Sunteți pe pagina 1din 61

Capitolul 5

Acoperiuri i nvelitori
1. Generaliti Acoperiurile sunt elemente de construcii care delimiteaz cldirile la partea superioar avnd funciunea principal de a le proteja mpotriva aciunii agenilor climatici: vnt, ploaie, zpad i variaii de temperatur. Alctuirea acoperiurilor se stabilete n raport cu satisfacerea unor exigene funcionale, de ordin mecanic, de izolare termic i idrofug, de durabilitate, economicitate i nu n ultimul rnd exigene estetice. n componena oricrui tip de acoperi se disting urmtoarele pri importante:

structura de rezisten! nvelitoarea! elemente accesorii legate de colectarea i ndeprtarea apelor.

". Structura de rezisten asigur rezistena i stabilitatea acoperiului, putnd fi realizat sub form de arpant, de plci plane, de elemente cu simpl sau dubl curbur, funcie de destinaia i dimensiunile n plan ale cldirii. #ezult c acoperiurile pot avea forme variate, condiionate de planul construciei, de performanele elementelor de rezisten utilizate i de considerentele ar itecturale. $rincipalele forme structurale utilizate la acoperirea cldirilor tip sal sunt prezentate n lucrarea %"&' urmnd a fi abordate elementele acoperiurilor cu pod i a celor plate. &. nvelitorile se realizeaz din materiale cu un anumit grad de impermeabilitate iar adoptarea lor se face funcie de panta acoperiului, n condiiile evitrii riscului de infiltraii, tabelul (.". n raport cu panta, acoperiurile pot fi:
o o

nclinate, cu pant peste ")* cnd pot fi cu sau fr pod! plate, cu panta ntre &* i ")* din care fac parte i acoperiurile teras.

$antele de scurgere sunt condiionate de cerine ar itecturale, de cantitatea de precipitaii i de considerente economice. Astfel, n zone cu precipitaii abundente, pantele acoperiurilor vor fi mai accentuate n vederea ndeprtrii rapide a apei. +a pante mici sunt necesare nvelitori continue, etane, n timp ce la pante mari se pot folosi i nvelitori discontinue, formate din elemente independente cu rosturi neetane. ,. Elementele accesorii ale acoperiului au rolul de colectare i ndeprtare a apelor, concretizndu-se sub form de dolii, guri de scurgere, jg eaburi, burlane etc. $articularitile fiecrui tip de nvelitoare mpreun cu elementele accesorii aferente, precum i detaliile constructive caracteristice sunt prezentate n paragraful .nvelitori/.

0eoarece de cele mai multe ori acoperiul separ medii cu parametri climatici foarte diferii, acesta trebuie s ndeplineasc i o serie de exigene igrotermice. Astfel, pentru a asigura condiiile de confort pe timp de var i de iarn, n limitele unui consum minim de energie, acoperiurile sunt izolate termic. 1abelul (.".
Nr. crt. Materiale i mod de alctuire anta !cm"m#

minim

uzual

ma$im

".

%idroizolaii cu 1 sau & 'oi (itumate

a. un strat prins direct n cuie sau cu ipci, utilizat la construcii provizorii

&)

&( ... 2(

vertical

(. dou straturi, primul prins n cuie, al doilea cu mase bituminoase

( ... &(

,)

&.

%idroizolaii n straturi multiple) din 'oi (itumate lipite cu mastic de (itum

a. cu protecie uoar

&

, ...3

&)

(. cu protecie grea, necirculabile

",(

& ... (

c. cu protecie grea, circulabile

",(

& ... 2

d. cu msuri speciale de prindere contra alunecrii

&)

2) ... 3)

"()

,.

i*le din ar*il ars

a. solzi:

aezate simplu

4)

3) ... 5)

&3(

aezate dublu

2(

(( ... 3)

&3(

(. cu jg eab:

trase

2(

() ... 3)

"&)

presate

,(

2( ... 3)

"&)

2.

i*le cu +*,ea( din mortar de ciment

((

(4 ... 3)

"&)

(.

-lane

&(

,) ... ()

3)

4.

Az(ociment . plci plane

a. un strat

2(

() ... 3)

vertical

(. dou straturi

,(

2( ... 4)

vertical

c. ie din azbociment

simple

2(

(( ... 3)

vertical

duble

,(

2( ... 3)

vertical

3.

Az(ociment . plci ondulate

a. cu ondule mici

&(

&4 ... 6)

vertical

6.

lci ondulate din polimeri

"&

", ... ,)

vertical

5.

/a(l plan

a. cu fal orizontal simplu i fal vertical dublu

"(

,) ... 4)

vertical

(. cu fal orizontal dublu i fal vertical dublu

"( ... 2)

vertical

c. n solzi 7din cupru8

2)

(( ... &3(

vertical

").

anouri din ta(l ondulat

"&

"( ... 2)

vertical

"".

Geam

a. lucarne - tabac ere

")

"( ... 2)

vertical

(. luminatoare 9 fr cderea picturii de condens

,)

," ... "))

vertical

"&.

i) indril

a. n dou straturi

4)

3) ... "6)

vertical

(. trei sau mai multe straturi

()

4) ... "")

vertical

",.

Stu' i trestie

4)

6) ... "&)

&3(

Alctuirea de principiu a acoperiurilor trebuie s asigure eliminarea continu a umiditii interioare, sau n ultim instan, ceea ce se acumuleaz iarna s poat fi eliminat vara. 0in punct de vedere ,i*rotermic se deosebesc:

acoperiuri reci, la care ntre straturile de izolaie termic i nvelitoare exist un volum de aer cu temperatur apropiat de cea a aerului exterior 7fig. (.".A8!

acoperiuri calde, la care izolaia idrofug face corp comun cu straturile inferioare ale acoperiului 7fig. ".:8. Acestea pot fi compacte sau ventilate, n ultimul caz fiind prevzute cu o reea de canale care vin n contact cu exteriorul.

5.&. Acoperiuri cu pod Aceste acoperiuri se realizeaz din planuri nclinate care delimiteaz la interior un spaiu numit pod, care poate fi folosit n scopuri gospodreti, iar cnd dimensiunile n plan i spaiu o permit se poate amenaja parial sub form de mansard 7fig. (.".A.c8. Alteori din lips de spaiu se realizeaz numai un pod te nic, care prezint o serie de avantaje legate de reducerea consumului de material lemnos pentru arpant i de o comportare corespunztoare din punct de vedere igrotermic 7fig. (.".A.b8. n funcie de destinaia i configuraia n plan a cldirii, acoperiurile pot avea diferite 'orme:

cu o sin*ur pant, ntlnite la cldiri de limi reduse i de mic importan 7magazii, garaje8, 7fig. (.&.A8! cu dou pante, la cldiri industriale, agrozoote nice i mai puin la cldiri civile, care au lungimea mare n raport cu limea 7fig. (.&.:.8! cu patru pante, ntlnite frecvent la cldiri de locuit i social 9 culturale, cu dimensiuni apropiate n plan 7fig. (.&.;8. $entru forme simple n plan, trasarea acoperiurilor se face ducnd liniile de intersecie ale planurilor de scurgere, care pentru nclinri egale coincid cu bisectoarea ung iurilor formate de liniile de contur ale streinilor.

