Sunteți pe pagina 1din 22

- 1 -Izvorul de drept roman : 1- Sens material totalitate condiiilor materiale de existenta ce determina un anumit tip de reglementare juridica 2- Surse

e de cunoatere a dreptului acele documente ce ne ofer informaii prin intermediul crora putem reconstitui fizionomia instituiei juridice digestele lui !ustinian - o culegere de fragmente din lucrrile juristconsultilor clasici " institutele lui #aius $ %- Sens &ormal totalitatea procedeelor prin care normele sociale sunt transformate in norme juridice : A Obiceiul ; B Legea ; C Jurisprudena ; D Edictele magistrailor ; E Senatus Consultele ; F Constituiunile imperiale . A. Obiceiul cel mai ec!i i" or de drept 'egulile sale erau respectate de (unvoie la aceea vreme statul nu exista B. Legea )ex - convenia c*nd intervenea intre 2 persoane particulare se folosea cu intelesul de contract + iar c*nd intervenea intre magistrat si popor se folosea ca izvor de drept in sens formal ,rocedura de adoptare : - un magistrat ela(ora un proiect de lege - se convoca adunarea poporului - magistratul prezenta proiectul de lege - poporul in adunri ad--oc dez(tea vreme de 2. de zile proiectul - se convoca din nou adunarea poporului pentru votare putea ori votat ori respins in (loc - dup apro(are legea era trimisa la senat - dup intrarea in vigoare era pu(licata in &/' )egile aveau % elemente : - prescripio apare numele magistratului care a ela(orat proiectul de lege data si locul apro(rii + adunarea poporului care a votat legea si prima unitate de vot care s-a exprimat - rogatio cuprinde dispoziiile legii iar daca erau mai multe erau sistematizate pe capitole - sanctio meniona care era sanciunea In funcie de sanciune legile se 0mpart in : - 1 legi perfecte actul juridic 0nc-eiat ca urmare a nerespectrii legii din rogatio este nul - 2 legi mai puin perfecte actul juridic 0nc-eiat ca urmare a nerespectrii legii din rogatio este vala(il + dar autorul era amendat - % legi imperfecte nu este permisa incalcarea legii + fara a se preciza ce consecine decurg in cazul incalcari )1#12 31)/' 12 425)1 cea mai vec-e lege romana 2 aprut in urma unui conflict extins pe o perioada de 16 ani intre patricieni si ple(ei 4ri(unul ple(ei 4erentilius 2rsa a propus sistematizarea si pu(licarea normelor juridice in aa fel incat sa fie cunoscute de toata lumea 7 In anul .81 I797 se formeaz o comisie de 16 oameni : ;ecemvirii legi(ulus scri(undi < cei 16 (ar(ati care sa scrie legea $ mem(rii comisiei sunt patricieni 3omisia a sistematizat o(iceiul juridic iar rezultatul a fost pu(licat pe 16 t(lii de lemn 7 ,le(eii au considerat sistematizarea incompleta astfel incat in anul ..= I797 se formeaz o noua comisie compusa din 8 patricieni si 8 ple(ei + comisie care mai pu(lica in &/' inca 2 t(lii de data aceasta din (ronz )egea celor 12 ta(le este un verita(il cod ce cuprinde nu numai dreptul pu(lic ci si cel privat si se mai numete codul decemviral In dreptul privat se 0nt*lnesc in special instituiile juridice din materia personala a (unurilor + a succesiunilor )egea celor 12 ta(le a rmas afiata in &/' pana in anii %>= %=6 I797 + c*nd a fost distrusa se gali cu ocazia incendierii 'omei motiv pentru care textul legii nu ne-a parvenit pe cale dreapta ;up acest moment )egea celor 12 ta(le nu a moi fost pu(licata ea 0ntiprindu-se in contiina poporului roman + dup cum si 3icero afirma in vremea copilriei mele )egea celor 12 ta(le era invatata pe de rost de copii in clasa intai 7 1

;ispoziiile )egii celor 12 ta(le ne-au parvenit prin ;igestele lui !ustinian + care in vederea reconstituirii a folosit pe langa surse juridice si surse literare 7 3ea mai (una reconstituire a )egii celor 12 ta(le se pare ca aparine profesorului ,aul &rederic #irard 2ceasta lege nu a fost niciodat a(rogata ea a fost 0nlocuita treptat in practica de c*tre dispoziiile edictului pretorului 7 ,retorul cel mai important magistrat judiciar se (ucura de ius edicente dreptul de a pu(lica un edict $ In momentul in care isi 0ncepea mandatul pu(lica un edict prin intermediul cruia isi fcea pu(lica reformele pe care dorea sa le realizeze + precum si modul lor de realizare 1dictul era vala(il 1 an si purta denumirea de : edicta perpetua< 1dictul cuprindea 2 pari : - edictul in vetus sau translaticium dispoziii preluate de la pretorii anteriori + care treceau de la un +magistrat la altul - edictul novum dispoziiile introduse de magistratul aflat in funcie Salvius Iulianus + la ordinul imparatuilui 2drian sistematizeaz edictul pretorului + rezultatul muncii sale const*nd in : 1dictul perpetuu< )a fel ca si in cazul + )egii celor 12 ta(le< si ?1dictul perpetuu< nu ajuns la noi in mod direct ci indirect prin intermediul ;igestelor lui !ustinian 7 3ea mai (una reconstituire a 1dictului aparine profesorului /tto )enel prin lucrarea :1dictul perpetuu< ,otrivit lucrrii edictul era impartit in : 1- organizarea proceselor 2- mijloace proceduale de drept civil %- mijloace proceduale de drept pretorian .- executarea sentiintelor ,retorul nu avea voie sa creeze drept civil + dar ca urmare a aciunii pe care el o desfura + evoluia dreptului civil a fost influenata de ctre normele dreptului pretorian 2stfel s-au pus (azele raportului dintre dreptul civil si dreptul pretorian ;reptul pretorian influeneaz pe % cai dreptul civil : 1- adiuvandi iuris civilis gratia dreptul pretorian vine in ajutorul dreptului civil + lucru ce se concretizeaz intr-o interpretare extensiva 2- supplendi iuris civilis gratia sunt extrase noi dispoziii din principiile legii %- corrigendi iuris civilis gratia - pretorul poate a(roga acele dispoziii pe care le considera 0nvec-ite el neput*nd sa a(roge o lege $ C Jurisprudena 1ste aceea activitate creatoare depusa de ctre jurist consuli ce a avut ca efect interpretarea creatoare a normei juridice !urisconsulii cercettori ai dreptului + desfurau aceasta activitate din proprie iniiativa si pe proprie c-eltuiala ei nu era juriti in sensul te-nic al cuv*ntului 7 Iniial activitatea jurisconsulilor are un caracter empiric de spea $ intru-cat ei indicau parilor actele juridice ce urmau a fi utilizate precum si formulele solemne pe care partile tre(uiau sa le utilizeze in vederea 0nc-eierii actelor juridice Spre sf*ritul repu(licii activitatea jurisconsulilor capata un caracter tiinific deoarece dup studierea unor anumite cazuri ei verificau daca nu cumva aceste cazuri au anumite elemente in comun - daca existau elemente in comun ce se regseau in toate situaiile reale si imaginare ele do(*ndeau valoare de principiu 7 Iniial jurisprudena a avut un caracter sacral constituia un monopol al pontifilor + acesta persista si dup adoptarea )egii celor 12 ta(le + intru-cat aceasta activitate putea fi desfurata numai de cei care cunoteau at*t dreptul material cat si dreptul procesual 7 !urisprudena se laicizeaz in anul %61 I797 moment in care #raeus &lavius a pu(licat in &/' si normele dreptului procesual din acest moment aceasta activitate poate fi desfurata de ctre toi cei ce aveau aptitudini in acest sens 2

