Electrochimia proceselor redox in medii fiziologice

Oxidoreductazele grupate n 23 de subclase n funcie de natura substratului donor sau acceptor de H i eEC 1.1. Oxidoreductaze care acioneaz asupra substraturilor care conin grupareaCH-OH.Aceast clas conine dehidrogenaze care acioneaz asupra alcoolilor primari, secundari i hemi-acetalilor. e bazeaza pe acceptori de tipul! "A# $ sau "A#% $, citocrom, oxigen, disulfur chinon sau compusi similari, sau alti acceptori& EC 1.2. Oxidoreductaze care acioneaz asupra substraturilor cu grupare carbonilic .Aceast clas conine enzime care oxideaz aldehidele la acizii corespunztori. e bazeaza pe acceptori de tipul! "A# $ sau "A#% $, citocrom, oxigen, disulfur chinon sau compusi similari, sau alti acceptori& EC 1.3. Oxidoreductaze care acioneaz asupra legturii 'H-'H din substrat. Aceasta clasa contine enzime care introduc o dubla legatura '(' n substrat prin dehidrogenarea direct la o legatura '-'. e bazeaza pe acceptori de tipul! "A# $ sau "A#% $, )A#, citocrom, oxigen, disulfur chinon sau compusi similari, sau alti acceptori& EC 1. . Oxidoreductaze care acioneaz asupra substraturilor care conin gruparea -'H-"H* .Aceast clas conine amino-acid dehidrogenaza i aminoxidaza. +n cele mai multe cazuri, imina format este hidrolizat la un oxo-grup i "H,. Acest lucru este indicat ca -.deaminare/-. e bazeaza pe acceptori de tipul! "A# $ sau "A#% $, )A#, citocrom, oxigen, disulfur chinon sau compusi similari, sau alti acceptori& EC 1.!. Oxidoreductaze care acioneaz asupra substraturilor care conin gruparea -'H-"H- Aceasta clasa contine enzime care dehidrogeneaza amine secundare, introducand o legatura dubla ' ( ". +n unele cazuri, acesta este hidrolizata intr-o reactie ulterioara. e bazeaza pe acceptori de tipul! "A# $ sau "A#% $, )A#, citocrom, oxigen, disulfur chinon sau compusi similari, sau alti acceptori& EC 1.". Oxidoreductaze care utilizeaz "A#H sau "A#%H ca donori de H i electroni EC 1.#. Oxidoreductaze care utilizeaz compui cu azot ca donori de H i electroni EC 1.$. Oxidoreductaze care utilizeaz compui cu sulf ca donori de H i electroni EC 1.%. Oxidoreductaze care utilizeaz hemul ca donor de electroni EC 1.1&. Oxidoreductaze care utilizeaz difenolii ca donori de H i electroni EC 1.11. Oxidoreductaze care utilizeaz peroxidul de hidrogen ca donor de H i electroni EC 1.12. Oxidoreductaze care utilizeaz hidrogenul ca agent reductor EC 1.13. Oxidoreductaze care utilizeaz un singur agent reductor pentru reducerea O* EC 1.1 . Oxidoreductaze care utilizeaz o pereche de ageni reductori pentru reducerea O* EC 1.1!. Oxidoreductaze care catalizeaz reacii n care superoxidul este acceptor de echi0aleni reductori EC 1.1". Oxidoreductaze care catalizeaz reacii de oxidare a ionilor metalici EC 1.1#. Oxidoreductaze care catalizeaz oxidarea unor grupe 'H sau 'H* EC 1.1$. Oxidoreductaze care utilizeaz proteinele cu )e i ca donori de echi0aleni reductori EC 1.1%. Oxidoreductaze care utilizeaz fla0odoxina ca donor de echi0aleni reductori EC 1.2&. Oxidoreductaze care catalizeaz oxidarea fosfonailor i arseniilor EC 1.21. 1nzime care acioneaz oxidati0 asupra compuilor de tip 2-H i 3-H cu formarea compuilor de tip 2-3 EC 1.22. Oxidoreductaze care utilizeaz deri0ai halogenai ca ageni reductori EC 1.%#. Alte oxidoreductaze 'eactiile redox in medii fiziologice implica cel mai adesea un transfer de un e- sau doi e%otentiale redox in medii biologice -potential de transfer al electronilor este o masura a afinitatii compusilor pentru electroni. - 4n potential de reducere negati0 inseamna o mai mica afinitate a compusului pentru electroni si acestia sunt transferati de la compusii cu afinitate mica la cei cu afinitate mai pronuntata. (ota) 5 6n sistemele biologice speciile redox nu se gasesc in echilibru 5 'oncentratiile de specii oxidante si reducatoare sunt continuu afectate de acti0itatea enzimelor datorita metabolismului

Ciclu redox! - reactii cuplate de oxidare si reducere, care cel mai adesea implica oxigen sau specii reacti0e ale oxigenului 1xemplu de un ciclu redox!