+a cldiri cu forme mai complicate n plan, trasarea acoperiului este precedat de mprirea planului n forme mai simple 7dreptung iuri sau ptrate8. <e traseaz apoi acoperiul celei mai late forme, la care se racordeaz succesiv acoperiurile celorlalte suprafee mai mici 7fig. (.&.08. n general, se caut ca aceste forme s fie ct mai simple, cu ct mai puine dolii 9 care reprezint zone cu etaneitate sczut i cu posibiliti sporite de acumulare a zpezii.

Ansam(ul elementelor portante, care constituie structura de rezisten a acoperiurilor cu plane nclinate este arpanta, denumire cu rezonan vec e n activitatea de construcii, specific acoperiurilor realizate din lemn 7din elemente liniare8, care simplific alctuirea odat cu folosirea elementelor de suprafa =eninnd termenul consacrat, structura de rezisten a acoperiurilor nclinate se poate executa n mai multe variante sub form de:

arpant pe scaune, creia i se mai spune arpant dulg ereasc i se execut din lemn! arpant pe 'erme, la care ferma n sensul ei clasic se realizeaz din grinzi cu zbrele executate din lemn, metal i beton armat.

Asteriala se realizeaz din scnduri de "6 ... && mm grosime, se folosete la nvelitori din tabl plan, carton bitumat i uneori la cele din igl i azbociment. ipcile se folosesc la nvelitori din indril, igl, azbociment, ultimele n zonele n care nu sunt vnturi puternice. Cpriorii preiau sarcinile de la asterial sau ipci i le transmit panelor. <e realizeaz din rigle de lemn rotund sau ecarisat dispuse la distana de 4) -5) cm. anele se realizeaz din grinzi ce se dispun pe cant la distan de & ... , m i transmit sarcinile aferente popilor sau fermelor.

1. arpanta pe scaune

arpanta pe scaune se folosete la cldirile cu desc ideri mici i mijlocii, n special la acoperiurile cu pant mare unde utilizarea fermelor este neeconomic. >lementul principal al arpantei pe scaune este popul care transmite sarcinile aferente elementelor portante ale cldirii 7pereilor interiori, exteriori i uneori planeelor8. <istemul de contra'ie rigidizeaz acoperiul n sens transversal i longitudinal la aciunea sarcinilor orizontale. Cletii au rolul de a consolida acest ansamblu asigurnd stabilitatea ntregului acoperi. ?neori, la desc ideri mici cletii preiau i transmit ncrcrile panei de creast. =odul de alctuire al arpantelor pe scaune este funcie de desc iderea lor i de poziia pereilor portani ai structurii de rezisten. $opii ca elemente portante verticale sau oblice se pot descrca pe ziduri portante transversale sau longitudinale. $opii care reazem n apropierea sau n dreptul zidurilor portante transversale au de regul poziia vertical 7fig. (.2.:8. ;nd descrcarea se face n dreptul zidurilor longitudinale, popii pot fi verticali sau oblici n raport cu poziia panei 7fig. (.2.A8. n situaiile n care pana intermediar se afl la mijlocul distanei dintre reazime, transmiterea ncrcrilor se face printr-un sistem de contrafie 7popi nclinai8, 7fig. (.2.A.d8. +a cldiri cu form dreptung iular n plan i

desc ideri mici ntre zidurile portante longitudinale se pot adopta arpante mai simple de tip .cprior i coard/, coarda fiind grinda planeului de acoperi 7fig. (.2.;8.

0etaliu 0 0etaliu C

0etaliu A

arpant pe scaune +egend : a 9 plan! b 9 seciune transversal. " 9 cosoroab! & 9 pan! , 9 cprior! 2 9 pop! ( 9 contrafi! 4 9 talp! 3 9 clete! 6 9 asterial! 5 9 ipc! ") 9 nvelitoare.

1i*. 5.2. Elementele componente ale unei arpante .

<eciunea @ - @

1. arpante cu descrcare 0. arpante cu descrcare

pe ziduri lon*itudinale pe ziduri transversale.

C. arpant tip cprior i coard

1i*. 5.3. /ipuri de arpante pe scaune.

1. 5.&.&. arpante pe 'erme 2. arpantele pe ferme se folosesc, de obicei, la cldiri cu desc ideri mari cum ar fi teatrele, cinematografele, cldirile industriale etc. Aerma ca element principal de rezisten se poate realiza din lemn rotund sau ecarisat, din metal, din beton armat sau precomprimat, sub form de grinzi cu zbrele, grinzi cu inim plin, arce cu tirant etc. >lementele suport ale nvelitorii care reazem pe ferme pot diferi de la caz la caz, funcie de performanele mecanice i natura materialelor din care sunt alctuite. 0ac la arpantele din lemn se practic sistemul de descrcare n scar 7ipci sau asterial, cpriori, pane8, la cele din beton armat numrul elementelor suport poate fi redus la " sau & funcie de sistemul constructiv adoptat i natura nvelitorii 7fig. (.(8.

2. Comportarea ,i*rotermic a acoperiurilor cu pod

$rin nsi construcia lor, acoperiurile cu pod realizeaz un spaiu tampon ntre nvelitoare i izolaia termic, care comunic cu exteriorul prin goluri special amenajate 7lucarne, tabac ere8 sau prin neetaneitile nvelitorilor discontinue. 0atorit aciunii vntului i a diferenelor de temperatur, spaiul delimitat de acoperi i ultimul planeu este intens ventilat ceea ce i asigur o bun comportare igrotermic pe timp de iarn, iar n timpul verii diminueaz efectul de supranclzire sub influena razelor solare. 0e multe ori nlocuirea unor

nvelitori permeabile cu unele impermeabile, conduce la fenomene puternice de condens datorit mpiedicrii ventilrii acoperiurilor, mai ales la adposturi pentru animale, unde degajrile de umiditate sunt mari. 0e asemenea, prezena spaiului de aer asigur o uniformizare a temperaturilor interioare ale acoperiului, la valori apropiate de cele ale aerului exterior, ceea ce face ca zpada de pe nvelitoare s se topeasc uniform cnd temperatura exterioar devine pozitiv, neexistnd pericolul nfundrii cu g ea a jg eaburilor i burlanelor. +a acoperiurile cu pod, izolate termic, stratul de termoizolaie se dispune peste ultimul planeu i se realizeaz din umpluturi de zgur sau granulit i mai rar din psl mineral sau polistiren. Asigurarea ventilrii acoperiurilor cu pod elimin practic necesitatea utilizrii barierei de vapori, prevzndu-se totui un strat de protecie al termoizolaiei, care nu trebuie s prezinte o rezisten mare la difuzia vaporilor de ap, pentru a nu permite apariia condensului n termoizolaie, ceea ce ar anula efectul favorabil al podului ventilat.

5.2. Acoperiuri plate

Am vzut c acoperiurile cu pod sunt alctuite din dou pri distincte 7nvelitoarea cu ansamblul de susinere i planeul peste ultimul nivel8 ntre care se afl un spaiu ventilat, motiv pentru care se mai numesc i acoperiuri cu dou mem(rane.

<pre deosebire de acestea, acoperiurile plate au o alctuire compact, din care cauz se mai numesc i acoperiuri cu o sin*ur mem(ran. >xist dou direcii de dezvoltare a acoperiurilor plate i anume:

la construcii cu suprafa mare, la care straturile suport ale nvelitorii urmresc panta natural a elementelor portante, cum sunt cldirile industriale! la construcii cu suprafaa relativ redus, cum sunt locuinele, la care elementul portant al acoperiului este orizontal, iar panta nvelitorii se obine cu ajutorul unui strat de pant. Aceste acoperiuri se mai numesc i acoperiuri teras.