2ctivitatea jurisconsulilor prezint anumita complicaii practice : 1- pentru ca un tanar cetatean sa poate avea acces la viata pu(lica + acesta tre(uie sa demonstreze ca a fost discipolul unui mare jurisconsult 2- activitatea jurisconsultului prezint implicaii de ordin practic ce erau exprimate in % termeni : a- respondere - desemneaz consultaiile date de ctre jurisconsuli in cele mai variate domenii ale dreptului (- cavere acele consultaii date in legtura cu forma actelor juridice si in legtura cu formulele solemne + ce tre(uiau pronunate in acest context c- agere desemneaz consultaiile pe care jurisconsulii le ofereau judectorilor In epoca clasica jurisprudena ajunge la apogeu + in aceasta perioada apar 2 scoli in intelesul de curente juridice : 1- coala Sa(iniana fondata de 3aius 2teius 3apito numita dup discipolul Sa(inus $- urma linia )egii celor 12 ta(le si avea o orientare conservatoare 2- coala ,roculiana - fondata de @arrcus 2ntistus )u(eo numita dup discipolul ,roculus $ urma linia de g*ndire a edictului pretorului si avea o orientare progresista )a un moment dat coala Sa(iniana se va numi coala cariana datorita prestigiului de care se (ucura 3aius 3asius )onginus In secolul 2 ;797 Salvius Iulianus a codificat edictul pretorului $ a scris o lucrare enciclopedica - : ;igesta< + iar ,omponius a scris o istorie a jurisprudenei : )i(er singularis enc-irdii < In vremea imparatilor 2ntonin ,iul + @arc 2ureliu isi desfasoara activitatea jurisconsultul #aius o adevrata enigma a dreptului roman + 0ntruc*t el nu a fost citat de contemporani si + dar este citat 0ncep*nd din secolul al 8lea ;797 este foarte important datorita lucrrii sale :Instutiones< care a ajuns pana la noi 7 :Institutele< a fost descoperita in 1>1A la (i(lioteca episcopala din Berona de ctre profesorul Cie(u-r + pe un palimpsert un papirus de pe care sa ters textul iniial si peste care sa scris un alt text $ nu au fost descifrate in 0ntregime deoarece ultima parte a fost distrusa de c-imicalele folosite la splarea palimpsert-ului 4extul a fost reconstituit in 0ntregime in anul 1=%% in 1gipt sa descoperit un papirus conin*nd partea finala a sa Sore sf*ritul secolului al 2-lea si 0nceputul secolului al %-lea si-au desfurat activitatea : ,apiniarus + ,aul si Dlpian + iar in secolul al %-lea @odestim !urisprudena in epoca postclasica - perioada de regres + activitatea nu mai este una creatoare ea se limiteaz la rezumarea operei jurisconsulilor clasici - apare o noua tendina : datorita faptului ca jurisprudena clasica era de necuprins + avocaii si partile falsifica fragmentele atri(uite jurisconsulilor clasici in vederea castigarii proceselor - ca urmare in .2A ;797 apare :)egea citaiunilor< se putea invoca in fata instanelor judectoreti numai din operele jurisconsulii clasici : ,apinianus + ,aul + Dlpian + #aius si @odestim daca 2 jurisconsuli im(ratisau o teza iar ali 2 jurisconsuli im(ratisau o alta teza daca ,apinianus se pronuna in favoarea unora + judectorul tre(uia sa urmeze opinia lui : Ius pu(lice respondendi < - iniial consultaiile oferite judectorilor de ctre jurisconsuli nu erau o(ligatorii in vederea soluionrii clauzei - 0mpratul /ctavian iniiaz o reforma in virtutea creia consultaiile oferite de ctre jurisconsuli investii cu : Ius pu(lice respondendi < devin o(ligatorii pentru cazul prezentat in fata lor - 0mpratul 2drian -otaraste ca aceste consultaii sa devina o(ligatorii pentru toate situaiile similare E Senatus Consultele # izvoare de drept in sens formal adoptate de senat ele sunt -otr*ri ale senatului - devin izvoare de drept de sens formal in vremea 0mpratului 2drian exprima voina 0mpratului - 0mpratul ela(ora proiectul de Senatus consult care urmeaz sa fie prezentat in fata senatului - proiectul era votat ca atare de senatori + lucru pentru care Senatus 3onsultele mai erau numite si orationes F Constituiunile imperiale - izvor de sens formal apar in epoca imperial clasica %

- emana de la imparat in mod nemijlocit si conform voinei 0mpratului + calitatea de norma juridica 3onstituiunile imperiale sunt : a- edictele cuprindeau dispoziii + ce ineau at*t de domeniul dreptului pu(lic cat si de domeniul dreptului privat (- mandatele erau adresate 0nalilor funcionari imperiali si cuprindeau dispoziii mai ales in domeniile administrativ si penal c- decretele -otr*rile judectoreti + pronunate de ctre imparat in calitate de judecitor d- rescriptele consultaiile juridice pe care imparatii le ofereau in calitate de jurisconsuli Opera Legislati a a $mp%ratului Justinian - in dorina de a revitaliza relaiile de tip sclavagist a purces la realizarea unei opere legislative care sa cuprind cele mai importante instituii juridice - deii nu a produs efectul scontat prezint o importanta deose(ita 0ntruc*t prin intermediul ei putem reconstitui fizionomia instituiilor juridice romane - cuprinde . p*rti : 1- Codul a fost pu(licat in 2 ediii - a in anul 82= - varianta care nu a ajuns pana la noi - ( in anul 8%. :3odex repetitae praelictions < a ajuns pana la noi cuprinde toate constituiunile imperiale aflate in vigoare din vremea lui 2drian pana in 8%. 3odul este structurat pe 12 c*rti titluri - constituiuni imperiale si unde este cazul paragrafe 3odul cuprinde dispoziii din domeniul dreptului privat + pu(lic + canonic 2# Digestiile - pu(licate in 8%% - redactate de ctre mem(ri a % comisii in fruntea crora se afla 4ri(onius - Empratul Iustinian prin % constituiuni a -otr*t maniera de lucru a comisiilor - apar controverse in folosirea digestelor in aplicarea lor in instanele de judecata - Iustinian emite 86 de constituiuni pentru 0nlturarea controverselor - pentru ela(orarea digestelor + mem(rii comisiilor au studiat peste 2666 de lucruri clasice ela(orate de jurisconsuli$ din care au extras cele mai importante fragmente - cuprind 86 de c*rti titluri- fragmente paragrafe primul paragraf nu se numeroteaz $ %- &nstitutele - adoptate in8%% si ela(orate dup modelul institutelor lui #aius + Dlpian + @arcian si &lorentin - sunt manuale de coala adresate studenilor in drept - cuprind . c*rti titluri paragrafe .- 'o elele - culegere de constituiuni imperiale emise de 0mpratul Iustinian intre 8%. - 8A8 - alctuita de persoane particulare apar contradicii $ + dup moartea lui Iustinian - contradiciile apar deoarece aici apar at*t constituiuni imperiale aflate in vigoare cat si cele a(rogate ,rocedura civila romana - a cunoscut % etape % stri proceduale $ : 1- ,rocedura legis aciunilor 2- ,rocedura formular %- ,rocedura extraordinara ,rimele 2 sisteme procedurale prezint o trstura comuna - procesul se desfasoara in 2 faze : 1- prima faza in iure $ se desfasoara in fata magistratului 2- a 2 faza in iuditio $ se desfasoara in fata judectorului ,rocedura legis aciunilor : - cel mai vec-i sistem procedural roman - isi au izvorul in lege lucru pentru care se numesc legisactiuni - cunoate 2 categorii de meditatiuni : .