6mportanta oxigenului si a speciilor reacti*e de oxigen +'O,5 5 .olecula de oxigen contine doi electroni cuplati7imperecheat cu spin opus Are reacti0itate minima datorita retrictiilor de spin 'adicalii liberi 8 atomi, ioni sau molecule ce contin in structura lor un electron neimperecheat. Acesti electroni au o energie ridicata ceea ce determina instabilitate a atomului 7 moleculei care ii contin. tarea de echilibru caracterizata de o energie mai scazuta deci de o stabilitate mai mare a moleculei se atinge prin punerea in comun 7 cuplarea electronilor neimperecheati cu grupari electrofile ale altor participanti la reactii. #in punct de 0edere al naturii elementului care contine electroni neimperecheati, radicalii liberi pot fi clasificati in! 9. :adicali liberi ai oxigenului *. :adicali liberi ai azotului ,. 'ompusi aromatici ;. 'ompusi de tip chinonic si semichinonic <. Acizi nucleici =. :adicalul tiolului 'adicali liberi ai oxigenului - productia celulara a speciilor reacti0e ale oxigenului pro0ine din sursele enzimatice si neenzimatice. - orice transfer de eletroni din proteine sau sisteme enzimatice poate duce la formarea speciilor reacti0e ale oxigenului . :O/ ca produsi ai reactiilor de transfer de electroni.

'adicali) O2.OH. 'O2. 'O. HO2.

uperoxid Hidroxil %eroxil Al>oxil Hidroperoxil

'adicali liberi ai oxigenului Oxigenul singlet - se obtine prin reactii de oxido-reducere, descompunere sau radioliza. - are un caracter electrofil, reactionand cu multi compusi organici cum sunt acizii grasi polinesaturati, colesterol, oleine formand hidroperoxizi sau cu compusi organici continand atomi de sau " producand oxizi. ,uperoxidul - acest radical constituie prima etapa a acti0arii O* pe calea reducerii uni0alente si deci se formeaza prin captarea unui electron care se plaseaza pe unul din orbitalii de antilegatura. /eroxidul de hidrogen - este un agent oxidant slab, actionand mai ales asupra compusilor nesaturati .eteri/ si triptofan. - principalele reactii ale H*O* au loc cu ionii metalici. - dintre toate speciile reacti0e ale O*, H*O* este cel mai stabil si mai usor de masurat OH. 'adicalul hidroxil alaturi de radicalul OH. este cea mai puternica specie a O*. :adicalul OH. reactioneaza cu 0iteze mari cu absolut orice molecula organica .:H/ - .glucide, aminoacizi, lipide, acizi nucleici, acizi organici/. /eroxizii - dintre toate speciile acti0e ale oxigenului, peroxizii si produsii lor de descompunere sunt cei mai stabili si uni0ersal raspanditi. %eroxizii sunt 0eriga finala a acti0arii O*. Ozonul - este un alt radical liber al oxigenului, care la plante produce alterari caracteristice reactiei de hipersensibilitate. 'adicali liberi ai azotului Oxidul de azot ."O/ este o molecul unica .gazoasa/ care actioneaza fie ca oxidant, fie ca reducator, in functie de moleculele tinta. "O nu este o specie chimic agresi0 asa ca el nu ataca moleculele la o 0iteza semnificati0a. ?otui "O poate fi usor transformat intr-o 0arietate de molecule inrudite ca! - -"O . nitrozotiol/, )e-"O .nitrozil feric/, "O* .nitrogen dioxid/, peroxinitrit .O"OO-/, "O-* .nitrat/ si "O-, .nitrit/. 'ate0a din acestea sunt mult mai puternice in atacul moleculelor biologice decat "O. 6n particular s-a sugerat c O"OO- este o specie implicata in leziunile tisulare, aceasta distrugere fiind datorata puternicei sale actiuni oxidante. 'adicals) (O. "itric Oxide (O2. "itrogen dioxide Compusi aromatici 8 pe langa radicalii liberi de tip semichinonic, unii compusi aromatici pot fi antrenati in reactii cu producere de radicali cationici cu delocalizare electronica la atomul de azot. Compusi de tip chinonic si semichinonic 8 fla0in chinonele reprezinta o grupa din marea clasa a semichinonelor . @/, care pot forma radicali liberi intermediari intre formele oxidate si cele reduse ale chinonelor. 'hinonele sunt foarte raspandite in natura, in diferite stari redox, participand in procesele de transport electronic, cum sunt respiratia mitocondriala si fotosinteza. Au mai fost detectate chinone printre poluantii atmosferici, fumul de tigara si medicamente. 0cizi nucleici 8 radicalii liberi pro0eniti din acizi nucleici sunt cei mai interesanti. :adicalii liberi ai acizilor nucleici rezulta prin impactul energiei absorbite .prin expunerea la radiatii ionizante sau 4A/ si care determina ruperea unor legaturi chimice, deteriorari ale unor componente .baze azotate/. 'adicalul tiol 8 existenta radicalului thiil .: ./ a fost foarte mult timp contro0ersata deoarece mult timp nu a putut fi e0identiat nici spectrofotometric si nici ca semnal :1 . 'a si alti radicali liberi si radicalul : . a fost formulat teoretic prin studiul semnalelor :1 ale proteinelor si aminoacizilor iradiati in 0itro.

,urse de specii reacti*e de oxigen - endogene .radicalii liberi se formeaza in mod continuu in urma proceselor ce se petrec in organism reactiile enzimatice, metabolizarea unor compusi organici/& - exogene .radicalii liberi patrund in organism din mediul extern - radiatiile ionizante si ultra0iolete, microundele, metale toxice, aditi0i alimentari chimici, fumul de tigara, noxe. Aceste surse externe de generare a radicalilor liberi