5.2.1. Acoperiuri plate cu pant natural

Alctuirea de principiu a acestor acoperiuri este funcie de mrimea traveei, natura materialelor din care se execut elementele portante i de tipul nvelitorii. >lementul principal de rezisten se execut din *rinzi cu inim plin sau tu(ulare 7impuse de procesul te nologic8 precum i din *rinzi cu z(rele executate din metal, beton armat i precomprimat. +a travei mici, ntre grinzi se dispun c esoane sau plci din beton armat 7fig. (.(.:.a8 n timp ce la travei mari se prevd pane ntre grinzi i apoi nvelitoarea sau suportul nvelitorii, funcie de rigiditatea acesteia 7fig. (.(.:.b8. +a nvelitorile autoportante, din azbociment ondulat sau tabl profilat, acestea se dispun direct pe pane 7fig. (.48. +a nvelitorile neportante, sub form de foi sau suluri este necesar un suport peste care se dispun nvelitori continue i etane numite i izolaii ,idro'u*e.

4zolaia termic se dispune sub nvelitoare i se realizeaz din plci autoportante rigide din vat mineral sau spume poliuretanice cnd se dispun direct pe pane 7fig. (.48 i din saltele de psl mineral sau polistiren expandat aezate pe un suport continuu 7fig.(.38. $lcile autoportante din vat mineral sunt prevzute la partea inferioar cu o barier de vapori din folie de $.B.;. 7policlorur de vinil8 aplicat din fabricaie, care n acelai timp limiteaz sc imbul de cldur datorit permeabilitii la aer a termoizolaiei. n acelai scop se dispune peste plci un strat de rtie Craft. $entru compensarea acestor pierderi de cldur se recomand o supradimensionare a termoizolaiei cu circa 2)*. ;omportarea igrotermic a acoperiurilor plate 9 compacte este mai puin favorabil, fa de cele cu pod, deoarece existena unei bariere puternice spre exterior conduce la apariia condensului n structur, care se elimin n cicluri iarn 9 var pentru umiditi normale ale microclimatului interior i n mod continuu 7la acoperiuri ventilate8 pentru umiditi mari ale aerului interior.

A. 1erm din lemn.

0. 1erme din (eton armat.

a. din *rinzi cu z(rele5 (. din *rinzi cu inim plin.

" 9 pan! & 9 c eson! , 9 luminator.

1i*. 5.5. arpante pe 'erme.

A. Nod de creast

6e*end: " 9 azbociment ondulat! & 9 creast cu azbociment! , 9 lcrimar din azbociment! 2 9 plci autoportante din vat mineral! ( 9 $.A.+. dur! 4 9 crlig de prindere! 3 9 pan! 6 9 suport din tabl zincat! 758 9 direcia de circulaie a aerului.

0. Nod de streain

1i*. 5.7. 8ispunerea termoizolaiei su( nvelitoare.

1i*. 5.9. Acoperiuri plate uoare: a. cu suport din tabl cutat! b. cu suport din fii de b.c.a. " 9 suport! & 9 strat de difuzie! , 9 barier de vapori! 2 9 termoizolaie! ( 9 ap suport! 4 9 idroizolaie! 3 9 protecia idroizolaiei.

5.2.&. Acoperiuri teras

1erasele fac parte din categoria acoperiurilor plate, avnd o larg utilizare la cldiri de locuit i social 9 culturale, datorit avantajelor pe care le prezint: nu necesit arpante care sunt costisitoare! au nlime de construcie redus! sunt elastice! pot fi utilizate n scopuri gospodreti etc. $antele acoperiurilor teras sunt cuprinse ntre &...3*, fiind condiionate de ndeprtarea ct mai rapid a apei i de faptul c acestea sunt circulabile sau necirculabile. ;ele circulabile au panta de & ... ,*. Alctuirea de principiu a unui acoperi teras se face n raport cu cerinele pe care trebuie s le satisfac . Astfel, datorit structurii lor compacte i a utilizrii unor nvelitori continue cu permeabilitate redus la aer i vapori de ap, aceste acoperiuri fac parte din categoria elementelor nerespirante, fiind astfel recomandate peste spaii cu umiditi normale de exploatare 7()...4)*8. +a umiditi ridicate ale aerului interior 7de peste 3(*8 se adopt terase cu un anumit grad de ventilare.

5.2.&.1. /erase neventilate $rile principale ale unui acoperi teras, difereniate prin funciune i alctuire constructiv sunt: planeul 9 ca element de rezisten! stratul de pant! bariera de vapori! termoizolaia! suportul idroizolaiei! stratul de difuzie! idroizolaia! protecia idroizolaiei! elementele accesorii 7dolii, guri de scurgere etc.8, 7fig. (.68. teras necirculabil teras circulabil

dale prefabricate

11

6e*end: "- protecie idroizolaie! & 9 idroizolaie! , 9 strat de difuzie! 2 9 suport idroizolaie! ( 9 termoizolaie! 4 9 barier de vapori! 3 9 strat de difuzie! 6 9 strat de pant! 5 9 plac din beton armat! ") 9 tencuial! "" 9 nisip.

1i*. 5.;. /eras neventilat. Alctuire .

a. Elementul de rezisten la acoperiul teras se realizeaz sub form de planee din beton armat monolit sau prefabricat, a cror alctuire constructiv depinde de structura de rezisten a cldirii, de mrimea sarcinilor transmise, de forma n plan i mrimea desc iderilor cldirii etc.. $entru suprafee mici se adopt planee din plci de beton armat, a cror alctuire devine mai complex pe msura creterii dimensiunilor n plan.

(. Stratul de pant asigur panta necesar scurgerii apelor meteorice i se realizeaz din betoane uoare, sau materiale granulare uoare, pilonate, pentru a nu ncrca neraional elementul de rezisten. 0in aceleai motive, volumul lui se ia ct mai mic, alegnd panta minim compatibil cu destinaia ei 7circulabil sau necirculabil8, tiind c grosimea la gura de scurgere este de ,... 2 cm. ?neori se poate realiza din acelai material cu termoizolaia, putnd-o nlocui, caz n care grosimea lui minim nu poate cobor sub necesarul reieit din calculul termote nic. $oziia betonului de pant se poate afla n dou ipoteze fa de termoizolaie. Astfel, stratul de pant poate fi dispus sub termoizolaie, mai precis sub bariera de vapori. n acest caz se afl ntr-o zon cu temperaturi pozitive, cu variaii dimensionale nensemnate n timp, ceea ce 9 i asigur rolul de volant termic fr s fie supus la eforturi semnificative din variaia de temperatur. Aceast poziie a stratului de pant este indicat i n situaia n care termoizolaia este realizat dintr 9 un material afnat , care sub greutatea straturilor superioare, inclusiv a stratului de pant, ar suferi tasri inadmisibile ca mrime. <tratul de pant poate fi dispus deasupra termoizolaiei, cnd, datorit radiaiei solare absoarbe o mare cantitate de cldur. 0in acest motiv se produc mpingeri asupra aticului ce

pot avea consecine nefavorabile asupra planeului, fisurndu-l, n msura n care ntre aceste elemente exist un grad nalt de monolitism. n asemenea cazuri se recomand prevederea unor rosturi de dilataie n stratul de pant i se execut un atic independent, care s limiteze efectele dilatrii stratului de pant.