a- )egis aciunile de judecata 1- Sacramantul - 2- Iuditis ar(itoive populaio - %- 3ondiio (- )egis aciunile de executare - 1- @agnus inietio - 2-9iproris casio ,rocedura meditatiunilor prezint anumite caracteristice + prezint un caracter legal + 0ntruc*t legisactiunile isi au izvorul in lege ,rocedura legis aciunilor prezint un caracter judiciar deoarece in faza in iure este necesara prezenta parilor in fata magistratului ocazie cu care se vor pronuna formulele sale necesare ,rocedura legis aciunilor prezint un caracter formalist 0ntruc*t actele de procedura erau extrem de rigide ex : cuvinte ,entru ca faza in iure sa poat 0ncepe p*rtile tre(uiau sa foloseasc evalurile dintre procedeele de atare existente 0ntruc*t statul nu exercita aceste atri(uiuni 3ele % procedee de atare sunt : 1- in ius vocaio - cel mai vec-i procedeu de citare se pronuna in pu(lic si fata martorilor formula solemna : in ius te voco< + astfel in caz de refuz cel ce fusese citat putea fi adus cu fora in fata magistratului 2- vadimonium extrajudiciar - presupunea 0nc-eierea unei convenii in urma creia p*rtile umane urmau sa se prezinte la un anumit termen in fata magistratului %- condiio - procedeul prin care se realiza citarea paratului - peregrin in fata magistratului prezenta am(elor p*rti este o(ligatorie - in fata magistratului paratul poate adopta % atitudini : 1- Sa recunoasc preteniile reclamantului situaie in care opera principiul comfesus pro indicato et7 adica cel ce recunoate este considerat condamnat procesul nu mai trecea in faza a 2 a 2- ,aratul recunoate preteniile reclamantului dar nu da concursul reclamantului in vederea desfasurarii ulterioare a procesului + in aceasta situaie paratul este asimilat celui condamnat procesul nu va trece in a 2-a faza rostete greit formulele solemne %- ,aratul nu recunoate preteniile reclamantului dar isi da concursul in vederea desfasurarii procesului + rostete corect formulele solemne procesul trece in faza a 2-a @agistratul poate rosti anumite cuvinte solemne ce produc efecte juridice : ;/ magistratul 0l numete pe judector ;I3/ atri(uirea cu titlu provizoriu a o(iectului litigios uneia dintre pari 2;I3/ magistratul ratifica preteniile reclamantului ,retorul cel mai important magistrat judiciar - se ocupa de organizarea proceselor private ,ana la apariia pretorului jurisdicia at*t cea graioasa cat si cea contencioasa era exercitata de ctre consul + in momentul apariiei pretorilor acetia au do(*ndit jurisdicia contencioasa + iar consulii au pstrat jurisdicia graioasa !urisdicia graioasa presupune " - interesele parilor sunt contradictorii - procesul se va finaliza cu pronunarea unei sentine fie de condamnare fie de a(solvire In aceste situaii puteau fi soluionate de ctre magistrai prin intermediul unor procedee administrative fara ca procesul sa se mai desfasoare in 2 faze 7 2ceste mijloace folosite de ctre pretor sunt : 1- @issio in possessionem punerea reclamantului in posesiunea (unurilor paratului + acest procedeu poate fi utilizat de ctre pretor pentru a-l constr*nge pe paratul de rea credina sa se prezinte la proces 8

2- Stipulatiunile pretoriene acte juridice pe care p*rtile le 0nc-eie la ordinul pretorului + ele se deose(esc de stipulatiunile o(inuite care sunt 0nc-eiate in virtutea voinei parilor %- Interdictere acte juridice pe care p*rtile sau una dintre p*rti le vor 0nc-eia sau nu le vor 0nc-eia la ordinul pretorului .- 'estitutio in integrum presupune repunerea in situaia anterioara + are ca efect desfintarea efectelor produse de un anumit act juridic : ea presupune nu repunerea in fapt ci repunerea in drept a reclamantului d*ndu-i-se astfel posi(ilitatea sa intenteze o aciune in justiie &aza in iudicio se desfasoara in fata judectorului + ultimul act al fazei in iure este litis contestaio sau luarea de martori + vor constata ca intenia parilor este de a se judeca lucru pentru care dup ce litis contestaio este realizat se va trece in a doua faza a procesului in aceasta faza p*rtile folosesc lim(ajul cotidian + uzual 1le sunt susinui de avocai care nu au calitatea de reprezentare in justiie procesul se va finaliza printr-o sentina care poate fi de condamnare sau de a(solvire + judectorul judeca procesul pe (aza convingerii sale intime + judectorul nu poate fi o(ligat sa pronune o sentina 7 !udectori erau simpli particulari + ce urmau a fi alei de ctre p*rtile aflate in proces 7 Iniial pe lista judectorilor erau inclui doar no(ili pentru ca mai t*rziu pe aceasta lista sa fie inclui si cavaleri 7 !udectorul putea sa apra in proces fie in calitate de judector unic + ocazie cu care tre(uia recunoscuta existenta unui drept + fie in calitate de ar(itru + c*nd tre(uia sa se pronune cu privire la 0ntinderea unor drepturi 7 In afara de judectorul unic existau si tri(unale permanente si tri(unale nepermanente 7 4ri(unalele nepermanente se compuneau dintr-un numr neperec-e de judectori recuperatores $ si judecau procesele dintre ceteni si peregrini 4ri(unalele permanente erau in numr de 2 : - decemviri liti(us iudicantis cei 16 (ar(ati care sa judece procesele $ judecau procesele cu privire la li(ertate - centumviri cei 166 de (ar(ati $ judecau procesele cu privire la proprietate si la motenire ()OCED*)A FO)+*LA)A - a aprut ca urmare a adoptrii legii 215D4I2 + ea a suprimat condiiile de forma ce tre(uiau 0ndeplinite de ctre actele de procedura 7 3u toate aceste a legea 2e(utia nu a a(rogat legis aciunile si a permis aplicare celor doua sisteme in paralel + d*nd posi(ilitatea p*rtilor sa opteze pentru unul din cele 2 sisteme 7 ;atorita faptului ca in fata magistrului p*rtile foloseau lim(ajul uzual s-a o(servat ca in mod invaria(il se dorea soluionarea litigiilor potrivit dispoziiilor procedurii formulare 7 - Entruc*t nimeni nu mai opta pentru procedura legis aciunilor aceasta a fost a(rogata prin dispoziiile legilor ID)I21 !D;I3I2'I21 din vremea 0mpratului 2ugustus - Se caracterizeaz in special prin faptul ca in condiiile in care magistratul o(serva ca preteniile reclamantului nu sunt consacrate de ctre lege su( forma unui drept su(iectiv punea la dispoziia acestuia o formula formula este un mic program de judecata in care magistratul arata judectorului cum sa soluioneze procesul $+ judectorul era :sclavul< formulei in sensul ca nu se putea a(ate de la dispoziiile date de ctre magistrat7 - In felul acesta prin intermediul formulei magistraii judiciari au sancionat noi drepturi su(iective 7 &ormula are . elemente principale si 2 accesorii 1lemente principale : 1- IC41C4I/ cuprinde preteniile reclamantului+ putea fi certa c*nd o(iectul preteniilor reclamantului era precis determinat sau incerta c*nd dreptul reclamantului urma sa fie apreciat de ctre judector 2- ;1@/CS4'24I/ cuprindea cauza juridica izvorul $ + temeiul preteniilor reclamantului un contract + un testament$ %- 2;ID;I324I/ figura numai in formula aciunilor de partaj + in vederea ieirii din indiviziune .- 3/C;1@C24I/ magistratul 0l 0mputernicete pe judector sa pronune o sentina de condamnare sau o sentina de a(solvire cu titlu 1lemente accesorii : 1- ,'1S3'I,4IDCI)1 precizri fcute de magistrat fie in favoarea reclamantului fie in favoare paratului A

