CUPRINS 1. Alfabetul limbii engleze 1.1. Vocalele limbii engleze 1.2.Consoanele limbii engleze 2. Substantivul 3. Articolul 4. Prepozitia 5.

Con unctia !. "nter ectia #. A$e ectivul %. A$verbul 9. &umeralul 1'. Pronumele 11. Verbul 11.1. Verbele au(iliare)to be* to $o* to +ave, 11.2. Verbele mo$ale 11.3. Verbele copulative 12. -o$ul in$icativ 12. 1. Prezentul simplu 12. 2. Prezentul continuu 12. 3. Prezentul perfect 12. 4. Prezentul perfect continuu 12. 5. .recutul simplu 12. !. .recutul continuu 12. #. .recutul perfect 12. %. .recutul perfect continuu 12. 9. Viitorul simplu 12.1'. Viitorul continuu 12.11. Viitorul $e intentie 12.12. Viitorul apropiat 12.13. Viitorul in trecut 12.14. Viitorul perfect 13. Con$itionalul 13.1.Con$itionalul prezent 13.2.Con$itionalul trecut 14. Sub onctivul 15. -o$ul imperativ 1!. /iateza pasiva 1#. Corespon$enta timpurilor 1%. 0ista verbelor neregulate 19. Verbe cu prepozitii 2'. 1ilele saptamanii* 0unile si Anotimpurile 21. 2(primarea $atei si orei 22. 3alse frien$s 23. 4nitati $e masura 24. Semnele matematice 2 3 3 4 9 12 21 22 23 32 3# 44 4% 49 52 5! 5# 59 !' !1 !3 !4 !5 !! !# !% !9 #' #1 #1 #2 #4 #4 #4 ## #% #% %' %1 %5 %9 9' 91 92 93

1. ALFABETUL LIMBII ENGLEZE 2ngleza foloseste un alfabet latin cu literele cunoscute si in alte limbi straine $e origine in$o5europeana $ar cunoaste grupuri $e litere care se pronunta $iferit. /e e(emplu* 6t+6 este grupul cel mai cunoscut. Ceea ce este mai interesant in alfabetul englez este ca a$esea 676 si 686 $evin vocale si astfel intervin sc+imbarile necesare )articolul ne+otarat 6a6 se transforma in 6an6 $aca cuvintele incep cu una $intre aceste litere,. 2ngleza este o limba tonala in care intonatia este importanta. /e aceea* a$esea* vocea a uta sa transmita ironia sau surpriza* afirmatia sau interogatia. Spre e(emplu* intrebarea poate fi formata cu a utorul inversiunii subiectului cu au(iliarul verbului $ar e(ista si posibilitatea mentinerii afirmatiei si a sc+imbarii intonatiei. /iacriticele apar $estul $e rar in limba engleza* in special in cuvintele imprmutate )appli9u:* attac+:* cr;pe* :lite, si pronuntia lor este i$entica cu cea $in limba $in care provin* in mare parte $in franceza. Litera a b c $ e f g + i ? l m n o p 9 r s t u v 8 ( 7 z Transcriere fonetica <ei= <bi>= <si>= <$i>= <i>= <ef= <$ i>= <eitc+= <ai= <gei= <?ei= <el= <em= <en= <ou= <pi>= <? u>= <a>= <es= <ti>= < u>= <vi>= <@$abl u>= <e?s= <8ai= <ze$=

1.1.VOCALELE LIMBII ENGLEZA T!E "OELS# 0imba engleza are 12 vocale* lungi )mai lungi $ecat in limba romana* pe care le in$icam in transcrierea fonemica prin $oua puncte <>=,* si scurte )mai scurte $ecat in limba romana,> 1. a scurt* intre 6a6 anterior si 6o6* e(.> nut $nat% n&ca '. a( mai lunga $ecat vocala romaneasca* urmata $e obicei $e 6r6 )care nu se pronunta* $oar $aca urmatorul cuvant incape cu o vocalaA,* e(.> ar) $a>)% *rat+ car $ca(% )asina ,. $a% a cu barcuta $easupra* e scurt* si intalnit in silabe neaccentuate* e(.> a -en $ a -en% &n sti.o&+ at /o)e $at /a&)% acasa* after $a(fta% 0&-a* En1.an0 $in1.an0% An1.ia 2. $a( % a cu barcuta $easupra* prelungit si pronuntat printre $inti* intr5un zambet larg* e(.> 1ir. $1a>.% fata+ .earn $.a>n% a in3ata 4. $ae% este un sunet interme$iar intre 6e6 si 6a6* pronuntat cu gura foarte mult $esc+isa* e(.> Ann $aen% Ana+ /as $/ae5% e.+ ea# are 6. e similar cu vocala romaneasca* e(.> )en $)en% *ar*ati+ )an7 $)eni% )&.ti+ )&.te i scurt* intre 6i6 si 6e6 #. it $it% e.+ ea )pentru substantive ce $enumesc obiecte* animale si notiuni abstracte,* e(> *i1 $*i1% )are 8. i( vocala lunga* intalnita in e(clamatiile $in limba romanaA* e(> *e $*i>% a fi+ see $si>% a 3e0ea 9. o interme$iara intre o si a* e(> 0o1 $0o1% caine+ not $not% n& a03er*# 1:. o( lung* intre 6u6 si 6o6* e(> a.. $o>.% toti+ toate+ 0oor $0o>% &sa 11. & scurt* intre 6u6 si 6o6* e(> 1oo0 $1u0% *&n 1'. &( lung* e(> 7ou $iu>% t&+ 3oi+ 0o $0u>% a face 1.' CONSOANELE LIMBII ENGLEZA T!E CONSONANTS# 4nele consoane englezesti sunt $eosebite $e cele $in limba romana> 1. urmate $e aspiratie* $e un 6+6 usor* can$ sunt folosite la inceputul cuvintelor ; co)e $c/a)% a 3eni $e regula* 6e65ul $in pozitie finala nu se citeste<# - pen $-/en% sti.o& t ten $t/en% 5ece 2. alveolareB varful limbii se spri ina pe alveolele incisivilor superiori 0 $i0 $0i0% fac&t t ten $ten% 5ece n not $not% n& 3. inter$entale* tine varful limbii intre $inti si rosteste 6s6 )consoana sur$a, sau 6z6 )consoana sonora, $=s=% t+an; $6s6aenc% )&.t&)esc $=5=% t/en $6z6en% at&nci 4. 6l6 velar* pozitie finala C 6l6 clar* apare inainte $e vocale tell $te.% a -o3esti li;e $.aic% a -.ace 5. 6n6 velar C 6n6 clar s&n $san% soare Eng.is/ $in1.is/% eng.e5 !. 6r6 fricativ* nu se pronunta in pozitie finala* $ecat $aca urmatorul cuvant incepe cu o vocala !enr7

#. 6s65ul $intre $oua vocale* sau uneori cel aflat la sfarsitul cuvantului se pronunta 6z6 -.ease $-.i(5% 3a ro1 a$u5ti aminte ca 6e6 final* $upa consoana* nu se citeste<# /is $/i5% a. .&i %. 6s+6 are ca ec+ivalent 6s+65ul romanesc> s+ogun En1.is+ $in1.is+% en1.e5 9. 6ts6 in$entic cu 6ts65ul romanesc n&ts $nats% n&ci '. SUBSTANTIVUL > T!E NOUN ATENTIE( In en1.e5a+ toate -ro-o5itii.e tre*&ie sa ai*a s&*iect. S&*iect&. -oate fi &n s&*stanti3 sa& &n -ron&)e. Fe.&. s&*stanti3e.or Substantivele Dn limba engleza se pot Dmparti Dn patru categorii> substantive co)&ne> cat, girl, lamp substantive -ro-rii> England, London, Mr Smith, Mary substantive a*stracte> beauty, love, courage, fear, joy substantive co.ecti3e> crowd, group, team Gen&. Substantive $e 1en&. )asc&.in sunt fiintele si animalele $e se( masculin> fenomene cu caracter puernic* $e regula negative Ex.: man, boy, lion, dog, Substantivele $e 1en&. fe)inin sunt fiintele si animalele $e se( feminin> Ex.: woman, girl, cat, giraffe Earoness )femininul e format citeo$ata a$augan$ 6ess6 la forma $e masculin, Substantive $e 1en&. ne&tr& sunt lucrurile* plantele* animale sau fiinte al caror se( nu este cunoscut )pronume> itCt+e7,> 5obiecte fara suflet Ex.: world, peace, house, mouse, baby E?ce-tii( tari.e+ na3e.e+ @n )aAoritatea ca5&ri.or si a&to3e/ic&.e.e sa& a.te 3e/ic&.e s&nt 0e 1en&. fe)inin. Substantivele $e 1en&. co)&n sunt o particularitate a limbii engleze. Substantivele care intra Dn aceasta categorie au aceeasi forma pentru ambele se(e> 2(.> c+il$ )copil* copila,* coo? )bucatar* bucatareasa,* teac+er )profesor* profesoara,. 4nele substantive au forme $iferite pentru genul masculin si cel feminin> 2(.> bo7 5 girl* +usban$ 5 8ife* brot+er 5 sister* fat+er 5 mot+er* son 5 $aug+ter* uncle 5 aunt* bull 5 co8* ?ing F 9ueen &G.A> "n incercarea $e a elimina H$iscriminarea $e genI )gen$er $iscrimination,e(ista o ten$inta $e a inlocui HterminatiileI man si 8oman cu person sau $e a le elimina complet. "n alte cazuri au fost create alte e(presii sau alte cuvinte lipsite $e gen. salesman* sales8oman J salesperson C c+airman* c+air8oman J c+airperson sau c+air C ste8ar$* ste8ar$ess J flig+t atten$ant N&)ar&. 1. Substantivele numarabile F se pot numara* a$ica au numar. Pot avea atat forme $e singular cat si $e plural. 0a plural avem urmatoarele forme> a. la ma oritatea substativelor se a$auga 5s formei $e singular> boo?* boo?s C $a7* $a7s C +ouse* +ouses C $on?e7* $on?e7s C +an$?erc+ief* +an$?erc+iefs 2. substantivele in o* c+* s+* s sau ( primesc 5es> potato* potatoes C c+urc+* c+urc+es C brus+* brus+es C bus* buses C bo(* bo(es C ?iss* ?isses 3. terminate in consoana K 7 pier$ pe 7 si primesc 5ies> bab7* babies C factor7* factories C fl7* flies &G.A> 2(ista e(ceptii > ?ilo* ?ilosC p+oto* p+otos piano* pianos C ra$io* ra$iosCsoprano* sopranos 4. unele substantive elimina 5fCfe $e la final si primesc 5ves> calf* calves C 8ife* 8ives C 8olf* 8olves C loaf* loaves C +alf* +alves C leaf* leaves C life* lives C s+elf* s+elves C t+ief* t+ievesC ?nife* ?nives C self* selves

5. unele substantive isi mo$ifica vocalele> foot* feet C toot+* teet+ C goose* geese C man* men C 8oman* 8omen C mouse* mice C louse* lice C c+il$* c+il$ren C person* people !. unele substantive au aceeasi forma la singular si la plural> s+eep* trout* $eer* aircraft* fis+ )LAL> fis+es, trout* salmon* series* species* means* +ea$9uarters #. unele substantive e(ista numai la forma $e plural> clot+es* pants* p7 amas* scissors* e7eglasses* scales* stairs* savings* earnings* belongings* outs?irts* 8ages* premises* surroun$ings* arc+ives* customs* police* t+e -i$$le Ages %. unele substantive imprumutate pastreaza pluralul grecesc* italian sau latin> crisis* crises C cactus* cacti C p+enomenon* p+enomena C $atum* $ata C libretto* libretti C fungus* fungi C nucleus* nuclei C stimulus* stimuli C criterion* criteria C basis* bases C t+esis* t+eses C oasis* oases C a(is* a(es C me$ium* me$ia C bacterium* bacteria &G.A> 2ngleza mo$erna foloseste a$esea $ata* me$ia* bacteria cu sens plural* $ar cu un verb la singular. .+e latest $ata is +ig+l7 encouraging. 9. numele $e familie se pot folosi la plural pentru a in$ica intreaga familie. &umelui i se a$auga un 5s. &u au loc sc+imbari $e ortografie> .+e Menne$7s are 8orl$5famous. 1'. Substantivele colective se refera la un grup $e oameni sau lucruri. Sunt in mo$ normal folosite la singular. "n engleza britanica )Er.2., se pot folosi atat cu verbe la singular cat si la plural. "n engleza americana )Am.2., au intot$eauna un verb la singular. "ata o lista $e substantive colective uzuale> famil7* aristocrac7* nobilit7* government* enem7* proletariat* press* opposition* ur7* communit7* arm7* au$ience* cre8* staff* team* committee* public &G.A> Gcazional substantivele colective sunt folosite la plural si sunt numarabile. Lomeo an$ Nuliet came from t8o feu$ing families. .+e governments of "srael an$ 2g7pt agree$ to sign t+e treat7. Gnl7 t8o teams can get to t+e finals. S&*stanti3e.e nen&)ara*i.e F &4 pot fi numarate* a$ica nu au numar. /e obicei au numai forma $e singular. Se impart in urmatoarele categorii> substantive concrete>8ater* 8oo$* metal* paper* gras* glass * oil* silver* gol* san$* sno8* rain* brea$* mil?* coffee butter* 8ine* fire* foo$* salt substantive abstracte> love* beaut7* +ope* relief* e(perience* a$vice* purit7* o7* free$om* information* courage* $esign* $ut7* capacit7* e$ucation* evil* time* patience* realit7* intelligence &G.A> Oor? este nenumarabil* $ar ob este numarabil. Parriet is loo?ing for 8or?. Names +as t8o obs. Oor?s inseamna> fabrica* parte mecanica* pro$uctie literara* fapte sau acte. -ot+er .eresa of Calcutta is ?no8n for +er goo$ 8or?s. -7 fat+er +as t+e complete 8or?s of Victor Pugo in +is librar7. .+e steel 8or?s are $o8n t+e roa$. A.2&."2> "ata cateva substantive nenumarabile in engleza care in alte limbi se pot $eseori numara> a$vice* baggage* luggage* furniture* $amage* +air* s+opping* +ome8or?* information* ?no8le$ge* mone7* 8eat+er* researc+* progress* business* spag+etti* ne8s 5 substantive verbale )verbe in "&Q,> camping* $ancing* s+opping* ogging* singing etc. Smo?ing is ba$ for 7our +ealt+. .+e to8n council $oes not permit par?ing on t+is street. 5 nume de limbi> Qerman* 2nglis+* C+inese* "talian* Spanis+ etc. Rou spea? e(cellent 2nglis+. 5 unele nume de boli, stiinte si jocuri au forma $e plural* $ar in mo$ normal primesc un verb la singular. Sunt consi$erate nenumarabile> measels* mumps* $ominoes* p+7sics* politics* et+ics* acoustics* statistics* mat+ematics* ne8s* eletronics etc.

Politics $oes not interest me. .+e latest ne8s is 9uite encouraging. -at+ematics is an important sub ect. /AL> Pis mat+ematics 8ere all 8rong. )&4 stiinta* si calculele, A.2&."2> Substativele nenumarabile nu sunt nicio$ata prece$ate $e e(presii $e numar )a* an* one* t8o* t+ree etc.,. "ata cateva e(presii folosite pentru a in$ica numarulCcantitatea> a piece of information C furniture C a$vice C e9uipment C glass C paper C ne8s a t7pe of atmosp+ere C be+aviour C violence an item of luggage C baggage C ne8s a case of mumps C measels C flu a ra7 of +ope C suns+ine a lot of strengt+ C securit7 P.&ra.&. s&*stanti3e.or co)-&se -Sn cazul substantivelor compuse numai ultimul cuvTnt va trece la plural. 2(.> bo75frien$s* brea?5ins* travel agents -2(ceptii> substantivele compuse al caror prim element esteman sau8om an vor primi semnul pluralului pentru ambele substantive componente. 2(.> men $rivers* 8omen teac+ers* men servants -Sn cazul substantivelor compuse formate $in constructii $e genul substantiv K prepozitie C a$verb K substantiv* substantivul $e baza va primi semnul pluralului. 2(.> sisters5in5la8* passers5b7* men5of58ar* +angers5on* loo?ers5on* runners5up -Abrevierile sau initialele vor forma pluralul prin a$augarea unuis 2(.> -Ps )-embers of Parliament,* V"Ps )ver7 important persons, Sens Unic > Sens Co)&n er hair is blac!. )Parul ei este negru., She found a hair in the mil!. )A gasit un fir $e par Dn lapte., "heir house was made of wood. )Casa lor este $in lemn., #e picnic!ed in the woods. )Am mers la picnic Dn pa$ure., Ca5&ri.e s&*stanti3&.&i 1. &ominativ "ntr5o propozitie substantivul in nominativ este subiectul actiunii. Substantivul in nominativ este ingrosat> Mar; rea$ a boo?. C T/e tree +as a lot of flo8ers. C "ater freezes at 32U3 )'UC,. 2. Acuzativ "n$ica obiectul asupra caruia se rasfrange actiunea intr5un mo$ $irect. Acuzativul este un caz ce e(primV complementele $irect* in$irect Wi circumstanXiale. "ntrebarile cu care se i$entifica> ceY pe cineY un$eY $e un$eY pana un$eY $e can$Y pe cineY pe ceY cu ceY cu cineY $e ceY $e cineY $e la cineY can$Y pana can$Y Substantivele in acuzativ sunt ingrosate> -a( fi(e$ t/e carC.+e girl sells t/e big *o? C.+e girl +ugs t/e *o7C" eat t/e -i55a 7ou gave me. 3. /ativ "n$ica obiectul asupra caruia se rasfrange actiunea intr5un mo$ in$irect. "$entificarea se face cu intrebarea 6Cui Y6. Substantivele ingrosate sunt in cazul /ativ. 1. " +ave ba?e$ Mar7 a ca?e. )Am gatit o pra itura pentru -ar7. Cui i5am gatit pra itura Y,

2. .+e ?ing gave +is son +is ?ing$om. )Legele i5a $at regatul fiului sau. Cui i5a $at regele regatul sau Y, 3. Qive t+e ball to Mar7.)/a5i mingia lui -ar7. Cui sa5i $au mingea Y, 4. Qive Mar7 t+e ball. )/a5i mingia lui -ar7. Cui sa5i $au mingea Y, "n cazul verbelor care cer $upa ele un complement $irect si unul in$irect* $ativul se poate construi in 2 feluri )vezi e(emplul nr. 3 si nr. 4,. 4. Qenitiv 2(prima o posesie )cevaCcineva apartine cuiva, 1. Mar;Bs s+op )magazinul lui Names, 2. Co/nBs car )masina lui No+n, 3. t/e sai.orsB boat )barca pescarilor, 4. t/e c/e)istBs gui$e )g+i$ul c+imistului, 5. t+e 8in$o8 of t/e /o&se )fereastra casei, !. t/e fir)Ds ne8 pro ect )noul proiect al firmei, #. t/e 1ift of t/e 1ir. E/o... )$arul fetei care ..., Comentarii a, Qenitivul )posesia, in limba engleza se formeaza astfel> 5can$ posesorul este o persoana> prin a$augarea unui @s $upa posesor )obiectul pose$at se afla $upa posesor in propozitie,. Vezi e(emplele nr. 1* 2* 4B 5can$ posesorii sunt mai multe pesoane> prin a$augarea unui @ )apostrof, $upa posesori )obiectul pose$at se afla $upa posesori in propozitie,. Vezi e(emplul nr.3B 5can$ posesorul este un lucru> se foloseste constructia cu 6of6> obiect pose$at K of K posesor )un lucru,. Vezi e(emplul nr. 5B b, "n e(emplul nr. ! ambele forme $e genitiv sunt corecte $eoarece posesorul este un grup $e persoane. Aceeasi regula se aplica pentru posesori precum> government* compan7* committee* team* part7. c, /aca posesorul e urmat $e t+at* 8+o* etc se foloseste genitivul format cu 6of6. Vezi e(emplul nr. #. For)a -osesi3a Se a$auga Bs la forma $e singular a substantivelor care nu se termina Dn s> Ex.: a child$s voice, the people$s choice, a horse$s mouth, women$s clothes Vom folosi $oar apostroful )B, cu formele $e plural ale substantivelor care se termina Dn s. Ex.: a boys$ school, the %ohnsons$ residence &umele proprii terminate Dn s vor primi fie $oar apostrof )B,* fie Bs Ex.: Mr %ones$s & Mr %ones$ car, 'eats$s & 'eats$ poems Sn cazul substantivelor compuse si a titlurilor ultimul cuvTnt va primi Bs Ex.: My father(in(law$s guitar, enry the Eighth$s wives Bs se foloseste si $upa initiale sau abrevieri. 2(.> "he )E*$s assistant, the +M$s speech 3orma posesiva se foloseste Dn general cTn$ vorbim $e oameni* animale* tari. Se foloseste $e asemenea Dn urmatoarele cazuri> Sn e(presii temporale 2(.> yesterday$s newspaper, in five years$ time, ten minutes$ brea! Sn e(presii construite $upa mo$elul *ani F Eort/ 2(.> ten dollars$ worth of bananas, a shilling$s worth of stamps Sn alte e(presii uzuale> 2(.> for heaven$s sa!e, a winter$s day, the water$s edge, the plane$s wings, the train$s departure Sn cazul anumitor substantive folosite la posesiv* este uzuala omisiunea substantivului urmator atunci cTn$ sensul comunicarii este clar )magazine* birouri* oficii* casa* locuinta,.

2(.> Rou can buy this at the ba!er$s ,shop-. Mary bought her tic!ets at the travel agent$s ,office-. "he !ids went to .obby$s ,house-. "$eea $e posesie se poate e(prima si cu a utorul constructiei ofFs&*stanti3. Aceasta constructie se foloseste mai ales pentru lucruri sau fiinte umane sau animale atunci can$ acestea sunt urmate $e o propozitie subor$onata. 2(.> the walls of the town, the roof of the church, the !eys of the house "n limba engleza e(ista o serie $e substantive care $enumesc animalul viu )1,. Aceste $enumiri provin $intr5o limba germana vec+e anglo5sa(ona* care se vorbea cu mai bine $e 1''' $e ani in urma pe teritotiul Angliei. /ar atunci can$ animalul este sacrificat* $enimirea sa ase sc+imba si $evine /enumire Animalul viu Animalul sacrificat Vaca* bou C carne $e vita Co8* o( Eeef Vitel C carne $e vital Calf Veal Gaie C carne $e oaie S+eep -utton Porc C carne $e porc Pig Por? Aceasta sc+imare se e(plica prin faptul ca $upa anul 1'!! )batalia $e Pastings* can$ anglo5 sa(onii au fost cuceriti $e normanzi* un popor ce venea $in nor$ul 3rantei si vorbeau franceza norman$a,. Anglia s5a aflat timp $e 35' $e ani sub ocupatie norman$a si in acesta perioa$a limba oficiala a fost frnaceza norma$a. Cei saraci5taranii* serbii* care cresteau animalele* au continuat sa vorbeasca anglo5sa(ona folosin$ $enumirile respective pentru animalele vii* $ar can$ animalul era sacrificat* el a ungea pe masa nobililor care vorbeau franceza si care foloseau $enumirile respective pentru carnea animalului. Astfel se e(plica e(istenta a 2 termeni.

,. ARTICOLUL >T!E ARTICLE Pentru ca un substantiv sa capete Dnteles Dntr5o propozitie oarecare* acesta trebuie sa fie Dnsotit $e un $eterminant substantival. Cel mai $es folosit $eterminant substantival este artico.&.. Articolele se pot clasifica $upa cum urmeaza> Articolul +otarTt 5 the Articolul ne+otarTt 5 a / an Articolul zero )forma implicita sau nee(primata, Articolele sunt forme invariabile* a$ica nu se sc+imba Dn functie $e numarul sau genul substantivului si se aseaza Dn fata substantivului $eterminat. Artico.&. /otarGt the# se foloseste> 1 inaintea unui substantiv singular numarabil sau nenumarabil sau a unui substantiv plural numarabil pentru a face o noua referire la ceva ce a fost $e a sau la care s5a facut $e a aluzie> e wanted to go to the ban! to change some money, but all the ban!s were on stri!e.&/ave had a nasty accident when he was young. 'ou can still see the scar. /o you remember the fun we had when we were at school together0 2 pentru a face referire la cineva sau ceva anume>"he 1merican economy is suffering at the moment. C "he people 2 wor! with are very friendly. 2 don3t li!e the president of that company. 3 in fata unui substantiv reprezentan$ o anume persoana sau un lucru sau un grup $e persoane sau lucruri> 2 don3t feel well. )an you call the doctor0 ,4 medicul personal"he !ids aren3t at home. ,4 proprii tai copii)an you pass me the butter, please0 ,4 untul de pe aceasta masaShall 2 drive the car0 ,4 aceasta masinaMaria )allas sang so beautifully that the audience threw flowers onto the stage. ,4publicul care o urmarea a aruncat flori pe scena pe care canta ea4 cu referire la ceva unic in mo$ absolut> "he sun rises in the East and sets in the #est. "he weather at the 5orth +ole is very cold. "he +resident of the 6nited States visited the +ope last May. 5 in fata a$ ectivelor pentru a face referire la un anumit grup sau clasa $e oameni. "n acest caz &4 este nevoie $e substantiv> *nly the strong survive. ,4 oamenii puternici in general"he 7uestion of the unemployed came up again. 8obin ood stole from the rich and gave to the poor. ! in fata unui substantiv la singular pentru a se referi la un anume grup $e oameni* animale sau obiecte> "he 2ndian elephant is smaller than the 1frican elephant. "he dolphin is said to be a very intelligent animal. enry 9ord invented the automobile. "he customer is always right. # inaintea unor substantive proprii pentru a $enumi zone geografice* nume $e mari si rauri* lanturi muntoase* grupuri $e insule* nume la plural $e tari si $eserturi> the Middle East, the 5orth of England, the 2vory )oast * the 1tlantic, the Mediterranean Sea, the English )hannel, the 8iver "hames, the Straits of :ibraltar * the imalayas, the 1lps, the )arpathians* the awaiian 2slands, the 9al!lands, the 6nited States of 1merica, the 5etherlands, the +hilippines* the 1ri;ona /esert, the Mojave /esert &G.A> T!E nu se foloseste cu nume $e munti izolati. .en 5evis is t+e +ig+est mountain in Scotlan$. T!E nu se foloseste cu nume $e lacuri.

La!e Superior, La!e <ictoria, La!e *ntario in fata numelor $e instruente muzicale> 8achmaninov began to play the piano when he was only = years old. "he guitar has always been my favourite instrument. 9 in fata unor a$ ective F nationalitati cu referire la oameni $intr5o anumita tara. Aici se foloseste un verb la plural> "he Swiss have decided not to join the E6. "he Spanish are doing very well in this year3s *lympics. &G.A> "n anumite cazuri* se pot folosi numai substantive la plural. "he Qermans 8ere upset about losing t+e OO "". "he Americans +oste$ t+e 1994 Oorl$ 3ootball C+ampions+ip. 1' inaintea a$ ectivelor superlative si a numeralelor or$inale> 5eil 1rmstrong was the first man to wal! on the moon. Laura is the most beautiful in my class. "hat is the silliest thing 2 have ever heard. &G.A> 4neori numeralele ori$inale pot fi folosite fara T!E atunci can$ se face referire la or$inea in care se petrec evenimentele. Eren$an came first a$ Colin second at 1'' meters. Oe 8ent to -an+attan first* t+en on to Eroo?l7n. % Artico.&. ne/otarGt a / an#. Se foloseste a Dnaintea substantivelor care Dncep cu o consoana si an Dnaintea substantivelor care Dncep cu o vocala )a, e, i, o, u,. Artico.&. ne/otarGt se foloseste> 1. inaintea unui substantiv pentru a ne referi la ceva sau cineva pentru prima $ata> 23ve received a postcard from a friend of mine in the 6S. 1fter months of searching, my brother found a job. "he %ac!sons live in a bungalow. 2. pentru a e(prima ce este ceva sau cineva* inclusiv slu be sau profesii> My neighbour is a sociologist and his wife is an architect. %enny doesn3t eat meat> she3s a vegetarian. "here is a man at the door who says he is a detective. "hat was a !ind thing to say. 3. $upa verbul be sau alte verbele copulative* can$ $upa ele urmeaza locutiuni prepozitionala sau propozitii relative care ofera mai multa informatie $espre cineva sau ceva> 2 read an interesting article about pollution in yesterday3s paper. %ac!3s son is a talented artist. e studied law at 6niversity and became a judge. 2 bought a painting that reminded me of my childhood home. %ohn Smith wrote an interesting article on Education in the ?"imes3 yesterday. 4. cu unele e(presii numerice insemnan$ HunuI sau su e(presii ale pretului* vitezei* raportului si cantitatii> 1 hundred guests were invited. +etrol costs @ A.BC a litre in England. e3s cra;y driving at ADC !ilometres an hour. 'ou must ta!e this medicine four times a day if you want to get better. "here was a great deal of noise coming form the house next door. 5. cu substantive numarabile la singular pentru a $a $efinitii* a face afirmatii generale* e(clamatii sau can$ ne e(primam $orinte> 1 thesaurus is a dictionary of synonyms.