c. 0ariera de vapori se dispune, de regul, sub termoizolaie i se realizeaz din carton asfaltat sau mpslitur de sticl bitumat. $entru umiditi mai mari se pot folosi folii din mase plastice. #olul barierei este de a reduce cantitatea de vapori de ap ce intr n structura terasei, care prin condensare poate periclita funcionalitatea acesteia. >ficacitatea ei depinde de permeabilitatea la vapori de ap a materialului utilizat, de modul de realizare a continuitii 7prin suprapunere8 i de corectitudinea pregtirii stratului suport.

d. Stratul de izolaie termic se dispune numai la acoperiurile care limiteaz spaii nclzite. <e realizeaz din materiale uoare, bune izolatoare termic, cum ar fi: plci din betoane uoare! produse de vat mineral! spume ntrite din mase plastice 7polistiren expandat, poliuretan etc.8! diverse materiale granulare 7zgur, granulit etc.8. >ficiena maxim o au spumele din mase plastice cu pori nc ii, care nglobeaz un volum mare de aer, avnd greutatea i conductivitatea termic mai mici n comparaie cu celelalte materiale. <tratul termoizolant limiteaz sc imbul de cldur ntre mediile pe care le separ, dar n acelai timp, grosimea i poziia lui influeneaz fenomenul de condens i de migraie a vaporilor de ap prin acoperi. $oziia optim a termoizolaiei este ct mai aproape de nvelitoare, putnd fi dispus sub aceasta sau suportul ei, funcie de natura materialului termoizolant. Dn acest fel acoperiul are o bun inerie termic, iar straturile sale rigide sunt supuse la variaii mici de temperatur, reducndu-se n acelai timp i importana fenomenului de condens. >ficacitatea stratului de izolaie termic este influenat de capacitatea de tasare sub sarcin i de pstrarea n timp a calitilor izolatoare, innd seama c este supus la cicluri anuale de variaie ale temperaturii i umiditii. Erosimea termoizolaiei rezult din calcul, depinznd de zona climatic n care este amplasat cldirea i de anumii factori care caracterizeaz confortul i economia de energie.

e. Suportul ,idroizolaiei se realizeaz frecvent dintr-o ap slab armat 7 (F&) cm8 din mortar de ciment. Erosimea stratului este de circa 2 cm, cu un dozaj de "F& sau "F,. apa se poate turna n cmp continuu sau pe suprafee restrnse, cnd dorim s limitm aciunea variaiilor de temperatur.

'. Stratul de di'uzie a vaporilor de ap se amplaseaz sub nvelitoare i se realizeaz, de obicei, din carton asfaltat 7;.:.$.8 sau mpslitur de sticl bitumat 7@.:.$.8, perforate,

avnd nisip grunos aderent pe faa inferioar, care la aezare creeaz un interspaiu foarte subire prin care pot migra vaporii de ap. 0in aceste motive stratul de difuzie se dispune n contact direct cu atmosfera. $rin perforaiile prevzute se asigur o prindere elastic a idroizolaiei de suport, ceea ce este avantajos din punct de vedere mecanic, innd seama de deformaiile periodice ale suportului idroizolaiei datorit variaiilor de temperatur. +ipsa stratului de difuzie poate duce la desprinderea local a idroizolaiei de suport, deoarece n sezonul cald, vaporii de ap provenii din umiditatea acumulat n timpul iernii au presiunea destul de mare. #olul principal al stratului de difuzie este de a ec ilibra aceste presiuni i de a le micora prin contactul ce-l asigur cu exteriorul. $rocesul de ventilare mijlocit de acest strat este foarte lent, datorit rezistenelor mari care apar, nct nu se poate conta ntr-o msur prea mare pe aportul su la uscarea acoperiului. 0estul de frecvent, prezena stratului de difuzie este semnalat i sub bariera de vapori.

*. %idroizolaia are rolul de a mpiedica ptrunderea apei din precipitaii n acoperi, din care cauz trebuie s fie continu i impermeabil. >a este expus la multiple solicitri: lovituri, variaii de temperatur, deformaii ale suportului, aciunea radiaiei solare etc., astfel c alegerea materialelor din care se realizeaz idroizolaia i straturile nvecinate are un rol important n atenuarea acestor cauze. Gidroizolaia se poate executa din carton asfaltat, pnz bitumat, mpslitur din fibre de sticl bitumat, dispuse n mai multe straturi, din folie de aluminiu cu suport din bitum filerizat livrat n suluri i reprezentat de produsul intern numit .tbal/ sau din membrane polimero-bituminoase cu caracteristici te nice superioare. n raport cu modul de fixare a idroizolaiei fa de suport distingem urmtoarele sisteme: independent, semi-independent i aderent. Sistemul independent se utilizeaz, de obicei, la acoperiuri cu pante mici, sub (* iar condiiile impuse suportului sunt minime. n acest caz idroizolaia nu ader la suport fiind separat de un strat de rtie Craft sau nisip. n consecin, sunt eliminate solicitrile provenite din variaiile de temperatur i umiditate. Acest sistem necesit un strat de protecie greu, care s ani ileze aciunea vntului i s evite pericolul de alunecare a nvelitorii. <e utilizeaz destul de rar i la lucrri provizorii. Sistemul semi < independent este frecvent folosit n ara noastr, asigurnd legtura dintre idroizolaie i suport prin puncte izolate ce coincid cu perforaiile stratului de difuzie. <e preteaz pentru pante mai mari de (*. Sistemul aderent este indicat pentru acoperiuri cu pante mari, la care idroizolaia este lipit pe toat suprafaa suportului, suportnd toate consecinele care decurg din acest mod de legtur. Dn toate cazurile continuitatea idroizolaiei se asigur prin suprapunerea fiilor nvecinate, lateral i la capete, fiind lipite apoi cu bitum. Gidroizolaiile bituminoase se pot realiza n dou moduri: prin metoda la cald i metoda la rece.

$rimul sistem necesit un suport uscat i folosete masticuri topite armate cu carton, mpslitur sau pnze, impregnate n fabric. >xecuia ncepe cu amorsarea suprafeei suport, cu bitum topit i diluat cu benzin, dup care se aplic alternativ straturile de armtur i de mastic bituminos. 0in aceste motive idroizolaiile la cald nu pot fi aplicate n sezonul rece, cnd nu se poate asigura un suport uscat i un bitum cu fluiditatea necesar. Aplicarea nvelitorilor pe un suport umed, mpiedic aderena lor datorit vaporilor de ap care se degaj la turnarea bitumului topit, formndu-se bici izolate care ulterior se unesc i se mresc. Dn metoda la rece suportul este n prealabil umezit i se lucreaz cu suspensie de bitum filerizat i pnza de sac impregnat. @mpregnarea se face pe antier i se aplic pe un amorsaj executat cu o suspensie diluat de bitum filerizat. >xecutarea idroizolaiei necesit temperaturi pozitive de peste (o; pentru a nu exista riscul de ng e al apei nainte ca aceasta s se fi evaporat. 0in dorina de a simplifica execuia i a diversifica gama de materiale utilizate la realizarea idroizolaiilor, s-au executat terase cu pra' ,idro'o(. Acesta cumula mai multe funcii, fiind idro i termo izolator, asigurnd i panta de scurgere. <e obine din cenu de termocentral tratat idrofob, care, n timp, s-a dovedit necorespunztoare datorit fenomenului de mbtrnire i dislocare sub influena lentilelor de g ea aflate sub dalele de protecie.