2- 1F31,4IDCI)1 mijloace procedurale prin intermediul crora paratul nu neaga preteniile reclamantului + dar invoca anumite fapte de natura a paraliza acele pretenii 0ntruc*t excepiunile au un caracter a(sulatoriu 7Entruc*t judectorul este sclavul formulei el nu 0l poate condamna pe parat la mai puin astfel incat reclamantul va pierde procesul Fa"a &' &*)E - reclamantul folosete lim(ajul uzual - se pstreaz vec-ile procedee de atare insa apar si elemente noi - in cazul in care este vor(a de creana ce are ca o(iect o suma de (ani + procesul poate fi soluionat printr-un jurm*nt IDSID'2C;D@ C131S2'ID@ Fa"a L&,&S CO',ES,A,&O - unul din cele mai importante acte din cadrul procesului civil - presupune remiterea unei copii a formulei sau dictarea coninutului formulei de ctre reclamant paratului - importanta deose(ita datorita efectelor pe care le produce n virtutea efectului extinctiv+ dreptul dedus in justiie se stinge in virtutea efectului creator va lua natere un nou drept su(iectival al crui o(iect consta 0ntotdeauna intr-o suma de (ani in virtutea efectului fixator sau reglator sunt sta(ilite elementele reale si elementele personale ale procesului 1lementele reale se identifica cu preteniile parilor pe c*nd cele personale se identifica cu identitatea parilor si a judectorului )epre"entarea in -ustiie - presupune ca o persoana numite reprezentat insarcineaza o alta persoana numita reprezentant sa stea in locul sau in justiie ca parte in proces + - iniial romanii nu au admis reprezentarea in justiie + dar au fost forai sa admit acest lucru datorita factorilor de natura economica - iniial romanii au admis repre"entarea imper.ecta + ca mai t*rziu sa admit si repre"entare per.ecta 'eprezentarea imperfecta - efectele nu se produc asupra reprezentatului ci asupra reprezentantului - cel mai vec-i reprezentant in justiie este 3ognitos &aza In Iudicio se desfasoara in linii generale ca si in procedura )egis aciunilor Aciunile - in cadrul procedurilor formale conceptul de act in justiie prezint anumite particularitati + in comparaie cu conceptul de )egis aciuni daca prin intermediul )egis aciunilor puteau verificate doar preteniile ce erau consacrate de ctre lege su( forma unui drept su(iectiv in cazul procedurilor formale pretorul pute sa eli(ereze o formula in cazul in care preteniile reclamantului se dovedeau 0ntemeiate + aadar eli(erarea unei formule de ctre pretor presupune acordarea unei aciuni in justiie + cea mai importanta clasificare a aciunilor este aceea in: - aciuni reale sunt valorificate drepturile reale +drepturi care+ prin excelenta poarta asupra unor lucruri in rem $ - aciuni personale sunt valorificate sancionate $ drepturile personale de creana $ - aciuni civile isi au originea in )egis aciuni + formulate tot de magistrai - aciuni -onorarii pretoriene $ erau creaii originale ale magistrailor - au fost create in vederea sancionrii noilor situaii aprute in practica sociala si se 0mpart in % categorii 1- 2ciuni in factum - cu privire la un fapt - cuprinde elementele de care tre(uie sa tina seama judectorul in vederea soluionrii procesului 2- 2ciunile ficticii cu ficiune - cuprind in formula sa o ficiune %- &ormula cu transpoziiune - acele aciuni prin care a fost transpus in practica sistemul reprezentrii imperfecte G

prezint o particularitate in sensul ca in intenio si in condemnatio al formulei nu este trecut un singur nume + ci sunt trecute 2 si anume numele reprezentatului pe care 0l 0nt*lnim in in intenio si Cumele reprezentantului pe care 0l 0nt*lnim in in condemnatio + 0ntruc*t efectele sentinei se va produce asupra reprezentantului 2ciunile se mai clasifica in : 1- 2ciuni directe - au fost create pentru o situaie determinata 2- 2ciuni utile acele a cror sfera de aciune este extinsa %- 2ciuni private sunt sancionate numai anumite situaii .- 2ciuni populare care pot fi intentate de oricine 8- 2ciuni penale ca urmare a intentrii aciuni penale condamnarea consta in plata unei amenzi A- 2ciuni persecutori presupun restituirea (unului sau repararea prejudiciului G- 2ciuni de drept scris judectorul tre(uie sa tina cont de dispoziiile actului + procedeaz la o interpolare ad literam 7 In aceasta situaie nu prezint interes cunoaterea voinei reale a p*rtilor >- 2ciuni de (una credina judectorul interpreteaz actul juridic astfel incat sa rezulte voina reala a parilor =- 2ciuni ar(itrarii - create pentru atenuarea principiului condamnrii pecuniare + 0ntruc*t n virtutea efectului creator si a efectului extinctiv ale lui )egis contestaio + dreptul dedus in justiie se stingea urm*nd sa ia natere un nou drept su(iectiv care 0ntotdeauna avea ca o(iect o suma de (ani In cazul acestor aciuni judectorul avea o du(la calitate : at*t de ar(itru cat si de judecator propriu zis In calitate de ar(itru judectorul ii ordona paratului sa restituie lucrul reclamantului in caz contrar in calitate de judector il condamna pe parat la plata unei sume de (ani apreciate de reclamant7 Sentinele 1- ;e condamnare producea 2 efecte : a &ora juridica ( - &ora executorie 2- ;e a(solvire - producea efectul : &ora juridica Fora -uridica a sentinei corespunde autoritatii (unului judecat + ceea ce 0nseamn ca nu puteau fi mai multe procese ce aveau acelai drept o(iect $ si care privea aceleai persoane Iniial in perioada procedurii legis aciunilor nu era cunoscut acest efect pe care 0l producea sentina + lucru ce era de natura sa duca la scderea prestigiului justiiei 7 ,entru a stopa aceasta practica romanii au creat un principiu in vedre creia o legis aciune nu poate fi introdusa de mai multe ori + in felul acesta fora juridica a sentinei a fost asigurata numai fata de reclamant In procedura formular intr-o prima faza fora juridica a sentinei se asigura doar fata de reclamant prin intermediul efectului extinctiv al lui )itis contestaio 7 @ai t*rziu pentru rezolvarea acestei situaii romanii au creat principiul in virtutea cruia un lucru judecat se considera a fi adevrat sau 1S IC;I324/ ,'/ B1'I4241 233I,I4D' + acest principiu era sancionat prin excepiunea lucrului judecat 7

Farta e/ecutorie - cel condamnat tre(uia sa fie constr*ns sa execute aceea sentina - 3unoate 2 sisteme : 1- 1xercitarea silita asupra persoanei consecine extrem de grave asupra de(itorului insolva(il + el put*nd fi ucis sau v*ndut ca sclav in afara 'omei + pentru a atenua efectele acestui sistem a fost creat : 2- 1xercitarea silita asupra (unurilor are 2 etape : 2 B1C;I34I/ 5/C/'D@ - presupunea v*nzarea in (loc a (unurilor de(itorului insolva(il + lucru ce ducea la infamie respectiv la scoaterea sa de su( scutul legilor romane >

