O scrisoare pierduta

Reprezentata pe scena in anul 1884, comedia o scrisoare perduta de I.L.Caragiale este a 3 din cele 4 scrise de autor, o capodopera a genului dramatic. Opera literara O scrisoare pierduta este o comedie de moravuri, in care sunt satirizate aspect ale societatii contemporane autorului, fiind inspirata din farsa electorala din anul1883. Comedia este o specie a genului dramatic, care starneste rasul prin surprinderea unor moravuri, a unor tipuri umane sau a unor situatii neasteptate, cu un final fericit. Personajele comediei sunt inferioare. Conflictul comic este realizatprin contrastul intre aparenta si esenta. Sunt prezente formele comicului: umorul, ironia si diferite tipuri de comic. Incadrandu-se in category comicului de moravuri, prin satirizarea unor defecte omenesti, piesa prezinta aspect din viata politica si din familie. Textul dramatic este structurat in 4 acte alcatuite din scene, fiind construit sub forma schimbului de replici intre personaje. Titlul pune in evidenta contrastul comic dintre aparenta si esenta. Pretinsa lupta pentru putere politica se realizeaza, de fapt, prin lupta de culise, avand ca instrument al santajului politic :o scrisoare pierduta:- pretextul dramatic al comediei. Articolul nehotarat indica atat banalitatea intamplarii, cat si repetabilitatea ei. Tema reprezinta degradarea vietii politice, sociale si private. Se concretizeaza prin surprinderea unui episode din Campania electorala pt desemnarea unui candidat pt viitoarele alegeri parlamentare. Actiunea este plasata intr-un orasel de provincie, capital unui judet de munte. Sursa de inspiratie este viata politica din acel an, cand problema revizuirii constitutiei a scindat partidul liberal in 2 grupari: cea moderna si cea radical.

Compositional respecta echilibrul classic. Cele 4 acte aduc in scena mereu mai multe personaje, sugerand sporirea tensiunii si a agitatieiprovocate de evenimentul politic si mai ales, de intamplarea apparent neinsemnata a pierderii unei scrisori de dragoste. Formula dramatic se bazeaza pe imbinarea structurilor traditionale cu cele modern . Conflictul este dirizoriu, aal jocului de interese. Apparent este un conflict politic, insa confruntarea nu se produce intre doctrine si idei politice, opozantii fac parte din grupari diferite ale aceluiasi partid de guvernamant. Lista de persnaje, care nu se alcatuieste ca de obicei in ordinea importantei rolului scenei, evidentiaza cele 2 grupari . conflictul nu se epuizeaza, ci se amplificadezvaluind coruptia, imoralitatea, santajul politic dar si perpetuarea acestor practici la alegerile viitoare. Este neobisnuita si prezenta unui singur plan structural, pt ca viata politica si viata privata se amesteca sub semnul aceluiasi imoralitati.