1'

1 house built of stone is stronger than a house built of wood. 1n apple a day !eeps the doctor away. ,proverb#owE #hat a pretty girl wal!ed by just now. 23d li!e a nice cool glass of beer. Artico.&. a / an si one 1. Atunci cTn$ numeri sau masori timpul* $istanta* greutatea* etc. se poate folosi fie aCan fie one pentru singular> Ex.: a & one pound, a & one million pounds 'ou can ta!e an& one hour for lunch. 2. /ar aCan si one nu Dnseamna Dntot$eauna acelasi lucru> Ex.: 1 box is no good. ,#e need a crate not a box-. *ne box is no good, we need two boxes. Artico.&. 5ero. &u se foloseste articol Dn urmatoarele cazuri> 1.in fata substantivelor nenumarabile sau numarabile la plural can$ se face o afirmatie generala )a$esea prece$ate $e $eterminanti ca> some, any, a piece of, a lot of etc.,> #ater 7uenches thirst on a hot day. +ollution in big cities is very worrying. /ogs ma!e good companions. "here is some luggage to be ta!en upstairs. 2s there any bread in the !itchen0 2.in fata substativelor abstracte can$ sunt folosite in mo$ generic> beaut7* +appiness* fear* +ope* ?no8le$ge* intelligence etc.B cu e(ceptia cazurilor can$ sunt folosite cu sens mai bine specificat> Fnowledge comes to us through our senses. /18: She got the job because she has a !nowledge of English. .eauty is in the eye of the beholder. /18: #hat a beautyE 3.in fata substantivelor proprii* nume $e persoane si numele unei companii* cu e(ceptia situatiilor can$ se vorbeste $e familie ca un tot> e wor!s for Microsoft. elen and :eorge +ar!er are coming to dinner tonight. /18: "he +ar!ers are coming to dinner tonight. pentru a vorbi $espre sporturi* in fata numelor $e ec+ipe etc> e loves football and supports Manchester 6td. inaintea meselor zilei> #here did you have brea!fast & lunch & dinner0 inaintea cuvintelor home, church, university, prison, hospital, market etc. atunci can$ ele reprezinta o institutie sau o i$ee generala. T!E se foloseste totusi atunci can$ se face o referire speciala la locul respectiv> 1l )apone was arrested and put in prison for tax evasion. ,ne referim nu la o anumita inchisoare, ci la institutieis mother went to the prison once a wee! to visit him. ,aici ne referim la acea inchisoare unde se afla 1l )aponeMy mother goes to church every Sunday. ,biserica in sensul de institutie, serviciu religiosShe sometimes goes to the church near the 8oyal +alace. ,acea biserica anume-. *ur 6niversity is ABC years old. ,institutia universitatiiEmma and .en often go to the university to tal! to their professor. ,la o universitate anume, in cladirea ei-

11

2. PREPOZITIA > PREPOSITIONS 1. Pre-o5itia 0e .oc H se foloseste cu 3er*e statice> to beCto sta7Cto e(istCto stan$* etc. in F in* la* pentru s-atii )ari 2(> " live in Euc+arest. at F in* la* pentru s-atii re0&se 2(> " live at Sinaia. Eit/in F in ca0r&.+ -entr& s&-rafete restranse 2(> A lot of 8or$s +ave been sai$ 8it+in t+ese 8alls. a1ainst F rezemat 2(> .+e man is against t+e 8all. F impotriva 2(> Oe are against t+em. on F pe )pozitia pe o suprafata, 2(> .+e boo? is on t+e table. Pentru apropiere> ime$iata> ne?t to* c.ose to* *esi0e apropiere> near* near *7* *7 Pozitia pe verticala> o3er F $easupra &n0er F $e$esubt )fara ra-ortare .a &n -&nct fi?, a*o3e F $easupra *e.oE F $e$esubt )c& ra-ortare .a &n -&nct fi?, 2(> above zero* belo8 t+e 8ater level &n0erneat/ F punctul cel mai $e os on to- of F punctul cel mai $e sus -rin atin1ere# 2(> .+e green boo? is un$erneat+. )este cea mai $e os carte, Pozitia pe orizontala> in front of F in fata *e/in0 F in spate )pt .&cr&ri pentru a in$ica -o5itia,2(> .+e tree is in front of t+e +ouse. after F $upa *efore F inainte )pt oa)eni* pentru a in$ica or0inea,2(> "Zm before 7ou at t+e 9ueue *etEeen F intre 2 a)on1 F printre )mai mult $e 2, '. Pre-o5itia 0e )iscare H se foloseste n&)ai c& 3er*e 0e )iscare to F la* catre )pp atingerea punctului, 2(> " go to sc+ool. toEar0s F la* catre )nu pp atingerea punctului, 2(> " go towards office. Into F in )pp patrun$erea intr5un spatiu, 2(> Put t+e bag into t+e +ouse. Onto F pe )pp miscarea pe o suprafata orizontalaBse pune HonI$aca sta,.+e cat is running onto t+e floor. a.on1 F $e5a lungul )pp miscarea pe o suprafata plana si lunga, 2(> "Zm 8al?ing along t+e beec+. t/ro&1/ F prin )pp tra3ersare si -atr&n0ere, 2(> " 8al? through t+e par?. across F tra3ersare n& si -atr&n0ere# 2(> " run across t+e street. a*o&t F prin )arata o miscare ne$efinita,2(> " 8al? about to8n )prin oras* fara un tel precis, aro&n0 F in urul )pp o miscare circulara, 2(> " $ance around t+e fire. o&t of F pp iesirea $intr5un volum 2(> Qet out of m7 +ouse. off F pp $esprin$erea $e o suprafata 2(> .+e plane ta?es off. &-Han0H0oEn F in sus si in os pe un plan vertical 2(> .+e c+il$ren run up5an$5$o8n t+e stairs. fro) F $e la* $e pe* $in 2(> .a?e it from m7 bag. -ast F .an1a -- a-ro-ierea i)e0iata -rin )iscare , 2(> " $rive past t+e universit7 )si nu near the universityE* pt ca sunt in miscare,

12

,. Pre-o5itia 0e ti) in F pentru ani* .&ni.e an&.&i* anoti)-&ri* -erioa0e a.e 3ietii )in m7 c+il$+oo$,* in an&)ite )o)ente a.e 5i.ei )in t+e morning* in t+e afternoon* in t+e evening, at F pentru ora )at 1' oZcloc?,* in an&)ite )o)ente a.e 5i.ei )at noon* at mi$$a7* at mi$nig+t* at $us?,* pentru 3arsta )at t+e age of 15,* )ese.e 5i.ei )at lunc+ time,* c& Eee;H en0 )at t+e 8ee?5en$, si in sar*atori )at C+ristmas, on F cu 5i.e.e sa-ta)anii )on Sun$a7,* 0ata )on t+e 15t+ of Nune, si sar*atori.e )on C+ristmas $a7 F can$ este vorba $e ziua $e Craciun* nu $e toata perioa$a, *efore si after F inainte si $upa* c& ra-ortare .a &n -&nct fi? *7 F nu mai tarziu $e 2(> .r7 to arrive b7 ten. 0&rin1 F in timpul o3er F in ti)-&.+ 0ar -e -erioa0e sc&rte 2(> Lea$ it over t+e 8ee?5en$. t/ro&1/o&t > a.t/ro&1/ F $e5a lungul* $ar pe o prioa$a lunga $e timp 2(> Alt+roug+ t+e 7ears. 2. Iiferentiere intre -re-o5itii in ti)e on ti)e cu ceva timp inainte la fi( in t/e en0 at t/e en0 finall7* in cele $in urma la capatul )urmeaza un substantiv, in Eit/ pentru ceva cu care esti imbracat pentru o trasatura fizica 2(> A 8oman in trousers. A 8oman 8it+ long +air. as .i;e pentru rol* functie* pozitie pentru comparatie 2(> " 8or? as a teac+er. 2(> " tal? li?e a teac+er. )" am a teac+er, )" am an engineer, on a*o&t in legatura cu* folosit aca$emic $espre 2(> Qive me a boo? on 2conomics. 2(> 0etZs tal? about se(. 0&e to oEin1 to $atorita )$oar $upa Hto beI, $atorita )restul inafara $e Hto beI, 2(> -7 success is $ue to +er. 2(> G8ing to m7 8or? " succee$e$. o3er across pp traversarea peste un obstacol traversare pe os 2(> "Zm over t+e ocean. )cu avionul, 2(> "Zm across t+e ocean. )cu barca, 0es-ite in s-ite of $upa urmeaza C/ )nicio$ata sub., $upa urmeaza genitiv 2(> /espite t+e ba$ 8eat+er " left. 2(> "n spite of t+e ba$ 8eat+er " left. )a0e of F recunosc materialul 2(> ma$e of gol$ )a0e fro) F $e$uc ceva elemente 2(> t+e ca?e is ma$e from cocoa )a0e Eit/ F recunosc 1 element 2(> a c+ocolate ma$e 8it+ mil? )$ar laptele nu este elementul $e baza, in F in t+e morning* in t+e afternoon* in t+e evening at F at $a8n* at mi$nig+t on F -entr& orice )o)ent a. 5i.ei at&nci can0 e?ista &n atri*&t 2(> "n t+e morning $ar Gn a fine $a7 At nig+t $ar Gn a starry nig+t 4. Pentr& )iA.oace 0e .oco)otie *7 F cu orice mi loc $e transport* $aca n& este 0eter)inat 2(> b7 car* b7 bus* b7 plane )$ar on footE,

13

in F pentru a&to3e/ic&.e* $aca s&nt 0eter)inate 2(> in my father3s car* in t+e car that you bought me on F pentru toate celelalte in afara 0e a&to3e/ic&.e 0aca s&nt 0eter)inate 2(> on my father3s plane* on t+e tubeCsub8a7Cun$ergroun$

6. E?-resii c& Pre-o5iJii Pre-o5itia About )$espre,

E?-resii About t+e to8n5prin oraW About si( o[cloc?5Dn urul orei Wase A ourne7 about t+e 8orl$5o cVlVtorie prin lume About m7 +ea$5$easupra capului meu About all5mai presus $e orice*Dn primul rTn$ Across )$e5a curmeziWul sau $e5a .o 8al? across t+e street5a traversa stra$a latul, Across t+e roa$5peste $rum After )$upV, After $ar?5$upV lVsarea Dntunericului After brea?fast5$upV micul $e un After five o[cloc?5$upV ora cinci /a7 after $a75zi $e zi*zi $upV zi .ime after time5$eseori*foarte a$esea After t+eat5$upV aceea .+e $a7 after tomorro85poimTine Against5DmpotrivV*contra Against t+e la8s5Dmpotriva legilor A race against time5o cursV contra cronometru .o lean against a 8all5a se spri ini $e un perete Along5$e5a lungul Along a valle75$e.a lungul unei vVi Along t+e sea s+ore5$e5a lungul XVrmului Among5Dntre Among us5Dntre noi)cTn$ este vorba $e 3 sau mai multe persoane, Among +is frien$s5printre)Dntre, prietenii lui Among t+e most important reasons5printre cele m.imp.cauze)motive, Aroun$5Dmpre ur A trip aroun$ t+e contr75o cVlVtorie prin XarV .o sit aroun$ t+e table5a We$ea Dn urul mesei " 8ill come aroun$ ten5o sV vin pe la zece )Dn ur $e ora zece, At Fla At noon5la prTnz At $a7 brea?5la revVrsatul zorilor At sunset5la apusul soarelui*la asfinXit At ron$om5la intTmplare At 8or?5la lucru At t+e $oor5la uWV At t+e beginning5la Dnceput At t+e en$5la sfTrWit At t+e same time5Dn acelaWi timp At t+e age of5la vTrsta $e At first5la Dnceput At last5la sfTrWit*Dn cele $in urmV At full spee$5la vitezV ma(imV*cu toatV viteza At first sig+t5la prima ve$ere At 8+at timeY5la ce orVY At once5ime$iat At least5cel puXin At m7 $isposal5la $ispoziXia mea 14

E7fore5Dnainte

E7fore m7 e7es5Dnaintea oc+ilor mei E7fore one a[cloc?5Dnainte $e ora unu .o sail b7fore t+e 8in$5a naviga cu vTntul Dn spate Ee+in$)bi+ain$,5Dn spate Ee+in$ t+e clou$s5Dn spatele norilor .o +i$e be+in$ t+e $oor5a se ascun$e Dn spatele uWii Eelo8)bilou,5sub .o stri?e belo8 t+e belt5a lovi sub centurV Eelo8 sea level5sub nivelul mVrii Eelo8 t+e groun$5sub pVmTnt Eelo8 t+e average5sub nivelul me$iu Eeneat+5sub*mai os $e Eeneat+ one[s $ignit75sub $emnitatea cuiva Eesi$es5Dn afarV $e Pe +as t8o cars besi$es t+is5el are $ouV maWini Dn afarV $e aceasta Eet8een5Dntre* se foloseWte cTn$ Eet8een t+e t8o 8orl$ 8ars5Dntre cele $ouV rVzboaie mon$iale este vorba $e $ouV elemente sau An un$erstan$ing bet8een us5o DnXelegere Dntre noi $ouV persoane Ee7on$5$incolo $e Ee7on$ $oubt)$eaut,5fVrV Dn$oialV Ee7on$ t+e sea5$incolo $e mare Ee7on$ limits5peste limitV E75$e*$e cVtre*prin .o open b7 force5a $esc+i$e cu forXa .o travel b7 train5a cVlVtori cu trenul .o go b7 car5a merge cu maWina /a7 b7 $a75zi $e zi Step b7 step5pas cu pas /rop b7 $rop5strop cu strop Piece b7 piece5bucatV cu bucatV Gne b7 one5unul cTte unul .8o b7 t8o5$oi cTte $oi .o learn b7 +eart5a DnvVXa pe $e rost .o go b7 t+e post5office5a trece pe lTngV poWtV E7 force of circunstances5prin forXa Dmpre urVrilor .o sleep si$e b7 si$e5a $ormi unul lTngV altul 3or5pentru Qoo$ for foo$5comestibil .o leave for sc+ool5a pleca la WcoalV .o loo? for +elp5a cVuta a utor .o cr7 for +elp5a striga $upV a utor 3or a time5un timp*pentru un timp .o go for a 8al?5a merge la plimbare .o rea$ for pleasure5a citi $e plVcere O+at is t+is goo$ forY5la ce este bun VstaY 3or all t+e 8orl$5pentru nimic Dn lume .o +ave a taste for art5a avea gust artistic 3or t+is reason5pentru)$in, acest motiv 3or t+e sa?e of peace5Dn numele pVcii 2noug+)inag+, for t+e present5suficient $eocam$atV "[m sorr7 for 7ou5Dmi pare rVu $e tine)pentru tine, 3rom5$in*$e la 3rom first to last5$e la primul la ultimul 3rom +eaven to eart+5$e la cer la pVmTnt 3rom ba$)bea$, to 8orse5$in ce Dn ce mai rVu 3rom place to place5$in cTn$ Dn cTn$ 3rom morning to nig+t5$e $imineaXa pTnV seara 0ig+t from t+e sun5luminV $e la soare 15

"n5Dn

"nto5Dn*spre

"nsi$e5DnVuntru &ear5lTngV

A man free from care5un om liber $e gri i A man from t+e countr75un om $e la XarV .o be far from +ome5a fi $eparte $e casV 3rom t+eat point of vie85$in punctul acela $e ve$ere 3rom m7 point of vie85$in punctul meu $e ve$ere .o be release$ from prisom5a fi eliberat $in Dnc+isoare Seen from above5vVzut $e sus Seen from belo8)bilou,5vVzut $e $e$esubt Gn m7 8a7 from PiteWti to Euc+arest5Dn $rumul meu $e la P.la E .o tell one t+ing from anot+er5a $eosebi un lucru $e celVlalt "n t+e morning5$imineaXa "n t+e s+a$e)Wei$,5la umbrV "n t+e en$5la final "n t+e gar$en5Dn grV$inV "n +eaven5Dn cer "n spring5primVvara "n summer5vara "n fall5toamna "n 8inter5iarna .o be in $anger)$einger,5a fi Dn pericol .o lie)lai, in be$5a sta Dntins Dn pat .o live in t+e countr75a sta la XarV "n our centuri)auVr senturi,5 "n all seasons5Dn toate anotimpurile "n m7 7out+5Dn tinereXea mea "n +is memor75Dn memoria lui 2arl7 in t+e morning5$imineaXa $evreme "n t+e past5Dn trecut "n t+e future)fiuciVr,5Dn viitor "n come ust in time5a veni la timp .o ?eep)?ip,in min$)main$,5a Xine minte /one in +aste5fVcut Dn grabV .o put in min$5a5Wi pune Dn gTn$ .o put in or$er5a pune Dn or$ine "n general5Dn general .o 8or? in vain5a munci Dn za$ar .o be in pain5a fi Dn$urerat .o spea? in public5a vorbi Dn public .o ta?e in +an$5a lua Dn mTnV .o lea$ into error5a $uce Dn eroare .o get into $ifficulties5a $a $e greutVXi .o fall into t+e river5a cV$ea Dn rTu)lac, .o burst into tears5a izbucni Dn lacrimi .o get into trouble5a $a $e bucluc*belea*necaz .o pour 8alter into a glass5a turna apV Dn pa+ar "nsi$e t+e room5DnVuntrul camerei Pis is insi$e5el e DnVuntru &ear t+e sea s+ore5lTngV XVrm &ear at +an$5la Dn$emTnV*aproape &ear 7ou5lTngV tine 1!

Gf5$e

Gff5$eparte $e Gn5pe

Gver5peste

Past

A cro8n of gol$5o coroanV $e aur A floc? of s+eep5o turmV $e oi Par$ of +earing)+iring,5sur$*tare $e urec+i A boo? of proverbs5o carte $e proverbe .+e force of t+e 8in$5forXa vTntului A place of +onour5Dn loc $e onoare A man of mar?5un om Dnsemnat)important, A man of no importance5un om oarecare)fVrV importanXV, .o 8ear a$ress of sil?5a purta o roc+ie $e mVtase 0ove of a mot+er5iubire $e mamV -aster of t+e +ouse5stVpTnul casei A piece of paper5o bucatV $e +Trtie A frien$ of mine5un prieten $e5al meu .+e events of late5evenimentele $in ultimul timp "n $a7s of ol$5Dn zilele $e mult apuse Gf course5bineTnXeles*cu siguranXV*sigur cV $a Meep off t+e grass5nu cVlcaXi pe iarbV .o be off $ut75a fi liber*a nu fi la serviciu .o fall off t+e +orse5a cV$ea $e pe cal .o be on $ut75a fi $e serviciu .o sit on t+e grass5a sta pe iarbV Some goo$s)gu$z,on sale5niWte mVrfuri $e vVnzare Paus on fire5o casV Dn flVcVri .o go on foot5a merge pe os Gn a beautiful $a75Dntr5o zi frumoasV Gn suc+ a $a75Dntr5o astfel $e zi Gn t+is occasion)oc+ei en,5cu aceastV ocazie Gn certain con$itions5cu anumite con$iXii .o stan$ on tip toe5a sta Dn vTrful picioarelor .o be on lan$5a fi pe uscat Gn t+e 8+ole5Dn ansamblu*Dn general*Dn mare Gn an average5Dn me$ie .o be on +oli$a75a fi Dn vacanXV .o sit on a c+air5a sta pe un scaun .o pa7 on $eman$5a plVti la cerere .o pa7 on t+e spot5a plVti pe loc Gn t+e celing5pe tavan Gn a $esert islan$)ailVn$,5pe o insulV pustie Gn t+e point of5a fi pe punctul $e a Gver t+e roc?s5peste stTnci .o be +ea$ over +eels in love5a fi Dn$rVgostit lulea .o sta7 some8+ere)samuer, over nig+t5a sta un$eva peste noapte .o be famous all over t+e 8orl$5a fi celebru)cunoscut ,Dn toatV Xara .o coo? over t+e fire5a gVti la foc .o tremble all over5a tremura $in toate mV$ularele*a tremura tot Past +is compre+ension5peste puterea lui $e a DnXelege .o be past 8or?5a nu mai putea munci*a nu mai putea sV munceascV .o be past $anger)$einger,5a fi Dn afara pericolului Pave past one5unu Wi umVtate "t is past five o[cloc?5este trecut $e ora cinci 1#

Loun$5Dn urul

A roun$ table5o masV rotun$V A roun$ peg in a s9uare +ole5potrivit ca nuca Dn perete Loun$ t+e 8orl$5Dn urul lumii Since5$e*$e la Since four o[cloc?5$e la ora patru " +aven[t seen +im since5nu l5am mai vVzut $e atunci .+roug+5prin .o go t+roug+ t+ic? an$ t+in5a trece prin foc Wi apV .+roug+ t+e 8oo$5prin pV$ure .o at t+roug+ fear5a acXiona $e fricV All t+roug+ t+e nig+t5toatV noaptea*tot timpul nopXii .o go t+roug+ life5a trece prin viaXV .+roug+ 8+omY5prin cine .+roug+out t+is countr75$e5a lungul Wi $e5a latul acestei XVri .+roug+out our +oli$a7s5pe tot parcursul vacanXei noastre*tot timpul vacanXei noastre .ill5pTnV*pTnV la .o be up lill late5a se culca tTrziu*a nu se culca $evreme .ill $eat+ $o us part5pTnV ce moartea ne va $espVrXi .o5la*cVtre .o go to be$5a merge la culcare .o ta?e to 8ife5a lua $e soXie)nevastV, 3rom en$ to en$5$e la cap la cap 3rom +an$ to mout+5$e la mTnV pTnV la gurV .o come to an en$5a lua sfTrWit .o finis+5a termina*a se termina .o be 8et to t+e s?in5a fi u$ pTnV la piele .o count up to ten5a numVra pTnV la zece 3rom time to time5$in cTn$ Dn cTn$*$in timp Dn timp .o $ance to t+e musics5a $ansa $upV muzicV " $on[t 8ant toA5nu vreau 4n$er5sub 4n$er loc? an$ ?e75sub c+eie*sub pazV 4n$er t+e tree5sub copac .o s8im un$er 8ater5a Dnota sub apV .o be un$er arms5a fi sub arme .o be un$er a vo8)veau,5a fi sub un urVmTnt*a fi legat prin urVmTnt .o be un$er sentence of $eat+5a fi con$amnat la moarte 4n$er 8+at con$itionsY5Dn ce con$iXii 4n$er t+ese con$itions5Dn aceste con$iXii "n un$er ten minutes5Dn mai puXin $e 1' minute .o be un$er age5a fi minor .o be un$er treatement5a fi sub Dngri ire me$icalV a fi Dn tratament 4n$er m7 feet5sub tVlpile)picioarele, mele .+e ball rolle$ un$erneat+ a table5mingea s5a rostogolit sub o masV 4p5Dn susul*cVtre .+e ups an$ $o8ns of life5urcuWurile Wi coborTWurile vieXii*geutVXile vieXii .o run up t+e +ill5a alerga pe $eal Dn sus .o 8al? up a +ill5a urca un $eal Oa?e upA5trezeWte5te*scoalV5te 4ntil5pTnV la*pTnV Dn 4ntil t+e en$ of life5pTnV la sfTrWitul vieXii 4pon5 .o refuse upon t+e principle5a refuza $in principiu 4pon t+e top of t+e +ill5Dn vTrful $ealului 4pon our 8or$5pe cuvTntul nostru Oit+in5Dn*DnVuntrul*nu mai tTrziu .o ?eep 8it+in $oors5a Xine Dn casV $e Oit+in t+e la85Dn limita legii 1%

Oit+out5fVrV

Oit+in a 8ee?5Dn mai puXin $e o sVptVmTnV Oit+in our room5Dn interiorul camerei noastre .o be 8it+out +elp5a fi fVrV $e a utor .o come 8it+out $ela75a veni fVrV DntTrzTiere .o escape 8it+out $amage5a scVpa nevVtVmat .o come 8it+out fail5a veni sigur)negreWit, .o come 8it+out $oubt5a veni fVrV Dn$oialV "t goes 8it+aut sa7ng)seing,5se DnXelege $e la sine " 8ill leave 8it+aut +im5o sV plec fVrV el

PLGPG1"."" A.L"E4."V2 L20A."V2 S" PLG&4-2 L20A."V2 A. Pron&)e re.ati3e F forma> persoane obiecte S&*iect 8+o t+at 8+ic+ t+at Co)-.e)ent 8+o C 8+om t+at 8+ic+ t+at Posesi3 8+ose 8+ose

B. Pro-o5itii re.ati3e F e(ista $oua tipuri> 1. Subordonate relative calificative. 4tilizare> pronumele relative pot fi> subiect: .+e 8oman who & that +as re$ +air is m7 sister. All who & that met 2rica a$mire$ +er. Pe stu$ie$ t+e picture which & that $epicte$ t+e prince on +orsebac?. Oe never met an7one who & that li?e$ +im. &G.A> Pronumele calificative subiecte )8+o* 8+ic+* t+at, sunt uneori inlocuite in relativele calificative $e> 1. un participiu prezent> .+e roa$ 8+ic+ C t+at lea$s to Arlington +as been close$. \ .+e roa$ lea$ing to Arlington +as been close$. 2. un participiu trecut> .+e 8oman 8+o C t+at 8as caug+t stealing 8as arreste$. \ .+e 8oman caug+t stealing 8as arreste$. 3. un "&3"&"."V* $upa t+e onl7* t+e last* t+e first* t+e secon$ etc> .+e onl7 $river 8+o C t+at 8on t8ice 8as Pearson. \ .+e onl7 $river to 8in t8ice 8as Pearson. complement: S+e is t+e 8oman )8+o C t+at, 8e met last nig+t. .+e mil? )8+ic+ C t+at, " boug+t +as gone ba$. A.2&."2A Can$ este folosit cu functie $e complement* $e obicei prinumele relativ este omis )$upa cum se ve$e in e(emplele $e mai sus,. posesiv: .+ere is t+e musician 8+ose composition 8on first prize. O+ere is t+e +otel 8+ose manager is so famousY complement prepozitional )8+o* t+at sau 8+om se folosesc pentru persoaneB 8+ic+ sau t+at se folosesc pentru lucruri,> .+e man to 8+om " spo?e 8as ver7 ru$e. SA4> .+e man )8+om C 8+o C t+at, " spo?e to 8as ver7 ru$e. .+e sub ect in 8+ic+ +e is intereste$ is sociolog7. 19

SA4> .+e sub ect )8+ic+ C t+at, +e is intereste$ in is sociolog7. A.2&."2A Prepozitiile sunt $e obicei plasate /4PA verb in propozitia subor$onata* iar pronumele relativ se omite. 2. Subordonate relative explicative F forma> subor$onatele nu folosesc nicio$ata pronumele relativ t+at* nu omit nicio$ata pronumele relative* sunt intot$eauna separate prin virgule. 4tilizare> pronumele relativ poate fi> subiect: Gur neig+bours* 8+o are 9uite ol$* +ave a Neep. .+at $irt7 truc?* 8+ic+ loo?s aban$one$* is mine. complement: /r. Smit+* 8+om " met a 7ear ago* 8rites a 8ee?l7 column in t+e local ne8spaper. .+eir la8n* 8+ic+ 8as ne8l7 see$e$ in t+e spring* +as turne$ bro8n. posesiv: -7 gran$mot+er* 8+ose eig+tiet+ birt+$a7 8e celebrate$ in -a7* bro?e +er leg last 8ee?. Gur fence* 8+ose paint is peeling* loo?s terrible. complement prepozitional )8+om C 8+o se folosesc pentru persoaneB 8+ic+ se foloseste pentru lucruri,> .+e 8ante$ man* for 8+om t+e police are loo?ing* use$ to live in our to8n. SA4> .+e 8ante$ man* 8+om C 8+o t+e police are loo?ing for* use$ to live in our to8n. SA4> .+e 8ante$ man* t+e police are loo?ing for* use$ to live in our to8n. &G.A> O+ic+ se foloseste cu referire la o propozitie prece$enta> Nerr7 testifie$ t+at +e +a$ never met +er* 8+ic+ 8as a lie. O+at se foloseste cu sensul $e Hlucrurile care* ceea ceI> O+at Nerr7 sai$ 8as a lie. All C bot+ C fe8 C most C some K of K 8+om C 8+ic+ se refera la persoane si lucruri> .+e travellers* all of 8+om 8ere ill* 8ere +ospitalize$. .+e t8o "nca pots* bot+ of 8+ic+ 8ere museum pieces* 8ere stolen.

2'

4. CONCUNCTIA A. I&-a as-ect 1. Simple> but, if, and. 2. Compuse> however, unless, otherwise. 3. /e legatura> asGas, bothGand, eitherGor, neitherGnor, not onlyGbut also, whetherGor . 4. 0ocutiuni> as well as, as if )$e parca,* as though )$e parca-, for instance, that3s why, so long as )atata timp cat,. B. I&-a f&nctie 1. Ie coor0onare a, HandI 5 care leaga 5 propozitii intre ele 5 parti $e vorbire $e acelasi fel 2(> " go an$ sta7 t+ere for a 8ee? b, Has well asI 2(> " 8or? in a sc+ool as well as at +ome. c, HneitherGnorI 2(> " am neither in t+e ?itc+en nor in t+e bat+room. $, Hnot onlyGbut alsoGI 2(> " am not only intelligent but also prett7. e, Has wellI 2(> Pe is calm an$ goo$ as well. f, HeitherGorI 2(> .+e7 are either brot+er an$ sister or +usban$ an$ 8ife. g, HfurthermoreI )cu atat mai mult, 2(> " spea? 2nglis+* furthermore " 8oo$ li?e to visit 2nglan$. +, con unctii a$versative> but, while, whereas )pe cata vreme* tinan$ seama $e, F contrasteaza cu propozitia principala. 2(> " am tall but fat. " am tal?ing while 7ou are rig+ting. ?, con unctii $is unctive> or, else, or else )ori* cu alte cuvinte,* otherwise )altfel,. 2(> Ooul$ 7ou prefer coffee or teaY Please put 7our coat else 7ou get 8+et. 0earn 7our lesson ot+er8ise 7ou fail. i, con unctiile concluzive> conse7uently, on that account, so, then, that is why )iata $e ce,* therefore )$e aceea,. 2(> " +avenZt slept therefore&that is why " am tire$. , con unctii e(plicative> for example, for instance, namely, that is to say. 2(> Gnl7 one frien$ of mine left Lomania* namely 2la. " li?e $o a lot of t+in?s for instanceCe(ample rea$ing* $ancing* ] '. Ie s&*or0onare F acelea care intro$uc o propozitie secun$ara. 4nele $intre ele sunt specializate pe anumite tipuri $e propozitii. 2(> pt. concesive> through, although )$esi, pt. con$itionale> if pt. comparative> as if )$e parca,* as though pt. pre$icative sau pt. subiective* completive $irecte* attributive S&*or0onate -re0icati3e K intro0&se -rin> a, HwhatI ( 2(> .+e 9uestion is what " must rea$. b, HwhoI 5 2(> .+e 9uestion is who is +e. c, HwhereI ( 2(> .+e 9uestion is were " go. $, HwhenI ( 2(> .+e 9uestion is when " can come. e], whatever, whoever, that, why J S&*or0onate s&*iecti3e K intro0&se -rin( a, HthatI ( 2(> "t is necessar7 that 7ou s+oul$ un$erstan$ t+is rule. b, HwhatI 2(> "t $oesnZt matter what 7ou believe. c, HwhoI 2(> "t +asnZt be $eci$e$ who is t+e lea$er of t+e team. $, 8+ic+* 8+oever* 8+atever* 8+ic+ever* 8+en* +o8* 8+7* 8+ere* if* 8+et+er.