5 ;IS4'234I/ 5/C/'D@ (unurile de(itorului erau v*ndute cu am*nuntul + nu atrgea infamia ,'/31;D'2 1F4'2/';IC2'2 - se aplica in epoca post clasica - nu mai cunoate desfurarea procesului in 2 faze procesul se desfasoara de la 0nceput la sf*rit in fata judectorului in calitate de magistrat - dispr*nd diviziunea in 2 faze a procesului dispare si formula astfel excepiunile vor deveni minutorii - sentinele de condamnare nu mai purta asupra unei sume de (ani ci c-iar asupra o(iectului insasi + executarea sentinelor urm*nd a se face @2CDS @I)I42'DS - prin intermediul aparatului de stat ;'1,4D) 3IBI) '/@2C - la viata juridica se poate participa fie in mod individual in calitate de persoana fizica + fie intr-o maniera colectiva + in calitate de persoana juridica - accesul la viata juridica este conferit de capacitate sau personalitate juridica - spre deose(ire de dreptul roman + dreptul pozitiv conferea calitatea de su(iect al unui raport juridic oricrei fiine umane - potrivit dreptului pozitiv capacitatea este unitara toate fiinele umane au acelai statut juridic - in dreptul roman insa statutul juridic al persoanelor nu este unitar exista mai multe categorii de persoane fiecare av*nd un statut juridic diferit + si in plus sclavii nu sunt considerai persoane ci sunt considerai drept lucruri ,entru ca personalitatea desemnata prin termenul Haput sa fie completa + tre(uie 0ndeplinite % condiii : 1- status li(ertatis persoana respectiva tre(uie sa fie li(era 2- status civitas - persoana respectiva tre(uie sa se (ucure de calitatea de cetatean %- status familie - persoana respectiva tre(uie sa ai( calitatea de sef de familie romana ;oar persoanele ce 0ndeplinesc aceste calitati au o capacitate juridica deplina ,ersonalitatea apare in momentul naterii + de la aceasta regula exista o excepie : infas conceptus pro nato -a(etur Iuotiens de commodis eius agitur < copilul conceput se considera nscut atunci c*nd este vor(a de interesele sale $ ,ersonalitate se stinge in momentul morii - excepie : -ereditas iacens sustinet personam defuncti < motenirea desc-isa dar neacceptata inca prelungete personalitatea defunctului $ 2 fost consacrata aceasta excepie pentru ca dup moartea defunctului si pana in momentul acceptri motenirii + patrimoniul rm*nea fara un titular lucru de neadmis pentru romani ,otrivit dreptului roman se fcea distincie intre oamenii li(eri ceteni sau neceteni $ si sclavi 2t*t cetenii sau necetenii puteau fi : 1- ingenui cei care au fost dintotdeauna li(eri 2- dezro(ii cei care au fost eli(erai din sclavie de ctre stp*nii lor Cecetenii se clasifica in : 1- latini 2- peregrini Cet%enii romani acele persoane care au un statut juridic superior celorlalte categorii de persoane consacrate de dreptul roman se (ucurau de plenitudinea drepturilor civile si politice se (ucurau de : 1- ius comercii puteau 0nc-eia acte juridice in conformitate cu dreptul civil 2- ius conu(ii dreptul de a 0nc-eia o casatorie vala(ila %- ius sufragii dreptul de vot .- ius miliie putea fi soldat intr-o legiune romana 8- ius (onorum putea candida in vederea o(inerii unei magistraturi - prezint anumite particularitati prin intermediul crora putea fi deose(it in cadrul societatii - se (ucurau de dreptul de a purta toga =

- aveau nume complexe si (ine ela(orate ineau loc de adresa era format din % elemente : 1- 4rianomina cuprindea : a - praenomen indicativ prin care ceteanul roman se identifica in cadrul societatii ( nomen gentilicum desemneaz ginta din care fcea parte ceteanul roman c cognomen indicativul porecla $prin care ceteanul era identificat in cadrul familiei ? n deoarece in cadrul unei familii puteau fi mai multe persoane cu acelai prenume 2- Indicaiunea filiaiunii prenumele tatlui %- Indicaiunea tri(ala - ne arata cartierul in care locuiete ceteanul roman Cumele complet al celui mai mare avocat al antic-itii era : @arcus 4ullius filius 3ornelia 4ri(u 3icero + unde : @arcus prenumele 4ullius nomen gentilicum @arci filius indicaiunea filiaiunii 3ornelia tri(u indicaiunea tri(ala 3icero cognonem @odalitile - cetenia putea fi o(inuta fie prin natere+ fie prin lege + fie prin (eneficiul legii sau prin efectul dezro(irii In situaia in care fiul de familie se nastea in s*nul familiei do(*ndea statutul juridic al tatlui sau din momentul concepiei In condiiile c*nd se nastea in afara casatoriei + do(*ndea condiia juridica a mamei din momentul naterii sale 3etenia putea fi acordata prin legi speciale fie unei persoane fie mai multor persoane 3etenia mai putea fi do(*ndita si prin (eneficiul legii 0ntruc*t dispoziiile unor legi romane + conineau condiiile in care putea fi do(*ndita cetenia romana In condiiile in care in momentul dezro(irii stp*nul sclavului era cetatean roman + acesta li(ertul $ do(*ndea condiia juridica a patronului sau 3etenia se putea pierde prin - pierderea li(ertii si atrgea exilul - in cazul do(*ndirii altei cetenii - a(andonrii in m*inile inamicului pentru ca acesta sa-si exercite asupra sa dreptul de rz(unare )egile de acordare a ceteniei - in perioada rz(oiului cu @itridante regele ,ontului 7 latinii din Italia s-au rsculat si au cerut cetenia romana - 0ntruc*t romani nu luptau niciodat pe 2 fronturi prin legile ID)I2 si ,)2D4I2 ,2,I'I2 din anul >= I797 s-a acordat cetenia tuturor latinilor din Italia - cetenia va fi generalizata ca urmare a edictului din 212 ;797 emis de ctre 0mpratul 3aracalla - do(*ndesc cetenie toate persoanele li(ere din imperiu mai puin latini iunieni si peregrini dedictici )atinii - termenul de latin se folosete cu 2 sensuri : 1- etnic - acele persoane care erau rude de s*nge cu romanii 2- juridic - cei care aveau un statut juridic intermediar intre ceteni si peregrini )atinii se clasifica in . categorii : 1- latini veteres strvec-i locuitori ai )atiumului + rude de s*nge cu romanii + ei se (ucura de ius comerci + ius miliie si ius sufragii 2- latinii coloniarii locuitori ai cetilor fondate in Italia dup anul 2A> I797 + se (ucurau de ius comerci %- )atinii iunieni sclavi dezro(ii + fara respectarea formulelor solemne triau precum oamenii li(eri dar munceau ca sclavii .- )atinii fictivi - persoane li(ere +ce triau in provincii si care erau considerate latini din punct de vedere juridic 16

Intra in aceasta categorie si locuitorii cetilor fondate in Italia pana in anul 2A> I797 - nu puteau 0nc-eia acte juridice pentru cauze de moarte ,eregrinii Sunt de 2 feluri : 1- o(inuii - locuitorii cetilor care aveau tratate de aliana cu 'oma ei puteau veni la 'oma fara sa cada in sclavie - aveau acces la normele de drept ale ginilor care reglementau fie relaiile dintre ceteni si peregrini fie dintre peregrini - puteau folosii pentru a reglementa relaiile juridice si propriile norme juridice 2- dediticii - locuitorii cetilor care s-au opus expansiunii romane + in urma rz(oaielor cetile lor fiind dr*mate ei devin persoane ce nu aparineau unei cetati anume locuitori fara cetate - nu puteau veni la 'oma fara sa cada in sclavie /rganizare familiei romane - nu au reuit sa fac distincie intre familia ca forma de proprietate si familia ca forma de comunitate umana - termenul de familie va avea mai multe accepiuni : 1- totalitatea sclavilor care se aflau in proprietatea unei persoane 2- totalitatea persoanelor si (unurilor aflate su( puterea unui pater familias %- totalitatea persoanelor aflate su( puterea unui pater familias Iniial puterea pe care o exercita pater familias era desemnata prin termenul manus + ulterior aceasta putere s-a dezmem(rat + prin manus intelegand puterea pe care (r(atul o exercita asupra femeii cstorite 7 ,uterea pe care seful de familie o exercita asupra descendenilor este : patria protestas putere printeasca $ ,uterea pe care seful de familie o exercita asupra sclavilor este : dominica potestas 2supra altor (unuri dec*t sclavii pater familias + exercita domenium iar asupra fiilor de familie cumprai - manipiu In cadrul familiei romane existau 2 categorii de persoane : 1- persoane sui iuris acele persoane ce exercitau o putere asupra altor persoane - aceasta calitate o putea avea doar pater familias si un (r(at necstorit poate fi sef de familie + familie ce consta din sclavii sau (unurile aflate su( puterea sa $ 2- persoane alien iuris persoanele aflate su( puterea pater familias 'udenia 'omanii cunoteau " - rudenia ci ila : - agnaiunea se 0ntemeiaz pe puterea exercitata de ctre pater familias asupra unor persoane - cuprinde % cercuri de agnai : 1- primul cerc persoane ce se afla la un moment dat su( puterea unui sef de familie 2- al 2-lea cerc personale care sau (ucurat la un moment dat su( puterea aceluiai pater familias + dar ulterior au devenit persoane sui iuris %- al %-lea cerc persoanele care s-ar fi aflat su( puterea lui pater familias + daca acesta ar mai fi trit in momentul naterii lor 3ele % cercuri ale agnaiunii nu sunt fixe ci sunt mo(ile + in sensul ca in funcie de 0mprejurri o persoana poate face parte din oricare dintre cercuri 1x : 2 veri fac parte din primul cerc + at*ta vreme cat timp traieste (unicul lor + dup moartea acestuia respectiv al tatlui lor + ei fac parte din a 2-a categorie + pentru ca in cazul in care unul din ei s-ar fi nscut dup moartea (unicului sa fac parte din cel de al %-lea cerc7 1ste importanta cunoaterea cercului de agnai din care provine o persoana 0ntruc*t numai agnaii pot venii la motenire in funcie de cercul de agnai in care sunt cuprini 7 - rudenia de s0nge : - cognaiunea rezulta din natura umana 0ntruc*t rudenia de s*nge presupune existenta unui autor comun - rudenia de s*nge poate fi: - in line directa - persoane care descind una din alta 11

