale. 4esi puterea este impartita in mod liber, nu exista nici o indoiala cu privire la cine este parintele si cine este copilul. )arintii nu se simt obligati sa-si asume o responsabilitate prematura. )arintii resping orice posibilitate de a-si exploata copiii prin definirea lor ca falsi adulti. <espectul pentru limitele individuale invita intimitatea. Membrii unei familii optime au oportunitatea sa-si imparta gandurile cele mai intime experimentand fiecare trairile celuilalt ca diferite, dar empatic. In deciderea planurilor si scopurilor, compromisul nu este de obicei necesar, pentru ca membrii familiei considera scopurile individuale si cele ale familiei ca fiind general compatibile. :egocierea este calitativ diferita fata de compromis, din moment ce compromisul sugereaza un set de opozi=ie cu asteptarile de a te multumi cu !jumatate de paine$. Membrii unei familii optime se asteapta ca tot sistemul sa functioneze pentru ca 9

indivizii sa prosepere. ;i considera procesul un aspect de a fi individual >n cadrul familiei mai degraba decat un compromis incest al scopurilor personale . /ceasta orientare afiliativa este destul de semnificativa in definirea unei familii optime.

Chicet Andreea - Sim na, grupa 5 Claritate contextuala In orice context social - familie, prietenie, relatie terapeut-pacient 8 exista o regula de aur utila in stabilirea gradului de nebunie sau sanatate psihica. Cat de clar este contextul? Cand o familie optima interactioneaza, este in general clar cui sunt adresate observatiile si ce fel de relatie exista intre emitator si receptor. ;xista o tema comuna, iar membrii pot continua discutiile pentru o perioada de timp cu rezultate eficiente. In familiile cu tulburari, o sursa majora a confuziei contextuale o reprezinta nerezolvarea complexului 5edip. Cineva poate fi parinte, sot@sotie, iubit sau copil, dar nu toate in acelasi timp. )roblema centrala in rezolutia de dezvoltare adecvata a acestor relatii de baza este renuntarea. 2n copil de 6 ani spune3 !Aoi creste mare si ma voi casatori cu tata@mama.$ % parintii zambesc, nederanjati .. )e masura ce copilul creste, el@ea devine capabil de a se descurca cu limitari. In familiile optime, copii beneficiaza de sprijin in a accepta aceste limitari din partea parintilor care prezinta roluri clare si o solida alianta parentala. Puterea relativ egala si procesul de intimidate 1iinta umana, cand este infricosata, cauta un fel de putere. ;a are doua optiuni3 *. puterea unei relatii iubitoare cu alte persoane 8 experimentarea proximitatii, fara constrangere0 2. puterea controlului 8 control asupra propriei persoane si@sau control asupra altor persoane. Intr-o familie optima, exista o clara ierarhie a puterii, cu conducerea in mana parintilor,care formeaza o alianta egalitara. Copiii sunt mai putin puternici decat parintii lor, dar contributia lor influenteza deciziile, puterea lor devenind astfel asemanatoare cu a parintilor pe masura ce se indreapta spre varsta adulta. 1rustrante, rareori au loc lupte intre membri, iar sarcinile familiei sunt interprinse cu eficacitate cordiala. /cesti indivizi norocosi au invatat sa se descurce cu frica, mai degraba relationand, decat controland. 4eoarece parintii au o putere relativ egala, ei trebuie sa aiba roluri complementare pentru a evita constantul conflict competitiv. ;xista fie intelegeri tacite, fie deschise, cu privire la zonele de responsabilitate si autoritate. In prezent, o definitie a egalitatii femeii prevede roluri simetrice pentru soti0 de exemplu, ambii parteneri ar trebui sa lucreze si sa imparta aceleasi sarcini casnice si de ingrijire a copilului. :ici una din familiile functionale studiate nu a prezentat o astfel de simetrie. 4estul de contrar, in familiile sarace, se intalnesc relatii simetrice si conflicte in continuare nerezolvate. 6

/tat pe termen lung, cat si pe termen scurt, complementaritatea si rolurile diferentiate sunt aparent necesare, pentru interactiuni placute . /ceasta afirmatie ar putea fi ilustrata printr-o analogie, in baschet. In echipele mai putin bune, toti incerca sa prinda mingea si sa arunce la cos, in timp ce in echipele bune, jucatorii coopereaza si au roluri complementare. In timp ce unii autori au utilizat complementaritatea pentru a include puterea deschisa diferentiata, termenul, asa cum este utilizat in cazul de fata, nu presupune o asemenea putere diferentiata. )uterea deschisa este o dimensiune a interactiunilor familiale, iar rolurile complementare sau simetria sunt o alta dimensiune a relatiei. Membrii familiilor optime recunosc si utilizeaza ambele relatii si controlul coercitiv. Controlul autoritar este utilizat ocazional pentru a intari regulile familiei. 1amiliile aflate sub presiune pot in acest fel reveni la un stil orientat mai mult pe control, dar se pot bucura si de relatii stranse, relaxante, dand la o parte diferentele in ceea ce priveste puterea deschisa. ;xista mici stereotipuri sexuale in aceste familii optime. In loc de gen, ca si dictator al caracterului, tudiul "imberla#n a gasit o interesanta relatie intre ordinea nasterii copiilor si personalitate. Copiii mai mari erau in general mai controlati in exprimarea emotiilor, mai disciplinati si mai orientati spre realizare. Copiii urmator nascuti au aratat mai multa deschidere afectiva, spontaneitate si mai putina preocupare pentru realizare sau autodisciplina. Mezinii prezentau de cele mai multe ori un usor handicap in dezvoltarea social. 2na dintre cele mai frapante caracteristici ale grupului functional aflat in studiu a fost gradul ridicat al energiei emotionale, forta si nivelul performantei gasit la aproape toate persoanele, deoarece membrii nu s-au temut sa se deplaseze catre ceilalti sau in lume. ;i au gasit recompense in urmarirea solutiilor active la problemele de zi cu zi. ;ste probabil ca indivizii sa dezvolte caracteristici pasive si inhibitoare nu atat datorita variatiilor biologice, cat sistemelor familiale ce paralizeaza initiativa.