Electrozi pentru studiul proteinelor

uccesul in 0oltametria proteinelor depinde strict de tipul de electrod folosit si de modul in care acesta este preparat si este modificat din punct de 0edere al suprafetei.'urentul de raspuns poate rezulta din molecule proteice libere din soluie i se sau poate rezulta din molecule care sunt deBa obligate adsorbite la suprafata electrod. genereaza dupa procesul de difuzie a acestora la suprafata electrodului, tudiile electrochimice controlate de difuzia Cuasi-re0ersibila s-au realizat pe o gama foarte larga de proteine, cea mai mare parte fiind molecule mici .Dasa E9< >#a/ care functioneaza ca molecule de transfer de sarcina.%rocesul electrochimic controlat difuzi0 impune ca proteina sa reactioneze cu substratul intr-o maniera tranzitorie1 astfel incat electrodul nu de*ine blocat. tudii mai interesante se realizeaza pe electrozii pe care moleculele sunt deBa adsorbite intr-un monolaFer realizandu-se pe cantitati reduse de molecule .picomoli/.2ipuri de electrozi utilizati cu succes pentru studiul proteinelor .etale nobile +0u1 0g1 /t- modificate cu un ,0. .self assembled monolaFer/ Gruparile 2 - sunt de obicei Gruparile 3 8 grupari functionale precum 'H,- , 'OO-, 'H*OH folosite pentru a media interactia cu proteina Oxid metalic 8 de ex. ?iO* Electrozi de carbon 8 tratati pirolitic Adsorbtia proteinelor este optimizata prin includerea policationilor 1lectrozi metalici acoperiti cu un surfactant in care proteinele sunt HentrapateI 1ste foarte important ca proteina sa se lege de electrod intr-o orientare adec0at pentru transferul de electroni rapid i c aceasta nu produce denaturarea proteinei& #e asemenea este esential sa nu se adsoarba alt tip de molecule pentru a nu bloca suprafata. 1lectrozii cei mai utilizati sunt cei inerti Ag, Au, %t, i Hg 'ei mai multi adsorbanti folositi pentru modificarea suprafetelor metalice se bazeaza pe producerea de self-assembled monola3ers +,0.s- care au grupari functionale care realizeaza o buna legatura cu proteinele. #e exemplu c3tochrome c, care este este poziti0 incarcat si contine un exces de reziduu de lisina in regiunea de la marginea hemului, care formeaza un strat electroacti0 la suprafata modificata a electrodului de Au modificata cu un monostrat de n-alcantioli care se termina in grupari 'OO- sau HO-

.etode *oltametrice de studiu

'ele mai utilizate metode pentru in0estigarea proteinelor sunt metodele *oltametrice. #eza0antaBul 0oltametriei ciclice il reprezinta sensibilitatea scazuta. %rocesele re0ersibile in 0oltametria ciclica sunt reprezentate prin perechi de picuri separate de !%4n m5 .unde n este numarul de electroni transferati in procesul redox/. Amplitudinea semnalului 0ariza cu radicalul 0itezei de scanare 8 pentru difuzia liniara pe electrozi cu suprafata plana. ,electi*itatea naturala pe care proteinele o manifesta pentru anumite reactii biologice este de asteptat sa se manifeste si la interactia cu electrodul si astfel numai anumite zone de pe electrod sa fie acti0e. #aca aceste zone sunt cu dimensiuni reduse electrodul se manifesta ca un microelectrod.

 ?ehnicile 0oltametrice permit controlul reactiilor prin realizarea unei perturbari pe un domeniu larg de potential testand astfel influenta diferentelor de potential asupra transferului de electron. Exemple de proteine imobilizate pe electrod peciile redox acti0e imobilizate pe electrod si care pot realiza un transfer re*ersibil de electron genereaza un pic re*ersibil de curent care nu este strict influentat de efectul difuziei dar este foarte sensibil la proprietatile caracteristice proteinei.Jargimea picului la Bumatate ar trebui sa fie K97n mA la *< o' sau L;7n mA la M o'. 'urentul de pic 0ariaza cu n,7* .astfel centri redox care realizeaza un schimb de * electroni 8 precum fla0inele in multe proteine 8 0or genera un pic proeminent/%roteinele fiind adsorbite pe suprafata electrodului nu sunt influentate de procesele de difuzie si astfel pot fi studiate si reactii foarte rapide ce pot include si etape chimice pe langa cele electrochimice.%entru enzime studiul transferului de electrod se realizeaza pe electrozi disc rotati0. 6tilizarea metodelor *oltametrice pentru studiul proteinelor ofera informatii despre! transferul de electroni si *iteza de reactie7 electrochimia interfetei proteina 8 electrod7 informatii asupra mecanismului cuplat transfer electron 4 proton& 0*anta9ele metodelor *oltametrice) :mobilizarea proteinelor pe suprafata electrodului elimina problemele legate de difuzia lenta si nereproducti0a a acestora& Obtinerea unor semnale *oltametrice usor de identificat la potentiale caracteristice fiecarei proteine .asemntoare cu semnale spectrale/ ce permit identificarea speciilor redox de pe suprafata& :eactia pe suprafata electrodului se produce simultan cu monitorizarea acesteia, astfel parametrii cinetici sau termodinamici pot fi obtinuti simultan& )oloseste cantitati foarte reduse de probe. 0plicatii ,tabilirea mecanismului de transfer intern de electroni transferul intern de electroni din proteine poate cataliza .genera/ un transfer de electroni pe distante lungi repreducand astfel funcia biologic a proteinei. desi cercetarile sunt a0ansate in studiu electrochimic al proteinelor masuratori directe ale transferului de electroni intramoleculare in proteine sunt aproape imposibil de realizat pe baza tehnologiei existente o metoda indirecta de masurare a transferului de electroni este /;5 & metoda indirecta presupune conectarea site-ului acti0 al proteinei la suprafata electrodului si in conditiile aplicariii unui camp electric, cu o anumita 0iteza de baleiere,si in anumite conditii de pH si temperatura pentru obtinerea unor semnale de 0oltametrie care sa induca si sa controleze transferul intern de electroni din proteina. - ?ransferul de electroni poate fi stimulat repetiti0 prin cilarea potentialului pana se obtine un raspuns bun si apoi se pot obtine informatii legate de transferul intern de electroni, mecanismul de reactie, speciile intermediare, etc. Centri redox Centri de oxido-reducere implicati in sistemele biologice pro0in din! grupari din proteine +aminoacizimolecule mici cofactori anorganici Dolecule organice mici! a- nucleotide7 b- fla*ine7 c- chinone7