- in linie colaterala persoane ce au un autor comun #radele de rudenie se calculeaz in funcie de numrul naterilor ,e langa cognaiunea reala + dispoziiile )egii celor 12 ta(le + au consacrat si cognaiunea fictiva ,otrivit )egii celor 12 ta(le toi agnaii sunt cognai 7 ;ar cognaii nu sunt in acelai timp in toate situaiile rude de s*nge 1x7 : adoptatul va devenii agnat in raport cu adoptantul + devenind agnat potrivit dispoziiilor )egii celor 12 ta(le va devenii si cognat 3u toate astea adoptatul nu este ruda de s*nge cu adoptantul ci este cognat fictiv ,uterea ,rinteasca - este puterea pe care pater familias o exercita asupra descendenilor - nu se exercita asupra nepoilor din fiice - prezint 2 caractere : 1- in virtutea caracterului perpetuu puterea printeasca dureaz pana la moartea lui + patere familias indiferent de v*rsta fiului de familie 2- in virtutea caracterului nelimitat puterea printeasca era exercitata de ctre seful de familie at*t asupra (unurilor si persoanelor 3aracterul nelimitat al puterii printeti asupra persoanelor isi gsete expresia in dreptul de viata si de moarte + in dreptul de a(andon si in dreptul de al vinde pe fiul de familie In privina (unurilor caracterul nelimitat al puterii printeti consta in faptul ca fiul de familie nu poate avea un patrimoniu propriu Entruc*t (unurile pe care acesta le do(*ndete intra in patrimoniul lui pater familias ;e altminteri fiul de familie nu putea 0nc-eia acte juridice in nume propriu ci numai 0mprumut*nd capacitatea lui pater familias cu condiia ca situaia lui pater familias sa devina mai (una ,uterea printeasca putea fi do(*ndita pe cale naturala prin casatorie si pe cale artificiala prin adopie si prin legitimare 3asatoria - actul juridic prin care femeia trece su( puterea (r(atului - cu timpul datorita moravurilor importate din /rient + femeile romane 0ncep a trai o uniune de fapt concu(inaj$+ lucru pentru care romanii au admis o noua forma a casatoriei in cazul creia + femeia mritata nu mai trece su( tutela otului - casatorie fara manus - am(ele forme de casatorie presupun aceleai condiii de fond : 1- conu(ium in sens general desemneaz aptitudinea persoanei de a se casatorii - in sens relativ desemneaz aptitudinea a 2 persoane de terminate de a se casatorii intre ele 2- consintamantul %- v*rsta ,redicile la casatorie sunt" - rudenia - aliana sau afinitatea - condiia sociala 'udenia de s*nge in linie directa este piedica la infinit 'udenia de s*nge in linie colaterala poate fi piedica la casatorie numai pana la gradul al .-lea 2liana este legtura dintre un ot si rudele celuilalt so 2liana in line directa este piedica la casatorie + dar nu si aliana in linie colaterala Condiia sociala - pana in ..8 I797 erau interzise cstoriile intre patricieni si ple(ei + intre ingenui si dezro(ii au fost interzise pana in vremea lui 2ugustus

12

Consintamantul - in epoca foarte vec-e daca viitori soi erau persoane sui iuris + consintamantul lor era suficient in vedere 0nc-eierii casatoriei - daca viitori soi erau persoane alien iuris + nu se cerea consintamantul lor ci se cerea consintamantul efiilor de familie - in dreptul clasic + c-iar daca viitori soi erau persoane alien iuris + consintamantul lor era suficient - v*rsta casatoriei a fost controversata + drept pentru care + 0mpratul Iustinian a decis ca fetele se pot casatorii la 12 ani c*nd devin no(ile + iar (ieii la 1. ani c*nd devin pu(eli 3asatoria produce anumite efecte juridice In cazul casatorie cu manus femeia trece su( puterea (r(atului si poate veni la motenirea acestuia in calitate de fiica si la motenirea copiilor in calitate de sora in aceste condiii rudenia civila cu familia de origine 0nceteaz &emeia cstorita fara manus nu va putea venii la motenirea copiilor sau a soului ci numai la motenirea mem(rilor familiei de origine Adoptatiunea - actul prin care o persoana alien iuris + trece de su( puterea unui pater familias su( puterea altui pater familias - presupune 2 faze : 1- consta in % v*nzri si 2 dezro(iri succesiva 2- consta dintr-un proces fictiv ,entru perfectarea adopiei sunt necesare % condiii 1- adoptantul sa fie pater familias 2- era necesar at*t consintamantul adoptatorului cat si consintamantul sefului de familie al adoptatului %- diferena dintre adoptant si adoptat sa fie cel puin de 1> ani Abrogaiunea - actul prin care o persoana sui iuris numita a(rogat trece su( puterea altei persoane sui iuris numita a(rogant - prin efectul a(rogaiunii (unurile a(rogatului trec in patrimoniul a(rogantului + iar a(rogatul poate venii la motenirea a(rogantului este inclus in conceptul de adopie Legitimarea - actul juridic prin care copilul natural este asimilat copilului legitim - se realizeaz prin % procedee : 1- ridicarea copilului natural la rangul de deturion 2- casatorie su(secventa %- prin rescript imperial + atunci c*nd casatoria su(secventa era imposi(ila Emanciparea - este o modalitate de stingere a puterii printeti pe cale artificiala - este actul prin care o persoana alien iuris + devina persoana sui iuris - se desfasoara in 2 faze : 1- consta din % v*nzri si 2 dezro(iri succesive 2- consta dintr-o dezro(ire de sine stttoare 1mancipatul do(*ndete capacitate deplina + are un patrimoniu propriu + poate 0nc-eia acte juridice in nume propriu + dar nu poate venii la motenire in familia de origine ;e aceea jurisconsulii au afirmat ca emanciparea ec-ivaleaz cu dezmotenirea + de aceea pretorul a iniiat o reforma in sensul ca emancipatul poate veni la motenire in familia de origine cu condiia sa fac raportul (unurilor Capitis deminutio - desfintarea lui caput desfintarea capacitaii juridice sau a personalitii - era de % feluri : 1- maxima pierderea tuturor elementelor personalitii pierderea li(ertii $ 2- media pierderea cetenie romane cel ce devenea latin sau peregrin $ %- minima- pierderea drepturilor de familie se pierdeau anumite drepturi dar se do(*ndeau altele $ 1%