Drag man !ic leta, grupa 5 Incurajarea autonomiei BestleC si ;pstein sustin ca !autonomia pare a fi esentiala pentru dezvoltarea unei identitati personale satisfacatoare, deoarece fiecarei persoane trebuie sa i se permita sa se considere autonom fata de ceilalti sis a aiba posibilitatea de a-si gasi propria identitate $. 1ara aceasta autonomie este posibil ca un copil sa devina incapabil de a se separa de familia din care face parte si sa ramana dependent de aceasta. In familiile optime, membrii acestora isi asuma responsabilitatea pentru gandurile, sentimentele si comportamentele proprii. 4e asemenea, sunt deschisi in discutiile cu ceilalti si respecta parerile subiective diferite ale altor grupuri de oameni. Membrii care fac parte din acest tip de familii isi exprima gandurile si sentimentele in mod clar. ;i nu dau vina si nu fac acuzatii la adresa celorlalti si, de asemenea, nu exista idea de !tap ispasitor$ in familie. 4atorita faptului ca sistemul familial tolereaza nesiguranta, ambivalenta si neintelegerile care apar in viata de familie, membrii acesteia isi pot proteja intimitatea, nu sunt cunoscuti in amanunt de ceilalti. /ceste familii accepta faptul ca oamenii fac greseli. /stfel, parintii pot face predictii care mai tarziu se dovedesc a fi gresite, fara a le fi afectata integritatea. 7

"otodata, copiii pot da gres fara a fi acuzati de parinti sau a fi considerati incapabili. 4atorita acestei tolerante fata de nesiguranta, ambivalenta si imperfectie, membrii familiei pot fi onesti, sinceri unul cu celalalt, iar acest fapt creeaza un climat familial in care infloreste increderea reciproca. 4aca oamenii nu sunt pedepsiti pentru ca spun adevarul asa cum l-au trait, atunci nu este necesar sa minta. Bucurie si confort in formarea de relatii interpersonale &egaturile dintre membrii familiei optime sunt importante din punct de vedere al caldurii, sentimentelor optimiste si intensitatii acestora. Membrii familiei prezinta sentimente de grija, empatie pentru ceilalti, interes fata de ceea ce au ceilalti de spus precum si dorinta de a fi ascultati. /u tendinta de afiliere cu ceilalti, fiecare persoana asteptand satisfactie si recompensa de la o relatie, astfel fiind intarit procesul de implicare in relatie si de investire in celalat. ;valuarea acestei atitudini de afiliere intr-o familie se bazeaza pe o sinteza complexa a comportamentului, a tonului vocii, a contextului verbal si a modului de comunicare. Ca o deductie a nevoii de afiliere, membrii familiei optimale vad natura umana ca fiind esentialmente blanda. :evoile umane in ceea ce priveste exprimarea sexuala, intimitatea si asertivitatea sunt recunoscute ca fiind putin intelese. 5amenii sunt mai degraba perceputi ca luptandu-se sa faca bine pe cat posibil, decat ca fiind in mod special ostili sau de natura destructiva. Majoritatea oamenilor ii vad pe cei din afara propriilor familii ca fiind blanzi, insa opiniile difera. "otusi familiile optime ii considera la fel de blanzi si pe membrii din propria familie. :egocierea in familie In impartirea sarcinilor, familile optime au capacitatea de a accepta indicatiile primite, de a se organiza, de a primi feed-bacD de la cei din jur, precum si de a negocia neintelegerile si de a ajunge la un acord comun iin mod coerent si eficace. )arintii joaca rolul de coordonatori, preluand ideile celorlalti sau exprimandu-le pe cele proprii. 4e obicei, ei alterneaza acest rol de cateva ori pe o perioada predeterminata. "oate aspectele importante ale sistemului familial sunt in prim plan, inclusiv claritatea contextului, impartirea relativ egala a puterii, sperante de afiliere si incurajarea de a face alegeri. In studiile facute, performantele familiei in sarcini specifice la scala mica au fost corelate cu competentele parentale in general. Valori transcendente semnificative 1amiliile competente accepta schimbarea. Copii cresc, devenind la randul lor parinti. )arintii imbatranesc si mor. )entru a accepta riscurile inevitabile si sansa de a iubi si de a fi aproape de ceilalti, familiile apeleaza la un sistem de valori si credinte care trec dincolo de limitele experientei lor si de cunoastere. /stfel, familiile si membrii acestora pot vedea realitatea dureroasa, incerta si infricosatoare a existentei lor dintr-o perspectiva care ofera sansa de a mai spera si de a da un sens evenimentelor desfasurate. 1ara aceste credinte si perspective asupra vietii, familiile si indivizii umani, in general, isi pot pierde foarte usor speranta si ar ajunge la disperare. 1iecare cultura trebuie sa ofere membrilor sai adevaruri mitice care dau sens intregii lumi, procesului de a trai si trecerii timpului. ocietatile vestice, desi sunt vechi de sute de ani, pun -

accentul pe credinta in tara lor, in stiinta, sau in alte valori diferite, de la capitalism, comunism sau tehnologie, pana la psihologie, budism si multe altele.