(ucleotide (0<= 4 (0<H

(0</= 4 (0</H

(icotinamide adenine dinucleotide ."A#/ - este un transportori de electroni. Asigura ioni de hidrogen pentru di0erse reacii de oxido-reducere. 8 funcioneaz n metabolism prin captare de electroni >n catabolism i cedeaza electroni in anabolism ;la*ine ;0<= 4 ;0<H 'ibofla*ina se regaseste ca parte a coenzimei numite fla0in adenin dinucleotid .)A#/. 'oenzimele deri0ate de la ribofla0ine sunt numite fla0ine. )la0inele inter0in in metabolismul carbohidratilor, grasimilor si proteinelor. )la0inele Boaca un rol imprtant in metabolismul si eliminarea toxinelor, medicamentelor, substantelor cancerigene sau a hormonilor steroidici. ?uinone 4bichinona este o substanta cu un rol important in metabolism, fiind pe de o parte implicata in producerea energiei necesare proceselor celulare, si, pe de alta parte, actionand ca antioxidant. -este 0itala functionarii tuturor organelor, gasindu-se in organism in special la ni0elul celulelor inimii, ale creierului si ale ficatului. 0plicatii tabilirea mecanismului de transfer de electroni al clusterelor de N,)e-; OM in P-ferredoxine din ulfolobus acidocaldarius, #esulfo0ibrio africanus, Azotobacter 0inelandii 'lusterele )e- sunt printre cei mai comuni cofactori :edox-acti0i in biologie. ?oate organismele 0ii folosesc proteine )e- in procesele de transport de electron .fosforilari, fotosinteza, fixarea azotului etc./ 'ea mai comuna metoda de in0estigare este! Electron /aramagnetic 'esonance ,pectroscop3 +E/'- O metoda mult mai simpla si ieftina este *oltametria ciclica care tudiaza potentialul de oxidare reducere a acestui cuplu.

2ransferul de electron in procesele redox biologice

%entru realizarea transferului redox in sistemele biologice sunt necesare doua conditii importante! - 0iteza procesului de transfer de electron trebuie sa se petreaca la *iteze metabolic utile .adec0ate metabolismului/& %entru a pre0eni echilibrarea celulara rapida .si moartea/ electronii trebuie sa fie transferati intre parteneri redox specifici. 'ofactorii din proteine rezol0a aceasta problema a scurt-circuitului si produce specificitate prin recunoastere moleculara in complexul proteina-proteina. ->1? - 0iteza de transfer de electroni intre doi centri redox h 8constanta %lanc>, :- ct. gazelor& G 8 0ariatia de entalpie libera& - energia de reorganizare& - energia libera de acti0are Cinetica proceselor de transfer de electron ?ransferul de electron intre proteine este facilitat de formarea unui complex specific proteina-proteina& Qlim 8 constanta de ordinul 9 pentru transferul de electron& de obicei transferul de electron interproteine include o etapa intermediara ca rearanBarea conformational sau transfer de proton generand un model mai complex al reactiei de transfer& - tudiul interactiilor dintre moleculele de proteine si suprafata reprezinta un domeniu n faz incipient, pentru care metode dinamice electrochimice Boac un rol important. - %roteinele comunica H0orbescI cu electrozii & este important ca mesaBul sa fie auzit, inteles si interpretat. - ?ransferul de electron si reactiile cuplate sunt induse n condiii precise& apoi, simultan, aceste reacii pot fi monitorizate1 descifrate i cuantificate.

- eforturile 0iitoare sunt de ateptat s se concentreze mai mult pe enzime complexe, n special cele care exist, in 0i0o, asociate cu membrane. - stabilirea design-ului sistemelor enzimatice membrane-mimetice si posibilitatea monitarizarii unui transfer rapid de electron sunt cele mai importante pro0ocari ale 0iitorului. /rocese electrochimice in membrane biologice7 tructura si compozitia membranelor biologice& ?ipuri de structuri membranare& %otential de membrana& Decanisme de transport ionic prin membrane& 1lectrozi modificati cu filme lipidice& Aplicatii analitice si bioelectrochimice&