(ersoana -uridica - o colectivitate care are patrimoniu propriu + do(*ndete drepturi si isi asuma datorii distinct de mem(rii care o compun - in textele romane persoana juridica este desemnata prin temenii de universitas si corpora - cea mai vec-e persoana juridica a fost c-iar statul roman avea un patrimoniu propriu const*nd din ager pu(licus si din tezaurul pu(lic + avea de(itori si putea fi instituit motenitor - dup modelul statului au fost organizate coloniile si municipiile din Italia si din provincii - in domeniul privat persoanele juridice luau natere prin convenia parilor asociailor $ se constituiau pe criterii profesionale + etnice + religioase - spre sf*ritul repu(licii persoanele juridice 0ncep sa se implice in viata politica si ca urmare 3aeser a desfiinat persoanele juridice de drept privat + cu excepia celor care dinuiau din epoca foarte vec-e - 0mpratul 2ugustus a decis ca personalitatea juridica sa se poate do(*ndi numai cu apro(area expresa a senatului ,utela - capacitate de drept aptitudinea fiinei umane de a f i su(iect de drept sau persoana - capacitate de fapt - aptitudinea persoanei de a avea reprezentarea consecinelor actelor si faptelor sale - nu toi cei ce au capacitate de drept au si capacitate de fapt - cauzele care determina incapacitatea de fapt se numesc incapacitati de fapt - toi cei lovii de incapacitate au fost pui su( protecie juridica - tutela un procedeu juridic prin care erau protejate interesele agnailor + in calitatea lor de motenitori prezumtivi - evoluia funciei tutelei rezulta din definiiile lui Servius Sulpicius tutela est vis ac protestas in capite li(ero ad tuendum eum Iui propter aetatum sua sponte se deferende neIuit - o fora si o putere asupra unei persoane li(ere pentru a proteja pe acela care din cauza v*rstei nu se poate apra singur - in funcie de persoanele puse su( protecie juridica + tutela este de 2 feluri : 1- tutela impu(erului sui iuris - copil su( 1. ani 2- tutela femeii sui iuris - in funcie de modul in care era diferita + tutela era de % feluri 1- tutela legitima - celor mai apropiai agnai 2- tutela testamentara clauza in testament %- tutela dativa deferita de pretor acelor incapa(ili care nu aveau agnai si nici un tutore desemnat prin testament - tutela era administrata prin 2 procedee " 1- negotiorum gestio gestiunea de afaceri si se aplica in vederea administrrii (unurilor lui infans copilul pana la A -G ani + care nu tia sa se exprime corect $ 2- autoritatis interpositio se utiliza in vederea administrrii (unurilor copilului care tia sa se exprime corect+ precum si in vederea administrrii (unurilor femeii indiferent de v*rsta sa Curatela - a fost creata in vederea protejri celor lovii de incapacitati accidentale sau nefireti - potrivit legii celor 12 ta(le erau pui su( curatele ne(unii si prodigii risipitorii $ - poate fi administrata numai prin negotiorum gestio Bunurile - termenul de (unuri desemneaz acele lucruri care pot fi apropriate su( forma dreptului de proprietate - clasificare : 1- res in patrimonio lucruri suscepti(ile de prorietate - in funcie de valoarea economica : a mancipi valoroase ( nec mancipi mai puin valoroase 2- res extra patrimonio lucruri care nu sunt suscepti(ile de prorietate 1.

romani au avut reprezentare clasificrii lucrurilor in mo(ile res mo(ile $ + imo(ile res soli $ lucrurile se mai clasifica in : - corporale - au o forma materiala - incorporale nu au forma materiala - o clasificare important este cea in : - genera - lucruri de gen - trasaturi care sunt proprii categoriei din care fac parte un sclav $ - species lucruri individuale trasaturi care le sunt proprii numai lor sclavul &ilip $ - in dreptul roman lucrurile pot fi stp*nite de persoane cu % titluri juridice : - posesiunea - deteniunea - proprietatea (osesiunea - stare de fapt ocrotita de drept - nu exist un drept de posesiune posesiune fiind o stare de fapt si presupune 0ntrunirea a 2 elemente : animas si corpus - animas este intenia persoanei de a stp*ni lucrul pentru sine JK posesorul se comporta fata de lucru ca si c*nd ar fi proprietar - corpus totalitatea faptelor materiale prin care se exercita stp*nirea fizica asupra unui lucru Felul posesiunii - ,ossessio ad interdicta se (ucura de protecie juridca - ,ossessio ad usucapionem do(*ndete proprietate prin uzucapiune - ,ossessio iniusta posesiune vicioasa - ,ossessio iuris posesiune de drept E.ecte 1- posesorul se (ucura de protecie juridica prin interdictele posesorii 2- are perspectiva de a deveni proprietar prin uzucapiune %- la procesul de revendicare + posesorul are 0ntotdeauna calitatea de parat se para prin cuvintele : posed pentru ca posed si nu tre(uie sa m justific + fa dovada ca eti proprietar &nterdictele posesorii Sunt 2 categorii : - interdicte recuperandae possessionis causa - eli(erate de pretor in vederea redo(*ndirii unei posesiuni pierdute - sunt de % feluri : - interdicte unde vi date 0mpotriva aceluia care a intrat in posesiunea lucrului prin mijloace violente - interdicte de precario - date 0mpotriva aceluia care stapaneste un lucru cu titlu precar si tre(uie sa-l restituie la cerere - interdicte de clandestina possessione - date 0mpotriva aceluia care stapaneste un lucru fara tirea proprietarului - interdicte retinendae possessionis causa - eli(erate de pretor in vederea pstrrii unei posesiuni existente si sunt de 2 feluri : - interdicte utru(i care din doi - eli(erata in materie mo(iliara aceluia care a stp*nit lucrul un interval de timp mai mare in anul anterior eli(errii interdictului - interdicte uti possidetis dup cum posedai sunt date aceluia care stapaneste lucrul in momentul eli(errii interdictului Forme primiti e de proprietate - proprietate colectiva a ginii - menionata de vec-ii autori latini si greci - proprietatea familiala - este inaliena(ila + indivizi(ila 18