"as la #etr nela, grupa 5

Capacitatea de a accepta schimbarea si pierderea este strans legata de acceptarea ideii mortii unei persoane. ;rnest 'ecDer a aratat ca !/nimalul uman este caracterizat prin doua mari temeri pe cand alte animale sunt protejate de acestea 3 frica de viata si frica de moarte$. :umai prin utilizarea capacitatii umane pentru simbolism, definindu-ne pe noi insine, ca parte dintr-o unitate semnificativa, pot fi aceste amenintari confruntate in mod deschis si curajos. &a fel cum nici un individ nu poate supravietui sau prospera fara a fi in legatura sau conectati de un sistem mai mare 8de obicei o familie 8 asa si nici o familie nu poate supravietui sau prospera fara un sistem mai mare. 2n sistem de valori transcendent fie el conventional sau unic, permite persoanelor si familiilor de a se centra in univers, de a se defini pe ei insisi si activitatile lor ca fiind semnificative si importante. Implicit in comportamentul si relatiile tuturor familiilor exista anumite atitudini despre natura omului si natura adevarului. )entru familiile perfecte aceste atitudini cuprind o conceptie pozitiva asupra umanitatii ca fiind in esenta buna, sau cel putin la fel de neutra, precum sia comportamentului uman, ca raspuns la experiente si un efort de a aborda problemele. Comportamentul in relatiile dintre membrii familiei, de asemenea, implica o intelegere a adevarului relativ mai degraba decat a celui absolut0 sau altfel spus a realitatii subiective si diferite pentru fiecare persoana in parte. Cu aceste doua ipoteze care stau la baza despre oameni si realitate, familiile sanatoase sunt capabile sa priveasca cu incredere, fara a ridica aparari interpersonale greoaie. ;ste important sa pozitionezi descrierea de mai sus a familiilor perfecte in perspectiva . 4a, aceste atitudini sunt prezente0 aceste atitudini sunt gasite0 o descriere in ansamblu sugereaza o perfectiune imediata ce este intr-un mod inedit absentaE 1amiliile sanatoase ca plantele sanatoase, au defecte si puncte slabe rezultate din procesele care produc aceasta sanatate. Impreuna cu capabilitati exista de asemenea, temeri relative neobisnuite sau o nevoie de a controla, prin belsug, sau eforturi comune de a inlatura partile neplacute si deranjante. /stfel de defecte sunt o parte de sanatate si o parte din farmecul oricarei familii competente. /ceste defecte reale reprezinta vulnerabilitate0 probabil nici o familie nu poate fi increzatoare ca aptitudinile sale pot inlatura toate temerile din jur. Familii adecvate &a urmatorul nivel de competenta, familiile adecvate sunt in unele privinte asemanatoare familiilor perfecte. (ranitele lor sunt clare0 acestea sunt uneori invasive0 si persoanele fizice in familie isi asuma raspunderea pentru propriile sentimente, ganduri si acte. 2n conflict nerezolvabil este aproape inexistent %foarte mic.. In alte privinte familiile adecvate seamana moderat cu familiile disfunctionale. Intelegerea parinteasca tinde sa nu fie egala fata de

familiile perfecte. Membrii sunt mai putin receptive si mai putin empatici la fiecare comanda. In indeplinirea sarcinilor si negocierea divergentelor, ei nu au asa de mult succes %ei nu sunt asa de triumfatori. , si interaciunea este remarcata ca fiind mai putin spontana, cu mai multa tensiune si descurajare. ;xista dovada vie a unui arbitru al familiei care critica toate lucrurile0 prin urmare, membrii sunt mai putin constienti si au mai putin respect fata de conceptele subiective cu privire la realitate% concepte proprii sau ale altor persoane., si, corespunzator, au redus potentiala crestere si dezvoltare personala. Membrii dau dovada de temeri in ceea ce privesc pornirile umane normale, si de asemenea exista cateva eforturi dureroase de a se controla pe ei insisi si pe ceilalti. Membrii sunt mai predispusi sa aiba o asteptare@ o speranta in opozitie decat la una asociativa, si sunt predispusi sa se indeparteze ca parte a procesului de individualizare, desi uneori pot iesi la iveala cu o adevarata caldura si intimitate. /ceste familii adecvate cresc copii competenti, dar fac acest lucru cu mai mult efort si aparent cu pretul unor membri ai familiei. 4e multe ori, mama isi exprima considearbila indoiala de sine si se bazeaza pe tranchilizante sau este oarecum deprimata. Cu toate acestea, membrii familiei apreciaza responsabilitatea si procesul de a creste copii si depun efort din plin, si implicarea si tenacitatea lor compenseaza aptitudinile lor modeste. 4upa acesta descriere a familiilor sanatoase, cu diferentele dinte grupurile de familii perfecte si cele adecvate, suntem pregatiti sa descriem familii mai putin norocoase, care au tendinta sa detina membri caracterizati ca bolnavi din punct de vedere emotional si familii care sunt organizate si functioneaza in stiluri total diferite fata de cele ale familiilor sanatoase.

#ascari $na, grupa 5 Clasificarea familiilor )entru a conceptualiza cele doua tipuri de familii, normale si disfunctionale, am utilizat douF dimensiuni3 cea a competentei si cea a stilurilor utilizate de o familie. 1igura 2-* prezintF *9 subscale care sunt folosite pentru a mFsura competenta familiei. tilurile sunt similare cu cele ale lui tierlin si colaboratorii % tierlin, *+,20 tierlin, &evi, G avard, *+,9., si anume $centripete$ si $centrifuge$. istemul de clasificare a familiei derivat din aceste douF stiluri s-a dovedit clinic folositor si valoros pentru cercetFri. Membrii familiilor centripete cautF predominant recompense >n interiorul cFminului lor si au mai putinF >ncredere >n persoanele care nu fac parte din familie. 4impotrivF, membrii familiilor centrifuge asteaptF recompense din afara cercului familial, au mai multF >ncredere >n activitFtile si >n relatiile cu aceste persoane decHt cu cele care fac parte din familie. ;motiile ambivalente sunt manevrate diferit de membrii acestor familii3 cele centripete >ncearcF sF reprime, suprime si sF respingF sentimentele negative, aducHndu-le >n fatF pe cele pozitive, pline de grijF, preocupare % de aici si forma unitF a familiilor care apeleazF la stilul centripet ., >n timp ce membrii familiilor centrifuge manifestF prudentF atunci cand vine vorba de afirmarea afectivitFtii si se simt mai bine cu emotiile negative, de furie % de aici si atentia lor concentratF spre exterior sau miscarea centrifugF.. 1amiliile centripete au tendinsa de a $lega$ I