,tructura si compozitia membranelor biologice7 Compozitia membranelor biologice Dembranele biologice se definesc ca fiind ansambluri compuse din proteine i lipide care formeaz structuri continue bidimensionale, cu proprieti caracteristice de permeabilitate selecti*, prin care se realizeaz compartimentarea materiei 0ii. :esturile glucidice sunt intotdeauna atasate proteinelor sau lipidelor si componente minore reprezentate de ioni1 apa1 transportori. #upa compozitie se disting trei tipuri de membrane! 9/ mielina 8 contine mai ales lipide, putine proteine, de aceea functia de baza este cea de bariera& */ membranele citoplasmatice ale celulelor animale contin lipide si proteine in proportii egale +!&@fiindca au functii enzimatice alaturi de rolul de bariera& ,/ membrana interna a mitocondriilor sau cloroplastelor, dar si membranele citoplasmatice ale bacteriilor ce contin o cantitate mai mare de proteine +#!@- intrucat contin mai multe enzime de membrana& Cu cat cantitatea de lipide este mai mare cu atat functia membranei este mai mult cea de bariera. ;uncAiile pe care le ndeplinete membrana! delimiteaz celula .organitele celulare/ de mediul exterior& prezint permeabilitate specific pentru ioni i unele macromolecule& constituie locul unor reacii enzimatice Bipidele asigur funcia de barier a membranelor. %rincipalele clase de lipide ntRlnite n membranele celulare sunt! A. fosfolipidele .<< S din lipidele membranare/& T. glicolipidele& '. colesterolul. 1le au n structura lor o grupare polar i una nepolar. 0. ;osfolipidele! a. ;osfogliceridele e bazeaz pe molecule de glicerol n care dou grupri hidroxil sunt esterificate cu acizi grai .unul saturat i unul nesaturat/, iar a treia poziie este ocupat de o grupare polar. Gruparea polar a fosfogliceridelor este 0ariat. #e restul de acid fosforic H,%O; se leag! o colin .n lecitin i n fosfotidilcolin/ o etanolamin .n fosfatidilietanolamin/

o serin .n fosfatidilserin/. b. ,fingolipidele

Au la baz sfingozin .aminoalcool cu lan lung de atomi de carbon/. tructura lor este asemntoare cu cea a fosfogliceridelor. 'ea mai rspRndit sfingozipid este sfingomielina care are aceeai grupare polar ca i lecitina. C. Dlicolipidele 5 Au la baz tot structura sfingomielinei, dar n locul gruprii polare fosforilcolin se afl legate resturi glucidice. 5 +n cele mai simple glicolipide, numite cerebrozide, gruparea polar const dintr-un asemenea rest, de exemplu glucoz sau galactoz .galactocerebrozida este componenta maBor a mielinei/. C. Colesterolul 5 1ste o alt lipid maBor din membranele celulelor eucariote. 5 %roporia acestuia este mai mare n plasmalem i n mielin .deci n membranele la care predomin funcia de barier/ i mai mic n membranele intracelulare. CompoziAia lipidic a membranelor celulare *ariaz de la un tip de membran la altul1 chiar >n aceeaEi celul1 de la o specie la alta1 Ei de la o celul la alta cFnd este *orba de acelaEi tip de membran ::. /roteinele %roteina este o macromolecul compus din mai multe lanuri de aminoacizi legai ntre ei prin legturi peptidice. +n general se 0orbete despre proteine dac lanurile conin mai mult de !& aminoacizi. +n caz contrar 0orbim despre peptide sau polipeptide. 1xist * categorii de proteine! proteine periferice i proteine integrate. 9. /roteine periferice 1le sunt extrinseci i pot fi extrase uor prin tratare cu soluii diluate de sruri& sunt ataate la exteriorul bistratului lipidic, interacionRnd n principal cu gruprile polare ale lipidelor sau cu proteinele intrinseci .integrale/ prin fore electrostatice. 2. /roteine integrate Aceste proteine sunt integrate i nu pot fi extrase decRt dup distrugerea structurii membranei cu detergeni& acestea sunt molecule amfifile mici ce formeaz micele n ap. %roteinele ndeplinesc di0erse funcii ! 5 catalitice .ex. ! pentru numeroase enzime 8 principalii catalizatori enzimatici sunt proteinele/ 5 de transport .ex. ! hemoglobina transport oxigenul de la plmRni la organe/ 5 de comunicare .ex. ! numeroi hormoni cum este insulina, sunt proteine care pot transporta un mesaB prin tot organismul/ 5 de semnalizare .ex. ! proteine implicate n chimiotactism/ 5 recunoaEtere .ex. !sistemul imunitar conine proteine speciale 8imunglobulinele care permit recunoaterea molecular a formelor strine organismului/ 5 structural .ex. ! proteinele coninute n citoschelet permit consolidarea i mobilitatea celulei, cum este cazul flagelilor bacterieni/ Caracteristicile fizice ale membranelor biologice Caracterul amfifil 8 se datoreaz lipidelor care prezint un UcapV hidrofil i o UcoadV hidrofob& n consecin ele formeaz n mod spontan n ap micelii i lipozomi .unilamelari, multilamelari/& .odele de membran - Au fost elaborate pe baza unor tehnici fizico-chimice!