21

L&*or0onate co)-.eti3e 0irecte )cele cu forma $e complement,> if, that, whether, whatever, whoever, wherever, why, whichever. 2(> S+e sa$ t+at s+e 8as tire$. " $onZt ?no8 if 7ou leave Lomania. " $onZt ?no8 8+oever 8antZs m7 $og. " $o 8+atever 7ou 8ant me to $o. " ma7 ta?e 8+atever boo? 7ou 8ant. S&*or0onate in0irecte F intro$use prin> to whom, to what, to anyone, whoever. 2(> " ma7 give t+e flo8ers to whom 7ou 8ant. Rou interpret whatever s+e sa7s. S&*or0onate -re-o5itiona.e F intro$use prin> who, whom, whoever, whichever, how 0aca s&nt -rece0ate 0e o -re-o5itie. 2(> Rou $epen$ on what " sa7. Rou must approve$ of whatever s+e sa7s. S&*or0onate atri*&ti3e F intro$use prin> whose, which, whom, were, why, when, that. 2(> .+is is t+e 8oman who loves me. .+is is t+e man whose 8ife is prett7. .+is is t+e bo7 whom " greete$. S&*or0onate a03er*ia.e F intro$use prin> as, li!e, much as, how, in the manner, as if, as though, just. 2(> &o one spea?s li!e 7ou $o. .+e7 acte$ much as " tol$ t+em. )respectan$ ma oritatea celor spuse $e mine, S&*or0onate con0itiona.e F intro$use prin> if, on condition that, only if. 2(> " s+all come soon if&on condition that " fin$ m7 passport.

6. INTERCECTIA
Prin inter ectie se e(teriorizeaza sentimente* manifestari* sau se repro$uc sunete $in natura. "nter ectiile sunt scurte e(clamatii ca si > G+A* 4m sau A+A 2le nu au o valoare gramaticala reala* $ar le folosim c+iar $es* $e obicei mai mult in vorbire $ecat in scris. 2(emple> surpriza> Oo8A G+A 5 4auA bucurie> A+A Go+A 5 A+A mirare> G+ $earA "n$ee$A 5 Vai $ragaA "ntra$evarA a$miratie> O+e8A $ispret> Ps+a8A O+at a sameA 5 Ce pacatA aprobare> Oell $oneA 5 3oarte bineA manifestari $e vointa> G+A PelpA 0oo? outA C+eer upA 5 G+A A utorA Ai gri aA Capul susA zgomote> EangA Clic?A -iao8A 5 EangA ClicA -iauA "nter ectii ca ^erI si ^umI sunt cunoscute si ca inter ectii $e ezitare. 2le sunt e(trem $e folosite in engleza. Sunt folosite atunci can$ cineva nu stie ce sa spuna* sau iti in$ica faptul ca se gan$este la ce va spune.

22

M. AICECTIVUL > T!E AICECTIVE

For)a a0Aecti3&.&i A$ ectivele sunt invariabile. 2le nu Dsi sc+imba forma Dn functie $e gen sau numar. 2(.> 1 hot potato, some hot potatoes. Pentru a sublinia sau accentua sensul unui a$ ectiv se pot folosi very, really> 2(.> 1 very hot potato, some really hot potatoes. Po5itia a0Aecti3&.&i /e obicei a$ ectivul se aseaza Dn fata substantivului $eterminat> 2(.> 1 good movie. /upa verbe au(iliare ca to be, to become, to seem, to loo!, to taste, to appear, to feel, to !eep, to ma!e, to smell, to sound, to turn, etc> 2(.> "he movie is good. 'ou seem upset. "his cheese tastes different. /upa substantiv Dn e(presii fi(e> 2(.> the +rincess 8oyal, the +resident elect, the court martial CTteva a$ ective* ca $e e(emplu chief, main, poor )\unfortunate, stau numai Dn fata substantivului $eterminat> 2(.> "his is the main purpose of the meeting. "hat poor woman was living in a garage. Altele pot sta numai $upa un verb au(iliar> asleep, upset, awa!e, afraid, ali!e, alive, alone, annoyed, ill, well, sorry 2(.> e$s asleep. 2$m alone. 4nele a$ ective Dsi sc+imba sensul Dn functie $e pozitia pe care o ocupa. A$ ectivele involved, present, concerned au sens $iferit $aca sunt plasate Dn fata substantivului sau $upa acesta. 2(.> "hese are the people involved & concerned. ,the people who have something to do with the matter"hey had an involved discussion on the matter. ,detailed, complex2 am a concerned mother. ,worried, anxious"he list of the students present is outside, on the door. ,students who were there"he present status of the matter re7uires urgent attention. ,currentF&nctii.e a0Aecti3&.&i A$ ectivul ne spune mai multe $espre calitatile substantivul $eterminat. Pot e(prima> Sentimente sau calitati> 2(.> "hey ma!e an original couple. She is a single mother. &ationalitatea sau originea> 2(.> 8icardo is Spanish. is mother is 1rgentinean and his father is )anadian. 2 bought him a Swiss watch for )hristmas. /iferite caracteristici ale unui obiect>2(.> "he table is long. "he steel tray was a gift. VTrsta> 2(.> My hat is too old. 2 will buy another one. e is still very young, almost a boy. /imensiuni* marime si masuri> 2(.>K:one with the #indK is a very long film.

"hat boy is too tall. Culoarea> 2(.> 2 have a red jac!et to go with my new white s!irt. -aterie C material> 2(.> e wore a cotton shirt. 2t was a silver tray, not a steel tray. 3orma> 2(.> 1 rectangular envelope. 1 round table. Nu$ecati* pareri sau opinii> 2(.> :rammar is fascinating. "he show was entertaining. Or0inea a0Aecti3e.or Atunci cTn$ se folosesc $oua sau mai multe a$ ective pentru a $escrie acelasi substantiv* or$inea lor $epin$e $e functiile acestora. 2(ista mai multe variante* $ar cea mai obisnuita or$ine este> ValueCopinion* Size* AgeC.emperature* S+ape* Colour* Grigin* -aterial ValueCopinion Size AgeC.emperature S+ape Colour Grigin -aterial delicious, lovely, charming small, huge, tiny old, hot, young, little round, s7uare, rectangular red, blonde, blac! Swedish, <ictorian, )hinese plastic, wooden, silver

2(> a green round plastic buc!et & an elegant little 9rench cloc! & a small round wooden table Gra0e.e 0e co)-aratie Ca si in limba romana* a$ ectivul $in limba engleza e(prima o calitate si este asezat langa substantive* pe care il $etermina $ar in fata acestuia. /in punct $e ve$ere al mo$ului in care se formeaza gra$ele $e comparativ ale a$ ectivului englezesc se impart in 2 grupe> 5 a$ ective regulate F care formeaza gra$ele $e comparative $upa regulile fi(e 5 a$ ective neregulate F care au forme speciale pentru gra$ele $e comparative* in care* uneori $e sc+imba c+iar ra$acina cuvantului Qra$ele $e comparatie e(prima in general raportul unui a$ ectiv fata $e ceva sau starea ma(ima a acestuia. /e e(emplu> mai cal$* mai rapi$* cel mai bun. 2(ista trei gra$e $e comparatie ale a$ ectivelor> 1. pozitiv F a$ ectivul nu se sc+imba 2. comparative> a.$e inferioritate b.$e egalitate c.$e superioritate 3. superlative> a.relativ

b.absolut 1. -o5iti3 5 a$ ectivul nu se sc+imba 2. Sn limba engleza* co)-arati3&. )comparative, se poate forma in $oua mo$uri* in functie $e cate silabe are a$ ectivul. a- 1djective cu o silaba A$ ectivele formate $intr5o silaba formeaza comparativul a$augan$ Her la forma simpla* <a$ ectiv_simplu K 5er=. tall 5 taller )mai inalt,* blue 5 bluer )mai albastru, 5 A$ ectivele simple* formate $in <consoana K o vocala K consoana= vor $ubla consoana finala. fat 5 fatter )mai gras,* big 5 bigger )mai mare,* +ot 5 +otter )mai fierbinte, b- 1djective cu doua silabe A$ ectivele formate $in $oua silabe formeaza comparativul a$augan$ Her la forma simpla* <a$ ectiv_simplu K 5er= 5cuvantul more in fata* <more K a$ ectiv_simplu=. 5 er se a$auga $oar la a$ ectivele care se termina in> 57* 5l7* 5o8* 5le* 5er* 5ure sau la a$ ectivele> +an$some* polite* pleasant* common* 9uiet. "n rest* pentru celelalte* $ar si pentru acestea* se poate a$auga more in fata. 2(emple> 7ello8 5 7ello8er Cmore 7ello8 )mai galben, simple 5 simpler Cmore simple )mai simplu, ten$er 5 ten$erer Cmore ten$er )mai tan$ru, 5 A$ ectivele terminate in 57 vor inlocui 676 cu 6i6 inainte $e 65er6. +app7 5 +appier Cmore +app7 )mai fericit, C prett7 5 prettier Cmore prett7 )mai $ragut, c- 1djective cu trei sau mai multe silabe A$ ectivele formate $in trei sau mai multe silabe formeaza comparativul a$augan$ cuvantul more in fata* <more K a$ ectiv_simplu=. important 5 more important )mai important, e(pensive 5 more e(pensive )mai scump, 3. Ca si comparativul* s&-er.ati3&. )superlative, in limba engleza se poate forma $iferit* in functie $e cate silabe are a$ ectivul. a- 1djective cu o silaba A$ ectivele formate $intr5o silaba formeaza superlativul a$augan$ 5est la forma simpla* <a$ ectiv_simplu K 5est=. tall 5 tallest )cel mai inalt,* blue 5 bluest )cel mai albastru, 5 A$ ectivele simple* formate $in <consoana K o vocala K consoana= vor $ubla consoana finala. fat 5 fattest )cel mai gras,* big 5 biggest )cel mai mare,* +ot 5 +ottest )cel mai fierbinte, b- 1djective cu doua silabe A$ ectivele formate $in $oua silabe formeaza superlativul a$augan$ Hest la forma simpla* <a$ ectiv_simplu K 5est= sau cuvantul most in fata* <most K a$ ectiv_simplu=. 5 est se a$auga $oar la a$ ectivele care se termina in> 57* 5l7* 5o8* 5le* 5er* 5ure sau la a$ ectivele> +an$some* polite* pleasant* common* 9uiet. "n rest* pentru celelalte* $ar si pentru acestea* se poate a$auga most in fata. 2(emple> 7ello8 5 7ello8est Cmost 7ello8 )cel mai galben, simple 5 simplest Cmost simple )cel mai simplu, ten$er 5 ten$erest Cmost ten$er )cel mai tan$ru,

5 A$ ectivele terminate in 57 vor inlocui 676 cu 6i6 inainte $e 65est6. +app7 5 +appiest Cmost +app7 )cel mai fericit, prett7 5 prettiest Cmost prett7 )cel mai $ragut, c# A0Aecti3e c& trei sa& )ai )&.te si.a*e A$ ectivele formate $in trei sau mai multe silabe formeaza superlativul a$augan$ cuvantul most in fata* <most K a$ ectiv_simplu=. important 5 most important )cel mai important, e(pensive 5 most e(pensive )cel mai scump, 9orme neregulate 4rmatoarele a$ ective au forme $e comparativ si superlativ total neregulate )trebuie memorate asa cum sunt,> Po5iti3 Co)-arati3 S&-er.ati3 goo$ )bun, better )mai bun, best )cel mai bun, ba$ )rau, 8orse )mai rau, 8orst )cel mai rau, little )mic* putin, less )mai mic* mai putin, least )cel mai putin, ol$ )batran* in varsta, ol$er Cel$er )mai batran, ol$estCel$est)cel mai batran, muc+ Cman7 )mult Cmulte, more )mai mult Cmulte, most )cel mai mult Cmulte, far )$eparte, furt+er Cfart+er )mai furt+est Cfart+est )cel mai $eparte, $eparte, )omparatia adjectivelor Comparatia a$ ectivelor fata $e altceva )lucru* obiect* fiinta* eveniment* loc* etc, se poate forma in mai multe feluri. 5 t/e F s&-er.ati3e .+is is t+e ol$est t+eater in 0on$on. 5 Acesta este cel mai vec+i )batran, teatru $in 0on$ra. 5 co)-arati3e F t/an 5 Pentru a compara $iferentele $intre $oua obiecte* evenimente sau fiinte> Pe ma?es fe8er mista?es t+an 7ou $o. 5 2l face mai putine greseli $ecat faci tu. .+ailan$ is sunnier t+an &or8a7. 5 .ailan$a e mai insorita $ecat &orvegia. Albert is more +umbl7 t+an Art+ur. 5 Albert e mai smerit $ecat Art+ur. 5 as F a0Aecti3e F as 5 Comparative $e egalitate. Constructie folosita pentru a compara oameni* locuri* fiinte* evenimete sau obiecte* Dntre care nu e(ista $iferente> Peter is 2% 7ears ol$. No+n is 2% 7ears ol$. Peter is as ol$ as No+n. 5 Peter are 2% $e ani. No+n are 2% $e ani. Peter e la fel $e in varsta ca No+n. Lamona is as +app7 as Lap+ael. 5 Lamona e la fel $e fericita ca Lafael. A tiger is as $angerous as a lion. 5 4n tigru e la fel $e periculos ca un leu. H not as F a0Aecti3e F as 5 Se poate arata $iferentele $intre $oua substantive folosin$ contructia not soCas ...as> -ont Elanc is not as +ig+ as -ount 2verest. 5 -untele Elanc nu e la fel $e inalt ca muntele 2verest &or8a7 is not as sunn7 as .+ailan$. 5 &orvegia nu e la fel $e insorita ca .ailan$a. Sc+imbare $e valoare gramaticala A0Aecti3 S&*stanti3 big* small size )masura, long* s+ort lengt+ )lungime, broa$* narro8 brea$t+ )largime pt ceva concret, 8i$e* narro8 8i$t+ )largime pt ceva abstract, +ig+* lo8 +eig+t )inaltime, $eep* s+allo8 $ept+ )a$ancime,

+eav7* lig+t strong* 8ea?

8eig+t )greutate, strengt+ )putere,]]..etc.

Constructii cu comparativul $e egalitate> as brave as a lion * as blin$ as a bat * as blac? as coal * as bus7 as a bee * as cool as a cucumber * as clear as $a7lig+t * as $r7 as a bone * as eas7 as AEC * as fres+ as a $ais7 * as +air7 as a gorilla * as ma$ as a +atter )palarier, * as poor as a c+urc+5mouse * as silent as a grave * as 8ise as Solomon * as soft as sil? * as smoot+ as grass * as gentle as a lamb]].etc. Comparativul $e superioritate a$ scurte> a$ K er K t+an. -o$ificari ortografice> $aca a$ se termina in HeI* se a$auga $oar HrI Ex: nice J nicer $aca a$ se termina in H7I prece$at $e consoana* se transforma H7I in HierI Ex: pretty J prettier E?ce-tii( s/7 K s/7er > s.7 K s.7er > Er7 K Er7er stra)*# $aca a$ se termina in consoana prece$ata $e vocala* $ublez consoana finala Ex: big J bigger pt a$ lungi> more K a$ K t+an Ex: "he boo! is more interesting than the movie. A$ provenite $in latina sunt urmate $e HtoI si nu $e Ht+anI Ex: e is superior to me. Superlativul relativ a$ scurte> t+e K a$ Kest Ex: large J the largest C silly J the silliest a$ lungi> t+e mostK a$ Ex: "his is the most expensive thing. ATENTIE< 0&-a s&-er.ati3 &r)ea5a -re-o5itii.e NofO sa& NinO Ex: e is the best of all&the best in my group. ATENTIE< 0aca se face co)-aratie intre ' e.e)ente+ co)-arati3&. i)-.ica s&-er.ati3&.( t/e F co)-arati3 Ex: .etween you and me, 2 am the older. Superlativul absolut ver7 K a$ ver7 poate fi inlocuit cu> e(tremel7 * e(ceptionall7 * tremen$ousl7 * a8full7 ATENTIE< n& toate a0A a& 1ra0 0e co)-aratie+ &ne.e 0efinesc i0eea 0e &nitate oEn+ co)-.ete+ -ro-er+ -erfect+ )ar3e.o&s+ )a?i)&)+ )ini)&)#. A.te.e a& s&fi?e si -refi?e( e?tra K .ar1e > o3er K croE0e0 > s&-er K fine > &.tra K s/ort > -rice.ess Comparatia neregulata goo$ F better F t+e best C ba$ F 8orse F t+e 8orst C ill F 8orse F t+e 8orst man7 F more F t+e most C muc+ F more F t+e most C little F less F t+e least near F nearer F t+e nearest )cel mai apropiat,B ne(t )urmatorul, far F fart+er F t+e fart+est )in spatiu, C far F furt+er F t+e furt+est )in timp, late F later F t+e latestB t+e last )ultimul,B t+e latter )ult $in 2,. /intre 2* primul este Ht+e formerI* nu Ht+e firstI. up F upper F t+e upmost C in F inner F t+e inmost C out F outer F t+e outmost fore F former F t+e foremost C ol$ F ol$er F t+e ol$est ol$ F el$er F t+e el$est )$oar atributiv* pt membrii aceleiasi familii, Ex: My elder brother is older than me. ,fratele meu mai mare-

Constr&ctii a0Aecti3a.e 1, cu mult mai \ muc+C a lot K comparative Ex: 2t is much warmer today & a lot warmer today 2, $e $eparte cel mai \ b7 far K superlativ Ex: "his is by far the hottest day of the year. 3, $in ce in ce mai \ comp K an$ K comp Ex: 2t is warmer and warmer ATENTIE< -t a0A .&n1i se re-eta 0oar N)oreO Ex: 2t is more and more interesting. 4, cu cat mai*] cu atat mai] )t+e K comparativ ]t+e K comparativ, ATENTIE< E?-resia e o*.i1atori& sa se re-ete i0entic si 3er*&. Nto *eO .i-seste( Ex: "he more, the better ,cu cat mai mare, cu atat mai bineATENTIE< Mai )&.te a0Aecti3e care 0eter)ina ace.asi s&*stanti3 se 0es-art -rin 3ir1&.a. Iaca n& a-are 3ir1&.a intre e.e at&nci ce. care n& este &r)at 0e 3ir1&.a este a03er*. ATENTIE< Or0inea a0Aecti3e.or care 0eter)ina &n s&*stanti3 3a tine cont 0e ce.e s&*iecti3e -ri)e.e e?-&se# si 0e ce.e o*iecti3e i)e0iat .an1a s&*stanti3#. ATENTIE< Un a0Aecti3 -oate sa 0eter)ine si &n 3er*. Ver*&. 3a fi o*.i1atori& Nto *eO sa& orice a.t 3er* 0e -erce-tie care -oate fi in.oc&it c& Nto *eO. Ex: 2 am intelligent e loo!s happy sau e is happy. 1djectivul )alitativ A$ ectivele $in aceasta categorie sunt a$ ective care $escriu proprietati ale obiectelor ce pot avea gra$e* nivele* intensitati ale acelei proprietati. big )mare, * small )mic, * $r7 )uscat, * goo$ )bun, 1djectivul +osesiv A$ ectivele posesive sunt cele care arata o posesieB arata al cui e un obiect )al meu* al tau* etc ...,B invariabil ca forma si numar anuleaza articolul substantivului se aseaza in fata substantivului pe care5l $etermina forme> my, your, his, her, its, our, your, their Ex: My boo!. m7 boo? )cartea mea,7our boo? )cartea ta* cartea voastra, +is boo? )cartea lui, +er boo? )cartea ei, its boo? )cartea lui* ei 5` pentru lucruri* animale* abstractiuni, our boo? )cartea noastra, our boo?s )cartile noastre, 7our boo?s )cartile voastre, t+eir boo? )cartea lor, t+eir boo?s )cartile lor, Corespon$enta pronumelor posesive cu a$ ectivele posesive> Persoana Pron&)e.e -osesi3 A0Aecti3&. -osesi3 1st sin1&.ar -ine -7 'n0 sin1&.ar Rours Rour ,r0 fe)a.e# Pers Per ,r0 )a.e# Pis Pis ,r0 ne&ter# "ts "ts

1st -.&ra. 'n0 -.&ra. ,r0 -.&ra.

Gurs Rours .+eirs

Gur 7our t+eir

1djectivul /emonstrativ A$ ectivul $emonstrativ are numai 4 forme> Sin1&.ar P.&ra. C.oser t+is )acestaC aceasta, t+ese )acestiaC acestea, Fart/er t+at )acelaC aceea, t+ose )aceiaC acelea, anuleza articolul substantivului invariabil ca forma )-C3, se aseaza in fata substantivului pe care il $etermina $aca nu $etermina un substantiv $evine pronume $emonstrativ Ex: HthisI F aceasta* acesta )singular apropiere, HtheseI F acestea* acestia )plural apropiere, ambele merg cu HhereI. HthatI F acela* aceea )singular $epartare, HthoseI F acelea* aceia )plural $epartare, ambele merg cu HthereI. NOTA< In0e-artarea in s-ati& -res&-&ne si in0e-artarea in ti)-. Ieci that si those se 3or c&-.a c& trec&t&.. 2(> .+is boo! is goo$. )t+is \ a$ ectiv* boo? \ substantiv, .+is is a goo$ boo?. )t+is \ pronume, A0Aecti3&. intero1ati3 pozitie initiala in propozitie invariabil ca forma anuleaza articolul $etermina un substantiv forme> what, which, whose, how much, how many. /iferenta> what.&which #hich presupune selectie $intr5un numar limitat. Ex: #hich boy is your best friend0 #hat nu presupune selectie. Ex: #hat days of the wee! do you !now0 /iferenta how much & how many ow much presupune cantitatea si se foloseste pentru substantive nenumarabile. Ex: ow much money do you want0 ow many inseamna numar si se foloseste la substantive numarabile. Ex: ow many boo!s do you want0 A0Aecti3&. re.ati3 pozitie me$iana intro$uce o propozitie secun$ara invariabil $etermina un substantiv anulan$u5i articolul forme> whatever )fara selectie,* whichever )selectie $in numar limitat,* whose )a* al* ai* ale cui,. 2(> Rou ma7 ta?e 1C 8+atever boo?s 7ou 8ant 2C.

A0Aecti3&. ne/otarat SOME )unii* niste* vreo* cativa, 5 4tilizare> 1. "n propozitia enuntiativa urmat $e substantiv nenumarabil sau numarabil la plural. Ex: 2 have some money & friends. 2. "n propozitia interogativa in care se face o afirmatie sau o invitatie. Ex: #ould you li!e some coffee0 3. "n propozitia in care stiu sigur ca primesc raspuns pozitiv. Ex: Mother, can you give me some money0 4. "n propozitia interogativa in care intrebarea nu se refera la HsomeI. Ex: #hy are there so many people in some ,so many- restaurants0 5. "n propozitia negativa al carui sens este afirmativ. Ex: 2 never go home without buying some chocolate. !. Can$ poate fi inlocuitorul lui HcertainI. Ex: )ertain people&some people believe they are the best. ANP H este inlocuitorul lui Hso)eI in> 1. Propozitia interogativa la care nu stiu ce raspuns voi primi. Ex: 2s there any mil! left0 2. "n propozitia enuntiativa $ar cu sensul $e oricine, oricare, orice. Ex: 1ny boo! is good for you. 3. "n propozitia care contine un a$verb negativ $e genul> hardly, barely, scarcely )$e abia* cu greu* $eloc,. Ex: 2 hardly eat any bread ,nu mananc paine aproape deloc4. "n propozitia care contine HifI. )if \ incertitu$ine, Ex: 2f you find any boo!s, buy them. 5. "n propozitia care contine o e(presie $e in$oiala> maybe, perhaps. Ex: 2 doubt there are any good films in town. !. "n propozitia negativa in care verbul este negat. Ex: 2 haven3t any friends here. NO H Se foloseste numai in propozitia negativa in care verbul este la afirmativ. Ex: 2 have no friends here. EVERP )fara particularizare, Ex: Every day 2 go to my office. ,nu ma duc chiar in fiecare ;iEAC! F )cu particularizare, Ex: Each person has a name. ,fiecare, particulari;areEIT!ER F )fiecare $in $oi, NEIT!ER F )nici unul $in $oi, ATENTIE< I&-a each, every, either sa& neither r)ea5a s&*stanti3 n&)ara*i. .a sin1&.ar iar acor0&. c& 3er*&. se face .a sin1&.ar. 2(presii cu every si each 2ac+ ot+er \ unul pe altul )pp reciprocitate, 2ver7 bitCinc+ \ fiecare bucatica 2ver7 rig+t \ tot $reptul 2ver7 no8 an$ t+an \ $in can$ in can$ 2ver7 ot+er $a7 \ alternativ 2ver7 so often \ la interval regulat $e timp fara a sti e(act can$. SUC! )astfel, 5 4rmat $e substantiv numarabil la plural sau nenumarabil. Ex: 2 have such friends&information. SUC! A H 4rmat $e substantiv numarabil la singular. Ex: "his is such a man of honor.

ALL H 4rmat $e substantiv nenumarabil sau numarabil la plural. Ex: 1ll boo!s&information must be used. "!OLE H 4rmat $e substantiv numarabil la singular. Ex: 2 li!e the whole boo!. NOTA< Pt perioa$e $e timp se poate folosi si HwholeI si HallI Ex: 23m home all the morning& the whole morning. ,whole este cotat ca fiind mai puternicT!E OT!ER H 4rmat $e substantiv numarabil la singular sau plural. Ex: "he other child&children can swim. 2(presia H.+e ot+er $a7I \ some $a7s ago* cere obligatoriu trecutul. Ex: 2 was there the other day. ,1m fost acolo acum cateva ;ileOT!ER F 4rmat $e substantiv numarabil la plural. Ex: :ive me other examples. K /aca e prece$at $e HnoI poate fi urmat si $e numarabil la singular. Ex: 5o other man is as good as you are. ANOT!ER K substantiv la singular )$ifferent* in a$$ition, Ex: #ould you li!e another drin!0 4 vrei inca unul ,suplimentar- sau un altul ,diferit-0 BOT! K substantiv numarabil la plural )pt. $oi, Ex: 2 li!e both !ids (L acordul in plural .oth are intelligent. SEVERAL )ai multi intr5un numar ne$efinit, K substantiv numarabil la plural. Ex: #e spent several days there. MOST )ma oritatea, K substantiv numarabil la plural sau nenumarabil. Ex: Most boo!s&information can be read easily. ENOUG! ATENTIE< /aca e urmat $e substantiv nenumarabil sau numarabil la plural are pozitie mobila. Ex: 2 have enough money&money enough to be happy. ATENTIE< /aca e urmat $e substantiv numarabil la singular se aseaza $upa el. Ex: e is man enough to understand me.

8. AIVERBUL > T!E AIVERB A$verbele sunt cuvinte care ne spun mai multe $espre cum , unde, cMnd, cMt de frecvent sau Nn ce mOsura are loc o actiune. F&nctia a03er*e.or Astfel* a$verbele $etermina Dn general verbe> 2(.> "he bus moved slo!ly. )cumY, 2 am going home tomorro!. )cTn$Y, A$verbele pot $etermina> a$ ective> 'ou loo! absolutely fabulousE a$verbe> She played the violin extremely well. 'ou$re spea!ing too 7uietly. propozitii intregi> +erhaps we$ll see you a"ain next year. "n general a$verbul este terminat in Hl7I* $ar nu tot ce are Hl7I este a$verb. /e regula se formeaza $in a0Aecti3 F N.7O. Mo0ificari orto1rafice( 1. $aca a$ ectivul se termina in NeO* acesta se pastreaza Ne.7O 2(> nice F nicel7 2(ceptii> 0&e K 0&.7 0atorat# > tr&e K tr&.7 > E/o.e K E/o..7 2. $aca a$ ectivul se termina in N.eO* se transforma HeI in H7IC N.7O 2(> capable F capabl7 3. $aca a$ ectivul se termina in N..O* se a$auga $oar N..7O 2(> full F full7 4. $aca a$ ectivul se termina in NicO* se a$auga Na..7O 2(> automatic F automaticall7 5. $aca a$ ectivul se termina in N7O* in$iferent $aca este prece$at $e vocala sau $e consoana* se transforma in HiI si se a$auga Ni.7O 2(> prett7 F prettil7 ga7 F gail7 2(ceptii> s/7 K s/7.7 > Er7 K Er7.7 > co7 K co7.7 sfios# !. a$ ectivul Hgoo$I face a$verbul H8ellI NOTA( ca sa verific 05urile unui a$verb* il $esfac in a$ ectiv K l7 2(> usuall7 \ usual K l7 C bitterl7 \ bitter K l7 C a8full7 \ a8ful K l7 A03er*e care a& ' for)e c& ace.asi inte.es oricare 0in e.e este corect# 1. *ri1/t Q *ri1/t.7 '. so&n0 Q so&n0.7 ,. fair Q fair.7 4. ti1/t Q ti1/t.7 ,sunt echivalente4. 0ear Q 0ear.7 6. 0ea0 Q 0ea0.7 M. c/ea- Q c/ea-.7 2(> .+e sun s+ines brig+t C brig+tl7. NOTA( forma in Hl7I se va prefera totusi can$ a$verbul $etermina un a$ ectiv 2(> Pe is $ea$l7 tired. )si nu Hhe is dead tiredI,. A$verbul cheap se va folosi in loc $e cheaply $oar pentru a caracteriza activitati comerciale )to bu7* to sell* to get, 2(> S+e boug+t it c+eap. /ar Oe travele$ c+eapl7.