copilul de ele si-i fac plecarea de acasa difcilF0 pe cHnd cele centrifuge au tendinsa de a-i exclude, de a-i alunga din familie >nainte ca acestia sF-si >ncheie o individualizare optimF. tilurile evidente si foarte usor de observat le vom >ntalni la cele mai disfunctionale familii, avHnd >n vedere cF sunt cel mai putin flexibile si foarte rezistente la schimbare. &a acele familii care sunt la mijoc, >ntre foarte disfunctionale si normale, categoria de unde fac parte este si aici usor de observat, >nsF nu atHt de evident ca la familiile de dinainte, aici stilurile sunt prezente eterogen, aceste familii fiind un pic mai flexibile si nu atHt de rezistente ca familiile disfunctionale. &a familiile normale, diferentele dintre stiluri sunt irelevante pentru cF acestea posedF flexibilitate >ndeajuns >ncHt sF reuseascF sF combine aceste stiluri. 1igura 2-2 prezintF un model de structurF a familiei, flexibilitatea si competenta fiind pe de o parte, iar pe cealaltF stilurile utilizate de familii. )e orizontalF se aflF competen=a familiei, iar pe verticalF avem cele douF stiluri de comportament, centripet Ji centrifug, determinate de tendin=a familiilor de a se orienta spre interiorul caminului lor sau >n afara granitelor acestuia. A-ul rezultat >n figura 2-2 ne aratF clar cF familiile disfunctionale utilizeazF cel mai intens ori stilul centripet, ori cel centrifug, avHnd >n vedere cF aceste familii au o rigiditate crescutF, iar imposibilitatea de a utiliza o metodF de coping >mpiedicF capacitatea de a reusi sF combine aceste douF stiluri. Kn punctul cel mai ridicat al dimensiunii competentF, variabila stil dispare, >ntrucHt familiile normale >si adapteazF stilul >n functie de nevoile lor si a membrilor sFi. Continuumu capacitatii de functionare a unei familii aratF o progresie, trecand de la rigiditate extremF %familii dezorganizate, noniteractive., la o pozitie dominanta de resemnare, supunere pana la o capacitate din ce in ce mai mare de negociere ca de la egal la egal. /stfel se compara datele clinice intre sistemele familiale si dezvoltarea individuala, acest tabel putand fi folosit ca un instrument de evaluare a familiei. ;ste o etapa de trecere, reprezentand un moment in timp0 familiile sunt plasate in diferite categorii in functie de interactiunea dintre membri si datele legate de evolutia lor mai degraba, decat in functie de istoricul familiei ori informatiile individuale. ubscala figurei 2-* ilustreaza sensul procesului de colectare a datelor. 4esi multe variabile, ca stresul curent, clasa social si pozitia sociala in comunitatea intreaga pot avea efect asupra functionarii familiei la un moment dat, evaluarea familiei poate indica spre anumite metode de interventie. /cest sistem de clasificare defineste , tipuri de familii bazate pe cele doua tipuri de dimensiuni, competenta si stil. 1amiliile L5ptime$ si L/decvate$ au fost deja descrise. Cele de mijloc LCentripete$, LCentrifuge$ si LMixe$ sunt descrise in urmatoarea sectiune a acestui capitol. i in sfarsit, familiile L ever disfunctionale centripete$ si L ever disfunctionale centrifuge$ sunt descrise in ultima parte a acestui capitol. Chiar daca aceasta clasificare nu ne ofera mai multe infoarmatii despre familii decat diagnosticul individual spune despre o persoana %ex3 psihoza acuta sau depresie ., este o metoda utila de organizare a informatiilor despre familie si de ajutorare a evaluarii interventiilor, strategiilor de tratament si a rezultatelor obtinute. 1I(2</ 2-* :umele MMMMMMM egment MMMM +

;valuatorMMMM.. 4ataMMMMMM.

Instructiuni3 2rmatoarele scale au fost elaborate pentru a evalua modul de functionare al familiei pe un continuum care reprezinta aspectele ce interactioneaza in viata de familie. )rin urmare, este important ca inainte de a evalua fiecare item, sa luati in considerare fiecare dimensiune a scalei. Incercati, pe cat posibil, sa raspundeti pe baza informatiilor oferite de materialul video, notand in functie de ceea ce ati vazut si auzit si nu in functie de ceea ce va imaginati ca s-ar putea intampla. *. tructura familiei /. (estiunea puterii3 In functie de intregul material audio, bifati termenii care descriu cel mai bine impresia pe care o aveti reactiile de gestiune a puterii in aceasta familie.

Naos

4ominanta ;galitare evidenta

4ominanta moderata

&ider

'. Coalitia dintre parinti3 Incercuieste termenul care descrie cel mai bine structura relatiei din aceasta familie.

&egatura parinte-copil puternica

&egatura slaba

&egatura

C. /propiere

II. Mitologie3 fiecare familie are o mitologie, care este de fapt o idee despre cum functioneaza aceasta ca si grup. ;valueaza masura in care mitologia acestei familii corespunde cu realitatea.

*0

(rad inalt de Concordanta

Coincide ce cele mai multe ori

(rad slab de concord.:u coincide

III. :egocierile directionale privind atingerea obiectivelor3 evalueaza eficienta acestei familii in a aprecia solutionarea problemelor.

1oarte eficient

'una

laba

;xtrem de ineficient

IA. /utonomie /. ;xprimarea clara3 ;valueaza aceasta familie in functie de gradul de claritate a divulgarii sentimentelor si gandurilor proprii. :u se evalueaza intensitatea sau varietatea sentimentelor ci claritatea gandurilor si sentimentelor individuale.

1oarte clar exprima clar

4estul de vag si ascuns

<ar se

'. <esponsabilitatea3 ;valueaza gradul in care membrii familiei isi asuma responsabilitatea pentru actiunile@faptele din trecut, prezent sau viitor.