,. Stratul de protecie se dispune peste idroizolaie i are rolul de a asigura protecia acesteia la aciunea diferiilor factori cum ar fi: ocuri mecanice, uzur, radiaie solar etc. Alegerea lui este condiionat i de tipul terasei 7circulabil sau necirculabil8. 0e fiecare dat natura materialelor de protecie va fi n concordan cu cerinele pe care le implic modul de exploatare al terasei. Astfel, la terasele necirculabile, cu acces pentru ntreinere, protecia frecvent folosit este sub forma unui strat de nisip grunos sau pietri mrgritar. 1erasele circulabile sunt protejate cu plci sau dale din beton, simplu finisate sau mozaicate, aezate pe un strat de nisip care s permit evacuarea apei infiltrate spre gurile de scurgere. $rezena stratului de protecie micoreaz supranclzirea acoperiului datorit radiaiei solare i diminueaz mbtrnirea idroizolaiei datorit volatilizrii uleiurilor din bitum. ;reterea excesiv a temperaturii suprafeei exterioare a acoperiului se poate micora, atunci cnd destinaia o permite i prin folosirea unor nvelitori .autoprotejate/ care reflect n mare msur radiaiile solare din timpul verii. Acest lucru se poate realiza cu ajutorul unui produs numit .tbal/, mai sus prezentat. >ficiena materialelor reflectante se micoreaz odat cu oxidarea foilor metalice sau prin acoperirea lor cu praf. 0e aceea, n rile cu clim tropical se adopt soluii cu o eficien sporit, din acest punct de vedere, obinute prin stropire sau ventilare, mergndu-se uneori pn la amenajarea pe teras a unor bazine de ap sau spaii plantate. ?ltimele dou variante impun condiii severe la adoptarea i realizarea idroizolaiilor.

i. 6ucrrile accesorii legate de funcionalitatea complex a acoperiurilor teras se refer la protecia spre exterior i la rosturi a straturilor terasei, precum i la colectarea i ndeprtarea apelor. $rimele elemente au fost analizate n capitolul .$erei/ fiind dispuse n prelungirea lor i considerate ca elemente constructive ale acestora. Dn raport cu sistemul de scurgere al apelor distingem: - acoperiuri teras cu scurgere spre exterior, prin jg eaburi i burlane, ntlnite la cldirile cu un numr redus de niveluri! - acoperiuri teras cu scurgere spre interior, cnd pantele de scurgere i doliile colectoare sunt orientate spre partea central.

<unt recomandate pentru cldiri cu mai multe niveluri, iar tuburile de scurgere 7din font sau material plastic8 sunt scoase prin spaii cu folosin limitat, fiind legate de elementele portante ale cldirii. <-a menionat c terasele fac parte din categoria acoperiurilor calde. Dn sezonul rece cmpul de temperatur nu este uniform, fiind mai ridicat n partea central i mai sczut spre perimetrul exterior. Dn perioadele cu temperaturi pozitive, topirea are loc de la interior spre exterior, astfel c, gurile de scurgere trebuie amplasate n zona central. Amplasarea lor n zona perimetral ar putea favoriza acumularea de ap, ntruct topirea zpezii i g eii dinspre exterior se face lent. 0e aceea se recomand ca distana minim a scurgerilor fa de perimetrul exterior s fie cel puin ",( m.

5.2.&.&. /erase ventilate

1erasele ventilate au n structura lor o reea de canale de aerare care sunt puse n legtur cu aerul exterior prin orificii de admisie i evacuare 7fig. (.58. Aceste acoperiuri au o comportare igrotermic calitativ superioar fa de cele neventilate, fiind recomandate la cldiri cu umiditi ridicate ale aerului interior. ;irculaia aerului prin aceste canale antreneaz vaporii de ap spre exterior cu o vitez superioar procesului de difuzie. >xistena canalelor de ventilare nu modific esenial regimul de temperatur al acoperiului 7cu excepia zonelor marginale8, nct putem considera c terasele ventilate fac parte tot din categoria acoperiurilor calde.

1i*. 5.=. Seciune printr<un canal de ventilare. " 9 fii din :.;.A.! & 9 canal de ventilare transversal! , 9 canal de ventilare longitudinal! 2 9 suport idroizolaie! ( 9 gur de evacuare! 4 9 orificiu de admisie.

Dn acest sens, la proiectarea lor 7fig. (.")8, se cer cunoscute: viteza de circulaie a aerului prin canale, influena ventilrii asupra distribuiei temperaturii n acoperi precum i efectul ventilrii asupra regimului de umiditate, mrimi care pot fi studiate pe cale experimental i prin calcul. Eradul de activare al canalelor de ventilare este influenat i de starea de micare a aerului exterior 7aciunea vntului8, ceea ce asigur o uscare mai intens a acoperiului pe tot parcursul anului.

1i*. 5.1>. /erase ventilate.

5.2.&.2. /erase inverse

Aceast categorie de terase are termoizolaia dispus la exterior. <e realizeaz din spume poliuretanice cu pori nc ii, fiind protejate clasic i aezate pe idroizolaie. <e recomand n special la lucrrile de reabilitare termic, trebuind s ndeplineasc anumite condiii specifice.

5.2.&.3. Calculul ,i*rotermic al acoperiurilor teras

;alculul igrotermic al acoperiurilor teras difer n raport cu modul de alctuire - acoperiul compact sau ventilat. 0imensionarea termic se face, n ambele cazuri, conform normativelor

n vigoare, la care am aduga amendamentul c, la cele ventilate, se recomand, la dimensionare, un spor de ") ... &)* pentru a compensa pierderile de cldur datorate permeabilitii la aer a materialelor termoizolatoare. Berificarea la condens a acoperiurilor compacte se conduce dup prescripiile te nice ; ")3F4 9 )&, iar a celor ventilate dup <1A< 423&F(. Dn ultimul caz, diferena de presiune care pune n micare aerul din canalele de ventilare se datorete aciunii vntului i a efectului termic 7dac exist diferene de nivel ntre gurile de admisie i de evacuare8:

7(."8

n care : unde:

iar

v 9 reprezint viteza vntului pentru zona respectiv! c 9 coeficientul aerodinamic! , 9 diferena de nivel ntre orificiu de intrare i evacuare! i 9 greutatea specific a aerului la intrarea n canal! e - greutatea specific a aerului la evacuarea n atmosfer. Aceast diferen de presiune se consum pentru a nvinge rezistenele care apar la trecerea aerului prin canale:

7(.&8

n care: , unde .vs/ este viteza aerului n seciunea curent a canalului, iar . i/ sunt coeficienii de rezisten la trecerea aerului n lungul canalului de ventilare 7intrare, evacuare, coturi, zon curent8. 0in relaia 7(.&8 se poate determina viteza de micare a aerului sau cnd aceasta este impus se poate determina nlimea .,/.

+a trecerea aerului prin canale, temperatura lui crete pn la o valoare staionar . ts/, de care depinde i capacitatea de acumulare treptat a vaporilor de ap, pe care apoi i scoate n atmosfer.