A03er*e c& ' for)e c& ' inte.es&ri 0iferite clean \ complet cleanl7 \ intr5o maniera curata clear \ e(act clearl7 \ intr5o maniera clara close \ apropiat closel7 \ in$eaproape $eep \ a$anc $eepl7 \ profun$ $irect \ $irect $irectl7 \ ime$iat $ue \ spre )la busola 2(> .+e7 8ent $ue Sout+. $ul7 \ punctual eas7 \ usor 2(> .a?e it eas7A easil7 \ intr5o maniera le era free \ gratis freel7 \ pe sleau* $esc+is full \ complet full7 \ pe scara larga* intr5o maniera e(tinsa +ar$ \ greu +ar$l7 \ $e5abia* cu greu* aproape $eloc

+ig+ \ sus +ig+l7 \ foarte ust \ tocmai ustl7 \ asa cum se cuvine late \ tarziu latel7 \ in ultima vreme large \ e(tins largel7 \ pe scara larga most \ ma oritatea mostl7 \ cu preca$ere near \ langa nearl7 \ aproape ca prett7 \ foarte prettil7 \ intr5o maniera $raguta rig+t \ e(act rig+tl7 \ cu precizie* clar s+arp \ fi( s+arpl7 \ intr5o maniera taioasa s+ort \ brusc s+ortl7 \ ime$iat

A03er*e si a0Aecti3e c& aceeasi for)a si inte.es 3ast* far* earl7* ali?e* alone* past* solo* straig+t* ne(t* little* outsi$e. NOTA( $aca a0Aecti3&. se ter)ina in N.7O+ el $evine a03er* prin contructia in a F a0A F )anner 2(> Pe is a frien$l7 person. C Pe spea?s to me in a frien$l7 8a7 C manner. A$ a$v co8ar$\las )substantiv, C co8ar$l7 \ las )a$ ectiv, C in a co8ar$l7 manner \ cu lasitate )a$verb, Gra0e.e 0e co)-aratie 5 se construiesc astfel> $aca a0Aecti3&. si a03er*&. a& aceeasi for)a* se comporta ca un a0Aecti3 sc&rt )gra$ele se fac cu NerO si NestI, 2(> " run fast C not so fast as C as fast as C faster t+an C t+e fastest of all C ver7 fast $aca a03er*&l se obtine $in a0Aecti3 F .7* face gra$ele $e comparatie ca un a0Aecti3 .&n1 )cu HmoreI si Hthe mostI, 2(> Pe runs 9uic?l7 C less 9uic?l7 t+an C as 9uic?l7 as C more 9uic?l7 t+an C t+e most 9uic?l7 of all C ver7 9uic?l7 Co)-aratia re1&.ata Ee.. K better F t+e best *a0.7 F 8orse F t+e 8orst )&c/ F more F t+e most far F fart+er F t+e fart+est F furt+er F t+e furt+est near F nearer F t+e ne(t

.itt.e F less F t+e least .ate F later F t+e last

C.asificarea a03er*e.or 1. A$verbe $e mo$ 2. A$verbe $e loc si $irectie 3. A$verbe $e timp* $urata si frecventa 4. A$verbe $e probabilitate 5. A$verbe $e gra$ A03er*e 0e )o0 A$verbele $e mo$ ne arata cum* in ce mo$ are loc o actiune. 2le se aseaza in propozitie $upa verb sau $upa complementul acestuia. fair.7 F foarte+ 0ar n& e?traor0inar7. 3airl7 se cupleaza intot$eauna cu a$ ectivul la gra$ul pozitiv. 2(> Rour stor7 is fairl7 interesting. R&ite F este mai puternic $ecat fairl7. Se foloseste can$ vreau sa fac o a-reciere fa3ora*i.a. 2(> .+is car is 9uite c+eap. NOTA ( can0 se refera .a a0Aecti3e sa& a03er*e care n& a& 1ra0e 0e co)-aratie+ NR&iteO ca-ata sens&. 0e a*so.&t+ co)-.et+ 0eHa 0re-t&.. 2(> Rour $ress is 9uite uni9ue. rat/er F se foloseste can$ am $e facut o a-reciere nefa3ora*i.a si sens&. este Q foarte+ neaste-tat 0e. Se foloseste numai cu caracteristici negative. Poate fi -rece0at si &r)at $e artico.&. NaO 2(> .+is car is rat+er e(pensive. 2(> .+is is a rat+er $ifficult e(ercise. .+is is rat+er a $ifficult e(ercise. -rett7 F foarte fa)i.iar+ intre -rieteni# 2(> "Zm prett7 tire$. 3er7 F 2ste cel mai cunoscut si se cupleaza cu orice )pozitiv* comparativ sau superlativ, 2(> " $o m7 ver7 best. Pe is ver7 muc+ faster t+an " am. )&c/ > a .ot \ se cupleaza cu co)-arati3&. 2(> Pe is muc+ faster t+an " am. *7 far \ se cupleaza cu s&-er.ati3&. 2(> Pe is b7 far t+e fastest of all. too F se cupleaza cu -o5iti3&. 2(> Pe is too fast. eno&1/ F se cupleaza cu pozitivul* $ar se aseaza $upa el 2(> Pe is fast enoug+ for a c+ampion. so F se cupleaza 5 cu much+ many+ little+ fe! F s&*stanti3 5 cu a0Aecti3 > a03er* .a -o5iti3 2(> "t is so difficult. " +ave so many frien$s C so much mone7. .+ere is so little time left. s&c/ F urmat $e 5 s&*stanti3 n&)ara*i. .a s1 -rece0at 0e NaO 5 0e constr&ctia a0Aecti3 F s&*stanti3 .a -. 2(> Pe is suc+ a man. C .+e7 are suc+ interesting persons. A03er*e 0e .oc si 0irectie &e arata un$e are loc actiunea verbului. Se aseaza in general $upa verbul principal sau complementul sau.

2(> /upa verb> 2 loo!ed everywhere.& %ohn loo!ed ...away, up, down, around... & 2$m going ...home, out, bac!... /upa complement> "hey built a house nearby. C She too! the child outside. A. #ere / there. Cu verbe $e miscare* here e(prima i$eea $e DnspreC cu C Dmpreuna cu vorbitorul* iar there contrariul* $eparte* fara participarea vorbitorului> 2(.> )ome here )\ spre mine, 2t$s in here )\ vino impreuna cu mine sa vezi, +ut it there )\ $eparte $e mine, 2t$s in there )\ $u5te singur sa vezi, 2(presii cu here/ there> down here, down there, over here, over there, under here, under there, up here, up there. B. A03er*e.e 0e .oc ter)inate @n $!ards 5 e(prima i$eea $e miscare Dntr5o anumita $irectie> 2(.> bac!wards, forwards, downwards, upwards, inwards, outwards, northwards, southwards, eastwards, westwards, homewards, onwards. )ats don$t usually wal! bac!wards. & "he ship sailed westwards. Ie retin&t< ToEar0s este -re-o5itie+ n& a03er*+ astfe. @ncGt 3a fi @ntot0ea&na &r)at 0e &n s&*stanti3 sa& -ron&)e( 2(.> e wal!ed towards the car. She ran towards me. C. A03er*e care e?-ri)a atGt .oc&. cGt si 0irectia > ahead, abroad, overseas, uphill, downhill, sideways, indoors, outdoors. A03er*e 0e ti)-+ 0&rata si frec3enta Arata can$ a avut loc o actiune $ar si $urata sau frecventa actiunii. CTn$> today, yesterday, later, now, last year /urata* pentru cTt timp> all day, not long, for a while, since last year CTt $e frecvent> sometimes, fre7uently, never, often, yearly /e obicei* a$verbele $e timp se aseaza la sfTrsitul propozitiei sau emfatic* la Dnceputul ei> 2(.> *ne of my children wrote to me yesterday. & Later the boy understood the story. A$verbele care in$ica $urata se aseaza la sfarsitul propozitiei> 2(.> S+e stayed in the house all day. & My mother lived in 9rance for a year. A03er*e.e 0e frec3enta e(prima frecventa unei actiuni si se aseaza $e obicei in fata verbului principal* $ar $upa verbele au(iliare )cum ar fi be, have, may, must,> 2 often eat vegetarian food. )in fata verbului principal, 'ou must always fasten your seat belt. )$upa verbul au(iliar must, 2 have never forgotten my first !iss. )$upa verbul au(iliar +ave si in fata verbului principal forgotten, 4nele a$verbe $e frecventa e(prima regularitatea inci$entei unei actiuni si se plaseaza la sfarsitul prepozitiei> "his maga;ine is published monthly. & e visits his mother once a wee!. A$verbe $e fecventa> fre7uently, generally, normally, occasionally, often, regularly, sometimes, usually. Ie retin&t< %et se fo.oseste in -ro-o5itii intero1ati3e sa& ne1ati3e. ave you finished your wor! yet0 5o, not yet. "hey haven$t met him yet. Still e?-ri)a i0eea 0e contin&itate. Se fo.oseste in -ro-o5itii -o5iti3e sa& intero1ati3e. 2 am still hungry. & /o you still wor! for the ..)0 A03er*e 0e ti)- &s&a.e( a1o F se foloseste can$ ra-ortarea se face fata 0e &n )o)ent -re5ent Ex: 2 saw her one hour ago.

NOTA< 0aca ra-ortarea se face fata 0e &n )o)ent trec&t+ in .oc 0e a"o se -&ne before Ex: 2 told her that 2 had met her one hour before. for F arata 0&rata &nei acti&ni fara a -re5enta )o)ent&. 0e ince-&t si sfarsit a. acti&nii . 2ste specific prezentului perfect simplu si continuu si trecutului perfect continuu. Ex: 2 haven3t met her for two years. NOTA< se -oate inta.ni si c& ti)-&. trec&t Ex: 2 was a student for two years ,23m no longer a student-. NOTA< -entr& -erioa0e .&n1i 0e ti)- for a1es+ for cent&ries# ATENTIE< n& se -&ne NforO 0&-a 3er*e.e( to .ast+ to ta;e+ to Eait+ to s-en0+ to sta7 Ex: 23ve been waiting ten minutes, ,si nu 23ve been waiting for ten minutes-. 2t lasts five seconds, ,si nu it lasts for five seconds-. since F arata ince-&t&. -erioa0ei fara a -reci5a 0&rata si )o)ent&. fina. . 2ste specific prezentului perfect simplu si continuu si trecutului continuu. Ex: 2 haven3t met her since Monday. A03er*e 0e si1&ranta si -ro*a*i.itate Acestea e(prima cat $e sigur este vorbitorul $e actiunea sau evenimentul pe care il relateaza> certainly, definitely, probably, undoubtedly, surely, maybe, obviously, perhaps, possibly, really. Se aseaza in propozitie intre verbul au(iliar si verbul principal. Ex.: e has certainly forgotten the meeting. Pentru o formulare emfatica sau o reliefare a afirmatiilor* se aseaza Dn $ebutul frazei> 2(.> &ndoubtedly, #inston )hurchill was a great politician. Ie retin&t< Surely ase5at .a ince-&t&. -ro-o5itiei insea)na ca 3or*itor&. este con3ins 0e a0e3ar&. &nei afir)atii+ 0ar incearca sa o*tina o confir)are > Surely you$ve got a bicycle0 A03er*e 0e 1ra0 Aceastea e(prima intensitatea sau gra$ul $e in$eplinire a actiunii unui verb* a$ ectiv sau a$verb> almost, nearly, 7uite, just, too, enough, hardly, scarcely, completely, very, extremely. 0ocul lor in propozitie este fie in fata a$ ectivului sau a$verbului pe care il $etermina* fie in fata verbului principal> 2(.> "he water was extremely cold. & e was 'ust leaving. & She has almost finished. (nou"h, very, too Enough inseamna 6pana la punctul necesar pentru a...6 si se plaseaza $upa a$ ectiv sau a$verb> 2s your coffee hot enough0 )a$ ectiv, C e didn$t wor! hard enough. )a$verb, "oo \ 6mai mult $ecat este necesar pentru...6 si se aseaza in fata a$ ectivului sau a$verbului> "his coffee is too hot. )a$ ective, C e wor!s too hard. )a$verb, <ery intareste sensul unui a$ ectiv sau a$verb si se aseaza in fata acestora> "he girl was very beautiful. )a$ ectiv, C e wor!ed very 7uic!ly. )a$verb, /e retinut< E?ista o 0iferenta i)-ortanta intre too si very( )ery e?-ri)a &n fa-t( #e speaks very *uickly. +oo s&1erea5a e?istenta &nei -ro*.e)e( #e speaks too *uickly ,for me to understand-. Alte a$verbe asemanatoare lui very> extremely, especially, particularly, pretty, rather, 7uite, fairly, rather, not especially, not particularly. Loc&ti&ni a03er*ia.e s&*st F after F s&*st $a7 after $a7 C 7ear after 7ear C mont+ after mont+ 0&rin1 F urmat intot$eauna $e substantiv. A nu se confun$a cu 8+ile )in timp ce,* care presupune actiuni paralele. /uring poate fi inlocuit cu HinI $aca se refera la perioa$e $e timp Ex: during my life 4 in my life

 fro) S to F poate fi inlocuit cu till* $ar nicio$ata cu until* pentru ca until nu presupune cunoasterea momentului $e sfarsit al actiunii 2(> 2 wor! until 2 die. ,nu stiu cand- & 2 get up at P o3cloc! and wor! till AC o3cloc!. NOTA< &nti. n& -oate fi c&-rins in e?-resia fro) S to in .oc 0e NtoO 9 NUMERALUL > T!E NUMERAL &umeralul reprezintV partea $e vorbire care e(primV o cifrV* numVrul sau or$inea obiectelor* tot ce e legat $e numere. /eseori $eterminV un substantiv si apare Dnaintea aceluia. 2(istV mai multe tipuri $e numeral* $intre care cele mai frecvent ulilizate sunt> &umeralul car$inal si &umeralul or$inal. "n afara $e acestea $oua* mai sunt numeralele> fractionar* colectiv* multiplicativ si $istributiv 1. N&)era.&. car0ina. H arata numarul* cantitatea &umeralul zero 1, zero \ pentru calcul matematic si pentru e(primarea temperaturii Ex: 2t3s ten degrees above ;ero. 2, love \ zero pentru e(primarea scorului la tenis )155' \ fifteen5love, 3, nil \ )not+ing, \ zero pentru e(primarea scorului la fotbal 4, naug+t \ zero can$ face parte $in partea zecimala a unui numar 5, o+ \ zero pentru numere $e telefon ' F zero )zero* null, /e la 1 la 12 avem forme $istincte 1 F one )unu, 2 F t8o )$oi, 3 F t+ree )trei, 4 F four )patru, 5 F five )cinci, ! F si( )sase, # F seven )sapte, % F eig+t )opt, 9 F nine )noua, 1' F ten )zece, 11 F eleven )unsprezece, 12 F t8elve )$oisprezece, /e la 13 la 19 avem )numeral simplu K HteenI,* la care accentul ca$e pe sufi( si HiI5ul este lung. 13 F t+irteen )treisprezece, 14 F fourteen )patrusprezece, 15 F fifteen )cincisprezece, 1! F si(teen )saisprezece, 1# F seventeen )saptesprezece, 1% F eig+teen )optsprezece, 19 F nineteen )nouasprezece, /e la 2' la 9' avem )numeral car$inal K Ht7I,* care este scurt si cu accentul pe prima silaba. Ex: =C 4 forty ,nu mai are HuIE2' F t8ent7 )$ouazeci, 3' F t+irt7 )treizeci,

4' F fort7 )patruzeci, 5' F fift7 )cincizeci, !' F si(t7 )saizeci, #' F sevent7 )saptezeci, %' F eig+t7 )optzeci, 9' F ninet7 )nouazeci, &umeralele compuse se scriu cu cratima Ex: =Q 4 forty(two Gne +un$re$ \ 1'' 5 Ca numeral nu poate avea plural* $ar are ca substantiv. 2ste substantiv can$> a, este urmat $e HofI> Ex: hundreds of pages b, nu $etermina alt substantiv> Ex: hundreds are here &umeralul compus peste suta se scrie cu prepozitia Han$I la englezi si fara la americani. 5 &umeralele care $enumesc sute* mii sau milioane sunt legate prin 6an$6 $e cele care $enumesc zeci si unitati. Ex: QAC 4 two hundred and ten 115 5 aCone +un$re$ an$ fifteen #35 5 seven +un$re$ an$ t+irt75five 3''% 5 t+ree t+ousan$ an$ eig+t 1'' F one +un$re$ )o suta, #'' F seven +un$re$)sapte sute, 1'''5one t+ousan$ )o mie, 3''' F t+ree t+ousan$ )trei mii, Gne t+ousan$ \ 1*''' 5 Aceleasi reguli ca la suta. Gne million \ 1*'''*''' 5 3ara HsI la .G230* $ar este corect si cu HsI )2 millions, in engleza. Gne billion \ 1*'''*'''*''' 5 Americanii zic milliard. 4tilizarea numeralului car$inal> 1, pentru e(primarea temperaturii )cu verbul Hto beI, 2, pentru calcule matematice> A$$ition )to a$$ \ a a$una, 2 K 3 \ 5 t8o plusCan$ t+ree isCareCe9uals five )acor$ul se face in sg si in pl, Subtraction )to subtract \ a sca$ea, 5 F 3 \ 2 five minusCta?e a8a7 is t8o )acor$ul se face $oar in sg, -ultiplication )to multipl7 \ a inmulti, 2 ( 3 \ ! t8o multiplie$ b7 t+reeCt8ice t+reeC3 times 2 isCareCe9uals si( )acor$ul se face in sg si in pl, /ivision )to $ivi$e \ a imparti, ! > 3 \ 2 si( $ivi$e$ b7 t+ree is t8o )acor$ul se face $oar in sg, Hremin$erI \ rest Loot \ ra$ical 5 cube root \ ra$ical $e or$inul 3 5 s9uare root \ ra$ical $e or$inul 2 Po8er \ putere -ore t+an \ ` 0ess t+an \ a 29ual to \ egal 4ne9ual to \ $iferit $e Parallel to \ paralel Perpen$icular to \ perpen$icular

Angle \ ung+i Lig+t angle \ ung+i $rept Straig+t angle \ ung+i $e 1%' gra$e Circle angle \ ung+i $e 3!' gra$e 2ven \ par G$$ \ impar 3, pentru e(primarea unitatii monetare> coin \ mone$a billCnote \ bancnota nic?el \ 5 centi $ime \ 1' centi 9uarter of a $ollar \ 25 centi +alf of a $ollar \ 5' centi 4, pentru unitati $e masura F la timpul potrivit )can$ primim "2', AAA 5, pentru e(primarea anilor> se citesc cifrele 2 cate 2* iar anii formati $in mai putin $e 4 cifre se citesc ca un numeral. NOTA< 5ero n& se citeste in ca0r&. acestor 2 cifre a.e ani.or Ex: ADCR 4 nineteen seven 5 era noastra )e.n., \ a.d. )ante $omini, sau in the year of Lord 5 inaintea erei noastre \ b.c. )before C+rist, !, pentru e(primarea numerelor zecimale )H$ecimal fractionsI,* intregul se citeste ca atare* punct in loc $e virgula* iar partea zecimala cifra cu cifra Ex: QC.CS 4 twenty point naught three NOTA< 0aca intre1&. este T1+ n& se citeste Ex: C.A 4 point one #, pentru e(primarea varstei )cu verbul Hto beI, Ex: 23m twenty ,years old- & 23m twenty years of age. Sau 23m aged twenty. Apro(imarea varstei se face cu> almost* about )aroun$,* over* un$er Ex: 23m in my twenties ,am doua;eci si- 23m mid(twenty ,QB ani%, pentru e(primarea numerelor $e telefon to $ial \ a forma un numar figure \ cifra slot \ orificiu pentru ban boot+ \ cabina telefonica receiver \ receptor long5$istance call \ convorbire la $istanta call collector \ convorbire cu ta(a inversa operator \ centralista e(tension \ interior to be t+roug+ \ a avea legatura to +ang on \ a ramane pe fir to +ang up \ a inc+i$e &umerele $e telefon se citesc cifra cu cifra cu e(ceptia cifrei repetate $aca este la inceputul sau la sfarsitul numarului. Legula nu se aplica pentru zero. 2(> 223#'' F $ouble t8o* 3* #* o+* o+ 9, pentru e(primarea orei> 5 formal 5 informal Ex: #hat3s the time0 #hat time is it0

a, b, c, $, e,

#hat3s the time by your watch0 My watch is fast 4 ceasul meu e inainte My watch is slow 4 ceasul meu e in urma My watch is wrong 4 ceasul meu nu merge bine My watch is bro!en 4 ceasul meu e stricat face \ ca$ran belt \ curelusa +an$ \ limba $e ceas )minutes +an$* secon$s +an$, Pentru ora e(acta> "tZs seven oZcloc? s+arp P-CA''.'' \ mi$nig+t 12.'' \ mi$$a7 "tZs +alf past ] )e si umate, "tZs a 9uarter pastCto ] )e si un sfertC fara un sfert, "tZs ten minutes pastCto )e siCfara zece, Gra oficiala> '%>'' \ o+ eig+t +un$re$ +ours 23>24 \ t8ent7 t+ree t8ent7 four

N&)era.e s-ecia.e( couple \ 2 )pt oameni si pt timp,B couple of minutes \ 2 minute pair \ 2 perec+e )pt imbracaminte* incaltaminte* unelte cu structuri paralele, 2(> a pair of s+oes 7o?e \ team \ 2 pentru animale 2(> a 7o?e of cattle \ 2 vite a team of o(en \ 2 boi brace \ 2 pentru vanat 2(> " +ave brace $uc? )am 2 rate salbatice, score \ 2' +alf a score \ 1' $ozen \ 12 gross \ 144 )12 $uzini, '. N&)era.&. or0ina. &umeralul or$inal in limba engleza se formeaza $e la numaralul car$inal prin $erivareB ca si in limba romana el e(prima or$inea intr5un sir si una $in functiile sale principale este sa e(prime $ara. &umeralul or$inal este intot$eauna prece$at $e articolul +otarat .P2. Pentru primele 3 cifre avem cuvinte speciale> 15 t+e first 25 t+e secon$ 35 t+e t+ir$ 4rmatoarele se $eriva cu a utorul terminatiei F.P2 15 t+e first)t+e 1st, 25 t+e secon$)t+e 2n$, 3 5 t+e t+ir$)t+e 3r$, 4 5 t+e fourt+ )t+e 4t+, 5 5 t+e fift+)t+e 5t+, ! 5 t+e si(t+)t+e !t+, # 5 t+e sevent+)t+e #t+, % 5 t+e eigt+)t+e %t+,

9 5 t+e nint+)t+e 9t+, 1' 5 t+e tent+)t+e 1't+, 11 5 t+e elevent+)t+e11t+, 12 5 t+e t8elft+)t+e 12t+, 13 5 t+e t+irteent+)t+e 13t+, 14 5 t+e fourteent+)t+e 14t+, 15 5 t+e fifteent+)t+e 15t+, 1! 5 t+e si(teent+)t+e 1!t+, 1# 5 t+e seventeent+)t+e 1#t+, 1% 5 t+e ei+teent+)t+e 1%t+, 19 5 t+e nineteent+)t+e 19t+, 2' 5 t+e t8entiet+)t+e 2't+, 21 5t+e t8ent75first )t+e 21st, 3' 5 t+e t+irtiet+ )t+e 3't+, 32 5 t+e t+irt75secon$ )t+e 32n$, 4' 5 t+e fortiet+ )t+e 4't+, 43 5 t+e fort75t+ir$ )t+e 43r$, 5' 5 t+e fiftiet+ )t+e 5't+, !' 5 t+e si(tiet+ )t+e !'t+, #' 5 t+e seventiet+ )t+e #'t+, %' 5 t+e eig+tiet+ )t+e %'t+, 9' 5 t+e ninetiet+ )t+e 9't+, 1'' 5 t+e +un$ret+ )t+e 1''t+, 1'15 t+e +un$re$ an$ first)t+e1'1st, 1''' 5 t+e one t+ousan$t+)t+e 1'''t+, Prescurtarea se face folosin$folosin$ cifrele care reprezinta numeralul 5 ultimele 2 litere Prescurtari> 1st* 2n$* 3r$* 4t+* ]21st* 22n$* etc. &G.AA Ht+I se aplica $oar ultimei cifre A -o$ificari ortografice> five F t+e fift+ eig+t F t+e eig+t+ nine F t+e nint+ t8elve F t+e t8elft+ t8ent7 F t+e t8entiet+ )K toate cele terminate in Ht7I, 4tilizarea numeralului or$inal> 1, e(primarea $atei )in 2 forme, a, lunaCziCan b, ziClunaCan 2, e(primarea or$inii intr5o insiruire Ex: enry the eighth , the first floor , the second #orld #ar 3, pentru numeralul fractionar )common fractionCvulgar fraction, numerator \ numaratorul )car$inal, $enominator \ numitorul )or$inal, Ex: A&S 4 one third NOTA< 0aca n&)arator&. U 1+ n&)itor&. 3a fi in -.&ra. Ex: Q&S 4 two thirds "ntregul \ t+e 8+ole 3ractia pe 1'' \ per cent

Procenta \ percentage

N&)era.&. 0istri*&ti3 5 Arata $istributia lucrurilor> &umeralul $istributiv ).+e /istributive &umeral, e(prima gruparea numerica a obiectelor. Se formeazV cu a ulorul lui b7 sau an$. one b7 one 5 unul cTte unul * t+ree b7 t+ree 5 trei cTte trei * b7 t8os 5 cTte $oi * b7 t+rees 5 cTte trei * t8o an$ t8o 5 $oi si cu $oi * t+ree an$ t+ree 5 trei si cu trei * Gne b7 one \ unul cate unul .8o at a time \ 2 o$ata * E7 t8os C in t8os \ cate 2 &ota> Apro(imarea numericV se e(primV prin> about )circa,* nearl7 )apro(imativ,* almost )aproape, /epVsirea unei cifre se e(primV prin> over )peste,* moret+an )mai mult $ecat C$e,* above )peste, N&)era.&. a03er*ia. 5 Arata $e cate ori se repeta o actiune> Gnce \ o $ata .8ice \ $e $oua ori Secon$l7 \ in al $oilea ran$ .+ree times \ $e trei ori 3irstl7 \ in primul ran$ .en times \ $e zece ori 3our times \ $e patru ori .+ir$l7 \ in al treilea ran$ .+e7 8oul$ go s8imming t+ree timea a 8ee? NOTA< n& e?ista NtEice )oreO+ ci NtEice as )&c/ asO Q 0e ' ori )ai )&.t N&)era.&. )&.ti-.icati3 5 Arata $e cate ori creste o cantitate> $ouble \ t8ofol$ \ in$oit )$e 2 ori, tenfol$ \ inzecit &umeralul multiplicativ ).+e -ultiplicative &umeral, arata masura Dn care creste o cantitate sau o actiune )2(.> $ouble t+e amount 5 $ublu sumei <sau 6$ubleaza cantitatea6=,. &umeralul multiplicativ are forme $iferite* Dn functie $e stilul familiar* te+nic* oficial etc. Dn care el este folosit. 5 Sn vorbirea curenta* numeralele multiplicative $e la 1 la 3 au urmatoarele forme> once )o$ata,* t8ice )$e $oua ori,* t+rice )$e trei ori, <3orma t+rice este Dnvec+ita=. 5 /e la numarul 4 Dn continuare* numeralele multiplicative se formeaza cu numeralul car$inal urmat $e substantivul times )ori* $ati,. 2(.> four times )$e patru ori,* eig+t times )$e opt ori,. 3orma cu 6times6 este folosita si Dn locul lui 6t+rice6> t+ree times. 5 Sn stilul literar* te+nic sau oficial* se foloseste numeralul multiplicativ format $in numeralul car$inal si sufi(ul 5fol$. 2(.> t8ofol$ )$ublu,* t+reefol$ )triplu,* a +un$re$fol$ )$e o suta $e ori, 5 Pentru unitatea 1* forma numeralului multiplicativ este si single* iar pentru 2 se foloseste* pe lTnga forma $ouble si t8ofol$. N&)era.&. fractionar &umeralul fractionar ).+e 3ractional &umeral,* numerele fractionare* arata una sau mai multe parti ale Dntregului.