C. Invadare3 ;valueaza gradul in care membrii familiei vorbesc in numele celorlalti sau le Lcitesc gandurile$

4e multe ori

5cazional

:iciodata

**

4. )ermeabilitate3 ;valueaza masura in care membrii acestei familii sunt deschisi, receptivi si permeabili la declaratiile altor familii.

1oarte deschisi

Moderat

A. /fectul familiei /. (ama de sentimente3 ;valueaza gradul in care sistemul acestei familii este caracterizat printr-o gama larga de exprimari ale sentimentelor.

'. 4ispozitie si ton3 ;valuati tonalitatea sentimentelor in interactiunile acestei familii.

C. Conflicte de nerezolvat3 ;valueaza gradul de prezenta al conflictelor aparent de nerezolvat

*2

4. ;mpatie3 evalueaza gradul de sensibilitate si intelegere fata de sentimentele celorlalti in cadrul acestei familii.

AI. cala globala anatate-)atologie3 Incercuieste numarul din dreptul punctului care descrie cel mai bine sanatatea sau patologia acestei familii.

*0 *

Cel Cel mai sanatos

mai

patologic

1I(2</ 2-2

*9

#irvan Ge rgiana, grupa 5 Familiile de gama mijlocie( familiile de mijloc) <evenind la conceptul central de competenta de familie ca un continuum de la !sever disfunctional$ la !optim$ , un grup foarte mare de familii se gaseste la mijlocul acestui continuum. /ceste familii se caracterizeaza printr-o durere considerabila si dificultati in functionare. 1amiliile sanatoase cauta intimitate0 aceste familii cauta control. )arintii sunt angajati intr-un nesfarsit efort de a se controla %inhiba. pe ei, pe soti si pe copiii lor . 4e vreme ce exclud din definitia lor despre ceea ce inseamna bine sau acceptabil, in mare parte ce este esential uman,ei isi conduc majoritatea expresiilor 51 ;&1 2:4;<(<52:4 , fie intr-o fantezie, fie intr-un comportament ilicit. 2n arbitru invizibil, rigid si adesea aspru conduce interactiunile din familie. 4aca dorintele si comportamentul celorlalti membri coincide cu regulile acestui arbitru, el sau ea poate sa vorbeasca si sa actioneze direct.- chiar in slang %numele dat argoului in /nglia. . 1recvent, aceste declaratii directe sunt negative ! :u sunt suparat pe tine$, ! :u am de gand sa o fac din nou$.4aca sentimentele si comportamentul celorlalti membri nu sunt in acord cu regulile arbitrului, se vad pe ei insisi precum si ceilalti ii vad pe ei ca fiind rai, si incearca sa se controleze sau sa-i *6

controleze pe ceilalti in asa fel incat sa aduca sentimentele sau comportamentul interzise in line. entimentele excluse sunt ascunse ori sunt exprimate cu multa rusine sau vina. /rbitrul familiei poate fi, ori personificat % ca un tata dominant,ca o mama dominanta, sau ca un bunic vazut ca un purtator de cuvant al arbitrului. ori abstract. In multe familii exista un !ei$ %persoane !bune$.0 in altele exista un cod religios care trebuie respectat la perfectie0 ori poate fi stiinta sau motiv. In orice caz, interactiunile rezultate sunt strabatute cu intimidare !va$ si !ar fi trebuit$. Coalitia parinteasca in aceste familii nu este niciodata egala si fara conflicte. 1ie un parinte domina si celalalt amana, sau exista batalii nesfarsite. Interactiunea dintre parinte si copil este caracterizata de puternice lupte fie deschise sau ascunse. Membrii familiei rezista de obicei asumandu-si responsabilitatea pentru ganduri si actiuni,in loc sa se ascunda in spatele arbitului % te pedepsesc pentru binele tau., sau mascheaza problema cu vina sau atac. Painful Encounters 5 varietate de ganduri neplacute sunt specifice familiilor de mijloc. Cand persoanele sunt de necontrolat, sunt doua posibilitati de raspuns3 supunere sau rebeliune. &uptele pentru putere sunt exprimate in cadrul familiei fie in competitie deschisa cu, conotatii suparatoare, fie in conflicte ascunse%mascate. de o atmosfera depresiva si putina spontaneitate. Miscarile spre intmitate sunt ascunse de intimidare pe fata sau eforturi pentru a induce vinovatia. ere!olvarea pro"lemelor legate de de!voltare )roblemele de limitare cele mai notabile in familie de gama medie sunt cele legate de subtila coalitie 5edip ntre parinti si copii %tata-fiica, mama-fiu.. /cestea sunt placute pentru membrii familiei implicate, dar sunt sub acoperire si interfereaza cu tranzactiile admise. %recunoscute.. ;le sunt un factor in curs de desfasurare in dificultatile intampinate de copiii care cresc si vor forma noi familii, adaugand la anxietatii lor si conflictul separarii de familia de origine si incercarea de a recrea aceasta familie in relatiile lor adulte% cu adultii.. In aceste familii, indivizii nu si dezvolta abilitatea esentiala de a renunta la posesia persoanei iubite sau abilitatile necesare in schimbul castigurilor din alte relati % ex. daca nu pot sa o am pe mama doar ptr mine atunci pot sa am tata si mama.. In familie si in societate , copii isi dezvolta propria definitie despre ei3 cine sunt, ce pot face si pentru ce depun effort, ce nu sunt si ce nu pot fi. uprimarea acestor calitati care nu se potrivesc famileii sale sau societatii creaza dorinte si sentimente rebele. 1amiliile de gama medie, cu sistemul lor arbitrar si credinte in absolute, ingusteaza gama comportamentelor si raspunsurilor disponibile. 2n exemplu usor de recunoscut este stereotipul modeluluiacorect al rolului barbatului si al femeii. 4espre barbat se asteapta a fi puternic, indiferent fata de sentimente si relatii, orientat catre actiune, agresiv, si cu un buget de success. 1emeia este pentru a fi slaba, intuitive asupra gandurilor si relatiilor, emotive si intretinuta. /stefel, sunt multe persoane care si-au stereotipuri. ! tom este harnicul si constiinciosul notru fiu$. !Mollie este zapacita noastra$. ! 'ill este timid si nu va concura$. ! 'ettC este incapatanata si *7