Baloarea temperaturii n lungul canalului rezult dintr-o ecuaie de bilan:

7(.,8 n care .d?1/ este fluxul de cldur provenit de la aerul interior, . d?&/ este fluxul transmis n atmosfer prin straturile de deasupra canalului, iar . d?2/ reprezint fluxul ce se deplaseaz n sensul micrii aerului din spaiul ventilat. $entru ca vaporii de ap ajuni n stratul ventilat s nu condenseze pe suprafeele adiacente se impune condiia:

pv H pvs 7(.28

adic presiunea efectiv a vaporilor de ap s fie n orice punct mai mic dect cea de saturaie corespunztoare temperaturii .ts/. Acest lucru se poate regla prin:

prin mrirea rezistenei la vapori a prii inferioare a canalului! prin micorarea lungimii canalului de ventilare! prin mrirea debitului de aer care strbate acoperiul.

Dn acelai scop, se recomand ca suprafaa orificiilor de evacuare a aerului s fie mai mare dect cea a orificiilor de intrare, de ",(...& ori. Dn general, suprafaa orificiilor de intrare se adopt "F")))..."F()) din suprafaa acoperiului, funcie de viteza dorit a curenilor de aer, de panta canalelor de ventilare i de mrimea umiditii aerului interior. >xist, de asemenea, recomandri privind amplasarea orificiior de intrare i ieire, de realizare a unor canale generale de admisie i evacuare, de evitare a unor icanri etc.

<1A< 423&F( prezint o serie de relaii simplificate pentru calculul structurilor ventilate.

5.3. nvelitori

nvelitorile se dispun la partea superioar a acoperiurilor n scopul protejrii cldirii, mpotriva ptrunderii apei din ploaie sau zpad i de asigurare a etaneitii la aciunea concomitent cu cea a vntului. Dn cazuri particulare nvelitoarea asigur i iluminarea natural a spaiului acoperit cnd, uneori, satisface i cerina de izolare termic. ;a ultim strat al acoperiului, nvelitoarea trebuie s indeplineasc o serie de condiii 7exigene8: mecanice, de rezisten la aciunea agenilor climatici 7ploaie, zpad, ng edezg e, radiaii solare8, de rezisten la uzur i conservare n timp a proprietilor fizicomecanice, de etaneitate i rezisten la foc, de ordin estetic i economic. +ucrrile de nvelitori se efectueaz dup executarea celor de tinic igerie, ncepnd de la streain spre creast.

189

ACOPERISURI - Rol, alcatuire, clasificare si montare


ACOPERISURI
Rol, alcatuire, clasificare Acoperisurile sunt ansambluri constructive amplasate la partea superioara a cladirilor, care fac parte, impreuna cu peretii exteriori si cu unele elemente de infrastructura, din sistemul elementelor de inchidere ale cladirilor.

Subansamblul acoperis cuprinde urmatoarele elemente principale, diferentiate prin functiunile pe care le indeplinesc: - invelitoare, cu rol de protectie hidrofuga - termoi!olatie - bariere contra vaporilor - elemente accesorii cu rol de colectare a apelor pluviale. Acoperisurile se dimensionea!a la actiunea incarcarilor permanente climatice, incarcari re!ultate din procesul de exploatare. Clasificarea acoperisurilor se face dupa mai multe criterii: din punct de vedere al comportarii hidrotehnice: - acoperisuri duble - acoperisuri intr-un strat - acoperisuri neventilate "terasa# in functie de panta: - inclinate, cu pante 8-2$ % - plate "terase# - acoperisuri cu suprafete curbe. Functiile acoperisurilor Acoperisurile participa la reali!area unui microclimat artificial in cladire, avand urmatoarele functii: - de etanseitate la actiunea apei din precipitatii

- de protectie higrotermica - de protectie acustica - de iluminare "luminatoare# - de re!istenta. Solicitarile la care sunt supuse acoperisurile sunt: - incarcari verticale - incarcari ori!ontale "vant, seism# - incarcari mecanice datorita variatiei de temperatura. &xigentele referitoare la acoperisuri sunt: - exigentele tehnice, care se refera la stabilitatea si re!istenta structurala - siguranta la foc - durabilitatea - exigentele functionale - exigentele economice. &xigentele functionale se refera la: - etanseitatea la aer, pentru a evita pierderile de caldura - etanseitatea la apa - i!olarea termica - limitarea amplitudinii oscilatiei !ilnice a temperaturii pe suprafata tavanelor - planseelor-terasa, ca urmare a radiatiei solare.

Elemente componente ale acoperisului &lementele componente ale acoperisurilor sunt: invelitoarea, termoi!olatia, bariera contra vaporilor, structura de re!istenta.
3.1. Invelitori

Acestea repre!inta elementul de constructie preva!ut la partea superioara, cu rol de i!olare contra agentilor atmosferici. 'nvelitoarea trebuie sa raspunda exigentei de etanseitate la actiunea agentilor atmosferici. (a tipuri de invelitori se mentionea!a: - invelitori organice "trestie# - invelitori placi din piatra naturala "arde!ie# - invelitori piatra artificiala "a!bociment, beton, ceramica# - invelitori din tabla - invelitori din sticla - invelitori din materiale plastice. )in punct de vedere al asigurarii etanseitatii, se disting: - invelitori continue "fara rosturi# - invelitori discontinue "impermeabi1e la actiunea apei#. )in punct de vedere al portantei se disting: - invelitori elastice, care necesita suport continuu din bitum "terasa, tabla plana# - invelitori care necesita suport la distante reduse "de exemplu, placi ceramice# - invelitori ce se montea!a pe retea "a!bociment#.

3.2. Structuri de rezistenta pentru acoperisuri

Alcatuirea structurii de re!istenta pentru acoperisuri depinde de: - solutia adoptata pentru invelitoare - forma si dimensiunile in plan ale cladirii - considerente economice. 3.2.1 Sarpante *entru constructii de inaltime mica sau medie se pot folosi acoperisuri sarpante invelite cu tigle ceramice. Sarpanta din lemn are o durabilitate relativ redusa si pre!inta pericol de incendiu. (u toate aceste de!avanta+e, sarpantele din lemn permit o executie usoara. Sarpantele, in functie de materialul utili!at, se clasifica astfel: - sarpante din lemn ecarisat - sarpante din lemn ecarisat si rotund. Sarpante1e din lemn ecarisat sunt de trei tipuri: sarpante cu capriori, sarpante cu scaune, sarpante cu maca!. Sarpantele cu capriori se folosesc la cladiri cu o deschidere de ,--,.$ m intre peretii portanti. (apriorii sunt dispusi dupa linia de cea mai mare panta a versantilar. Aceste ansambluri se asa!a la o distanta de /$-9$ cm "fig.1#. 'nvelitoarea este mentinuta printr-o astereala discontinua din sipci de lemn reali!ata perpendicular pe directia capriorilor. Sarpanta cu scaune se foloseste la cladiri cu sectiunea transversala sporita, care admit si pereti de re!istenta interiori longitudinali si care preiau o parte din incarcarile acoperisului.

Sarpanta cu scaune este alcatuita din sisteme de re!istenta plane, principale, numite ferme ase!ate in lungul acoperisului la distante de 0-. m intre ele si sisteme secundare formate numai din perechi de capriori, ase!ati intre ferme, la /$-9$ cm distanta "fig.2#.