5 #ifr. raze2, msurtori de difuzie interfacial, :D", :1 , microscopie electronic. - 1%2!1 Dorter i Drendel 5 sunt primii care extrag lipidele din membrana eritrocitelor i gsesc c la o comprimare maxim ele ocup o arie care este egal cu dublul ariei eritrocitelor. #e aici s-a nscut ideea existenei unui strat dublu lipidic ca baz a structurii membranelor biologice. - <anielli i <a*son 5 au msurat tensiunea superficial a membranei celulare gsind 0alori foarte Boase de aproximati0 9 dFn7cm, .n timp ce stratul dublu trebuie s aib aproximati0 < dFn7cm/. 5 se consider c stratul dublu este tapetat de o parte i de alta de straturi de proteine, tiut fiind c proteinele scad tensiunea interfacial. W modelul #anielli-#a0son este criticabil din mai multe puncte de 0edere. W orice sistem tinde s ia starea cu energie minim, care este cea mai stabil& n cazul de fa capetele polare ale fosfolipidelor .lipidelor amfifile/ trebuie s fie n contact cu mediul apos .extern sau intern/, ele deci nu pot fi acoperite cu proteine. - 9KP* ,inger Ei (icolson, modelul >n mozaic lipido-proteic .modelul mozaicului fluid/ 5 proteinele integrale din membran ar fi implantate n stratul dublu lipidic la fel ca nite UiceberguriV ce plutesc pe mare. 5 aceast Umare lipidicV este conceput fluid, deci cu lipidele stratului dublu n stare de cristal lichid i n planul su proteinele se pot deplasa lateral sau se pot roti n Burul unei axe perpendiculare pe planul membranei. 5 se consider azi c, n marea lor maBoritate, proteinele integrale strbat stratul dublu lipidic de pe o fa pe cealalt .deci sunt transmembranare/. 5 modelul n mozaic lipido-proteic ndeplinete condiiile de stabilitate a structurii din punct de 0edere termodinamic. 5 date experimentale de microscopie electronic i difracie a razelor 2, ce susin structura globular a proteinelor de membran i penetrarea lor n stratul dublu lipidic. Clasificarea modalitatilor de transport membranar 9. .acrotransport - fagocitoza - proces in care celula inglobeaza particule de substanta solida, in0elite in pseudopode .prelungiri citoplasmatice/ care fuzioneaza in spatele lor - pinocitoza - in0elirea picaturilor de lichid si macromoleculelor intr-un bistrat lipidic si formarea de 0ezicule care fuzioneaza cu membrana celulara si prin aceasta pot fi transportate dintr-o parte in cealalta a membranei. *. .icrotransport - pasi* ?ransportul pasi0 este reprezentat de catre deplasarea moleculelor si ionilor in sensul gradientului electrochimic sau de presiune - aparent fara consum de energie metabolica. Aparent, deoarece gradientul electrochimic respecti0 este rezultatul unor procese anterioare realizate cu consum de energie. %rin transport pasi0 sistemul are tendinta de a aBunge la echilibru termodinamic. #aca in expresia diferentei de potential electrochimic notam! c9 ( cin, c* ( cex, A9 ( Ain , A* ( Aex obtinem! G H Gin - Gex H '2 ln cin4cex = z; +5in - 5ex#aca X Y M - ionii au tendinta de a parasi celula. #aca X E M - ionii au tendinta de a patrunde in celula, daca membrana este permeabila pentru acestia. ?ransportul unei specii ionice inceteaza la echilibru, cand X ( M! E H 5in - 5ex H +'24z;- ln cex4cin - ecuatia "ernst - acti0

?ransportul pasi0 este de fapt un proces de difuziune prin membran. Aiteza de difuzie printr-o membran este proporional cu temperatura absolut, gradientul de concentraie i coeficientul de permeabilitate, determinat la rRndul su de coeficientul de partiie ntre membran i mediu. ubstanele lipofile difuzeaz uor prin bistratul fosfolipidic, iar cele hidrofile utilizeaz di0erse ci hidrofile. 'ile hidrofile pot fi clasificate n! - pori, - canale - transportori %orii i canalele sunt structuri proteice care delimiteaz ci apoase transmembranare. 'analele prezint bariere de permeabilitate i de selecti0itate, unele din ele operate chimic sau electric. #ifuziunea apei prin membran se numete osmoz. )enomene de transport pasi0 prin membran! 5 difuzia simpl 8 pentru molecule mici hidrofobe 5 difuzia prin canale ionice - pentru particule ncrcate 5 difuzia facilitat 8 pentru molecule mari hidrofile prin molecule transporatoare cu rol enzimatic 5 osmoza 8 se refer la sol0ent .datorit gradientului de presiune/& presiunea osmotic indic presiunea care aplicat n compartimentul cu osmolaritate mai mare poate mpiedica osmoza& 1. <ifuzia simpl - difuzia simpl se datoreaz agitaiei termic a moleculeor, n sensul gradienilor de concentraie, descris de legile lui )ic> i adaptate transportului prin membran. mecanismele de difuzie, datorit structurii de strat bilipidic al membranei celulare, 0or fi diferite pentru urmtoarele particule! 9. hidrofile 8 ioni i molecule polare *. hidrofobe 8 nepolare ,. pemeabilitatea membranei este determinat de proprietile stratului bilipidic i de caracteristicile particulei. Astfel, zona intern fiind hidrofob , o anumit particul trebuie s strbat zona hidrofil , s ptrund n zona hidrofob, pentru a trece de pe o fa pe alta a membranei i astfel mecanismele de difuzie sunt diferite pentru particulele hidrofile . ioni i molecule polare/ i paticulele hidrofobe .nepolare/ 8 particule hidrosolubil i liposolubile. +n cazul unei substane solubilitatea este diferit n mediul apos i membran. 'oeficientul de partiie sol0ent 8 ap -Z reprezint raportul dintre solubilitatea unui sol0ent i solubilitatea n ap. #ac n soluie a0em o concentraie ', pe intefaa soluie 8 membran .[ 8 grosimea membranei/ ea are 0aloarea! +n acest caz prima lege a lui )ic> de0ie! & unde '9Y'* astfel & iar raportul - reprezint coeficientul de permeabilitate membranar pentru substana respecti0 Dembrana este o barier n calea difuziei ionilor deci transportul lor prin membrana celular nu poate a0ea loc prin difuzie simpl ci prin mecanisme specializate care nltur bariera energetic. Dacro-ionii nu pot difuza prin membran datorit sarcinii electrice i dimensiunii mari. %entru moleculele hidrofobe, permeabilitatea membranei este cu atRt mai mare cu cRt dimensiunea particulei este mai mic . stratul dublu lipidic are o structur relati0 compact/. 0stfel1 prin difuzie simpl1 pot tra*ersa membrana doar moleculele mici nepolare. 9. #ifuzia prin canale - pentru substanele ionizate care nu sunt liposolubile, trecerea lor prin membran se realizeaz prin structuri proteice specializate care strbat membrana pe toat grosimea ei i creeaz astfel ci de trecere pentru ioni i formRnd canale. canalele permit trecerea ionilor n ambel sensuri, direcia fiind impus de gradientul electro 8 chimic. #e asemenea canalele prezint de obicei selecti0itate.