2ste re$at sub forma unor fractii )1C3* 4C5,* iar cu litere se e(prima cu numaratorul numeral car$inal* iar numitorul* printr5un numeral or$inal* ca in urmatoarele e(emple> 1C3 5 one5t+ir$ )o treime, 2C5 5 t8o5fift+s )$oua cincimi, 3C4 5 t+ree5fourt+s )trei patrimi, 5 Can$ numaratorul e(prima o unitate mai mare $e 1* numitorul se scrie si se pronunta la plural )2C3 5 t8o5t+ir$s,. 3ractia )t+e fraction , F or$inara )vulgar, F zecimala )$ecimal, \aCone +alf )o $oime, \aCone t+ir$ )o treime, \aCone 9uarter \ a fourt+ )un sfert, \t+ree fourt+s\ t+ree 9uarters )trei patrimi, \nine over five +un$re$ an$ t8ent7 t++ree )noua supra cinci sute $ouazeci si trei, \4.53 F four point five t+ree )patru virgula cincizeci si trei, N&)era.&. co.ecti3 &umeralul colectiv ).+e Collective &umeral, arata ca obiectele sunt consi$erate Dn grup si nu izolat )couple \ $oi* $ouaB pair \ perec+eB team \ ec+ipa <peec+e* grupa=B 7o?e \ perec+eB $ozen \ $uziniB score \ $ouazeci,. 5 a pair of s+oes 5 o perec+e $e pantofi 5 t8o team of cattle 5 $oua perec+i $e vite 5 four 7o?e of o(en 5 patru perec+i $e boi 5 t8o $ozen of eggs 5 $oua $uzini $e oua N&)era.&. ne/otarat T/e In0efinite N&)era.# a number of \ un numar $e s lot of \ o multimeCgrama$a $e 0ots of \ man7 \ multi multe tens of \ zeci $e +un$re$s \ sute $e t+ousan$s of \ mii $e 0ots of people are 8al?ing in t+e par? )multi oameni se plimba prin parc,

PRONUMELE
F&nctia -ron&)e.&i Pronumele sunt cuvinte lipsite $e inteles $e sine statator. 2le nu $enumesc si nu aracterizeaza nimic* functia lor fiin$ aceea $e a inlocui un substantiv* facan$ astfel referire la o i$ee* obiect sau actiune mentionate anterior sau cunoscuta $e catre interlocutor. 2(.> %ohn did all the wor!. #e did all the wor!. .ho did all the wor!0 For)a -ron&)e.&i Pronumele au forme specifice in functie $e> N&)ar> singular 5 thisB plural F these Ca5> &ominativ 5 sheB Qenitiv 5 hersB /ativ 5 to herB Acuzativ F her Gen> masculin 5 heB 3eminin 5 sheB neutru 5 it Pronumele pot fi simple )you, which, many, sau compuse )everybody, whatever, no one,. C.asificarea -ron&)e.or 1. Personale 2. Lefle(ive 3. &e+otarate 4. /emonstrative 1. Pron&)e.e -ersona.e No)inati3 " 7ou Sin1&.ar +e s+e it 8e P.&ra. 7ou t+e7 Geniti3 mine 7ours +is +ers its ours 7ours t+eirs Iati3 )to, me )to, 7ou )to, +im )to, +er )to, it )to, us )to, 7ou )to, t+em Ac&5ati3 me 7ou +im +er it us 7ou t+em 5. Lelative !. /e Dntarire #. "nterogative %. Leciproce

ATENTIE< I se scrie intot0ea&na c& )aA&sc&.a. /ts -ron&)e# n& are a-ostrof. /t0s 3ine 0e .a it is sa& it has< For)e ar/aice si -oetice( pers. "" sg. 5 thou, thine, ,to- thee %ou / +hey i)-ersona. 5 putem folosi aceste $oua pronume pentru a vorbi $espre oameni in general. Ex.: %ou have to drive on the other side of the road in :reat .ritain. +hey say she$s very clever. /t 5 poate in$eplini o serie $e functii $e mare importanta>

/t i)-ersona. )in e(presii impersonale temporale* e(priman$ starea vremii* $istante sau in contructii pasive, 2(.> 2t$s R o$cloc!. 2t was spring. 2s it Monday0 ow hot it isE ow far is it to the station0 /t demostrativ 2(.> #ho is it0 2t$s the postman. 2t$s the children. '. Pron&)e.e ref.e?i3e Acestea insotesc un verb si se refera la subiect. Se folosesc atunci can$ subiectul si complementul $irect se refera la aceeasi persoana. 3orme> Sin1&.ar> myself, yourself, himself, herself, itself P.&ra.> ourselves, yourselves, themselves 2(.> 2 wanted to do it myself but he insisted on helping me. he fell off the ladder and injured herself. ,. Pron&)e.e ne/otarate Some, any, every se pot combina cu (one, (body, (thing pentru a obtine pronumele ne+otarate> anyone, anybody, anything, someone, somebody, something, everyone, everybody, everything. 1o poate forma impreuna cu (body sau (one pronumele> nobody, no(one. NOTA< Atat in en1.e5a *ritanica cat si in cea a)ericana+ -ron&)e.e ne/otarate anyone, anybody, someone, somebody, everyone, everybody, no$one s&nt 0in -&nct 0e 3e0ere 1ra)atica. .a sin1&.ar si tre*&ie fo.osite c& &n 3er* .a sin1&.ar. A.te -ron&)e ne/otarate( enough, few, fewer, less, little, many, much, several, more, most, all, both, every, each, any, either, neither, none, some. Ie retin&t< Iaca acestea for)e -rece0a &n s&*stanti3 n& )ai s&nt -ron&)e+ ci 0eter)inanti s&*stanti3a.i. 2(.> 9ew will be chosen> fewer will finish, Little is expected. 2. Pron&)e.e 0e)onstrati3 Pronumele $emostrative> this, these, that, those, such pot functiona atat ca pronume* cat si ca $eterminanti substantivali. 2(.> "hat is incredibleE )referring to somet+ing 7ou ust sa8, 2 will never forget this. )referring to a recent e(perience, Such is my belief. )referring to an e(planation ust ma$e, "his si these sugereaza i$eea $e apropiere temporala sau spatiala* pe can$ that si those sugereaza i$eea $e $epartare. 2(.> "hese ,panca!es sitting here now on my plate- are delicious. "hose ,panca!es that 2 had yesterday morning- were even better. "his ,boo! in my hand- is well written> that ,boo! that 2$m pointing to, over there, on the table- is trash. Aceasta i$ee $e $epartare se poate transforma c+iar in $ispret sau instrainare afectiva> 2(.> 1re you going to wear these0 ,"hey are awful. 2 do not li!e them at all.)an you belive 2 would have bought that0 4. Pron&)e.e re.ati3e Pronumele relativ face referire la un substantiv sau inlocuitor substantival mentionat in conte(tul aterior )antece$ent, si leaga propozitia sau grupul $e cuvinte care e(plica sau $a mai multe $etalii $espre substantivul antece$ent $e propozitia continan$ substantivul $eterminat. Pronumele relative sunt > who, whoever, which, that. 2(.> "he student !ho studies hardest usually does the best.

Alegerea corecta $intre which si that se inscrie printre cele mai frecvente nelamuriri ale stu$entilor la limba engleza. "n general* which se foloseste pentru a intro$uce propozitii care au natura $e paranteze* e(plicatii suplimentare $ar care pot fi inlaturate sau omise fara a sc+imba intelesul frazei. /in acest motiv propozitiile intro$use prin which sunt in general intre virgule. /in contra propozitiile intro$use $e that sunt consi$erate in$ispensabile sensului frazei si nu se vor pune intre virgule. #ho si formele sale se refera la persoane* which se refera la lucruri* iar that poate face referire la ambele. 2(.> "he man !ho hijac!ed the plane wanted to get to )uba "he couple !ho live next door have the radio on all night. "he team that won the championship received a great reception. "his is the program !hich won the pri;e. #e$ll plant new trees to replace those !hich fell. 6. Pron&)e.e 0e intarire "nsoteste substantive sau pronume personale pentru a le sublinia. Ca forma sunt i$entice cu pronumele refle(ive> Sin1&.ar> myself, yourself, himself, herself, itself P.&ra.> ourselves, yourselves, themselves 2(.> 2 myself don$t !now the answer. Mary did all this herself. Mary herself did all this. E?-resii( by myself \ singur* $e unul singur 2(.> 2 wor!ed by myself. M. Pron&)e.e intero1ati3 Pronumele interogative intro$uc intrebari* propozitii interogative $irecte sau in$irecte. For)e> who0 what0 which0 whose0 ,to- whom0 2(.>.ho said that0 .hose are those boo!s0 2 do not remember to !hom 2 gave my sweater. .hat happened0.hat$s the weather li!e0 8. Pron&)e.e reci-roce For)e> each other si one another. Se folosesc pentru a e(prima relatii $e reciprocitate intre fiinte* i$ei* lucruri. 2(.> 2f .ob gave 1licia a boo! for )hristmas and 1licia gave .ob a boo! for )hristmas, we can say that they gave each other boo!s. My mother and 2 give each other a hard time. "hey borrowed each other$s ideas. Ie retin&t< (ach other se refera .a 0o&a o*iecte+ -e can0 one another face referire .a )ai )&.t 0e 0o&a o*iecte sa& fiinte. 2(.> "he scientists in this lab often use one another$s e7uipment. oc!ey players hit one another 7uite fre7uently. Pron&)e.e NITO K f&nctii( 1. Pronume personal* persoana a treia sg.*gen neutru F folosit pentru obiecte Wi noXiuni abstracte* nepersonificate* animale nepersonificate Wi cVrora nu li se cunosc se(ul sau sunt luate Dn sens generic. Ex: ere is a boo!. 2t is very interesting. & ow ould is your baby0 2t is five months ould 2. Pronume personal5folosit pentru a in$ica> a. "impul dupO calendar sau ceas > "t is si( o[cloc? on t+e 4t+ of 3ebruar7. b. Scurgerea timpului: "t is getting la?e Fse face tTrziu

c. Starea atmosfericO> "t is getting $ar? Fse DntunericeWteB "t[s rat+er clou$7 Fmai $egrabV e Dnorat $. 9enomene meteorologice Ti naturale> "t is raining cats an$ $ogs FplouV cu gVleata)torenXial,B "t t+un$ers FtunVB "t lig+tens FfulgerVB "t is ten $egrees above zero Fsunt K1'b f. /istanUele: "t[snearl7 ten ?ilometres to Albota5sunt aproape 1' ?m pTnV la Albota. g. Starea lucrurilor Nn general> "t[s o? sau it[s all rig+tA 3. Pronume $emonstrativ )ec+ivalent cu .+at sau O+ic+ rsferin$u5se la ceva vVzut sau menXionat Dnainte, 2( > e expressed his sympathies JTi(a pre;entat condoleanUele 2t was nice of him ,to do that- JdrOguU din partea lui ,sO facO asta4. Pronume intro$uctiv a. "ntro$uctiv anticipativ 5 are rolul $e a intro$uce propo7iXia printr5un subiect formal $eoarece subiectul real este $eplasat $upV numele pre$icativ pentru a5l scoate Dn evi$enXV. Ex: 2t?s nice to see &seeing such a garden Jeste o plOcere sO ve;i o asmenea grOdinO. Subiectul real se poate e(prima prin> "nfinitivul lung F[to see[ ConstrucXii gerumviale G propoziXie subiectivV*$e obicei intro$usV prin con uncXia .+at. b. "ntro$uctiv $e DntVrire sau subliniere avTn$ rolul $e a sublinia foarte puternic sau $e a scoate Dn evi$enXV oricare parte a propoziXiei cu e(cepXia pre$icatului. Ex:2t?s +eter who&that solved all the problems.( +eter este cel care a re;olvat toate problemele. 5. Pronume nesemnificativ Ffolosit ca* complement $irect formal mai ales al unor verbe intranzitive. Acest tip $e pronume apare frecvent Dn engleza vorbitV. Ex: Shall we cab it to the station 0 JSO luOm taxiul pMnO la staUie. 5o,2? would rather foot it. J5u,prefer sO merg pe jos.

11. VERBUL > T!E VERB Verbul in limba engleza se prezinta sub 3 forme $e baza )verb1* verb 2* verb3, $e la care se formeaza timpurile mo$ului in$icativ. "n functie $e mo$ul $e formare a V2 si V3* verbele se impart in 2 mari grupe> 5verbe regulate F formeaza V2 si V3 cu a utorul terminatiei H2/I a$augata la V1 to 8or? 8or?e$ 8or?e$ )t, to love love$ love$ )$, to visit visite$ visite$ )i$, 5verbe neregulate F au forme speciale pt V2 si V3 in care* uneori* se sc+imba c+iar si ra$acina cuvantului .o 8rite 8rote 8ritten .o go 8ent gone .o +ave +a$ +a$ Sn gramaticV* 3er*&. este o parte $e vorbire care e(primV Dn general o aciune* ca $e e(emplu a alerga* a construi. .ot Dn categoria verbelor intrV i o serie $e alte cuvinte care* $ei nu e(primV aciunea propriu5zisV sVvDritV $e subiect* $in punct $e ve$ere morfologic se comportV i$entic. Astfel e(istV verbe care e(primV e(istena sau starea ) a fi* a sta,* recepionarea pasivV a unei aciuni e(terioare )a primi* a auzi,* o transformare )a crete* a $ispVrea,* etc. .ermenul verb vine Dn romTnete $in franuzescul verbe* cu acelai sens* i care la rDn$ul lui provine $in latinescul verbum )cuvDnt* verb,. Lomanii au preluat noiunea $in grecete* un$e r+ema avea acelai sens. /atoritV importanei sale $eosebite Dn comunicare* verbul este una $intre cele $ouV pVri $e vorbire prezente Dn toate limbile* cealaltV fiin$ substantivul. Sn multe limbi* inclusiv limba romTnV* cele mai scurte propoziii corecte gramatical i cu sens $e sine stVtVtor sDnt cele care conin un verb. Pe $e altV parte este remarcabilV creaia literarV 0e train $e nulle part )^.renul $e nicVieriI, a lui -ic+el /ansel* )publicatV Dn 2''4 sub pseu$onimul -ic+el .+aler,* care pe parcursul a 233 $e pagini nu conine nici un verb.

11.1. Ver*e.e a&?i.iare )to *e+ to 0o+ to /a3e, Sunt verbe $eosebit $e puternice Au forme $istincte pt. prezent si trecut "ntra in alcatuirea altor timpuri verbale> to be la toate formele $e continuu to have la toate timpurile perfecte &u5si pot forma participiul ne$efinit )forma in HingI, cu e(ceptia situatiei can$ verbul Hto +aveI pier$e sensul $e a avea* a pose$a si intra in alcatuirea alocutiunilor verbale ,to have a bath, to have a shower, to have a rest, to have tal!, to have a wal!, to have lunch,. "si fac singure interogativul prin inversarea cu subiectul "si fac negativul prin a$augarea negatiei HnotI "si fac singure intrebarea $is unctiva si raspunsul scurt Ex: e has a car. asn3t he0 'es, he has. .recutul verbelor au(iliare> Pt. to be F was la pers " si a ""5a singular* were pt. toate celelalte Pt. to have F had

VERBUL BE
E2 F OAS F E22& Afir)ati3 " am )"@m, Rou are )Rou@re, Pe is )Pe@s, S+e is )S+e@s, "t is )"t@s, Oe are )Oe@re, Rou are )Rou@re, sunteti .+e7 are ).+e7@re, Ne1ati3 " am not )"@m not, Rou are not )Rou aren@t, Pe is not )Pe isn@t, S+e is not )S+e isn@t, "t is not )"t isn@t, Oe are not )Oe aren@t, 5 Rou are not )Rou aren@t, 5 .+e7 are not ).+e7 aren@t, Intero1ati3 Am "Y Are 7ouY "s +eY "s s+eY "s itY Are 8eY Are 7ouY Are t+e7Y

4tilizare 1. pentru construirea timpurilor continue si a formei pasive> .+e ol$ man is ta!ing an afternoon nap. .+e bri$ge was destroyed b7 t+e eart+9ua?e. 2. pentru a e(prima e(istenta* starea fizica sau mentala sau alte informatii $espre o persoana sau un lucru> /r. No+nson is a $entist. Pe is calm an$ patient. 3. pentru a e(prima varsta> .+e bab7 is t8o mont+s ol$. Po8 ol$ are 7ouY 4. BE TO F INFINITIV> pentru a $a or$ineCinstructiuni sau pentru a comunica un plan> Rou are to finish 7our +ome8or? before $inner. )\ Rou must finis+], .+e c+airman is to give +is annual speec+ tomorro8. )\ Pe plans to give], 5. BE ABOUT TO F INFINITIV> pentru a in$ica viitorul ime$iat>

-eg is about to leave. )\ -eg is on t+e point of leaving., !. T!ERE F BE F SUBSTANTIV> pentru a in$ica e(istenta unei fiinte sau a unui lucru> "here are t8o pieces of ca!e left in t+e fri$ge. "here is a person outsi$e t+e $oor.

VERBUL IO
/G F /"/ F /G&2 Afir)ati3 " $o Rou $o Pe $oes S+e $oes "t $oes Oe $o Rou $o .+e7 $o Ne1ati3 " $o not )" $on@t, Rou $o not )Rou $on@t, Pe $oes not )Pe $oesn@t, S+e $oes not )S+e $oesn@t, "t $oes not )"t $oesn@t, Oe $o not )Oe $on@t, Rou $o not )Rou $on@t, .+e7 $o not ).+e7 $on@t, Intero1ati3 /o "Y /o 7ouY /oes +eY /oes s+eY /oes itY /o 8eY /o 7ouY /o t+e7Y

4tilizare> IO se foloseste atat ca verb au(iliar cat si ca verb propriu5zis. A. IO ca verb au(iliar> 1. pentru a forma negativul si interogativul prezentului simplu so trecutului simplu> .+e ?itten doesn3t pla7 8it+ strangers. C /id t+e7 go to t+e opera 7ester$a7Y 2. pentru a evita repetarea aceluiasi verb sau aceleiasi e(presii> -7 compan7 ma$e a profit last 7ear but "E- did not. C-ar7 t7pe$ t+at letter ver7 ba$l7. S+e certainl7 didA 3. pentru a sublinia un afirmativ sau imperativ> /o eat 7our vegetablesA C RouZre 8rong> " did pa7 7ouA E. IO ca verb propriu5zis F are sensul general $e a $uce la bun sfarsit* a realiza* a e(ecuta* a a$ministra* a pune in practica> Stu$ents s+oul$ do t+e e(ercises at t+e en$ of eac+ unit. CPe al8a7s does t+e ob 8ell. .+e office cler? did t+e transaction 7ester$a7. NOTA( A n& se conf&n0a IO c& MAVE< Ver*&. MAVE are sens&. 1enera. 0e a crea+ a -ro0&ce+ a constr&i+ a ca&5a+ a face sa fie sa& a -re-ara. Comparati> to $o someone a favour to $o oneZs best to $o goo$ to $o t+e $is+es to $o t+e s+opping to $o oneZs +ome8or? to $o a cross8or$ puzzle to $o oneZs $ut7 to $o 8ellCba$l7 to ma?e a frien$ to ma?e t+e be$ to ma?e mone7 to ma?e a rule to ma?e a mista?e to ma?e a mess to ma?e a living to ma?e fun of someone to ma?e oneself at +ome

VERBUL !AVE
PAV2 F PA/ F PA/ Afir)ati3 " +ave )"@ve, Rou +ave )Rou@ve, Pe +as )Pe@s, S+e +as )S+e@s, "t +as )"t@s, Oe +ave )Oe@ve, Rou +ave )Rou@ve, .+e7 +ave ).+e7@ve, Ne1ati3 " +ave not )" +aven@t, Rou +ave not )Rou +aven@t, Pe +as not )Pe +asn@t, S+e +as not )S+e +asn@t, "t +as not )"t +asn@t, Oe +ave not )Oe +aven@t, Rou +ave not )Rou +aven@t, .+e7 +ave not ).+e7 +aven@t, Intero1ati3 Pave "Y Pave 7ouY Pas +eY Pas s+eY Pas itY Pave 8eY Pave 7ouY Pave t+e7Y

4tilizare> !AVE se foloseste atat ca verb au(iliar cat si ca verb propriu5zis. A. !AVE ca verb au(iliar> 1. pentru a forma alte timpuri> +resent perfect: " have 8or?e$. +ast perfect: " had 8or?e$. 9uture perfect: " will have 8or?e$. +ast conditional: " would have 8or?e$. 2. !AI BETTER F INFINITIV fara TO )s+ort "&3"&"."V2,> .+e7 had better study +ar$ from t+e first $a7 of sc+ool. )"t 8oul$ be a goo$ i$ea if t+e7 stu$ie$ +ar$ from], RouZd better go +ome. )"t 8oul$ be a goo$ i$ea if 7ou 8ent +ome., 3. I "ONDT !AVE F COMPLEMENT F HING> " won3t have t+at dog sleeping on m7 be$A )" 8onZt permit t+at $og to sleep on m7 be$A, E. !AVE ca verb propriu5zis> 1. posesia> Anne al8a7s has a col$. C Anne doesn3t al8a7s have a col$. C /oes Anne al8a7s have a col$Y Can$ !AVE este urmat $e QG.* se intareste sensul posesiv. /ebbieZs got a lovel7 voice. C ave 7ou got a computerY 2. a manca* a bea sau a organiza> .+e t8ins usuall7 have $inner earl7. C -7 aunt -ar7 doesn3t have coffee often. C Gur neig+bours had a coc?tail part7 last 8ee?. 3. !AVE F COMPLEMENT F PAST PARTICIPLE> -rs. Lile7 had +er house painted. )-rs. Lile7 got someone to paint +er +ouse., -7 best frien$ has +is hair trimmed ever7 3ri$a7. )-7 best frien$ +as someone to cut +is +air ever7 3ri$a7.,

11.'. Ver*e.e )o0a.e Verbele mo$ale )-o$al verbs, e(prima atitu$inea vorbitorului fata $e ceva* actiunea $in ca$rul acestuia fiin$ vazuta ca posibila* probabila* necesara* obligatorie* $e $orit etc. 2(.> "t mig+t rain later. 5 S5a putea sa ploua mai tarziu. Verbele mo$ale englezesti se pot imparti in> Verbe notionale e(primann$ mo$alitatea. Acestea se comporta ca verbele obisnuite )8ant* 8is+* or$er* oblige* a$vise* inten$* mean* prefer* etc.,. 2(.> Pe 8ants to see t+e pla7. 5 2l vrea sa va$a piesa. Verbe mo$ale $efective )/efective -o$al Verbs,. Acestea e(prima $e asemenea mo$alitatea* $ar $in punct $e ve$ere formal* prezinta anumite caracteristici )can C coul$* ma7 C mig+t* must* +ave to* s+allCs+oul$* 8ill C 8oul$* oug+t to* be to* use$ to* nee$* $are,. Caracteristici > Verbe puternice Au forme $istincte pt. prezent si trecut &u au infinitiv lung )a$ica cu to in fata, Ex: 2 can ,fara to- go &u permit $upa ele verbe la infinitiv lung &u apar nicio$ata singure* cu e(ceptia raspunsului scurt &u pot avea forma in HingI. &u primesc 65s6 la persoana a """5a singular )cu e(ceptia lui 6be to6 si 6+ave to6,. Pe must see t+is pla7. 5 .rebuie sa va$a aceasta piesa. &u isi pot forma toate timpurile. Sunt $efective. 5 A$ica le lipsesc anumite forme verbale si $e aceea nu pot fi con ugate la toate mo$urile si timpurile. /ar ele pot fi folosite pentru re$area mai multor timpuri. " can +elp 7ou ne(t 8ee?. 5 Am sa te pot a uta saptamana viitoare. " coul$ s?ate 8+en " 8as a c+il$. Stiam sa patinez can$ eram copil. Au inlocuitori "si fac interogativul prin inversare cu subiectul. 3ormeaza singure interogativul si negativul fara a utorul au(iliarului 6$o C$i$6 )cu e(ceptia lui 6+ave to6,. "si fac negativul prin a$augarea negatiei HnotI "si fac singure intrebarea $is uncta si raspunsul scurt Verbele mo$ale nu pose$a particula infinitivala .G &u primesc particula .G $upa ele Cu unele e(ceptii* verbele mo$ale* nu au V2 si V3* $eci nu pot forma alte timpuri in afara $e prezent. Pentru a e(prima totusi mo$alitate la alte timpuri folosim inlocuitorii )substituentii, verbelor mo$ale V1 V2 V3 can coul$ 5 ma7 mig+t )in anumite cazuri, 5 -ust 5 5

CAN 4tilizare> 1. pentru a cere* a acor$a sau a refuza permisiunea* similar cu may* $ar mai putin formal> Rou can $rive at seventeen in t+e 4M. )an " borro8 7our pen* pleaseY "Zve left mine at +ome. Rou cannot go +unting out of season. NOTA( for)e a.ternati3e( Po& are permitted / are allo!ed to / may 0ri3e ar se3enteen in t/e UV. ATENTIE( .a ne1ati3+ could si mi"ht a& sens&ri 0iferite. 2(> Men could not be buil$ing t+e +ouse b7 +imself. )"t is impossible* it is too muc+ 8or?., Men might not be buil$ing t+e+ouse b7 +imself. )Pe is buil$ing t+e +ouse +imself* +e probabl7 +as +elp., 2. pentru a face referire la probabilitate* posibilitate sau imposibilitate in prezent* in trecut sau la con$itional> 0oo?* t+ereZs plent7 of sno8* 8e can go s?iing to$a7. 0etZs tr7 +is office* +e could be t+ere. Eill cannot $rive for a fe8 8ee?s* +eZs bro?en +is leg. 3. pentru a face referire la abilitate sau in$emanare in prezent* in trecut sau la con$itional> S+e is a great secretar7B s+e can t7pe ninet7 8or$s a minute. )an 7ou spea? 2nglis+Y .im is +opeless. Pe can3t even fr7 an$ egg. "f +e stu$ie$ +ar$er* +e could pass t+e e(am. &G.A> pentru alte timpuri* se foloseste be able to> S+e will be able to & has been able to t7pe 1'' 8or$s a minute. 4. co&.0 F INFINITIV -erfect* pentru a se referi la o actiune care nu a avut loc> Rou could have hurt 7our bac? lifting t+at +eav7 table. " could have driven 7ou to t+e airport* but " $i$nZt +ave m7 car. can$ nu stim $aca actiunea s5a petrecut sau nu> Pave 7ou seen m7 umbrellaY /a$ could have ta!en it. NOTA( for)e a.ternati3e( Rou might have hurt 7our bac? lifting t+at +eav7 table. Rou would probabl7 have hurt 7our bac? lifting t+at +eav7 table. "nlocuitori> to be able to* to be capable to MAP 4tilizare> 1. cu referire la evenimente sau actiuni posibile sau probabile in prezent* a$esea cu sens $e viitor. 2i"ht poate fi folosit pentru a sublinia o foarte re$usa posibilitate> .+ereZs a blac? clou$ above us. "t may rain. C Alice may get angr7 if 7ou tell +er. "f 7ou tr7 +ar$ enoug+* 7ou might convince +im to come. si cu forma continua> Call me after eig+t " may be wor!ing +ar$ late tonig+t. Ale( sa7s +e might be going on +oli$a7 8it+out +is parents t+is 7ear. &G.A> formele alternative sunt> Maybe it 8il rain. "t is li!ely to rain. Maybe Alice 8ill get angr7 if 7ou tell +er. Alice is li!ely to get angr7 if 7ou tell +er. 2. pentru a cere* a oferi sau a refuza permisiunea politicos> May " open t+e 8in$o8Y "t is ver7 +ot in t+is office.

Rou may go in to see t+e $octor no8. Rou may not smo?e in m7 car. &G.A> forme alternative> 1m 2 allowed to open t+e 8in$o8Y 'ou are not permitted to smo?e in m7 car. )an " open t+e 8in$o8Y )can poate fi si el folosit* $ar este consi$erat mai putin politicos, 3. cu !ell pentru a in$ica o foarte mare probabilitate> " t+in? it may well rain to$a7* loo? at t+ose blac? clou$s. .+e Qovernment may well $eci$e to raise t+e price of gas again. &G.A> forme alternative> " t+in? it is very li!ely to rain to$a7. .+e Qovernment is very li!ely to $eic$e to raise t+e price of gas. A.2&."2> may / mi"ht as !ell are alt sens> .+ere is not+ing interesting on .V t+is evening* " may & might as well +ave an earl7 nig+t. )\ /in moment ce nu este nimic interesant la .V* e mai bine sa ma $uc $evreme la culcare., 4. cu o constructie perfecta pentru a face referire la o presupunere in trecut> Eill isnZt at +is office* +e may have gone +ome earl7. Erian might not have been ?ille$ b7 Sall7. 5. cu o constructie perfecta pentru a face referire la ceva care s5ar fi putut petrece in trecut* $ar nu s5a petrecutB se poate folosi numai mi"ht> Rou might have burnt 7our +an$ 8+ile ta?ing t+at +ot tra7 out of t+e oven )but 7ou $i$nZt,. A lot of people* 8+o might have been save$* $ie$ 8+en t+e .itanic san?. !. 2(primarea unei inter$ictii 2(> People ma7 not bring $ogs into t+e +otel. #. 2(primarea unei urari 2(> -a7 all 7our $reams come true. %. /upa verbele Hto hopeI si Hto trustI 2(> 2 hope 7ou may fin$ tic?ets for t+e cinema. 9. 0a forma negativa are $oar forma Hmay notI )nu e(ista forma contrasa ma7nZt, 1'. 0a trecut are forma ma7 haveVparticipiu trecut si HmightI F mai ales pt con$itional. 11. "nlocuitori> Hto be allowed toI* Hto be permitted toI MUST 1. \ trebuie* arata obligativitatea 2(> " must go no8. 2. Arata o $e$uctie logica 2(> As s+e left at four s+e must be at +ome no8. 3. &egativ> mustn3t )nu trebuie,* needn3t )nu este necesar,. 4. .recut> must V have K participiu trecut si had to. 5. "nlocuitori> to have to, to be obliged to, to be compelled to )toate \ a fi obligat, !. /iferenta $intre must si have to. Must \` arata obligativitatea $in punctul meu $e ve$ereB ave to \` arata obligativitatea impusa $e altii. 2(> " must go no8. " have to 8ear uniform. NEEI 1. Are 2 valori> )a, verb le(ical* )b, verb mo$al. )a, Verb le(ical 5 este un verb regulat 2(> " need a ne8 car. /o " need a ne8 carY )b, Verb mo$al F se foloseste numai in propozitii interogative si negative.2(> 5eed s+e get up earl7Y S+e needn3t go t+ere. Atentie< Tot&si need se -oate inta.ni si in afir)ati3e ca )o0a. K -ro-o5itii in care e?ista 0e re1&.a never, hardly, barely, scarcely 2(> Pe hardly need mention +is name. 2. 2(ista 2 constructii cu HneedI consi$erate ar+aice.

a, -ust nee$s 2(> " must nee$s see 7our teac+er. b, &ee$s must F sugereaza i$eea $e sarcasm 2(> S+e nee$s must bring me no8 8+en " +ave ]

OUG!T TO 1. Arata obligativitatea morala $e a5si face $atoria 2(> " oug+t to go )nu are acelasi nuanta cu HmustI, 2. /aca e urmat $e have si verb la participiul trecut e(prima o $atorie care s5a in$eplinit 2(> Rou oug+t to have waited till 2 oZcloc?. 3. &u are forma $e sine statatoare $e trecut. Se formeaza> oug+t K +ave K participiu trecut K to 2(> Gug+t +ave invite$ to oin t+e part7. 4. &egativ> Houghtn3tI S!OULI H 2ste mai moale ca ought to 1. Arata o $atorie ca recoman$are* e cel mai slab $in cele care \ trebuie 2(> Rou s+oul$ rea$ t+is boo?. 2. Pt e(primarea supozitiei 2(> 3or +is age +e s+oul$ be taller. 3. 3olosit $aca e prece$at $e verbe ca> to suggest, to propose, to insist, to recommend, to advice 2(> " suggest t+at 7ou s+oul$ learn 2nglis+. 4. 3olosit can$ este prece$at $e o constructie impersonala> it is important& necessary& natural& better 2(> "t is important t+at 7ou s+oul$ un$erstan$. 5. 3olosit $upa constructii ca> so that, in order that, for fear that, lest )ca sa nu,. 2(> " got up earl7 for fear t+atC lestC so t+at " s+oul$ arrive in time. !. /upa verbe $e stari emotionale> to feel sorry for, to be delighted, to be annoyed )uimit,. 2(> " feel sorr7 t+at +e s+oul$ go bac?. "mi pare rau ca trebuie sa se intoarca. #. /upa e(presiile> don3t !now why, can3t thin! why, see no reason wh7 2(> " $onZt ?no8 8+7 7ou s+oul$ as? me t+at. "OULI 1. 3olosit pt. o cerere politicoasa 2(> Ooul$ 7ou give me 7our tel. numberY 2. 4rmat $e li!e ca sa aiba inteles mai politicos 2(> " 8oul$ li?e to meet 7ou. 3. Poate fi urmat $e HratherI sau HsoonerI pentru a e(prima preferinta 2(> " 8oul$ rat+er sleep t+an go for a 8al?. 4. Pt. a e(prima un obicei* actiune repetata in trecut 2(> " 8oul$ meet 7ou 8+enever " crosse$ t+e roa$. 5. Pt a e(prima probabilitatea 2(> .+e man 8oul$ be +is neig+bor. USEI TO 1. Arata un obicei trecut 2(> " use$ to visit m7 gran$ parents 8+en " 8as c+il$. 2. A nu se confun$a cu Hto be use$ toI care cere $upa ea verbul in HingI 2(> " am use$ to getting up earl7. )sunt obisnuit cu sculatul $e $imineata, IARE 1. Are 2 valori> )a, mo$alaB )b, le(icala. )a, Valoarea mo$ala F in propozitii negative si interogative. 2(> /are 7ou sa7 t+isY )in$raznesti sa spui asta,C " $arenZt go t+ere )nu in$raznesc sa merg acolo, )b, valoare ca verb le(ical in propozitii afirmative fiin$ verb regulat.