*rincipalele conformari ale sarpantei cu scaune sunt pre!entate in figura 0. Sarpantele pe scaune care formea!a sistemul plan se dispun in lungul cladirii, la distante de 0,..m, in functie de po!itia peretilor portanti. Stabilitatea spatiala a acoperisului cu sarpanta pe scaune se asigura prin prevederea contravantuirilor "contrafiselor# transversale si longitudinale cu a+utorul carora se reali!ea!a rigidi!area dintre popi, pane, clesti. 'n figurile , si . sunt pre!entate detalii constructive pentru modul de reali!are a imbinarilor din nodurile caracteristice ale sarpantei pe scaune, precum si vederea in perspectiva a unei sarpante pe scaune.

Sarpanta cu ferme-macaz se foloseste la cladiri care au numai pereti exteriori longitudinali, fara pereti interior pe care s-ar putea descarca scaunele. 1aca!ul este un sistem de re!istenta format din mai multe bare, care fac parte din forma si care, in lipsa scaunelor, servesc la descarcarea panelor pe peretii exteriori. Acoperisul este alcatuit in mod similar si din aceleasi elemente ca si in ca!ul sarpantelor cu scaun, cu exceptia fermei, care se prevede cu maca!.

)upa marimea deschiderii, se executa sarpanta cu maca! simplu "fig.-#, folosit la deschiderile de maximum 8,$$ m, si maca! dublu, pentru deschiderea de maximum 12,$$m "fig./#.

Sarpantele din lemn ecarisat si rotund se pot folosi atat la cladiri cu pereti longitudinali cat si la cladiri cu pereti transversali. 'n principiu, modul de alcatuire a acestor sarpante este similar celor reali!ate cu lemn ecarisat. (alculul elementelor se efectuea!a pe ba!a principiilor generale de verificare a sigurantei constructiilor, preva!ute in S2AS 1$1$$3$-/., prin verificarea comportarii corespun!atoare fata de starile limita care pot aparea in diferite etape "executie, exploatare, reparatii#.

4erificarea se face tinand cont de cele mai defavorabile ipote!e de solicitare si de cele mai defavorabile caracteristici a1e materialelor. 5a calculul elementelor se iau in considerare urmatoarele stari limita - starea limita ultima, care corespunde pierderii capacitatii portante principalele fenomene care pot conduce la aparitia acestora sunt: ruperi de diferite naturi, pierderea stabilitatii formei sau a po!itiei, stari care implica iesirea din lucru a elementului de constructie din cau!a deformatiei remanente excesive - stari limita ale exploatarii normale, ce corespund intreruperii capacitatii de asigurare a unei exploatari normale a elementelor constitutive. 'ncarcarile luate in considerare la dimensionarea elementelor sunt: greutatea proprie, greutatea !ape!ii, presiunea vantului si o forta concentrata ce provine din greutatea unui muncitor care lucrea!a pe acoperis. Astereala se calculea!a la incovoiere, deschiderea de calcul fiind distanta dintre capriori. 'n calcul, se tine seama numai de componenta normala, cea tangentiala negli+andu-se. (apriorii se calculea!a in trei ipote!e, folosindu-se in calculul de dimensionare ipote!a cea mai de!avanta+oasa. )eschiderea grin!ii este distanta dintre pane. (apriorii se pot confectiona din lemn ecarisat sau din lemn rotund, cu diametrul 1$-12 cm. Se confectionea!a dintr-o singura bucata sau din mai multe bucati, situatie in care imbinarea se face prin chertare, in dreptul panelor. Acestia se dispun dupa linia de panta - perpendicular pe coama -, la distanta de a 6 /$-8$ cm. &lementele verticale ale sarpantei se pot reali!a din lemn ecarisat 12x 12 cm - 1 .x1. cm sau din lemn rotund cu diametrul de 12-1. cm. *entru asigurarea stabilitatii spatiale a sarpantei sub actiunea incarcarilor, se prevad contrafise si clesti, prin intermediul carora se reali!ea!a imbinarile in nodurile fermei.

'mbinarea intre capriori, pane, popi, talpa si contrafise se face prin chertare si scoabe. *ana de streasina si talpa de repartitie "de sub popi# se ancorea!a in placa sau centura prin intermediul buloanelor de ancora+ sau al mustatilor din otel-beton. *anele se calculea!a la incovoiere, admitand ca sunt grin!i simplu re!emate pe popii fermelor: *ana este incarcata cu sarcina concentrata, in dreptul capriorilor. *anele din camp curent, de coama si de streasina se executa din lemn ecarisat "1$ x 12 sau 1. x 2$ cm#. )eschiderea panelor se considera egala cu distanta dintre popi, respectiv ferme, si varia!a intre 0,. si . m. 'mbinarea panelor de streasina se face cap-la-cap, iar a panelor de camp si coama, prin chertare si buloane de strangere in dreptul rea!emelor. (alculul elementelor sarpantei se face in ipote!a cea mai defavorabila de incarcare, pentru irrcarcari de calcul, la starea limita de re!istenta, si pentru incarcari normate, la starea limita de deformatie. (apriorul se calculea!a ca o grinda simplu re!emata sau continua, cu deschiderea egala cu distanta dintre pane, in proiectie pe ori!ontala. )eterminarea 7, 1, 2 se face prin metoda clasica a staticii constructiilor. )imensionarea sectiunii se face pentru 1max, in ipote!a cea mai defavorabila, cu relatia:

in care: 1max - este momentul maxim de calcul 8net - modulul de re!istenta net al sectiunii transversale, in cm0 9i - re!istenta de calcul a lemnului la incovoiere, in da73cm2. 9e!ulta ca:

4erificarea eforturilor unitare se face :la 1, 7, in sectiunea cea mai solicitata, iar modulul de re!istenta 8, in sectiunea cea mai slabita. *e langa calculul de re!istenta la elementele incovoiate se efectuea!a si o verificare a rigiditatii:

4aloarea sagetii efective maxime se determina cu relatia:

- la astereala:

- la capriori si pane:

(alculul panelor curente sau de coama se face la incovoiere oblica, pentru schema de grinda simplu re!emata "fig.8#. 4erificarea sectiunii se face in ipote!a cea mai defavorabila de incarcare, cu relatia:

in care: 8x, 8; - sunt modulele de re!istenta ale sectiunii transversale 1x, 1; - componentele momentelor incovoietoare corespun!atoare axelor principale x-x si ;-;. 4erificarea sagetii panelor la incovoiere oblica se face cu relatia:

in care: fx si f; repre!inta valoarea sagetii, determinata in raport cu x-x si ; ;. *opii se dimensionea!a la compresiune cu flamba+ pentnt efortul 7 max. 5ungimea de flamba+ se poate lua egala cu inaltimea efectiva a popilor. 4erificarea efortului unitar normal se face cu relatia:

in care: 7 este efortul axial de calcul - coeficientul de flamba+ Abr - aria sectiunii transversale brute. )imensionarea elementelor secundare ale sarpantei se obtine din considerente de reali!are corecta a imbinarii. Sarpanta cu structura spatiala. < solutie moderna o constituie sarpanta cu structura spatiala "fig.9 si 1$#. Avanta+ ele acestui tip de sarpanta constau in faptul ca structura spatiala se reali!ea!a numai din trei tipuri de prefabricate care se imbina in noduri eliminand panele si contravantuirile. Acest tip de sarpanta se pretea!a foarte bine la reali!area acoperisului cu mansarda.