-canalele selecti0e ionice sunt structuri specializate n transportul diferitelor specii ionice! "a$, Q$, 'a$$, $$ $ Dg , H ,etc. canalele ionice sunt pre0zute cu subuniti care acioneaz ca senzori, filtre i pori n aa fel incRt probabilitatea trecerii altor hidroelectrolii decRt cei care trebuie, s fie cRt mai mic. - selecti*itate pentru diferite specii ionice, selcti0itatea canalului depinde de bariera energetic de legare a ionului de canal. n momentul transportului se formeaz un complex >ntre enzima transportatoare Ei ionul transportat . canalul ionic/. eficacitatea transportului prin canale este deosebit de mare, printr-un singur canal pot trece 9M=-9ML ioni7s. -prin modificarea conformaional a proteinei canal se realizeaz deschiderea sau nchiderea canalului. #eschiderea sau nchidera canalului poate fi realizat! o chimic prin molecule care se leag specific la proteina canal o electric, prin modificarea potenialului membranar o prin alte mecanisme . canale sensibile la presiune/ gruprile polare sensibile la modificri de potenial membranar pot controla electric canalele. are loc un transfer de sarcini, n acet caz, ce implic apariia unui curent de poart care este de 9MMM de ori mai mic decRt curentul ionic prin canal. +n cazul cationilor, canalele, mult mai frec0ente decRt pentru anioni, au la intrare sarcini negati0e ce resping anionii. +n cazul ionilor de acelai semn, selecti0itatea se realizeaz prin dimensiune i prin alte mecanisme. 0stfel1 prin procesul de difuzie prin canale are loc transportul particulelor >ncrcate . <ifuzia facilitat +n cazul moleculelor mari hidrofile, cum sunt de altfel muli factori nutriti0i necesari celule, acestea nu pot tra0ersa membrana nici prin difuzie simpl i nici prin difuzie prin canale. 6nte0ine un trasport mediat de o molecul transportatoare, mecanism numit difuzie facilitat. e ntRlnete uneori i transport ionic prin difuzie facilitat. +n acest caz, fluxul crete mai lent la nceput, apoi mai rapid decRt n cazul difuziei simple, pentru ca la diferne mari de acti0itate s prezinte saturaie. )enomenul de difuzie facilitat crete 0iteza de transfer datorit liposolubilitii. )enomenul implic o molecul relati0 mare ce fixeaz oarecum specific sol0itul i l recunoate. 1xist situaii n care fluxul nu mai este proporional cu diferena de acti0itate chimic. Aiteza de transfer este maxim atunci cRnd toate siturile de legare au fost ocupate. )iind un proces de transport pasi0 deplasarea are loc de la concentraie mare la concentraie mic fr aport de energie din partea celulei. %rin difuzie facilitat se transport molecule ce nu pot trece nici prin canale ionice, nici prin matricea lipidic, nefiind liposolubile, aa cum este cazul unor zaharuri foarte importante pentru metabolismul celular. 1ficiena acestui tip de transport este mai mic decRt a celui prin canale dar este cu un ordin de mrime mai eficint decRt difuzia simpl. #ifuzia facilitat se poate realiza prin intermediul unor molecule cunoscute sub numele de ionofori i care sunt de dou categorii! transportori difuzibili . crui/ i molecule formatoare de pori . canale/ prin care se poate realiza difuzia. 'ruul este o peptida ciclica cu mare afinitate pentru un anumit ion n partea sa intern i mare afinitate pentru lipide la exterior. #in acest moti0 el ia ionul din compatimentul unde se afl n concentraie mai mare i l transport pe cealalt fa unde concentraia este mai mic. O substan care inclus n membrana celular permite translocarea ionilor de pe o fa pe alta a membranei . canal sau transportor/ poart numele de ionofor.

6onoforii produi de microorganisme sunt antibiotice i constituie arme de aprare mpotri0a altora, anihilRndule potenialul transmembranar. +n cazul transportului de ap, respecti0 a protonilor, acest se realizeaz atRt prin difuzie simpl cRt i prin canale, permeabilitatea membranei pentru ap fiind mult mai mare. 0stfel1 prin fenomenul de difuzie facilitat se transport moleculele mari hidrofile.