face asa cum vrea.$. /ceste roluri de limita si de limitare au devenit fixe si de autoperpetuare. Membrii familiei de gama mijlocie ingusteaza %limiteaza. definirea a ceea ce este bun sau acceptabil fara a include ambivalenta , probabil cea mai prezenta caracteristica umana. ;i percep dovezi de puternica ambivalenta fata de membrii de familie, ca parte de vointa de sine si de rau, solicitand eforturi mai mari asupra controlului personal si interpersonal. 5 parte dintre sentimentele amestecate trebuie ascunse, temerile prezentei lor in ei insisi si in altii sunt considerate inca suparatoare.

# st lache %aria Catalina, grupa 5 #$I$%&I I 'I P(E)%*+II &E B#), Convingerea explicitO sau implicitF, cF oamenii sunt >n principiu pFcFtoJi inten=ionat se concentreazF pe interac=iunea dintre familia de rang mijlociu. 4acF oamenii sunt de la naturF leneJi, lacomi, lascivi Ji distructivi, >nseamnF cF trebuie sF se lupte cu propriile lor dorin=e Ji sF le controleze pe celelalte. 4e obicei existF speran=a cF via=a poate fi mai bunF, dar >n final existF foarte pu=inF voin=F pentru a face schimbFri. C-PIII #CE.$-( F#*ILII Copii din aceste familii foarte probabil vor creJte sFnFtoJi, dar vor fi limita=i >n activitF=ile zilnice obiJnuite. 4rept adul=i aceste limitFri pot fi clasificate sub forma capitolelor generale a nevrozelor Ji a tulburFrilor de comportament. /ceJti nevrotici suferF de durere emo=ionalF cauzatF de depresie sau anxietate excesivF, dar nu au probleme >n a se conforma regulilor sociale. )e de altF parte persoanele cu tulburFri de comportament suferF permanent datoritF dificultF=ii de a urma regulile impuse de societate. 2nii membri ai famililor de mijloc sunt, de asemenea, susceptibili la bolile schizofrenice reactive %de obicei o psihozF acutF ce se poate recupera.. Membrii familiilor de mijloc dobHndesc, apoi o autodefinire, care este clarF Ji coerentF dar destul de vulnerabilF la stres datoritF limitFrilor lor. /bilitF=ile lor >nterpersonale sunt mai rare decHt cele ale unei familii sFnFtoase Ji sunt cel mai des conduJi de vinF. F#*ILIILE CE $(IPE$E &E *I/L-C Kn aceste familii %vezi Casificarea 9, fig 2-2. se pFstreazF o structurF rigidF. 4e obicei se utilizeazF cu succes metodele de control coercitive. /lianta pFrinteascF se caracterizeazF >n mod rezonabil prin competen=F, deoarece un pFrinte %de obicei so=ul. are o putere de discernFmHnt superioarF, iar ceilal=i i se supun. Copii mici sunt constrHnJi sF respecte regulile. Motto-ul unei astfel de familii poate fi redat astfel3 !)entru ca sF fii bun, trebuie sF ac=ionezi, sF gHndeJti Ji sF sim=i >n concordan=F cu regulile familiei. ComportF-te frumos Ji ascunde=i sentimentele.$ *-

/mbivalen=a este de obicei, manipulatF prin negarea sau reprimarea sentimentelor inadecvate sau urHte. Kn cadrul acestor familii centripete, arbitrul aprobF sentimentele pozitive Ji >ncearcF eradicarea celor negative. ;xistF o convingere persuasivF cF oamenii au de fapt cu !adevOrat$ doar un tip de sentiment ca !MF iubeJte cu certitudine, deJi nu spune niciodata nimic$ ;xistF foarte pu=inF spontaneitate Ji multF neliniJte fa=F de reguli Ji autoritate. tereotipia >n func=ie de sex prezintF o importan=F majorF >n cadrul acestui grup comparativ cu celelalte tipuri de familie3 este de ateptat ca femeile fie neambiioase i preocupate de creJterea copiilor, >n timp ce bFrba=ii sunt puternici Ji preocupa=i de achizitie :evroticul clasei %apreciat de psihoterapeu=i deoarece vine la tratament, >Ji plFteste facturile si nu prezintF un comportament diferentiat ! acting out$. este rezultatul aJteptat al familiei centripete de mijloc. ;l sau ea ale cOrui aJteptFri nu se vor materializa, de a deveni puternici din punct de vedere social %eficient, important., poate deveni compulsiv sau isteric. 4acF o familie aJteaptF ca copilul sF devinF puternic, acesta este >ncurajat sF se dezvolte ca un compulsiv0 dacF el sau ea sunt de aJteptat a fi slabi sau vulnerabili, atunci boala nevroticF va fi manifestatF prin isterie, iar aceste aJteptFri sunt puternic corelate cu sexul copilului. Membrii familiei au probleme legate de autonomie Ji puterea de alegere, un rezultat previzibil al presupunerii familiei cF toate confruntFrile care se ivesc sunt o luptF continuF pentru control, cu >nvingFtori Ji >nvinJi fiecare membru al familiei este ne>ncrezFtor >n confruntFrile apropiate din cauza acestei presupuneri. 4acF o familie centripetF de mijloc selecteazF un copil =ap ispFJitor, >n acest caz se poate dezvolta o tulburare de comportament foarte severF. )entru acest copil, rolurile >n familie sunt inversate Ji el sau ea preia toate sentimentele negative Ji caracteristicile acestora. Kn momentul interac=iunii cu psihoterapeu=ii, membrilor familiei le este fricF de expunere Ji de obicei un membru acceptF fFrF tragere de inimF rolul pacientului care necesitF tratament. CHnd acestor familii le merge bine sunt uJor de distins >n cadrul comunitF=ii, >nsF cand le merge rFu >ncearcF sF-Ji ascundF problemele.