2(> " $are to as? 7ou about m7 $og. 2 dare say \ " suppose C " $are sa7 " 8ill invite t+em to $inner. C 2 daresay \ " accept " $aresa7 7ou are rig+t again. NOTA< Pt a e?-ri)a in0i1narea se fo.oseste e?-resia( #o! dare you 2(> Po8 $are 7ou come so lateY 11.,. Ver*e co-&.ati3e Verbele copulative )cunoscute sub numele $e copular verbs sau light verbs sau lin!ing verbs, sunt acele verbe care Wi5au pier$ut total sau parXial sensul le(ical Wi nu pot forma singure pre$icat. 2le formeazV pre$icate nominale alVturi $e un alt constituent* care poartV DncVrcVtura semanticV a pre$icatului respectiv i are funcia $e nume pre$icativ )$e obicei* un a$ ectiv sau substantiv,. 2(emple> 5 An$re8 is c.e3er. An$rei este inte.i1ent. 5 .+e grapefruit tastes so&r. 3ructul $e grapefruit este acr&. Verbele copulative stabilesc o legVturV Dntre subiectul propoziiei i numele pre$icativ. 2le sunt intranzitive i* DntrucTt nu $enotV aciuni* Dn marea lor ma oritate nu pot avea aspect continuu. Clasificarea verbelor copulative Sn funcie $e gra$ul $e slVbire a valorii le(icale* verbele copulative se Dmpart astfel> ". +o be )a fi, este verbul copulativ tipic )copula,* caracterizat prin cea mai mare golire $e coninut le(ical i* $atoritV acestui fapt* prin cele mai numeroase posibilitVi combinatorii> 5 A$ ectiv> -ic+ael is tall. -i+ai este 3nalt. 5 Substantiv> -ar7 is his mother. -aria este mama lui. 5 Qrup prepoziional> " a) in need of money. Am nevoie $e bani. )Sn romTnV nu mai apare pre$icatul nominal,. 5 G DntreagV propoziie> .+is is !hat / !ant. Asta este ceea ce vreau. .e copulativ poate avea aspect continuu* cu a$ ective non5statice* atunci cTn$ $enotV un comportament temporar> Rour c+il$ is bein" na&1/t7. Copilul tVu este o*ra5nic. )Sn romTnV nu mai sunt evi$ente $iferenele $e aspect, Atenie< CTn$ be are sensul se aflO* existO* se gOsete* are loc* atunci este verb pre$icativ* $eci poate forma singur pre$icatul verbal> 5 Some beautiful +ouses are on t+e outs?irts of t+e cit7. S&nt nite case frumoase la periferia oraului. 5 O+ere are m7 spectaclesY 4n$e5mi s&nt oc+elariiY "". Ver*e co-&.ati3e copula$like verbs# -aria. 1o.ite 0e sens .e?ica.. 2le se Dmpart Dn mai multe categorii semantice i au mai puine posibilitVi combinatorii )Dn general sunt urmate $e a$ ective sau substantive,> 5 verbe copulative incoative* care e(primV sc+imbarea unei stVri> *eco)e+ co)e+ fa..+ 1et+ 1o+ 1roE+ t&rn 5 .+e leaves /a3e *eco)e 7e..oE. 3runzele s5au DngVlbenit. 5 .+e +eat in t+e room /a0 *eca)e &n*eara*.e. CVl$ura $in camerV $evenise insuportabilV. 5 All +is $reams /a3e co)e tr&e. .oate visurile i s5au Dmplinit. 5 .+e c+il$ren fe.. as.ee-. Copiii au a$ormit. 5 "t Eas 1ettin1 0ar; 8+en " arrive$. Se Dnsera cTn$ am a uns. 5 -7 fat+er is 1oin1 *a.0. .atVl meu c+elete. 5 S+e mig+t t&rn an e?ce..ent sin1er. S5ar putea $ove$i o cTntVreaV remarcabilV. verbe copulative aspectuale* care e(primV continuarea unei stVri> contin&e+ /o.0+ re)ain+ rest

5 .+e 8eat+er contin&e0 co.0 for a 8+ole 8ee?. Vremea a continuat sV fie rece pentru o sVptVmTnV DntreagV. 5 .+e scientistZs t+eor7 still /o.0s 1oo0. .eoria omului $e tiinV DncV stV Dn picioare. 5 Nane re)aine0 a Ei0oE. Nane a rVmas vV$uvV. verbe copulative poziionale* care e(primV poziia Dn spaiu> .ie+ .oo)+ -ass+ ran;+ sit+ stan0. 4neori sunt folosite cu sens figurat. 5 .+e boo? Eas .7in1 o-en on t+e $es?. Cartea zVcea $es+isV pe birou. 5 .+e castel .oo)e0 )enacin1 in t+e $istance. Castelul se profila ameninVtor Dn $epVrtare. 5 Pe -asses for a .earne0 )an. .rece $rept un om DnvVat. 5 Pis famil7 ran;s /i1/ in t+e communit7. 3amilia lui are o poziie DnaltV Dn comunitate. 5 No+n stan0s a.one among +is colleagues. No+n iese Dn evi$enV $intre colegii lui. verbe copulative ale aparenei> a--ear+ .oo;+ see) 5 .+e girl a--eare0 sa0. 3ata pVrea tristV. 5 Rou see) i... Pari bolnav. 5 .+e c+il$ .oo;s -a.e. Copilul pare pali$ la faV. verbe copulative care e(primV percepia senzorialV> .oo;+ fee.+ s)e..+ so&n0+ taste 5 Pis face .oo;e0 sa0. C+ipul Di era trist. 5 " fe.t tire0. -V simeam obositV. 5 .+e manZs voice so&n0e0 /oarse. Vocea bVrbatului era rVguitV. 5 .+is parfume s)e..s sEeet. Parfumul are un miros $ulce. 5 .+e ca?e tastes 0e.icio&s. PrV itura este $elicioasV. O*ser3aie. Verbele copulative care $enotV percepia senzorialV e(primV o stare i nu pot fi folosite la aspectul continuu $ecTt $acV Di sc+imbV sensul* e(primTn$ activitVi $eliberate> 5 .+e girl Eas fee.in1 t+e velvet. 3ata -i-Wia catifeaua. 5 .+e little bo7 is so&n0in1 t+e $rum. EVieelul cGntW la tobe. 5 " Eas s)e..in1 t+e flo8ers in t+e gar$en. Mirosea) florile $in grV$inV. 5 -ar7 Eas .oo;in1 at t+e cro8$. -aria -ri3ea mulimea. Verbele copulative pot fi i$entificate prin Dnlocuirea lor cu verbul to be. /acV acest lucru este posibil* atunci avem $e5a face cu un verb copulativ> 5 " fee. fine \ " am fine. 5 " am fee.in1 t+e soft velvet. "o feel Dn acest conte(t nu poate fi Dnlocuit cu to be* $eci nu este verb copulativ. )aracteristicile formale ale vervelor copulative 3ormarea interogativului i a negativului Cu e(cepia lui be* verbele copulative formeazV interogativul i negativul la timpurile prezent i trecut simplu cu a utorul verbului au(iliar to do> Afirmativ> Pe became an arc+itect. "nterogativ> Ii0 +e become an arc+itectY &egativ> Pe 0i0 not become an arc+itect. Verbul to be> Afirmativ> " am beautiful.

"nterogativ> Am " beautifulY &egativ> " am not beautiful. E?ce-ie> .e cere i el inseria lui do la imperativ negativ> IonZt be so naiveA "nversiunea cu subiectul Se observV cV be Di inverseazV poziia faV $e subiect Dn propoziiile interogative* pe cTn$ celelalte verbe copulative nu fac acest lucru. 1'.1. PREZENTUL SIMPLU > PRESENT TENSE SIMPLE Afir)ati3 SE K V1)sCes a """5a sg, Ne1ati3 SE K /G &G. )/G&Z., K V1 Intero1ati3 /G K SE K V1 K Y Afir)ati3 " 8or? Rou 8or? PeCs+eCit 8or?s Oe 8or? Rou 8or? .+e7 8or? Ne1ati3 " $o not )$onZt, 8or? Rou $o not )$onZt, 8or? PeCs+eCit $oes not )$oesnZt, 8or? Oe $o not )$onZt, 8or? Rou $o not )$onZt, 8or? .+e7 $o not )$onZt, 8or? Intero1ati3 X /o " 8or?Y /o 7ou 8or?Y /oes +eCs+eCit 8or?Y /o 8e 8or?Y /o 7ou 8or?Y /o t+e7 8or?Y

e(ceptie $e la regula sunt verbele Hto beI*Ito +aveI* verbele mo$ale )se formeaza interogativul prin inversarea si negativul a$augan$ particular &G. la forma afirmativa, 1. /esemneaza o actiune repetata ce $evine o obisnuinta 2. A$verbe specifice> usually, often, always, every, never 2(> 2ver7 $a7 " go to m7 office. 3. /esemneaza un a$evar universal valabil* o lege 2(. 3is+ s8im. 4. Cu valoare $e viitor can$ actiunea $epin$e $e un program. 2(> .+e train arrives tonig+t. 5. Pt actiuni pas cu pas )instructiuni $e utilizare* in$icatii regizorale* comentarii sportive, !. "n naratiune 2(> .+e bo7 enters t+e room* ta?es t+e ball an$ goes out. #. Pt actiuni care* $esi se $esfasoara in momentul vorbirii* nu au $urata )verbe non$urative,> to start, to end, to finish, to stop, to 7uite, to cancel, to !ill, to die, to shoot. %. Cu verbe $e perceptie senzoriala> to see, to hear, to taste, to smell, to sound, to feel etc. 9. Cu verbe $e perceptie mentala: to thin!, to reali;e, to remember, to forget, to remind, to suppose. 1'. Cu verbe $e perceptie afectiva> to li!e, to enjoy, to hate, to disli!e. 11. Se formeaza $in subiect K verb la infinitiv scurt B pentru pers """ sg se a$auga HsI 12. -o$ificari ortografice la persoana a """5a> a, /aca verbul se termina in HsI, HssI, HshI, HchI, HtchI, HxI, H;I sau HoI se a$auga HesI 2(> to go \` goes 8as+ \` 8as+es b, /aca verbul se termina in H7I prece$at $e consoana se transforma H7I in HiI si se a$auga HesI. 2(> cr7 \` cries

13. "nterogativul $oC$oes K subiect K verb la infinitiv scurt 2(> S+e cries a lot. /oes s+e cr7 a lotY 13. &egativ subiect K $onZtC$oesnZt K verb la infinitiv scurt 2(> S+e $oesnZt cr7.c 1'.'. PREZENTUL CONTINUU > PRESENT TENSE CONTINUOUS

Afir)ati3 SE K .G E2 K V1 K "&Q Ne1ati3 SE K .G E2 K &G. K V1 K "&Q Intero1ati3 .G E2 K SE K V1 K "&QK Y Afir)ati3 " am 8or?ing Rou are 8or?ing PeCs+eCit is 8or?ing Oe are 8or?ing. Rou are 8or?ing .+e7 are 8or?ing Ne1ati3 " am not 8or?ing. Rou are not )arenZt, 8or?ing. PeCs+eCit is not )isnZt, 8or?ing. Oe are not )arenZt, 8or?ing. Rou are not )arenZt, 8or?ing. .+e7 are not )arenZt, 8or?ing Intero1ati3 Am " 8or?ingY Are 7ou 8or?ingY "s +eCs+eCit 8or?ingY Are 8e 8or?ingY Are 7ou 8or?ingY Are t+e7 8or?ingY

1. /esemneaza o actiune ce se $esfasoara in momentul vorbirii )in t+is ver7 momentCno8Crig+t no8,2(> " am spea?ing no8. 2. Se foloseste in $escrieri 2(> .+e sun is s+inning. 3. Cu valoare $e viitor can$ actiunea $epin$e $e subiect 2(> " am leaving soon. 4. Pt. actiuni prezente paralele in $esfasurare )8+en* 8+ile,. 2(> O+ile " am tal?ing +e is sleeping. 5. Pentru actiuni care* $esi nu se $esfasoara in momentul vorbirii* constituie o rupere $e ritm. 2(> 2ver7 $a7 " get up at #* but on Sun$a7 " am getting up at 9. !. Pt. actiuni repetate care ma enerveaza 2(> S+e al8a7s eats fruits before soup. )constatare obisnuita, /ar S+e is al8a7s eating fruits before soup. )enervare, #. Se formeaza $in subiect K verbul to be K verb in HingI. )se con uga $oar Hto beI, Verbul in HingI \ participiu prezent si are urmatoarele mo$ificari ortografice.> a, /aca verbul se termina in HeI acesta ca$e inaintea lui HingI 2(> to $ance \` $ancing b, Verbele terminate in HieI transforma HieI in H7I 2(> to lie \` l7ing c, verbele terminate in consoana prece$ata $e vocala moale $ubleaza consoana finala 2(> to sit \` sitting < Sufi(ul HingI nu afecteaza H7I si HiI final al verbului 2(> to pla7 \` pla7ing to s?i \` s?iing %. verbe care nu primesc forme continui 5 verbe care e(prima activitati ale creierului> to un$erstan$* to ?no8* to rememberCremain$* to t+in? )poate sa apara in anumite momente* e(> visez la, 5 verbe e(priman$ sentimente> to love* to +ate* to li?e* to en o7* to $isli?e. 5 verbe e(priman$ stari permanente si altele> to measure* to cost* to mean* to 8eig+t.

1'.,. PREZENTUL PERFECT > PRESENT PERFECT SIMPLE Afir)ati3 SEK PAV2CPAS K V3 Ne1ati3 SE K /"/ &G. K V1 Intero1ati3 /"/K SE K V1Y

Afir)ati3 " +ave calle$ Rou +ave calle$ Pe +as calle$ S+e +as calle$ Oe +ave calle$ Rou +ave calle$ .+e7 +ave calle$

Ne1ati3 " +ave not call Rou +ave not call Pe +as not call S+e +as not call Oe +ave not call Rou +ave not call .+e7 +ave not call

Intero1ati3 Pave " call Y Pave 7ou call Y Pas s+e call Y Pas +e call Y Pave 8e call Y Pave 7ou call Y Pave t+e7 call Y

1, $esemneaza o actiune trecuta* care fie tocmai s5a inc+eiat* fie ca se $esfasoara intr5un timp $esc+is* ne$eterminat. Spre $eosebire $e trecut* care $esemneaza tot o actiune trecuta* la prezent perfect momentul inc+eierii actiunii nu trebuie sa fie cunoscut 2(> " sa8 +er 7ester$a7. )stiu can$ \` trecut, $ar " +ave seen +er latel7. )nu stiu can$ \` prezent perfect, 2(> /i$ 7ou see HQone 8it+ t+e 8in$IY )nu mai poti sa5l vezi, $ar Pave 7ou seen HAmerican PieIY )mai poti sa5l vezi, < $e multe ori la o intrebare in prezent perfect raspunsul vine in trecut $aca precizez momentul can$ a avut loc actiunea 2(> Pave 7ou met +erY Res* " +ave. " met +er an +our ago. )raspunsul trebuie sa contina H+aveI5ul $in intrebare* $ar trebuie sa precizez momentul* si atunci intra pe trecut,. Verbele se impart in> 5 regulate )a, 5 neregulate )b, a# Ver*e.e re1&.ate Au forma "" si forma """ i$entice* se formeaza cu sufi(ul He$I a$augata la forma infinitivului scurt -o$ificari ortografice> 1, $aca verbul se termina in HeI* a$auga $oar H$I

2, $aca verbul se termina in H7I prece$at $e consoana* transforma 7 in i si a$auga He$I 2(> cr7 F crie$ 3, $aca verbul se termina in HlI* il $ubleaza mereu 2(> travel F travelle$ cancel F cancelle$ 4, $aca verbul se termina in HicI* a$auga H?e$I 2(> panic F panic?e$ 5, $aca verbul se termina in consoana prece$ata $e vocala moale )vocala intre 2 consoane,* $ubleaza consoana si a$auga He$I 2(> to stop F stoppe$ *# Ver*e.e nere1&.ate Au forma "" si forma """ $iferite. V21" .AE20 0A 3"&A0 A$verbele specifice prezentului perfect "ntre cele 2 verbe )au(iliar si verb, avem 5 a$verbe $e frecventa $efinita> )often* sel$om* ever* never* usuall7* sometimes, 5 a$verbe $e frecventa in$efinita> ) ust* recentl7* alrea$7, 2(> " +ave just met +er. 7et F se aseaza $oar pe finalul propozitiei si numai in propozitii interogative si negative. "n interogative are sensul $e H$e aI> 2(> ave 7ou met +er 7etY )$aca ar trebui transpusa in propozitie afirmativa* H7etI ar $eveni Halrea$7I, \` " +ave alrea$7 met +er. "n negativa are sensul $e HincaI> 2(> " haven3t met +er 7et. for F timp $e )arata $urata actiunii* fara a preciza momentul $e inceput si $e final,. "n propozitie are pozitie aproape finala. 2(> " +avenZt met +er for 2 7ears. since F incepan$ $in )arata momentul $e inceput* fara a preciza $urata sau momentul $e final,. Pozitia este spre finalul propozitiei. 2(> " +avenZt met 7ou since -on$a7. < $upa HsinceI urmeaza intot$eauna trecut $aca mai urmeaza o propozitie 2(> " +avenZt met +er since " came. )este o actiune mai trecuta $ecat cea cu intalnirea, Pe pozitia finala mai avem a$v $e timp $esc+is )lately* today* this year C month C wee!,. < prezentul perfect corespun$e in romana trecutului )perfectul compus, 2(> A nins \ "t +as sno8e$ )nu stiu can$, /ar A nins acum o ora \ "t sno8e$ an +our ago. "nterogativul F avan$ in constructie au(iliarul Hto beI* se obtine prin inversia acestuia cu subiectul 2(> Pas it sno8e$Y &egativul F prin a$augarea negatiei HnotI la au(iliarul H+aveI 2(> "t +asnZt sno8e$.

1'.2. PREZENT PERFECT CONTINUU > PRESENT PERFECT CONTINUOUS Afir)ati3 SE K PAV2 C PAS )pers. a """5a sg., K V1 K "&Q Ne1ati3 SEK PAV2 C PAS )pers. a """5a sg., K &G.K V1 K "&Q PAV2&Z. C PAS&Z., Intero1ati3 PAV2 CPAS )pers. a """5a sg., K SE K E22&K V1 K "&Q K Y

Afir)ati3 " )"Zve, +ave been painting Rou +ave been painting S+eC+e +as been painting Oe +ave been painting Rou +ave been painting .+e7 +ave been painting

Ne1ati3 " +ave not been painting Rou +ave not painting S+eC+e +as not painting Oe +ave not painting Rou +ave not painting .+e7 +ave not painting

Intero1ati3 Pave " been paintingY Pave 7ou been paintingY Pas s+eC+e been paintingY Pave 8e been paintingY Pave 7ou been paintingY Pave t+e7 been paintingY

5 corespun$e in romana prezentului 2(> &inge $e 2 zile. )ninge \ prezentB de Q ;ile \ actiunea a inceput in trecut si continua pana in prezent, 5 $esemneaza o actiune trecuta care s5a $esfasurat necontenit si care fie tocmai s5a inc+eiat* fie se $esfasoara intr5un timp ne$eterminat 2(> "t +as been sno8ing for 2 $a7s. < se foloseste $oar cu verbe $urative F care au o $urata $e actiune )nu poti sa spui ca moare $e 2 ore, < se foloseste cu verbe meteo < are caracter subiectiv )nu pot spune $espre altul ca $oarme $e 2 ore, < cu> to wor! to live to study nu se poate folosi forma continua $ecat $aca precizez anumite con$itii 2(> &4 < F " +ave been 8or?ing all m7 life. )verb e(istential \ pleonasm, /A F " +ave been 8or?ing in t+is compan7 all m7 life. < $aca precizez $e cate ori s5a $esfasurat o actiune* nu mai pot folosi forma continua* pentru ca practic se fragmenteaza actiunea. 2(> Citesc cartea asta $e can$ am venit )nu stiu $e cate ori, " +ave been rea$ing t+is boo? since " came. $ar Am citit cartea asta $e 2 ori $e can$ am venit. " +ave rea$ t+is boo? t8ice since " came. )am inceput* am terminat* iar am inceput* etc., 5a$verbe specifice F sunt $e continuitate )since si for, ),

5interogativul si negativul F cu au(iliarul H+aveI

1'.4. TRECUTUL SIMPLU > PAST TENSE SIMPLE Afir)ati3 SE K V1K 2/ CV2 Ne1ati3 SE K /"/ &G. )/"/&Z., K V1 Intero1ati3 /"/ KSE K V1 K Y Afir)ati3 " spo?e Rou spo?e S+eC+e spo?e Oe spo?e Rou spo?e .+e7 spo?e Ne1ati3 " $i$ not spea? Rou $i$ not spea? S+eC+e $i$ not spea? Oe $i$ not spea? Rou $i$ not spea? .+e7 $i$ not spea? Intero1ati3 /i$ " spea?Y /i$ 7ou spea?Y /i$ s+eC+e spea?Y /i$ 8e spea?Y /i$ 7ou spea?Y /i$ t+e7 spea?Y

1, $esemneaza o actiune trecuta* repetata* $evenita obisnuinta )in romana corespun$e cu perfectul compus, 2(> " use$ to visit m7 gran$parents last 7ear. 2, $esemneaza o actiune la care momentul inc+eierii ei este bine precizat A$verbe specifice F 7ester$a7* t+e $a7 before 7ester$a7* 3 $a7s ago* last 7ear C mont+* t+e ot+er $a7* 8+en* etc. 2(> " visite$ t+em 7ester$a7. 3, are valoare $e prezent la trecerea $e la vorbirea $irecta la vorbirea in$irecta 2(> S+e sai$* H" 8ant to 8inI.$evine S+e tol$ me t+at s+e 8ante$ to 8in. )Virgula are valoare $e 2 puncte inainte $e cuvintele cuiva si nu e(ista linie $e $ialog* ci g+ilimelele $e sus,. Se tra$uce* $e obicei* cu perfectul compus PronunXarea Wi ortografierea terminaXiei 5e$ este Dn funcXie $e terminaXia infinitivului. 5e$ se pronunXV> a, <$= cTn$ verbele se terminV Dn vocalV sau consoanV sonorV <b*g*l*m*n*v*z*$z*_$ _=> pla7 5 pla7e$ <plei$=B arrive$ <_V_Zraiv$=B b, <t= cTn$ verbele se terminV Dn consoanV sur$V <f*?*p*s*s+*c+*_W_*t_W_= li?e 5 li?e$ <lai?t=* cross 5 crosse$ <?r_o_st=B c, <i$= cTn$ verbele se terminV Dn 5t sau 5$> 8ant 5 8ante$ <[8_o_nti$=B no$ 5 no$$e$ <[n_o_$i$=. ParticularitVXi ortografice ale terminaXiei 5e$> 5Consoana finalV a formei $e infinitiv se $ubleazV cTn$ vocala care o prece$e este scurtV Wi accentuatV> stop 5 stoppe$B prefer 5 preferre$ 5 Consoana finalV se $ubleazV la cTteva verbe* $eWi silaba finalV nu este accentuatV> ?i$nap 5 ?i$nappe$B +an$icap 5 +an$icappe$B 8ors+ip 5 8ors+ippe$B iar la verbe terminate Dn ic* \c se $ubleazV Dn c?> picnic 5 picnic?e$. Sn engleza britanicV* verbele terminate Dn 5l $ubleazV aceastV consoanV* in$iferent $e accent> control 5 controlle$B travel 5 travelle$

1'.6. TRECUTUL CONTINUU > PAST TENSE CONTINUOUS

Afir)ati3 SE K .G E2 )PAS. .2&S2 \O2L2COAS , K V1 K "&Q Ne1ati3 SE K .G E2 )PAS. .2&S2 \ O2L2COAS,K &G. K V1K "&Q Intero1ati3 .G E2 )PAS. .2&S2 \ O2L2COAS , K SE K V1 K "&QK Y

Afir)ati3 " 8as 8or?ing Rou 8ere 8or?ing Pe 8as 8or?ing S+e 8as 8or?ing "t 8as 8or?ing Oe 8ere 8or?ing .+e7 8ere 8or?ing Rou 8ere 8or?ing

Ne1ati3 " 8as not 8or?ing Rou 8ere not 8or?ing Pe 8as not 8or?ing S+e 8as not 8or?ing "t 8as not 8or?ing Oe 8ere not 8or?ing Rou 8ere not 8or?ing .+e7 8ere not 8or?ing

Intero1ati3 Oas " 8or?ingY Oere 7ou 8or?ingY Oas +e 8or?ingY Oas s+e 8or?ingY Oas it 8or?ingY Oere 8e 8or?ingY Oere 7ou 8or?ingY Oere t+e7 8or?ingY

1, $esemneaza o actiune trecuta ce se $esfasoara intr5un anumit moment bine $efinit sau intr5un moment trecut raportat momentului vorbirii )ieri pe vremea asta \ t+is time 7ester$a7, 2(> " 8as 8riting t+is time 7ester$a7 C 7ester$a7 at 5 oZcloc?. 2, se foloseste in $escrierile pe trecut 2(> .+at $a7 t+e 8in$ 8as blo8ing +ar$. < pentru naratiune se foloseste trecutul simplu. 2(> .+e c+il$ got t+e ball an$ put it into t+e bo(. 3, $esemneaza actiunile trecute paralele in $esfasurare )cu H8+enI si H8+ileI, 2(> O+ile " 8as tal?ing* 7ou came. 4, $esemneaza o actiune trecuta* repetata* care ma enerva 2(> Pe 8as always as?ing me to +elp +imA "nterogativul si negativul F prin au(iliarul Hto beI 2(> Oas " $ancing 8+en 7ou cameY 5, Corespun$e imperfectului in romana )vorbeam* scriam* citeam,

1'.M. TRECUTUL PERFECT > PAST TENSE PERFECT

Afir)ati3 SE K PA/ ).L2C4.40 A4d"0"AL404" PAV2, K V3 Ne1ati3 SE K PA/ K &G. K V3 Intero1ati3 PA/ K SE K V3K Y

Afir)ati3 " +a$ painte$ Rou +a$ painte$ S+eC+e +a$ painte$ Oe +a$ painte$ Rou +a$ painte$ .+e7 +a$ painte$

Ne1ati3 " +a$ not painte$ Rou +a$ not painte$ S+eC+e +a$ not painte$ Oe +a$ not painte$ Rou +a$ not painte$ .+e7 +a$ not painte$

Intero1ati3 Pa$ " painte$Y Pa$ 7ou painte$Y Pa$ s+eC+e painte$Y Pa$ 8e painte$Y Pa$ 7ou painte$Y Pa$ t+e7 painte$Y

1, $esemneaza o actiune trecuta* inc+eiata inaintea unei alte actiuni trecute 2(> G vazusem inainte sa plece \ )inainte am vazut5o si $upa aceea a plecat, " +a$ seen +er before s+e left. 2, $esemneaza o actiune trecuta* inc+eiata inaintea unui moment trecut 2(> G vazusem inainte $e 19%9. " +a$ seen +er before 19%9. 3, este specifica constructiilor cu hardly* barely* scarcely* no sooner* mai ales in inversie. 2(> " +a$ met +er before s+e left. cu inversie $evine ardly +a$ " met +er 8+en s+e left. A$v specifice F after* before* hardly* barely* scarcely* just* already* by the time, for, since 2(> " +a$ just invite$ +er to $inner 8+en 7ou arrive$. Corespun$e in romana cu mai mult ca perfectul )cantasem* vorbisem* citisem,.