5 ?itan 5 ?emperatura relati0 ridicat a punctului de topire .peste 9=;K \'/ l face folositor ca metal refractar. 5 Are o densitate mic i este un metal de tranzie dur, lucios i rezistent la coroziune .este aproape la fel de rezistent ca platina& inclusi0 fa de apa de mare, apa regal i clor/, cu o culoare argintie& care este destul de ductil .n special n mediile fr oxigen/ 5 Are dou forme alotropice i cinci izotopi naturali 5 ?ipurile comerciale de titan .cu puritate de KK,*S/ au rezistena de rupere la traciune maxim de ;,; D%a, identic cu cea a aliaBelor de oel de calitate slab, dar sunt cu ;<S mai uoare. 5 4tilizarile titanului 5 #i0erse alte utiliz]ri! exemplu! lanterne, c]ni, protecie pentru telefon 5 +n medicin] .deoarece titanul este non-toxic chiar i n cantiti mari 8 biocompatibil i nu poart niciun rol natural n corpul uman/ 5 - 6mplanturi dentare, alte implanturi 5 - %acema>ere 5 - aparatura medical] 5 +n sport! aparate de fitnes, rachete, es]turi 5 %entru obinerea apei potabile din apa de mare, 5 datorit] rezistenei titanului la coroziune i durit]ii sale 5 +n industria hRrtiei. 5 +n]lbitorii utilizai n aceast] industrie fiind foarte corozi0i, se folosesc e0i de titan 5 +n industria aeronautic] datorit raportului mare rezisten la ntindere7mas, rezisten mare la coroziune, oboseal, fisurare i a capacitii de a rezista la temperaturi relati0 mari +n ciuda tuturor caracteristicilor ?i, se fac n continuare eforturi pentru mbun]t]irea i mai mult a propriet]ilor i m]rirea num]rului de aplicaii Tiocompatibilitatea superioar] a ?i i aliaBelor sale este asociat] cu formarea spontan] a unui film de oxid pe suprafaa metalic]. #ar pentru a optimiza i mai mult reacia7interacia cu mediul biologic .i nu numai/, e necesar] maximizarea suprafeei filmului de oxid. %rin diferite procedee, suprafaa i morfologia acestui strat de oxid se poate modifica. +n acest sens au fost sintetizate nanostructuri de ?iO* de tipul nanoporilor, , nanotuburilor, nanocanalelor, nanofibrelor e.t.c. Aceste forme nanostructurate .datorit] raportului ridicat suprafa]70olum/, pot permite un control mai bun al comportamentului chimic sau fizic, i au capacitatea de a pro0oca un grad mai mare de plasticitate biologic]. Detode de obinere a nanotuburilor de ?iO*! 5 ol-gel 5 ?ratament hidrotermal 5 Anodizare 5 1lectrolit anorganic 5 1lectolit organic A0antaBele anodiz]rii n raport cu celelalte metode de obinere a nanotuburilor! 5 1 o tehnica simpla ce poate fi usor automatizata.

5 Are costuri scazute 5 "anotuburi de o mare di0ersitate 0ariind! - pH electrolitului - compozitia electrolitului -timpul de anodizare -0oltaBul 4n deza0antaB al acestei metode este acela c] nanotuburile obinute sunt amorfe. %ot de0eni cristaline prin tratament termic. %rin anodizarea titanului nu se pot obine numai nanotuburi. )uncie de condiiile experimentale utilizate .tensiune aplicat], soluie de electrolit utilizat], conducti0itatea soluiei de electrolit, temperatura de anodizare, timpul de anodizare, pH/ se pot obine diferite structuri! strat compact de oxid, nanotuburi, nanopori, nanocanale e.t.c. unt mai multe strategii de anodizare! 5 poteniostatic] .la un anumit potenial/& 5 gal0anostatic] .la o anumit] densitate de current/. Dorfologii posibile obinute n urma anodiz]rii! .a/ formare de strat compact de oxid, .b/ polisarea metalului sau mb]trRnire, .c/ formarea nanotuburilor auto-organizate sau nanoporilor i .d/ ?iO* structuri poroase .mesopori, nanochannels i structuri de tip ^fishboneV-Vos de peteV/ 10oluia curelui n timp pe paursul anodiz]ii n electrolii f]r] )luor i electrolii cu ). 6niial, pe suprafa] electrodului de titan se formeaz] un strat compact de oxid, pe m]sur] ce tensiunea aplicat] este crescut]. Grosimea acestui strat de oxid i comportamentul rezisti0 corespunz]tor ar trebui s] fie proporionale cu potenialul aplicat . #ensitatea de curent e mare. Atunci cRnd tensiunea aplicat] aBunge la 0aloarea final], densitatea de curent scade deoarece are loc consolidarea acestui strat de oxid. Jeg]tura ?i-O este sl]bit] i are loc formarea unor pituri de aceea densitatea de curent crete din nou. %iturile se l]rgesc i se formeaz] pori. +n continuare, densitatea porilor crete pRn] ntr-un anumit punct n care se atinge punctul de saturaie, n care densitatea de curent ncepe s] scad] treptat. +n aceast] a treia etap], lungimea nanostructurilor se m]rete. 4tilizarea nanotuburilor de dioxid de titan! Tioaplicaii! implanturi, membrane separatoare, senzori 8 de exemplu de pH& 'elule solare #escompunerea apei 1liberarea controlat] a medicamentelor )olosirea ca ^?emplateV, de exemplu pentru obinerea de nanopori sau nanofibre de polimeri conductori 8 %olipirol Obinerea dispoziti0elor electrocromice 6mplanturi 6mplanturile de ?i sau aliaBe ale acestuia sunt folosite datorita caracteristicilor pe care le prezinta! -formeaz un strat de oxid pasi0 i protector, -sunt non-toxice +n ciuda celor mai bune caracteristici mecanice n timp aceste materiale se degradeaz_ prin coroziune. e fac eforturi continue de tratare a suprafetei metalice pentru a inbunatati rezistenta la coroziune dar si pentru a creste biocompatibilitatea. 1liberarea controlat] a medicamentelor enzori 'elule solare #escompunerea fotocatalitic] a apei

Dembrane separatoare