F#*ILIILE CE $(IF%0E &E *I/L-C /ceste familii %vezi Clasificarea 6, fig 2-2. in contrast cu grupul centripet de mijloc se caracterizeazF prin lipsa unei aliante pFrinteJti eficiente. /mbii pFrin=i se simt incapabili sF urmeze regulile Ji se luptF des Ji ineficient pentru controlul asupra copiilor >nvinovF=indu-se unul pe altul pentru eJecurile acestuia. e regFsesc des alian=e ilicite instabile >ntre unul din pFrin=i Ji copil. Copii >nva=F sF stHrneascF discordie >ntre pFrin=i, dezvoltHnd astfel o atitudine cinicF, care le este transferatF aJteptFrilor corelate autoritF=ilor din lumea exteriorF. )Frin=ii cred >n stereotipurile sexuale culturale ale bFrbatului puternic Ji femeii preocupate de creJterea copiilor, dar eJueazF >n materializarea acestora. "atFl este mai inadecvat, iar mama este mai agresivF decHt se presupune a fi acceptabil. Ca rezultat, apare conflictul Ji vina ineficientF, Ji se angajeazF frecvent >n atacuri Ji >nvinuiri. ;xprimarea de cFldurF Ji tandre=e provoacF anxietate. entimentele negative dezlan=uite cu uJurin=F reprezintF energia miJcFrii centrifugale, mama Ji tatFl petrec pu=in timp acasF, iar copii ies >n cartier Ji pe strFzi mult mai devreme decHt este recomandat. *,

& man Ale'andra & 'ana, grupa 5

Copiii se comporta rau in situatiile sociale si de lucru. :ormele altor grupuri sunt la fel de greu de acceptat pentru ei, ca si regulile conflictuale si inefective ale familiei. ;i invata de la parintii lor sa fie dezamagiti atat de ei, cat si de altii. /cest tip de familie sau individ pare sa se inmulteasca. )e masura ce obiceiurile noastre culturale devin tot mai nesigure si contradictorii si pe masura ce copiii mici sunt tot mai putin supravegheati de un adult responsabil, problemele de comportament se inmultesc, iar nevrozele clasice scad. ;ste necesara tot mai multa energie si inventivitate terapeutica in dezvoltarea unei aliante pentru tratamentul cu clientii care sunt suspecti de autoritate, frica de relatii stranse si scepticism in ceea ce priveste valoarea cuvintelor. 1amilia conflictuala va dezvolta un bolnav de nervi, care respinge emotionalitatea turnultoasa si dramatica a altor membrii ai familiei care, se va autopercepe ca special in aceasta privinta si isi va controla propriile sentimente, ganduri si comportamente la un nivel foarte inalt. ;l va cauta recompense din partea autoritatii externe si poate fi un mare realizat, chiar cu pretul unor relatii de lingusire sau relatii placute. 1amiliile conflictuale vazute de profesionisti sunt adesea privite ca deschise crize repetate, atragand atentia lumii exterioare spre problemele familiale interne. Copiii pleaca pentru a-si exprima sentimentul pe care il au, cum ca parintilor nu le pasa. otiile se despart, se separa, ameninta cu sinuciderea, au certuri ingrozitoare. Cand aceste familii au probleme, reactia lor initiala este de a cauta o autoritate care sa confirme ca un membru este responsabil. ;i au incredere in cuvinte, sunt orientate catre actiune si nu doar privesc indeaproape comportamentul terapeutului, dar si pun la indoiala raspunsurile acestora 8 de exemplu, prin absenta de la intalniri. 1rica lor de teraput@arbitru este exprimata fie prin sfidare, fie prin complezenta superficiala. /utoritatea terapeutului este folosita ca ceva prin care se poate da vina %nu schimba. pe ceilalti membrii ai familiei. Familiile mixte din categoria de mijloc 5 alta categorie de familie din clasa de mijloc a alternat si concurat cu comportamentele centripete si centrifugale, avand caracteristici din ambele stiluri. In acest stil combinat, coalitia parentala variaza in mod tipic de la dominanta-supunere la ciorovaieli marunte0 copiii alterneza intre acceptarea si rezistenta la controlul parental. Familiile cu un grad ridicat de disfunctionalitate "recem acum la nivelul de jos al continutului functional al familiilor, acelea care sunt cele mai inflexibile, nediferentiate si ineficiente in fata cerintelor de dezvoltare si stres. /ceste familii au o varietate de dificultati in relatia cu variabilele sistemelor. ;le au o structura a puterii foarte slab definite0 o comunicare neclara, ineficienta si nesatisfacatoare0 probleme foarte grave in ceea ce priveste limitele interpersonale0 putine abilitati de negociere0 si un ton al sentimentelor pervaziv cinic sau deprimant. *I