1'.8. TRECUT PERFECT CONTINUU > PAST PERFECT CONTINUOUS Afir)ati3 SE K PA/ K E22& K V1K "&Q Ne1ati3 SE K PA/ K &G. K E22& K V1 K "&Q )PA/&Z., Intero1ati3 PA/ K SE K E22& K V1 K "&Q K Y

Afir)ati3 " +a$ been painting Rou +a$ been painting S+e +a$ been painting +e +a$ been painting Oe +a$ been painting Rou +a$ been painting .+e7 +a$ been painting

Ne1ati3 " +a$ not been painting Rou +a$ not been painting S+e +a$ not been painting Pe +a$ not been painting Oe +a$ not been painting Rou +a$ not been painting .+e7 +a$ not been painting

Intero1ati3 Pa$ " been paintingY Pa$ 7ou been paintingY Pa$ +e been paintingY Pa$ s+e been paintingY Pa$ 8e been paintingY Pa$ 7ou been paintingY Pa$ t+e7 been paintingY

/esemneaza o actiune trecuta $esfasurata necontenit si inc+eiata inaintea unei alte actiuni trecute sau al unui moment trecut 2(> " +a$ been 8aiting for 7ou 2 +ours before 7ou came. Se foloseste pentru> 5 accentueaza i$eea $e $esfasurare a unei actiuni petrecute inaintea unei alte actiuni trecute " +a$ been loo?ing for it for +ours before " foun$ it 05am cautat ore intregi inainte $e a5l gasi 5 conform concor$antei timpurilor* se foloseste in vorbirea in$irecta atunci can$ verbul $in regenta este la trecut Pe sai$ +e +a$ been stu$7ing 2nglis+ for several 7ears -i5a spus ca stu$iaza engleza $e cativa ani A$verbe specifice F for* since* after si before < nu se foloseste $ecat cu verbe $urative* are caracter subiectiv $oar can$ actiunea are o specificatie $e genul 2(> " +a$ been living in this house for 5 7ears before 8e move$. < $aca precizez $e cate ori s5a $esfasurat o actiune* nu se mai poate folosi forma continua

1'. 9. VIITORUL SIMPLU > FUTURE SIMPLE Afir)ati3 SE K SPA00 )pers 1 sg,C O"00 K V1 )in S4A F will la toate persoanele, Ne1ati3 SE K SPA00 K &G. )SPA&Z.,C O"00 K &G. )OG&Z., K V1 Intero1ati3 SPA00CO"00 K SE K V1 K Y Afir)ati3 " 8illCs+all )[ll, paint Rou 8ill paint S+eC+e 8ill paint Oe s+all paint Rou 8ill paint .+e7 8ill paint Ne1ati3 " 8ill not )8onZt, paint Rou 8ill not )8onZt, paint PeCs+e 8ill not )8onZt, paint Oe s+all not )s+anZt, paint Rou 8ill not )8onZt, paint .+e7 8ill not )8onZt, paint Intero1ati3 Oill " paintY Oill 7ou paintY Oill s+eC+e paintY Oill 8e paintY Oill 7ou paintY Oill t+e7 paintY

Se foloseste > 5in e(primare anticiparii unei actiuni sau stari ce se va $esfasura intr5un moment bine $efinit "t 8ill rain tomorro8. -aine va ploua. Oill in asemenea conte(te are valoare neutra* e(priman$ $oar i$eea $e viitor si nu aceea $e vointa* transmisa $e verbul mo$al 8ill. 5e(prima o intentie in viitor sau o $ecizie pentru viitor luata in momentul vorbirii* nu e(istenta anterior in mintea vorbitorului G+* 7ou can get itA Oait a minute* "Zll +elp 7ou]]. A+* nu poti a unge s5oCsa5l ieiA Asteapta o clipa* te voi a uta].. A$verbe specifice F tomorro8* t+e $a7 after tomorro8* ne(t ]* t+e follo8ing ] al8a7s* usuall7* often 5$esemneaza o actiune viitoare $esfasurata in mo$ repetat* $evenita obisnuinta 2(> " s+all al8a7s t+in? of 7ou. < $aca in propozitia principala am viitor* in secun$ara nu pot avea $ecat prezent. Acest prezent poate sa fie> a, simplu F $aca $epin$e $e un program 2(> " s+all come 8+en t+e train arrives. b, continuu F $aca $epin$e $e subiect 2(> " s+all come 8+en " am fin$ing t+e tic?et. $, prezent perfect F can$ actiunea este anterioara momentului viitor 2(> " s+all come 8+en " +ave save$ enoug+ mone7. < propozitiile secun$ara intro$use prin temporale )!hen* !hile* before* after* as soon as* till* until* etc., si if* nu pot sa contina viitor si contin prezent. S+all* au(iliarul pentru persoana " sing. si pl. este folosit in limba ul oficial* in vorbirea curenta preferan$u5se 8ill. 5 propozitiile interogative cu 8ill la pers. a ""5a pot e(prima o rugaminte Oill 7ou +elp me lift t+e c+airY Vrei sa ma a uti sa ri$ic scaunulY 5 propozitiile interogative cu s+all e(prima fie o oferta )S+all " go t+ere for 7ouY, fie cererea unui sfat )O+ere s+all " goY,

1'.1:. VIITOR CONTINUU > FUTURE CONTINUOUS Afir)ati3 SE K O"00 K E2 K V1 K "&Q Ne1ati3 SE K SPA00 K &G. )SPA&Z.,C O"00 K &G. )OG&Z., K E2 K V1 K"&Q Intero1ati3 SPA00CO"00 K SE K E2K V1 K "&Q K Y

Afir)ati3 " 8illCs+all be painting Rou 8ill be painting S+eC+e 8ill be painting Oe s+all be painting Rou 8ill be painting .+e7 8ill be painting

Ne1ati3 " 8ill notCs+all not be painting Rou 8ill not be painting S+eC+e 8ill not be painting Oe 8ill notCs+all not be painting Rou 8ill not be painting .+e7 8ill not be painting

Intero1ati3 Oill " be paintingY Oill 7ou be paintingY Oill s+eC+ebe paintingY Oill 8e be paintingY Oill 7ou be paintingY Oill t+e7 be paintingY

1, $esemneaza o actiune viitoare ce se va $esfasura intr5un moment viitor raportat momentului vorbirii sau intr5un moment viitor raportat momentului precizat )tomorro8 t+is time C tomorro8 bet8een 3 an$ 5,. .+is time tomorro8 "Zll be +aving lunc+ -aine pe vremea asta voi lua masa $e pranz 2, actiuni viitoare in $esfasurare )paralele, F 8+en* 8+ile 2(> O+ile "Zm 8atc+ing .V 7ou 8ill be sleeping. < atentie* nu pot avea viitor in ambele )!hen si !hile nu permit viitor, "Zll be 8riting to 7ou "ti voi scrie Oill 7ou be sta7ing 8it+ usY Veti sta la noiY 3, e(prima o supozitie in legatura cu o actiune care are loc in prezent PeZll be s8imming no8. Acum o fi innotan$.

1'.11. VIITORUL IE INTENTIE Afir)ati3 .G E2 K QG"&Q .G K V1 )se con uga $oar verbul Hto beI, Ne1ati3 .G E2 K &G. K QG"&Q .G K V1 Intero1ati3 .G E2 K QG"&Q .G KV1 K Y

Afir)ati3 " am going to 8rite Rou are going to 8rite PeCS+e is going to 8rite Oe are going to 8rite Rou are going to 8rite .+e7 are going to 8rite

Ne1ati3 " am not C "Zm not going to 8rite Rou are notC Rou arenZt going to 8rite PeCS+e is not C S+e isnZt going to 8rite Oe are not C Oe arenZt going to 8rite Rou are notC Rou arenZt going to 8rite .+e7 are not C .+e7 arenZt going to 8rite

Intero1ati3 Am " going to 8rite Y Are 7ou going to 8rite Y "s +eCs+e going to 8rite Y Are 8e going to 8rite Y Are 7ou going to 8rite Y Are t+e7 going to 8rite Y

Se formeazV cu a utorul formei *e 1oin1 to la prezent* urmatV $e infiniti3&. sc&rt al verbului $e con ugat Qoing to 3uture se foloseWte Dn urmVtoarele situaXii > 1, can$ avem o actiune viitoare apropiata $e momentul vorbirii 2(emplu > Oe are going to see a film tomorro8. 2, can$ avem o actiune viitoare ce va aveaa loc ca urmare a unei intentii prezente 2(emplu > Oe are going to spen$ our +oli$a7 in t+e mountains . 2(emplu > Oe are going to spen$ our +oli$a7 in t+e mountains. Avem $e gTn$CintenXionVm sV ne petrecem vacanXa la munte. 3, can$ avem o actiune viitoare care va avea loc ca rezultat al unei cause prezente 2(emplu > "tZs going to rain. 0oo? at t+e clou$s < nu se poate folosi cu verbul Hto goI si Hto comeI* ci cu Hto leaveI si Hto returnI

1'.1'. VIITORUL APROPIAT /esemneaza o actiune viitoare ce se va $esfasura $atorita unei porunci* or$in* rugaminte* sau intr5un moment ime$iat urmator. Are 2 forme> a# to *e to F V infiniti3 sc&rt )folosit pt or$ine* comenzi,2(> Rou are to rea$ t+e boo? before mi$nig+t. *# to *e a*o&t to F V infiniti3 sc&rt )\ a fi pe punctul $e a, 2(> Pe is about to cr7. "nterogativul si negativul F cu au(iliarul Hto beI 1'.1,. VIITORUL IN TRECUT > FUTUREHINHT!EHPAST Viitorul Dn trecut are $ouV forme> si)-.W i contin&W> viitorul Dn trecut simpluCne$efinit se formeazV cu a utorul verbelor S!OULI i "OULI* urmate $e infiniti3&. sc&rt al verbului $e con ugat. viitorul Dn trecut continuuCprogresiv se formeazV cu a utorul lui S!OULI i "OULI* urmate $e -artici-i&. -re5ent al verbului $e con ugat. Viitorul Dn trecut )3uture5in5t+e5Past, e(primV o aciune posterioarV unei alte aciuni $in trecut> -r Nones as?e$ +is 8ife if s+e Eo&.0 1i3e +im somet+ing to eat. /an sai$ +e Eo&.0 sen0 us a postcar$ from 3rance. Rou $i$ not tell me 7ou Eo&.0 co)e b7 tonig+t. S+e tol$ me s+e Eo&.0 *e /a3in1 +er parents over t+e 8ee?5en$. Se observV cV viitorul Dn trecut se folosete numai Dn propoziii secun$are* $upV un timp trecut.

3orma simplV a viitorului Dn trecut e(primV> opinia vorbitorului> Pe sai$ +e t+oug+t +e Eo&.0 *e bac? soon. aciuni viitoare +abituale> -i?e sai$ it Eo&.0 *e too $ar? to see an7t+ing. se folosete Dn propoziia principalV atunci cTn$ e(istV o propoziie temporalV Dn fraza comple(V> Ann as?e$ me 8+et+er " s/o&.0 te.. No+n ever7t+ing 8+en " sa8 +im. 3orma continuV a viitorului Dn trecut e(primV> 1. o aciune Dn $esfVurare Dn viitor> Pe sai$ t+at b7 t+at time on 3ri$a7 t+e7 Eo&.0 *e f.7in1 to Lome. 2. o aciune viitoare care va avea loc Dn cursul normal al evenimentelor> .+e7 confirme$ t+at t+e compan7 Eo&.0 *e si1nin1 contracts on t+e fifteent+ of t+e mont+. Viitorul Dn trecut $in limba englezV se tra$uce prin viitorul propriu5zis sau viitorul popular $in limba romTnV> -ar7 sai$ s+e Eo&.0 1i3e us a call. -aria a spus cV ne 3a s&na>o sW ne s&ne. .om promise$ me t+at +e Eo&.0 not interfere. .om mi5a promis cV n& se 3a a)esteca>nHo sW se a)estece. 1. 2. 3.

Concor$anta timpurilor cere folosirea acestui timp cu referire la actiuni sau stari ce erau viitoare intr5un moment trecut 2ste un timp sintetic care nu poate sa apara in propozitia principala* ci in secun$ara atunci can$ in propozitia principala am un verb la timpul trecut si vreau sa sugerez o actiune ulterioara acelui moment trecut. 2(> "5am spus ca ma voi $uce la film. )trecut, viitor )in rom, " tol$ +er t+at " s+oul$ go to t+e movie. < $aca actiunea ce urmeaza sa se $esfasoare in propozitia secun$ara are $urata* voi folosi forma continua \` s+oul$ C 8oul$ K be K V5ing 2(> " tol$ +im t+at " s+oul$ be 8aiting for +im. Celelalte forme $e viitor in trecut )viitor $e intentie in trecut C viitor apropiat in trecut, apar can$ am un verb la trecut in principala* iar in secun$ara trebuie sa sugerez o actiune ulterioara. "n acest caz verbul Hto beI apare la trecut. 2(> "5am spus ca am $e gan$ sa cumpar masina. " tol$ +im t+at " 8as going to bu7 t+e car.

1'.1'. VIITORUL PERFECT 2ste o actiune viitoare $esfasurata intr5un moment viitor anterior inceput. 2(> Pana la sfarsitul anului voi fi invatat toate verbele. )incep sa invat mai $e mult si pana la momentul viitor $e reper* actiunea va fi terminata,. " s+all +ave learne$ all t+e verbs b7 t+e en$ of t+e 7ear. Afir)ati3 SE K SPA00 C O"00 K PAV2 K V3 Ne1ati3 SE K SPA00 &G. C O"00 &G. K PAV2 K V3 Intero1ati3 < $aca e(ista actiune cu $esfasurare necontenita* folosesc o forma continua s+all C 8ill K +ave K been K V5ing 2(> .e voi fi asteptat 2 ore pana la sfarsitul zilei. " s+all +ave been 8aiting for 7ou 2 +ours b7 t+e en$ of t+e $a7. <iitorul perfect si viitorul perfect continuu nu se folosesc decat in vorbire

Afir)ati3 SE KSPA00 C O"00 K PAV2 E22& K VK "&Q Ne1ati3 SEK SPA00 &G. C O"00 &G. K PAV2 K V K"&Q Intero1ati3 SPA00 C O"00 K SE K PAV2 E22& K V K "&Q K Y

Afir)ati3 " s+allC8ill +ave been 8riting Rou 8ill +ave been 8riting PeCS+e 8ill +ave been 8riting Oe s+allC8ill +ave been 8riting Rou 8ill +ave been 8riting .+e7 8ill +ave been 8riting

Ne1ati3 " s+anZtC8onZt +ave been 8riting Rou 8onZt +ave been 8riting PeCS+e 8onZt +ave been 8riting Oe s+anZtC8onZt +ave been 8riting Rou 8onZt +ave been 8riting .+e7 8onZt +ave been 8riting

Intero1ati3 S+allCOill " +ave been 8ritingY Oill Rou +ave been 8ritingY Oill PeCS+e +ave been 8ritingY S+allCOill Oe +ave been 8ritingY Oill Rou +ave been 8ritingY Oill .+e7 +ave been 8ritingY

&otV > Sn limba englezV contemporanV formele cu S+all $e la persoana " singular Wi plural au fost Dnlocuite cu forma Oill. &otV > 3orma S+anZt este prescurtarea formei S+all &ot iar forma OonZt este prescurtarea formei Oill &ot. Viitorul Perfect Continuu ).+e 3uture Perfect Continuous .ense, e(primV o acXiune Dn $esfVWurare Dn viitor* Dnainte Wi pTnV la o altV acXiune viitoare )Wi poate Wi $upV aceea,. 2(emplu> O+en t+e bell rings* 8e shall&will have been writing for fift7 minutes. CTn$ va suna clopoXelul* noi vom fi fost ocupaXi cu scrisulCnoi vom fi scris $e 5' minute. &otV > acXiunea sVvTrWitV Dn aceastV perioa$V $e timp viitoare anterioarV unui moment sau unei acXiuni $e asemenea viitoare* este la viitorul perfect continuu dacO se specificO lungimea perioadei de timp sau Nnceputul ei )E7 ! oZcloc? p.m. s+e 8ill +ave been selling blouses for % +ours. PTnV la ora 1%.'' ea va fi vTn$ut bluze timp $e % ore., Ti la viitorul perfect simplu dacO este pre;entO o preci;are numericO Nn legOturO cu acUiunea.)E7 ! oZcloc? p.m. s+e 8ill +ave sol$ %' blouses. PTnV la ora 1%.'' ea va fi vTn$ut %' $e bluze., &otV > Viitorul Perfect Continuu este rar folosit Dn vorbire* fiin$ o formV caracteristicV limbii scrise.

1,. CONIITIONALUL 1,.1. Con0itiona.&. -re5ent Afir)ati3 SE K SPG40/COG40/ K V1 Ne1ati3 SE K OG40/ &G. )OG40/&Z., K V1 Intero1ati3 OG40/ K SE K V1 K Y

Afir)ati3 " s+oul$C8oul$ paint Rou 8oul$ paint S+eC+e 8oul$ paint Oe s+oul$ C8oul$ paint Rou 8oul$ paint .+e7 8oul$ paint

Ne1ati3 " 8oul$ not )8oul$nZt, C s+oul$ not paint Rou 8oul$ not paint S+eC+e 8oul$ not paint Oe 8oul$ not paint Rou 8oul$ not paint +e7 8oul$ not paint

Intero1ati3 Ooul$ " paintY Ooul$ 7ou paintY Ooul$ s+eC+e paintY Ooul$ 8e paintY Ooul$ 7ou paintY Ooul$ t+e7 paintY

1,.'. Con0itiona.&. trec&t Afir)ati3 SE K SPG40/COG40/ K PAV2K V3 Ne1ati3 SE K OG40/ &G. )OG40/&Z., K PAV2 K V3 Intero1ati3 OG40/ K SE K PAV2 K V3 K Y

Afir)ati3 " s+oulC8oul$ +ave painte$ Rou 8oul$ +ave painte$ S+eC+e 8oul$ +ave painte$ Oe s+oulC8oul$ +ave painte$ Rou 8oul$ +ave painte$

Ne1ati3 " 8oul$ not )8oul$nZt, C s+oul$ not +ave painte$ Rou 8oul$ not +ave painte$ S+eC+e 8oul$ not +ave painte$ Oe 8oul$ not +ave painte$ Rou 8oul$ not +ave painte$ .+e7 8oul$ not +ave painte$

Intero1ati3 Ooul$ " +ave painte$Y Ooul$ 7ou +ave painte$Y Ooul$ s+eC+e +ave painte$Y Ooul$ 8e +ave painte$Y Ooul$ 7ou +ave painte$Y Ooul$ t+e7 +ave painte$Y

.+e7 8oul$ +ave painte$

CG&/"."G&A040* utilizari 4tilizare> 1. la fel ca viitorul simplu* can$ verbul principal este la trecut> " t+in? +e 8ill come. F " t+oug+t +e 8oul$ come. Sam sa7s mot+er 8ill get 8ell. F Sam sai$ mot+er 8oul$ get 8ell. 2. pentru a face referiri la actiuni obisnuite in trecut> O+en 8e live$ in Africa 8e 8oul$ often spen$ our 8ee?en$s out$oor. O+en Pelen 8as a bab7 s+e 8oul$ cr7 all nig+t long. 3. in propozitii subor$inate $upa> a$vise* agree* arrange* as?* beg* comman$* $eci$e* $eman$* $etermine* insist* or$er* propose* recommen$* re9uest* suggest* be an(ious* be $etermine$. .+e $octor $eci$e$ )t+at, t+e patient s+oul$ +ave +is appen$i( out. -rs. Oal?er is an(ious )t+at, +er son s+oul$ get t+e ob. 4. cu it is C 8as K a$ ectiv K t+at]s+oul$> "t is essential t+at t+e stu$ents s+oul$ get to t+eir lesson on time. "t 8as strange t+at +e s+oul$ sa7 t+at. 5. $upa canZt t+in?* $onZt ?no8 8+7 sau see no reason 8+7> " canZt t+in? 8+7 3ran? s+oul$ apologise. " $onZt ?no8 8+7 m7 neig+bour s+oul$ $o t+at. " see no reason 8+7 8e s+oul$ 8orr7. !. cu oferte si cereri> Ooul$ 7ou prefer tea or coffeeY Ooul$ 7ou li?e to see m7 stamp collectionY &G.A> Ooul$ rat+er] inseamna Ha prefera saI> " 8oul$ rat+er +ave coffee t+an tea. #. in propozitii con$itionale )if clauses,. 2(ista trei tipuri $e propozitii con$itionale in engleza> Ti-&ri Pro-o5itie -rinci-a.a Pro-o5itie s&*or0onata Con0itiona. I Viitor cu 8ill Present Simple, )uneori Pres. Simple, Con0itiona. II Present Con$itional Past .ense Con0itiona. III Perfect Con$itional Past Perfect

IF

Con0itiona. I 4tilizare> 1. can$ situatia $in propoztia con$itionala este probabila* sau se presupune ca se va intampla. /esi sensul poate fi $e prezent sau viitor* verbul $in propozitia con$itionala este intot$eauna la timpul prezent> .+e vase 8ill brea? if 7ou $rop it. "f it sno8s on C+ristmas $a7* 2mma an$ Een 8ill ma?e a sno8man. Oill 7ou get me some mil?* if 7ou go to t+e supermar?etY

2. verbele mo$ale )e(> can* ma7* must* s+oul$, il pot inlocui pe 8ill in propozitia principala> Rou can enter t+e sta$ium* if 7ou +ave a tic?et. "f +e isnZt in* 7ou ma7 leave a message. Nim must 8or? ver7 +ar$ if +e 8ants to get electe$. "f 7ou 8ant to 8ear t+at $ress in summer 7ou s+oul$ lose some 8eig+t. )sugestie sau sfat, 3. cu $oua timpuri prezente )cate unul in aman$oua propozitiile, pentru a in$ica rezultate automate sau obisnuinte> "f 7ou pus+ t+at button* t+e mac+ine s+uts $o8n. "f 7ou $onZt as? for +elp* 7ou $onZt get it. "f 7ou mi( re$ an$ blue* 7ou get purple. 4. cu timpuri prezente continue sau perfecte in propozitia con$itionala> "f t+e Qoo$mans are coming for $inner* "Zll open a special bottle of 8ine. )Prezent continuu pentru a in$ica un aran ament in viitor, "f 7ou are ma?ing a cup of coffee* "Zll +ave one too. )Prezent continuu pentru a in$ica o actiune in $esfasurare in prezent, "f 7ou +avenZt seen t+at film 7et* 8eZll go tonig+t. )Prezent perfect pentru a in$ica o legatura cu prezentul, &G.A> 4nless inseamna Hif... notI> 4nless itZs a sunn7 $a7 tomorro8* 8e 8onZt go to t+at picnic. )\ "f it is not a sunn7 $a7 tomorro8* 8e 8onZt go to t+at picnic., Gt+er8ise inseamna Hor elseI> Rou must stu$7* ot+er8ise 7ou 8ill fail t+e e(am. )\ Rou must stu$7* or else 7ou 8ill fail t+e e(am. \ "f 7ou $onZt stu$7* 7ou 8ill fail t+e e(am., Con0itiona. II 4tilizare> 1. can$ situatia $in subor$onata con$itionala este improbabila sau ipotetica> "f " 8on t+e lotter7* " 8oul$ stop 8or?ing. )but " $onZt believe "Zll 8in, "f 7ou stoppe$ breat+ing* 7ou 8oul$ $ie. )but 7ou $onZt inten$ to stop breat+ing, "f t+e $istance to t+e train station 8ere s+orter* " 8oul$ 8al? t+ere. )t+e $istance is unli?el7 to c+ange, "f " 8ere 7ou* "Z$ bu7 a bigger car. )but "Zm not 7ou, &G.A> "f " 8ere 7ou poate fi folosit si pentru a $a sfaturi> "f " 8ere 7ou* "Z$ apologise to +er. 2. pentru a sugestie politicoasa sau pentru a e(prima o ipoteza perfect realizabila. Comparati> "f 8e go in t8o cars* 8e 8ill be more comfortable. "f 8e 8ent in t8o cars* 8e 8oul$ be more comfortable. )mai politicos, 3. verbele mo$ale la un timp trecut il pot inlocui pe 8oul$. Sensurile se mo$ifica in mo$ corespunzator. Comparati> "f -r. 07nc+ applie$ for t+e ob* +e 8oul$ get it. )sigur, "f -r. 07nc+ applie$ for t+e ob* +e mig+t get it. )posibil, "f -r. 07nc+ got t+e ob* +e coul$ start ne(t -on$a7. )implica abilitatea sau permisiunea, Con0itiona. III 4tilizare> 1. can$ situatia $in subor$onata con$itionala este in trecut* $eci imposibila> "f 8e +a$ ta?en an umbrella 8it+ us last nig+t* 8e 8oul$ not +ave got 8et. )8e $i$nZt ta?e an umbrella last nig+t an$ so 8e got 8et, "f Nac? +a$ stu$ie$ la8 at t+e universit7* +e 8oul$ +ave been a la87er no8. )but Nac? $i$nZt stu$7 la8* +e stu$ie$ somet+ing else,

2.verbele mo$ale coul$ )abilitate sau permisiune, si mig+t )posibilitate, pto inlocui 8oul$ in propozitia principala> " coul$ +ave ma$e a ca?e for 7ou if " +a$ ?no8n it 8as 7ou birt+$a7. )abilitate, .+e prisoner mig+t +ave been let out on parole* if +e +a$nZt foug+t 8it+ +is cellmate. )posibilitate, &G.A> "f onl7 se poate folosi la toate tipurile $e con$itional pentru a sublinia speranta* $orinta sau regretul. "f onl7 8e +a$ some mone7 8it+ us* 8e 8oul$ ta?e t+e cab. "f onl7 8e +a$ pai$ t+e bill earlier* 8e 8oul$ not +ave been evicte$. 12. SUBCONCTIVUL Sub onctivul are 2 forme> 5 sintetic )1, 5 analitic )2, 1.a# S&*Aoncti3&. sintetic -re5ent "$entic ca forma cu infinitivul scurtB foarte folosit in engleza americana 1, se foloseste in urari 2(> -a7 all 7our $reams come true. 0ong live t+e eueen. 2, la in uraturi 2(> /amn 7ouA Curse t+is rainA Qo$ bless 7ouA 3, in propozitii secun$are intro$use prin Ht+atI $aca in principala am o $orinta* o obligatie* o necesitate> to suggest* to recommen$* to or$er* to $eman$* to urge 2(> " urge$ t+at s+e sit $o8n. 4, in propozitii care contin urmatoareBe e(presii impersonale>it is necessar7* it is essential* it is important 2(> "t is impossible t+at +e arrive in time. 1.*# S&*Aoncti3&. sintetic trec&t HHSi)-.& 2ste forma a ""5a a verbului* numai ca verbul Hto beI are mereu forma H8ereI. 4tilizare> 1, in propozitiile con$itionalului 2v2(> " s+oul$ ta?e it if " 8ere 7ou. 2, $upa verbul H8is+Iv2(> " wish 7ou 8ere +ere. 3, $upa constructiile> itZs time* itZs +ig+ time* as if* as t+oug+* even if* even t+oug+* 8oul$ rat+er* 8oul$ sooner* suppose t+at 2(> 2t3s time 7ou 8ent t+ere. " would rather $i$nZt go t+ere. " tal? as if " $i$nZt ?no8 7ou. HHPerfect "$entic ca forma cu trecutul perfect )+a$ K verb """, 4tilizare> 1, in con$itionalul 3 2(> Rou 8oul$ +ave invite$ t+em if 7ou +a$ foun$ enoug+ space. 2, $upa verbul H8is+I atunci can$ actiunea este trecuta si regretata )sensul propozitiei trebuie se fie negativ, 2(> " wish " +a$nZt sai$ t+at. '. S&*Aoncti3&. ana.itic Se formeaza $intr5un verb mo$al )s+oul$ C 8oul$ C mig+t C coul$, K V infinitiv scurt. 2l a luat oarecum locul sub onctivului sintetic prezentB este intalnit atat in propozitia principala* cat si in cea secun$ara. 3orma s+all K V infinitiv scurt 5 se foloseste in principala cu sensul $e HvreiYI 2(> S+all " +elp 7ouY )sa te a utY, 5 se foloseste in secun$ara cu sensul $e HtrebuieI 2(> " +ave $eci$e$ t+at t+e7 s+all +elp +er. 3orma s+oul$ K V infinitiv scurt a, prezent b, trecut )simplu si perfect,

5 se foloseste in principala cu sensul $e H$aca e necesarI 2(> O+7 s+oul$ 7ou come so earl7Y 5 se foloseste in secun$ara $upa> a# e(presiile impersonale> it is important C it is necessar7 C it is essential 2(> 2t is necessary t+at 7ou s+oul$ un$erstan$ t+e problem. *# in propozitiile care contin constructiile> for fear t+at )$e teama ca, C lest )ca sa nu, C in case 2(> " got up earl7 lest " s+oul$ miss t+e train. c# cu urmatoarele verbe> to $eman$* to comman$* to suggest* to recommen$* to re9uest* to insist 2(> " insisted t+at 7ou s+oul$ learn t+is lesson. 0# atunci can$ sunt intro$use $e> alt+oug+* 8+atever* t+oug+ 2(> #hatever s+e s+oul$ sa7 $onZt interrupt +er. 3orma ma7 C mig+t K V infinitiv scurt 1, se foloseste can$ se e(prima o urare 2(> -a7 7our $reams come trueA 2, in sub onctive intro$use prin> it is li?el7* it is probable* it is possible 2(> 2t is possible t+at t+e7 mig+t invite us to $inner. 3, in propozitii intro$use prin> so t+at* t+at* in or$er t+at 2(> " put t+e perfume in front of 7ou so that 7ou mig+t smell it. 3orma 8oul$ K V infinitiv scurt 5 se foloseste $upa H8is+I 2(> " wish 7ou 8oul$ call on 7ou. )to call on \ a vizita, 3orma coul$ K V infinitiv scurt 5 se foloseste pentru a e(prima o certitu$ine 2(> Oe stu$ie$ a lot so t+at 8e coul$ pass .G230.