(alculul foloseste o metoda aproximativa, constand in separarea unei fasii cu latimea c, egala cu pasul retelei. Starea de eforturi 1, 7, 2 se determina pentru ipote!a cea mai defavorabila de incarcare, in conformitate cu schema statica "fig.12#. (alculul retelei lamelare se face la compresiune excentrica, in ipote!a ca momentul incovoietor 1 este preluat numai de lamela continua in nod, iar efortul axial 7 este preluat de ambele lamele. 4erificarea eforturilar unitare normale in nadurile retelei lamelare se face pentru:

unde: 7o este efort axial, in da7 1o - momentul incovoietor maxim, in da7cm An - aria sectiunii transversale nete a lamelei, in cm2

= - unghiul dintre axa longitudinala a lamelei si generatoarea structurii lamelare >- coeficient care tine seama de flamba+ 9c, 9i - re!istenta de calcul la compresiune, respectiv la incovoiere, in da73cm2

*entru predimensionare se folosesc relatiile:

Avand modulul de re!istenta determinat, se impune grosimea lamelei b si re!ulta inaltimea h. Se recomanda ca b 0,8 cm.

(alculul montantului transversal si al elementelor de rea!em se face pentru eforturile axiale determinate in ipote!a cea mai defavorabila de incarcare "simetrica sau nesimetrica#. 'mbinarile folosite la acoperisuri sarpante in mod curent sunt cu prag simplu sau cu prag dublu. Atat prima imbinare cat si a doua se folosesc la nodurile sarpantelor. 'mbinari1e cu prag simplu trebuie sa indeplineasca urmatoarele exigente: - adancimea chertarii hc sa nu depaseasca 130 din dimensiunea sectiunii elementului pe directia chertarii, pentru nodurile de rea!em, si 13,, pentru, nodurile intermediare. 'n acelasi timp se pune conditia ca hc? 2 cm, in cadrul elementelor din lemn ecarisat, si 0 cm, pentru cele din lemn rotund. 5ungimea planului de forfecare lf, in ca!ul imbinarii prin chertare frontala, trebuie sa fie: l f 1$ hc sau lf6 2h "d# si minimum 2$ cm. Sectiunile se verifica: a# la strivire:

b#

la forfecare

unde: 7s, @f repre!inta efortul normat sau de calcul la strivire, respectiv la forfecare Ada7B As, Af- aria de calcul la strivire, respectiv la forfecare - re!istenta admisibila a lemnului la strivire, dupa unghiul C Ada73cm2B - re!istenta de calcul a lemnului la forfecare Ada73cm2B.

5ipsa de contact perfect la una din suprafetele de strivire nu constituie un pericol din punct de vedere al re!istentei la strivire, deoarece prin defor marea "uneia# pana la reali!area contactului corespun!ator la cea de a doua, neuniformitatea reparti!arii efortului se reduce simtitor.

Astfel stau lucrurile in ca!ul solicitarii la forfecare a pragurilor. 'n ca! de nereali!are a unui contact corespun!ator la cel de-al doilea prag, se poate intampla ca forta de forfecare @ f6 7t sa actione!e in intregime sau in cea mai mare parte numai asupra primului prag. )e aceea, calculul la forfecare al primului prag se face pentru un efort mai mare decat cel corespun!ator de strivire iar verificarea eforturilor tangentiale din planul de forfecare se face cu relatia:

in care: @1f este proiectia pe primul plan de forfecare a efortului de strivire 71s

A1f- suprafata de forfecare la nivelul primului prag $,/ - un coeficient care tine seama de posibilitatea supraincarcarii primului prag. 'n ca!ul in care contactul suprafetelor de lucru nu se reali!ea!a in mod corespun!ator pe primul prag, efortul de forfecare @f 6 7t trebuie sa fie preluat in intregime de cel de-al doilea prag. Astfel, verificarea celui de-al doilea prag se face la intreg efortul de forfecare @f6 7t. (and calculul se face la stari limita, re!istenta de calcul la forfecare se inmulteste cu un coeficient de corectie D 61,1.. )in cele de mai sus re!ulta ca imbinarea cu prag dublu este indicata numai pentru acele ca!uri in care cuvantul hotarator il are strivirea, si nu forfecarea lemnului, adica pentru valori ale unghiului = ? ,.E. &lementele constructiilor din lemn, imbinate cu prag simplu sau dublu, trebuie asigurate cu legaturi de siguranta "suruburi-bu1oane, scoabe etc.# in vederea preintampinarii unui eventual pericol de cedare a pragurilor. &fortul axial din legatura de siguranta se determina cu formula:

in care = este unghiul dintre piesele de imbinat "v. fig. 10 si 1,#. 'mbinari1e frontale simple cu trei suprafete de re!emare se recomanda sa se foloseasca in ca!ul fermelor cu deschideri relativ mari "12-18 m#, in locul imbinarilor cu prag simplu sau dublu, care, pe langa faptul ca nu necesita chertarea "slabirea# elementului intins, se ba!ea!a pe folosirea principiului fractionarii "fig.1.#. 'n acest ca!, talpa superioara comprimata rea!ema cu toata suprafata pe un sabot "cupon# din lemn, care transmite componenta verticala direct la rea!em "prin intermediul subgrin!ii#, iar componenta ori!ontala, talpii inferioare, prin intermediul unor +uguri metalice si al unor eclise de lemn, fixate la randul lor cu a+utorul unui numar relativ mare de dornuri si suruburi "bu1oane# re!ultate din calcul. Avanta+ul principal al acestui sistem de imbinare consta in aceea ca asigura o capacitate portanta si un grad inalt de siguranta in exploatare.

(alculul unei imbinari frontale simple se reduce la un calcul de verificare a elementelor imbinarii, tinand seama de solicitarile respective. 2irantii de otel se verifica la intindere in sectiunea slabita "filetata, #cu relatia:

in care:

este re!istenta admisibila de calcul pentru tiranti de otel

$,8 - un coeficient care tine seama de posibilitatea supraincarcarii unuia dintre tiranti. )eterminarea numarului de legaturi "ti+e cilindrice, suruburi, dornuri# se face cu relatia:

in care 2t este efortul admisibil "de calcul# al ti+ei cilindrice.

4erificarea cornierelor verticale si ori!ontale la incovoiere se face cu relatia:

in care: 1 este momentul incovoietor 8- modulul de re!istenta al unui cornier - re!istenta admisibila "de calcul# a otelului la incovoiere. 'mbinari1e frontale cu trei suprafete de strivire sunt utili!ate in ca!ul intersectiei intr-un nod, a trei piese comprimate - ca!ul cadrelor de lemn "fig.1-,a#, precum si in ca!ul intersectiei a doua piese comprimate sub un unghi mai mare de ,$E "ca!u1 talpii superioare frante a fermelor poligonale, fig.1-,b#. 5a acest tip de imbinare este rational ca suprafetele de contact sa fie reali!ate dupa bisectoarea unghiului, obtinand in aeest ca! o imbinare de egala re!istenta la strivire.

Imbinari cu chertare laterala. 'mbinari1e prin chertare laterala se folosesc la reali!area nodurilor la fermele triunghiulare executate din scanduri sau dulapi. Acest tip de imbinare nu este indicat, din cau!a unei executii complicate si a unei comportari deficitare "slabe# la forfecare a pragurilor. (alculul imbinarilor prin chertarea laterala consta in verificarea eforturilor unitare normale de strivire si tangentiale cu relatiile:

in care: ns, nf repre!inta numarul suprafetelor de strivire, respectiv de forfecare a - grosimea unei piese a talpii superioare hS - latimea pieselor talpii superioare h - latimea ecliselor.