tructura de putere a familiei este dificil de definit si comunicarea este total ineficienta. Membrii familiei nu au deloc concentrare asupra atentiei. Coalitia parentala este un dezastru. Membrii familiei neaga faptul ca trecerea timpului are implicatii in crestere si dezvoltare, imbatranire si moarte. Comportamentul si sentimentele sunt adesea necorespunzatoare in ceea ce priveste abilitatile de schimbare a membrilor familiei, iar acestia au probleme cu privitul in viitor sau cu facutul planurilor de viitor. /mbivalenta este exprimata in mod caracteristic intr-o maniera secventiala. /sta inseamna ca membrii familiei au tendinta de a-si exprima mai intai o singura parte, apoi cealalta externa a sentimentelor mixte puternice pe care le simt unul fata de celalalt. ;xista foarte putin $lipici$ in aceste comunicari ambivalente, iar ascultatorul este lasat sa interpreteze si sa inteleaga ce vrea din comunicarile destul de opuse. &ipsa individualitatii sau a diferentierii sinelui in aceste familii duce la dificultati grave in abilitatea membrilor de a decide si indeplini niste teluri, dar si in capacitatea familiei de a rezolva conflictele si de a face fata problemelor importante. istemul pluteste ca o nava fara carmaci. tarea de spririt si tonul sentimentelor sunt cele mai dureroase in toate familiile. ;xpresiile de caldura si afirmare sunt rare. 1amiliile grav disfunctionale se simt in mod cronic dezamagite, frustrate, furioase, pline de resentimente si vinovate. &a aceste familii sau indivizi, o sarcina de baza a dezvoltarii, aceea a implicarii increderii, ramane neterminata. Copilul care creste intr-o astefel de familie isi dezvolta doar un simt al sinelui rudimentar, iar alegerea este in mod tipic ignorata. Cand alegerea individuala este ignorata, conflictul de nerezolvat si fara speranta este inevitabil si adesea intervine o pierdere a identitatii individuale.

(r fin # pa Andreea, grupa 5 Familii centripete disfuncionale sever /cest grup de familii disfuncionale sever au o limitF. /ceastF familie este vFzutF ca fiind una ciudatF sau diferitF de cFtre vecini, >ntrucHt loialitatea familiei cere sF rFmHi >n interiorul acesteia atHt din punct de vedere fizic cHt i emoional. e ateaptF ca membrii familiei sF gHndeascF i sF simtF la fel fFrF o >nelegere a rFspunsurilor unice subiective umane. Copii primesc puine mesaje clare i multe confuze. )Frinii vorbesc >n locul copiilor %tu nu vorbesti serios, tu >i iubeti sora, nu o urFti.. Membrii acestor familii sunt incapabili sF experimenteze, sF-i exprime identitatea individualF. 4atoritF unei lipse de concentrare a ateniei din partea tuturor membrilor , iar comunicarea nu este omniprezentF , este aproape imposibil ca membrii acestor familii sF se confrunte cu eecurile >mpreunF. Clinicienii au observat >ndelung legFturile dintre mHhnire sau neputinF de a face fa F unui eec i procesul de schizofrenie. 1amiliile trebuie sF facF faF pierderilor %e ecurilor. inevitabile datorate timpului i schimbFrilor. <elaia maritalF i abilitatea membrilor de a cFuta satisfacia >n afara acesteia sunt principalii factori >n vindecarea durerii , pierderilor umane. *+

Copii din cadrul acestor familii sunt inhibai i controlai peste mFsurF. )entru ei o soluie >n ceea ce privete conflictul dintre presiunile de dezvoltare i separare i regulile familiei loiale i statice reprezintF un nivel de funcionare schizofrenic. Familiile centrifuge disfuncionale sever /cest grup de familii este caracterizat de o confuzie majorF >n ceea ce prive te grani a cu lumea dinafara acesteia. 1amiliile nu au o organizare stabilF. )Frinii se mutF tot timpul, copii fug de acasF i definirea realF a celor ce constitue familia este deseori ambiguF. Interaciunile familiale sunt caracterizate de competiie , >ncercFri de manipulare i conflicte deschise care nu sunt niciodatF rezolvate. /bilitFile interpersonale sunt atHt de limitate >ncat atHt parinii cHt i copii pot pleca de acasF, >nsF insuccesul >i determinF sF se >ntoarcF >n cadrul familiei la fel de sFraci i ostili ca atunci cHnd au plecat. 4isciplina este >nlocuitF de intimidare , care de obicei eueazF datoritF schimbFrii i lipsei relaiilor pozitive din cadrul familiei. Membrii familiilor nu sunt receptivi la eforturile de comunicare ale celorlai membri i se poate observa o lipsF acutF de empatizare. Certurile, nervozitatea din interiorul familiilor, comportamentul antisocial al membrilor poat fi vFzute ca o modalitatea de apFrare >mpotrica durerii i supFrFrii datoriate privFrii emoionale. /cetia >i exprimF cu uurinF ostilitatea, >nsF sensibilitatea, singurFtatea i durerea emoionalF sunt dificil de recunoscut, dacF nu imposibil. 1amiliile centrifuge disfuncionale sever produc personalitFi antisociale. Copii din cadrul acestor familii nu gFsesc nici o modalitatea de a fi iubii opunand-se regurilor atHta vreme cHt coportamentul lor nu este rFsplFtit cu afeciune sau grijF. ;i adoptF un u1mi pas2 de faad23 >n ceea ce privete punctul de vedere al celorlali membri ai familiei care sunt considerai rai. /ceste coportamente neacceptate ale copiilor provoacF respingere socialF i pedeapsF,care ajung sF >ncurajeze sila de sine. Coportamentul de autoapFrare este determinat de o lume nepFsFtoare. (e!umat /cest capitol concentreazF obiective rezultate at>t din observaii clinice cHt i cercetFri extinse >n ceea ce priveste natura procesului familial >n sFnFtatea emoionalF i boli. Caracteriticile indentificate >n familia standard sunt prezentate ca fiind la cel mai >nalt nivel al unui continuu >n competenF si este important pentru clinicieni sF cunoascF aceste caractersitici. Intervenia >n familiile disfuncionale este facilitatF cunoscHnd ce schimbFri >n sistem sunt necesare, pe langF cunoaterea a ceea ce este deficitar >n sistem. 1amillile fFrF disfuncii au o capacitate pentru acesta. In familiile mai puin fericite >n organizarea comptenei membrii familiei se astepta mai putin sF obtinF putere. Cateva familii disfunctionale se zbuciumF >n eforturi fFrF succes >n dobandirea echilibrulului pentru ai ajunge pe cei care nu au disfunctii familiale. <ezultatele oferF o cadru pentru clasificarea familiilor si pot fi folositoare in deciziile asupra tehnicilor de interventie si in derularea unor continuFri de studii. 20