14. MOIUL IMPERATIV Verbele $in infinitiv se gasesc in propozitii e(clamative ce reprezinta or$ine* sfaturi ce trebuiesc e(ecutate. 2(emple 0et +im go A) 0asa5l sa se $uca A , 0oc? t+e $oor A ) "ncuie usa A , Qo t+ere A ) /u5te acolo A , 0et me ?no8 A )/a5mi voie sa stiu A, /on@t 8orr7 be +app7A &u te ingri ora* fii fericitA 0eave me alone A 0asa5ma in paceA .a?e it eas7 A 4sor A

16 . PASSIVE VOICE IIATEZA PASIVA# Ca si in limba romana* $iateza activa arata ca subiectul efectueaza actiunea. /iateza pasiva arata ca subiectul suporta actiunea efectuata $e complementul $e agent. "n limba engleza complementul $e agent este intro$us prinprepozitia Hb7I. 0a trecerea $e la $iateza activa la $iateza pasiva au loc unele sc+imbari> 5subiectul $evine complent $e agent 5 complenmentul $irect $evine subiect

5timpurile raman aceleasi $ar structura lor este $iferita> sunt formate $in timpul respectiv al verbului .G E2 K V3 al verbului $e con ugat. /iateza pasiva este folosita atunci can$ cel care efectuaeza actiunea nu este cunoscut sau nu este importantB can$ accentul ca$e pe actiune nu pe subiectB in te(tele te+nice* economice sau $e afaceri. Io&*.e -assi3e 2(istain limba engleza verbe ca pot primi 2 complimente> to tell* to give* to s+o8* to or$er* to ma?e* to sen$. Aceasta imseamna ca la trecerea la $iateza pasiva putem alcatui 2 propozitii* fiecare $in ele avan$ subiect unul $in complemente. "n limba vorbita este preferata varianta pasiva avan$ ca subiect fiinta. Subiectul $in $iateza activa $evine complement $e agent* iar C/ $in $iateza activa $evine subiect in pasiva. 2(> 1, " 8rite t+e letter. S C/ 2, .+e letter is 8ritten b7 me. S C agent /iateza pasiva presupune un verb Hto beI* iar verbul $e baza va fi la forma> V """ K b7 K C agent < o propozitie care are atat C/ cat si C" are 2 forme $e pasiv* fiecare complement $evenin$ pe ran$ subiect 2(> " give +im m7 boo?. C" C/ $evine .+e boo? is given to +im b7 me. S Pe is given t+e boo? b7 me. S Aspectul si timpul pre$icatului $in activa se mentin in pasiva. < complementul $e agent poate sa lipseasca $aca este un pronume 2(> " rea$ t+e boo?. .+e boo? is rea$ )b7 me,. F poate sa lipseasca < $aca subiectul este impersonal )somebo$7 C someone,* el poate $e asemenea sa lipseasca /"A.21A AC."VA /"A.21A PAS"VA 1, " eat an egg. An egg is eaten. 2, " am eating an egg. An egg is being eaten. 3, " +ave eaten an egg. An egg +as been eaten. 4, " +ave been eating an egg. 5 5, " ate an egg. An egg 8as eaten. !, " 8as eating an egg. An egg 8as being eaten. #, " +a$ eaten an egg. An egg +a$ been eaten. %, " +a$ been eating an egg. 5 9, " s+all eat an egg. An egg 8ill be eaten. 1', "Zm going to eat an egg. An egg is going to be eaten. 11, " am to eat an egg. An egg is to be eaten. 12, "Zm about to eat an egg. An egg is about to be eaten. 13, ] " s+oul$ eat an egg. ] an egg 8oul$ be eaten. 14, " s+all +ave eaten an egg. An egg 8ill +ave been eaten. < atentie la prepozitiile care se aseaza la final )vor rezulta 2 prepozitii una $upa alta,

2(>

.+e7 sent for t+e $octor. .+e $octor 8as sent for b7 t+em. 2ver7bo$7 laug+e$ at +im. Pe 8as laug+e$ at b7 ever7bo$7. < anumite verbe )to eat* to feel* to 8ear* to 8as+* to sell* to rea$* to perform, nu pot avea forma pasiva can$ vrei sa spui ca sunt $e foarte buna calitate C se van$ singure C se poarta singure* etc. 2(> .+ese boo?s sol$ 9uic?l7. )si nu have been sold, .+e s+oes 8ore comfortabl7. )si nu have been worn, < verbul Hto gro8I nu poate avea sens $e $iateza pasiva pentru ca este $e la sine In0irect>re-orte0 s-eec/ Ca si in limba romana vorbirea in$irecta relateaza apusele unei personae. 0a trecera $e la vorbirea $irecta la vorbirea in$irecta apar sc+imbari in propozitie. 2le sunt $e 2 tipuri> 1 5 sc+imbari logice* cauzate $e mo$ificarea punctelor $e ve$ere $in care e privita informatia. Acestea apar intot$eauna> e(emplu> trecerea $e la pers " la pers a """5a " 5 +e* s+e C 8e 5 t+e7 C t+is F t+at C to$a7 F t+at $a7 2 F sc+imbari gramaticale* apar numai in cazul in care propozitia intro$uctiva are verbul la timpul trecut $eoarece in acest caz* in fraza in care se formeaza se aplica legile concor$antei timpurilor. )$upa un timp trecut in porpozitia principala nua avem voie sa folosim prezentul* present perfect sau viitorul in subor$onata,. Astefel> Present Past Present perfect Past perfect 3uture Simple Comtinuous Simple Comtinuous Simple Comtinuous Simple Comtinuous Simple Comtinuous

Y Y Y Y Y

Past tense Past perfect Past perfect Past perfect 3uture5in5t+e5past

Simple Continuous Simple Continuous Simple Continuous Simple Continuous

Can J coul$ -a7 J mig+t -ust J must in functie $e inteles J +a$ to AtentieA Sc+imbarile gramaticale nu apar $aca vervul $ein propozitia intro$uctiva este la present* apar $oar sc+imbarile logice

1M. CORESPONIENTA TIMPURILOR

1, $aca in principala avem -re5ent* in secun$ara putem avea orice 2(> " ?no8 s+e is C 8ill be C 8as +ere. 2, $aca in principala avem 3iitor* in secun$ara avem -re5ent a, simplu F $aca $epin$e $e un program b, continuu F $aca $epin$e $e subiect c, perfect F $aca a inceput intr5un moment anterior 3, $aca in principala avem trec&t* in secun$ara avem 3 raporturi> a, simultaneitate )actiuni paralele, \` in secun$ara avem trec&t 2(> O+ile " 8as $ancing* +e too? m7 +an$. b, anterioritate \` in secun$ara avem -ast -erfect 2(> " tol$ +im " +a$ met +er before. c, posterioritate \` in secun$ara avem f&t&re in t/e -ast 2(> " tol$ +im " s+oul$ go t+ere. < pt a$evaruri universal valabile nu se respecta regula cu trecutul 2(> Pe tol$ me t+at t+e sun rises from 2ast.

18. LISTA VERBELOR NEREGULATE Infiniti3 to abi$e to arise to a8a?e to be to bear to beat to become to begin to be+ol$ to ben$ to beseec+ to bear to bet to bi$ to bin$ to bite to blee$ to bless to blo8 to brea? to bree$ to bring to broa$cast to burn to burst Trec&t abo$e arose a8o?e 8as* 8ere bore beat became began be+el$ bent besoug+t bore bet ba$e boun$ bit ble$ blest ble8 bro?e bre$ broug+t broa$cast burnt )burne$, burst Partici-i& trec&t Tra0&cere abo$e a astepta* a sta* a locui arisen a se ri$ica a8o?e a se trezi been a fi born a se naste beaten a bate become a $eveni begun a icepe be+el$ a zari* a ve$ea bent a i$oi besoug+t a implora born a se naste bet a paria bi$$en a oferi* a licita boun$ a lega bitten a musca ble$ a sangera blest a binecuvanta blo8n a sufla bro?en a sparge bre$ a creste broug+t a a$uce broa$cast a transmite prin ra$io burnt )burne$, a ar$e burst a izbucni

to bu7 to can to cast to catc+ to c+oose to cleave to cling to come to cost to creep to cut to $eal to $ig to $o to $ra8 to $ream to $rin? to $rive to $8ell to eat to fall to fee$ to feel to fig+t to fin$ to fl7 to forbi$ to forecast to foresee to foretell to forget to forgive to forgo forsa?e to freeze to get to give to go to grin$ to gro8 to +ang to +ave to +ear to +i$e

boug+t boug+t a cumpara coul$ been able to a putea* a fi posibil cast cast a arunca caug+t caug+t a prin$e c+ose c+osen a alege cleft cleft a $espica clung clung a se lipi came come a veni cost cost a costa crept crept a se tara cut cut a taia $ealt $ealt a se ocupa* a trata afaceri $ug $ug a sapa $i$ $one a face $re8 $ra8n a $esena $reamt )$reame$, $reamt )$reame$, a visa $ran? $run? a bea $rove $riven a con$uce masina $8elt $8elt a locui* a ramane* a insista ate eaten a manca fell fallen a ca$ea fe$ fe$ a +rani felt felt a simti foug+t foug+t a lupta foun$ foun$ a gasi fle8 flo8n a zbura forba$e forbi$$en a interzice forecast forecast a preve$ea foresa8 foreseen a preve$ea foretol$ foretol$ a prezice forgot forgotten a uita forgave forgiven a ierta a renunta la* for8ent forgone a $a uitarii forsoo? forsa?en a parasi froze frozen a ig+eta got got a primi gave given a $a 8ent gone a merge groun$ groun$ a macina gre8 gro8n a creste +ung )+ange$, +ung )+ange$, a spanzura +a$ +a$ a avea +ear$ +ear$ a auzi +i$ +i$$en a ascun$e

to +it to +ol$ to +urt to ?eep to ?neel to ?nit to ?no8 to la7 to lea$ to lean to learn to leave to len$ to let to lie to lig+t to lose to ma?e to mean to meet to misgive to mislea$ to mista?e to out$o to overcome to over$o to pa7 to put to rea$ to ren$ to ri$e to ring to rise to run to sa7 to see to see? to sell to sen$ to set to se8 to s+a?e to s+ave to s+e$

+it +el$ +urt ?ept ?nelt ?nit ?ne8 lai$ le$ leant learnt )learne$, left lent let la7 lit lost ma$e meant met misgave misle$ mistoo? out$i$ overcame over$i$ pai$ put rea$ rent ro$e rang rose ran sai$ sa8 soug+t sol$ sent set se8e$ s+oo? s+ave$ s+e$

+it +el$ +urt ?ept ?nelt ?nit ?no8n lai$ le$ leant learnt )learne$, left lent let lain lit lost ma$e meant met misgiven misle$ mista?en out$one overcome over$one pai$ put rea$ rent ri$$en rung risen run sai$ seen soug+t sol$ sent set se8n )se8e$, s+a?en s+aven s+e$

a lovi a tine a rani a pastra a igenunc+ia a tricota a sti* a cunoaste a aseza a con$uce a se spri ini $e a ivata a lasa* a parasi a Dmprumuta )cuiva, a permite a fi culcat a aprin$e a pier$e a face a isemna a italni a inspira neicre$ere a in$uce i eroare a itelege gresit a itrece a ivinge a face e(ces a plati a pune a citi a sfasia* a rupe a calari a suna a se ri$ica a alerga a spune a ve$ea a cauta a vin$e a trimite a fi(a* a regla a coase a scutura* a clatina a se barbieri a varsa )lacrimi,

to s+ine to s+oe to s+oot to s+o8 to s+rin? to s+ut to sing to sin? to sit to sla7 to sleep to sli$e to sling to slit to smell to smite to so8 to spea? to spee$ to spell to spen$ to spill to spin to spit to split to spoil to sprea$ to spring to stan$ to steal to stic? to sting to stin? to stri?e to string to strive to s8ear to s8eep to s8im to s8ing to ta?e

s+one s+o$ s+ot s+o8e$ s+ran? s+ut sang san? sat sle8 slept sli$ slung slit smelt )smelle$, smote so8e$ spo?e spe$ spelt )spelle$, spent spilt spun spat split spoilt sprea$ sprang stoo$ stole stuc? stung stan? struc? strung strove s8ore s8ept s8am s8ung too?

s+one s+o$ s+ot s+o8n s+run? s+ut sung sun? sat slain slept sli$ slung slit smelt )smelle$, smitten so8n spo?en spe$ spelt )spelle$, spent spilt spun spat split spoilt sprea$ sprung sto$$ stolen stuc? stung stun? struc? strung striven s8orn s8ept s8um s8ung ta?en

a straluci a icalta* a potcovi a Dmpusca a arata a se strange a ic+i$e a canta a se scufun$a a sta )pe scaun, a uci$e a $ormi a aluneca a azvarli a crapa* a $espica a mirosi a lovi a semana a vorbi a accelera* a goni a pronunta litera cu litera a petrece* a c+eltui a varsa a toarce* a se roti a scuipa a $espica a strica a intin$e a sari* a tasni a sta in picioare a fura a ifige* a se lipi a itepa a mirosi urat a lovi A isira* a icor$a a se stra$ui a ura a matura a inota a se legana a lua

to teac+ taug+t to tear tore to tell tol$ to t+in? t+oug+t to t+ro8 t+re8 to t+rust t+rust to trea$ tro$ to un$erlie un$erla7 to un$erstan$ un$erstoo$ to upset upset to 8a?e 8o?e to 8ear 8ore to 8eave 8ove to 8et 8et to 8in 8on to 8in$ 8oun$ to 8ring to 8rite 8rung 8rote

taug+t torn tol$ t+oug+t t+ro8n t+rust tro$$en un$erlain un$erstoo$ upset 8o?en 8orn 8oven 8et 8on 8oun$ 8rung 8ritten

a ivata* a pre$a a rupe* a sfasia a spune a gan$i* a cre$e a arunca a Dmbranci a calca a sustine a itelge a supara a se trezi a purta a tese a u$a a castiga a se rasuci a frange* a smulge a scrie

19. VERBE CU PREPOZIZII

.o accuse of5a acuza $e .o agree 8it+5a fi $e acor$ cu .o agree on5a fi $e acor$ asupra .o apologize for5a.Wi cere iertare pentru .o approve of somet+ing5a aproba ceva .o arrive at5a a unge la .o as? for somet+ing5a cere ceva .o be accustome$ to somet+ing5a fi familiar cu ceva .o be ac9uainte$ 8it+5a cunoaWte*a fi obiWnuit cu .o be afrei$ of somet+ing5a se teme $e ceva .o be afrei$ of somebo$75a se teme $e cineva .o be angr7 8it+ somebo$75a fi supVrat pe cineva .o be an(ious about somet+ing5a fi Dngri orat $e ceva .o be astonis+e$ at5a fi uimit)uluit, $e .o be a8are of F a5Wi $a seama $e*a fi conWtient $e .o be c+aracteristic of5a fi caracteristic pentru .o be close to5a fi aproape $e*a fi alVturi $e .o be confi$ent of5a fi DncrezVtor Dn .o be crau7 about5a fi nebun $upV .o be cruel to5a fi cru$ cu*a fi rVu faXV $e*a fi cru$ faXV $e

.o be $epen$ent on C upon5a fi $epen$ent $e .o be $eprive$)$ipraiv, of5a fi lipsit $e*a fi $epose$at $e .o be $ifferent)$ifrent,from5a fi $iferit $e .o be fon$ of5a fi legat $e .o be goo$ at5a fi bun la*a se pricepe la .o be goo$)?in$,to5a fi amabil cu .o be grateful to5a fi recunoscVtor faXV $e .o be in$ignant at5a fi in$ignat $e .o be of opinia on t+at5a fi $e pVrere cV .o be bent on Cupon5a fi +otVrTt sV .o be on t+e move5a fi Dn miWcare .o be impresse$ b75a fi impresionat $e .o be in$epen$ent of5a fi in$epen$ent $e .o be in$ifferent to5a fi in$iferent faXV $e .o be intent on5a fi absolvit $e .o be intereste$ in5a fi interesat $e .u be ealous of5a fi gelos pe .o be patient 8it+5a fi rVb$Vtor cu .o be polite to5a fi politicos)civilizat,cu .o be preoccupie$ b75a fi preocupat $e .o be prou$ of5a fi mTn$ru)V, $e .o be satisfie$ 8it+5a fi mulXumit cu)$e, .o be sate$ 8it+5a fi sVtul)$ezgustat,$e .o be seize$ 8it+5a fi prins $e .o be similar to5a fi asmVnVtor cu .o be sorr7 for5a5" pVrea rVu pentru*a5Wi cere scuze .o be superior to5a fi superior .o be surprise$ at5a fi surprins $e .o be t7pical of5a fi caracteristic pentru .o beg for5a cerWi*a implora .o begin b75a Dncepe prin .o belong to5a aparXine .o be8are of5a se feri $e*a se pVzi .o boast of5a se lVu$a cu*a se fVli cu .o borro8 from5a Dmprumuta $e la .o call for5a cere*a necesita .o call on somebo$75a vizita pe cineva .o call at a place5a trece printr5un loc .o care for5a Xine la*a5" plVcea .o compare 8it+)to,5a compara cu .o complain of5a se plTnge)vVita,$e .o conceal from5a se ascun$e $e .o congratulate on5a felicita pentru .o contribute to5a contribui la .o count Crel7 on upon5a se bizui Cbaza pe .o cure of5a vin$eca $e .o $eal 8it+5a se ocupa $e )cu, .o $efen$ from5a apVra $e

.o $epen$ on)upon$,5a $epin$e $e .o $ie of5a muri $e .o $iffer from5a $iferi $e .o $o 8it+aut5a face fVrV*a se lipsi $e .o $oubt of Fa se Dn$oi $e .o embar? on Fa participa la*a o porni Dntr5o $irecXie .o escape from5a scVpa $e .o fee$on5a +rVni cu .o fill 8it+5a umple cu .o forgivefor5a ierta pentru .o glanceat5a arunca o privire la .o go to5a merge la*a se $uce la .o go in for5a se prezenta la .o +ope for5a spera la .o in$ulge in5a se $e$a la*a se complace Dn*a Dn$emna sV .o insist on5a insista asupra .o interfere in Fa interveni)amesteca, Dn .o intru$eon5a $eran a*atulbura .o ?noc? at5a bate la .o laug+ at5a rT$e $e .o laug+8it+ o75a rT$e $e bucurie .o leavefor5a pleca la .o len$ to somebo$75a $a Dmprumut cuiva .o live on5a trVi $in*a trVi cu .o long for5a tTn i $upV .o loo? at5a privi la .o loo? after5a avea gri V $e*a Dngri i $e .o loo? for5a cVuta .o loo? into5a e(amina .o loo? li?e5a semVna cu .o loo? on5a consi$era .o loo? to5a se Dngri i $e .o meet 8it+5a DntTmpina .o mista?e for5a confun$a cu*a lua $rept .o move from]]]to]]]5a se muta $in]]].la]]]. .o ob ect to5a obiecta asupra)Dmpotriva, .o part 8it+5a se $espVrXi $e .o participate in5a participa la .o pass for5a trece $rept .o peep at5a privi pe furiW la .o pine for5a tTn i $upV .o pla7 at5a se uca $e5a .o prevent from5a Dmpie$ica sV*a opri sV .o profit b7 somet+ing5a profita $e ceva .o protect from5a prote a $e*a apVra $e .o provi$e 8it+5a Dnzestra cu .o pull at5a trage la .o put in practice5a pune Dn practicV

.o recover from F a5Wi reveni $upV*a se face bine $upV .o refer to5a se referi la .o refrain from5a se abXine $e la .o remin$ somebo$7 of somet+ing5a aminti cuiva $e ceva .o resort to somebo$75a se a$resa cuiva*a apela la cineva .o retire from5a se retrage $in .o reproac+ somebo$7 of somet+ing5a reproWa cuiva ceva .o rus+ at somet+ing5a se repezi la ceva .o see to5a se Dngri i $e*a se ocupa $e .o sen$ for5a trimite $upV .o separate from5a separa $e .o smell of5a mirosi a .o stan$ for F a reprezenta*a lua apVrarea .o stare at5a se uita fi( la*a privi fi( la .o start for5a porni cVtre)spre, .o substract from5a scV$ea $in .o succee$ in in5a reuWi sV .o suppl7 8it+5a aproviziona cu .o ta?e into account5a lua Dn seamV .o ta?e into consi$eration5a lua Dn consi$eraXie .o taste of5a avea gust $e .o tell from5a $eosebi $e .o t+in? about)of,5a se gTn$i la .o transform)c+ange, into5a transforma)sc+imba,Dn .o t+reaten 8it+5a ameninXa cu .o translate from]into]5a tra$uce $in ]]]Dn]]] .o 8ait for somebo$75a aWtepta pe cineva .o 8orr7 about F a5Wi face gri i Dn privinXa

':. ZILELE SAPTAMANII + LUNILE SI ANOTIMPURILE 1. 1ilele saptamanii )/a7s of t+e 8ee?, 1ilele saptamanii )/a7s of t+e 8ee?, in limba engleza se scriu Dntot$eauna cu literV mare )sunt substantive proprii Dn limba englezV,. 2numerarea zilelor sVptVmTnii* calen$arele* etc. Dncep cu $uminicV )Sun$a7,. Sun$a7 5 $uminica -on$a7 5 luni .ues$a7 5 marti Oe$nes$a7 5 miercuri .+urs$a7 5 oi 3ri$a7 5 vineri Satur$a7 5 sambata 5 2(emple cu propozitii> 2ver7 Sun$a7 s+e goes to c+urc+. 5 "n fiecare $uminica ea merge la biserica. Oe +ave 2nglis+ classes on .ues$a7 an$ on .+urs$a7. 5 Avem ore $e englezV martea si oia. Gn 3ri$a7 " visit m7 parents. 5 Vinerea imi vizitez parintii. 2. 0unile anului )-ont+s of t+e 7ear, Ca si zilele saptamanii* lunile anului )-ont+s of t+e 7ear, in limba engleza se scriu Dntot$eauna cu literV mare )sunt substantive proprii Dn limba englezV,. Nanuar7 5 ianuarie 3ebruar7 5 februarie -arc+ 5 martie April 5 aprilie -a7 5 mai Nune 5 iunie Nul7 5 iulie August 5 august September 5 septembrie Gctober 5 octombrie &ovember 5 noiembrie /ecember 5 $ecembrie 5 2(emple cu propozitii> -a7 is a 8on$erful mont+. 5 -ai este o luna minunata. Pis birt+$a7 is in Gctober. 5 1iua lui $e nastere este in octombrie. Gn Nul7 " go to t+e mountain. 5 "n iulie merg la munte. 3. Anotimpuri )Seasons, Anotimpurile ).+e seasons, in limba engleza sunt urmatoarele> spring 5 primavara summer 5 vara autumn 5 toamna 8inter 5 iarna 5 2(emple cu propozitii> .+e spring mont+s are -arc+* April an$ -a7 5 0unile $e primVvarV sunt martie* aprilie si mai. " li?e all seasons> spring* summer* autumn an$ 8inter. 5 "mi plac toate anotimpurile> primavara* vara* toamna si iarna.

'1. E[PRIMAREA IATEI SI OREI 1. 2(primarea $atei "n limba engleza $ata se e(prima folosin$ numeralul or$inal. Can$ e(primam $ata completa cu ziua* prepozitia este G& B $aca e(primam $ata $oar cu luna sau anul prepozitia este "&. 0a e(primarea $atei se foloseste numeralul or$inal* acesta poate fi asezat inaintea sau $upa numele lunii. /aca numeralul or$inal prece$e $enumirea lunii* acesta este urmat $e 6of6. 2(.> " 8as born on t+e #t+ of Nul7 199!. 5 -5am nascut pe # "ulie 19#!. /aca numeralul or$inal este asezat $upa $enumirea lunii* 6of6 este omis. 2(.> " 8as born on April )t+e, #t+. 5 -5am nascut pe # "ulie. Sn engleza americana or$inea obisnuita este luna* ziua* anul. 2(.> '5.'2.19%1 5 -a7 t+e 2n$ 19%1. "n engleza britanica or$inea este ziua* luna* anul. 2(.> 15.'5.19%1 5 15t+ of -a7 19%1. 5 Anii se citesc cu a utorul miilor sau a sutelor )stil oficial,* ori a zecilor )in limba vorbita,. /e e(emplu* 199! se poate citi> 1. one t+ousan$ nine +un$rea$ an$ ninet75si( )o mie noua sute nouaazeci si sase, sau 2. nineteen +un$rea$ an$ ninet75si( )nouasprezece sute nouazeci si sase, ori 3. nineteen ninet75si( )nouasprezece nouazeci si sase, Anul 2''' se citeste 6t8o t+ousan$6. Atentie Cifra zero se poate citi > zero* o+* nil* not+ing sau love. zero 5 Dn matematicV si in$icarea temperaturii o+ 5 la numerele $e telefon nil si not+ing 5 pentru e(primarea scorului la fotbal love 5 Dn tenis 2(emple> "t is four $egrees belo8 zero. \ Sunt minus patru gra$e. /ial !'#'... \ 3ormeazV si(5o+5seven5o+... 0ee$s 4nite$ 8on 45' )four nil sau four to not+ing,. \ 0ee$s a cTstigat cu 4>'. &astase lea$s b7 3'>' )t+irt75love,. \ &astase con$uce cu 3'>'. 2. 2(primarea orei )timpului cronologic, "n e(primarea timpului cronologic se foloseste forma 6o@cloc?6* iar propozitia incepe $e obicei cu pronumele 6"t6. "t is ten o@cloc?. \ 2 ora zece. "t is five o @cloc? s+arp. \ 2ste cinci fi(. 5 G@cloc? se foloseste numai cu ora fi(a. 5 NumVtatea $e orV se e(primV prin 6+alf6* iar sfertul $e orV prin 6)a, 9uarter6. 5 Pentru a in$ica fractiunile $e ore pTna la 6si umatate6 se mentioneaza numarul minutelor urmat $e prepozitia 6past6 si $e ora respectiva. 2(.> "t is ten )minutes, past nine. \ 2ste )ora, 9 si 1' )minute,. 5 3ractiunile Dntre umatate si ora urmatoare se re$au Dn limba engleza spunTnTn$ numarul minutelor* prepozitia 6to6 si apoi ora.

2(.> "t is t8ent7 )minutes, to si(. \ 2ste sase fara 2' )$e minute,. 5 Sn engleza americana se folosesc si prepozitiile 6after6 si 6before6 Dn loc $e 6past6 si 6to6. %>1' 5 "t is ten )minutes, after %. %>4' 5 "t is t8ent7 )minutes, before 9. 5 "n engleza americana* pentru umatate $e ora se foloseste e(presia cu 6t+irt76 $upa ora. 2(.> %>3' 5 "t@s eig+t t+irt7. Se practicV e(primarea orei si Dn felul urmVtor> 2(.> 2>15 F t8o fifteen )$oi si un sfert, Alte e(emple> "t is ten )minutes, past eig+t. \ 2ste opt si zece. "t is a 9uarter past nine. \ 2ste nouV si un sfert. "t is +alf past nine. \ 2ste nouV si umVtate. "t is t8ent7 )minutes, to ten. \ 2ste zece fVrV $ouVzeci. "t is 9uarter to ten. \ 2ste zece fVrV un sfert.

''. FALSE FRIENIS Sunt numite Hfalse frien$sI acele tra$uceri greWite $e cuvinte Wi e(presii $in $ouV limbi $iferite* care se $atoreazV asemVnVrii fonetice. Acestea pot reprezenta o $ificultate pentru cei ce DnvaXV o limbV strVinV* Dn special una legatV $e limba maternV* pentru cV elevii tin$ sV i$entifice greWit cuvintele* $in cauza interferenXei lingvistice. Pentru cV ^false frien$sI sunt o problemV $es DntTlnitV pentru cei ce DnvaXV o limbV strVinV* profesorii scriu a$eseori liste $e ^false frien$sI pentru a veni Dn a utorul elevilor. \n .i)*a en1.e5W Actual Actuall7 a$ept a$vertisement apolog7 arm ballot ban bo( buc?et camera car c+aracter c+ef commercial curve cutie crime $eposit e$itor engage$ Tra0&cere 1re]itW @n .i)*a ro)GnW actual actual a$ept avertisement apologie armV balot ban bo( buc+et camerV )$e apartament, car caracter c+ef comercial curve cutie crimV $epozit e$itor anga at Tra0&cere corectW @n .i)*a ro)GnW real* a$evfrat $e fapt e(pert reclamV* anunX publicitar scuzV braX vot inter$icXie cutie gVleatV camerV )$e fotografiat, maWinV persona bucVtar Wef reclamV curbV $rVguXicV infracXiune avans re$actor logo$it

eventuall7 e(cite$ fabric far feu$ fun$ g7mnasium infatuation lac? librar7 magazine mare nervous novel or$inar7 plane pregnant prize preservative process prospect sc+olar sensible sever slut stamina s7mpat+etic

eventual e(citat fabricV far feu$V fun$ gimnaziu infatuare lac librVrie magazine mare nervos nuvelV or$inar plan pregnant prize prezervativ proces prospect Wcolar sensibil sever slutV staminV simpatic

Dn cele $in urmV agitat* emoXionat stofV* XesVturV $eparte gTlceavV fon$ salV $e gimnasticV pasiune* $ragoste nebunV* zVpVcire lipsV bibliotecV revistV iapV emoXionat roman obiWnuit* uzual avion gravi$V premiu conservant proce$urV perspectivV cVrturar rezonabil* raXional a $espVrXi* a $espica curvV rezistenXV* vitalitate milos

',. UNITATI IE MASURA MEASURES# 1 inc+ )in., \ 2*54 cm \ 1C3! 7ar$ \ 1C12 foot 12 inc+es \ 1 foot \ 3'*4% cm \ '*3'4% m 3 feet )ft., \ 1 7ar$ \ 91 cm \ '*91 m \ 1 7$ 1 mile \ 1*#!' 7ar$s \ 1!'9*35 m 1 mile \ %' c+ains 1 lin? \ #.92 inc+es \ 2'*11!% cm 1 c+ain \ 1'' lin?s \ 2'*11!% m 1 furlong\ 1' c+ains \ 2''*11 m 1 ro$ \ 5*'29 m 1 league \ 3 miles 1 fant+om\ ! feet \ 1*%2 m 1 cable \ !'% feet \ 1%5*31 m 1 sea mile \ !*'%' feet \ 1%51*%5 m

'2. SEMNELE MATEMATICE a. Semnele matematice K plus \ an$ \ plus 2mpt7 set \ miltime vi$a 5 minus \ minus Pi pai \ 3.14 g multiplie$ \ inmultit Angle \ ung+i > $e$i$e$ b7 \ impartit la \ minute \ minut h\ secon$ \ secun$a \ e9ual to \ agal cu 0og \ logarit+m \ logarit+m a less t+an \ mai mic $ecat ` more t+an \ mai mare $ecat .riangle \ triung+i 0ess t+an or e9ual to \ mai mic sau egal cu "nfinit7 \ inifinit -ore t+an or 9ual to \ mai mare sau egal cu S9uare root \ ra$acina patrata ii \ parallel to \ paralel cu Perpen$icular to \ perpen$icular pe j \ percentage sign \ la suta )procent, 5j \ five per cent \ cinci la suta 5.5j \ five point five per cent \ cinci virgule cinci la suta b. operatiuni aritmetice 2K2\4 t8o plusCan$ t8o ma?esCe9ualsCisCare four \ $oi plus $oi fac patru 1'52\% ten minus t8o ma?esCe9uals eig+t 5g5\25 five times five ma?esCis t8ent75five 4g3\12 four t+rees are t8elve \ t+ree fours are t8elve 25>5\5 five into t8ent7 ma?esCe9uals five \ t8ent75five $ivi$e$ b7 five is five