prima forma de proprietate proprietate Iuritara proprietate civila romana $ accesi(ila numai cetatenilor romani denumii Iuiriti - proprietatea Luiritara prezint % caractere : 1- caracter exclusivist exercitat numai de cetenii romani 2- caracter a(solut dreptul de a distruge lucrul %- caracter perpetuu proprietatea Iuiritara se exercita pentru totdeauna (roprietatea pro inciala - sancionata in epoca clasica - a aprut in legatura cu regimul juridic al terenurilor din provincie fceau parte din ager pu(licus + dar statul roman avea interesul ca le sa fie cultivata - erau atri(uite locuitorilor din provincii cu titlu de folosina - terenul putea fi lsat motenire + putea fi grevat cu sarcini + putea fi 0nstrinat si putea fi urmrit in justiie intr-o aciune reala Dob0ndirea proprietatii - proprietatea poate fi do(*ndita prin numeroase moduri + ce se clasifica dup diverse criterii : 1- ocupaiunea stp*nirea lucrurilor fara stp*n 2- mancipatiunea operaiunea juridica a v*nzrii %- uzucapiunea 0ndelungata folosina a lucrului si presupune 0ntrunirea anumitor condiii : a- posesiunea folosirea efectiva 1 an mo(ile + 2 ani imo(ile (- termenul c- justa cauza act juridic pentru justificarea lurii de posesie d- (una credina e- un lucru suscepti(il de a fi uzucapat .- in iures cessio do(*ndete proprietati printr-un proces fictiv 8- tradiiunea transmiterea proprietatii A- specificaiunea do(*ndirea proprietatii asupra lucrului care a fost confecionat din materialul altuia G- accesiunea - do(*ndirea proprietatii prin a(sor(irea lucrului accesor de ctre lucrul principal 7 1x7 : daca un inel se unete cu o piatra preioasa + lucrul principal este considerat inelul 4extele romane ne infatiseaza % tipuri de accesiune : f- accesiunea prin unirea a 2 lucruri mo(ile g- accesiune prin unire a unor lucruri mo(ile cu un lucru imo(il o casa construita pe terenul altuia va aparine proprietarului terenului $ -- accesiune prin unirea a 2 imo(ile este cazul aluviunilor + care aparin$ proprietarului fondului riveran Sanciunea proprietatii - s-a realizat in procedura legisactiunilor prin sacramentum in rem iar procedura formular prin rei vindictio sau aciunea in revendicare - aciunea in revendicare putea fi intenta numai de ctre proprietarul Iuiritar 0mpotriva posesorului + intrucat aciunea in revendicare se intenteaz de ctre proprietarul neposesor 0mpotriva posesorului neproprietar - aciunea in revendicare este acordata cu titlu particular prin intermediul ei se pot reclama numai lucruri individuale determinate - aciunea in revendicare se aplica numai lucrurilor romane sau res romana Drepturile reale asupra lucrului altuia - pe langa dreptul de proprietate romanii au cunoscut si alte drepturi reale pe care le-au denumit iura in re aliena drepturi reale care poarta asupra lucrului altuia $ + ele sunt in numr de . : 1- servituile 2- emfiteoza %- conducio agri vectigalis .- superficia 1A

Ser ituile sunt sarcini care apas asupra unui lucru in folosul unei persoane determinate sau in folosul proprietarului unui lucru imo(il servituile pot fi : 1- personale - 2 persoane exercita drepturi reale distincte asupra unui singur lucru + ceea ce 0nseamn ca atri(utele dreptului de proprietate se 0mparte intre cele 2 persoane sicare se 0mpart in : a- uzufructul sau usu fructus dreptul de a folosi dreptul altuia si de a-i culege fructele + pstr*nd su(stana acelui lucru (- usus - dreptul de a folosi lucrul altuia fara a-i culege fructele c- -a(itaio consta din dreptul de a locui in casa altuia + in calitate de titular al unui drept real d- operae servorum dreptul de a folosi serviciile sclavului altuia + in calitate de titular al unui drept real 2- prediale presupun existenta a 2 lucruri imo(ile + de regula 0nvecinate + dintre care unul se numete fond dominant iar celalalt se numete fond aservit Em.iteo"a si conducio agri ectigalis - alt drept real care poarta asupra lucrului altuia - se nate din contractul cu acelai nume + sancionat in epoca postclasica de 0mpratul Meno - se 0nc-eia intre imparat si persoane fizice numite emfiteoi - in sens formal emfiteoza era o arenda perpetua + deoarece emfiteonul do(*ndea spre folosina un anumit teren imperial + pe termen foarte lung sau c-iar fara termen el avea dreptul de a 0nstrina acel teren + de a-l lsa motenire + de a-l greva cu servitui si cu ipoteci - do(*ndea proprietatea asupra fructelor prin simpla separatiune - recunotea dreptul 0mpratului de proprietar asupra acelui teren + prin faptul ca pltea o suma de (ani numita canon Super.icia - dreptul real care poarta asupra locuinei construite pe terenul altuia - a luat natere pe un fond de crize de locuine in secolul al 2-lea I797 la 'oma - superficiarul putea 0nstrina locuina + o putea lsa motenire + o putea greva cu sarcini si ipoteci - superficiarul recunotea dreptul de proprietate a statului asupra terenului prin plata unei taxe anuale numite solarium ;e reinut ca emfiteoza + conducio agri vectigalis si superficia sunt drepturi reale care se nasc din simple convenii+ De.iniia obligaiei 2 definiii 1- atri(uita lui ,aul : - /(ligationum su(stantia non in eo consistit ut aliIuod corpus nostrum aut servitutem nostrum faciat sed ud alium no(is a(stringat ad dandum aliIuid vel faciendum vel praestandum J Catura o(ligaiei nu consta in faptul ca un lucru devine al nostru sau ne este constituita o servitute + ci in faptul ca cineva e constr*ns a ne transmite proprietatea unui lucru + a face ceva sau a 0ndeplini o prestaie 2- datorata Institutelor lui Iustinian se aproprie mai mult de accepiunea moderna - /(ligtio est iuris vinculum Iuo necessitate adstringimur alicuius solvendae rei secundum nostrae civitatis iura J /(ligaia este o legtura de drept prin care suntem silii a plti ceva conform dreptului cetatii noastre Elementele obligaiei - 3reditorul su(iect activ are dreptul sa pretind o plata - ;e(itorul su(iect pasiv are o(ligaia sa fac o plata + la nevoi c-iar prin constr*ngere /(iectul o(ligaiei desemnata de Iustinian prin plata consta in : ;are + facere+ praestare - presupune anumite condiii : a - sa fie licit ( sa fie posi(il fizica c*nd se promite ceva ce nu exista - juridica c*nd se promite un lucru extrajudiciar c sa fie determinat 1G

d sa constea dintr-o prestaie pe care de(itorul o face pentru creditor e - sa prezinte interes de regula pecuniar pentru creditor Clasi.icarea obligaiilor dup% i" oare 1- o(ligaii contractuale izvorsc din contracte - se clasifica in (aza a % criterii : a - dup sanciune contracte de drept strict - contracte de (una-credina ( dup efecte - unilaterale creeaz o(ligaii in sarcina unei singure pari 0mprumutul$ - (ilaterale - creeaz o(ligaia in sarcina am(elor pari v*nzarea $ c dup modul de formare solemne - sponsio religioasa + iusiurandum li(erti jurm*ntul dezro(itului $ + stipulatiunea + dotis dictio promisiune de dota $ + nexum si contractul litteris - nesolemne # a reale mutuum 0mprumutul de consumaiune $ ( - fiducia c - gajul d - comodatul e - depozitul 2- o(ligatei delictuale izvorsc din delicte o fapta ilicita duce a la repararea prejudiciului sau pltirea unei amenzi %- o(ligaiile Iuasicontractuale izvorsc din Iuasicontracte un fapt ilicit care genereaz efecte juridice similare celor contractuale .- o(ligaii Iuasidelictuale izvorsc din Iuasidelicte Clasi.icarea obligaiilor in .uncie de sanciune se 1mpart in 2 - o(ligaii civile sancionate printr-o aciune de drept strict sau de (una-credina $ - o(ligaii naturale nu sunt sancionate printr-o aciune ca sanciune exista excepiunea 3lasificare in funcie de numrul de participani - in situata in care de(itorii si creditorii sunt pe picior de egalitate + o(ligaiile pot fi conjuncte sau coreale /(ligaii conjuncte funcioneaz principiul divizi(ilitii creanelor si datoriilor /(ligaii coreale solidare oricare creditor poate pretinde 0ntreaga creana sau oricare de(itor poate fi inut pentru 0ntreaga datorie - in situaia c*nd p*rtile nu sunt pe picior de egalitate avem : 2dstipulatio un creditor accesor se altura creditorului principal 2dpromissio un de(itor acessor se altura de(itorului principal Elementele eseniale ale contractelor /(iectul : - consta in crearea unei o(ligaii - in acest sens o(iectul contractului se confunda cu efectele sale - in sen larg o(iectul contractului se confunda cu o(iectul o(ligaiei consta din prestaiunea de(itorului fata de creditor 3onsintamantul - pentru existenta contractului era necesar acordul de voina al celor 2 pari + in scopul crerii unor drepturi si datorii - cauzele care duc la inexistenta consintamantului sunt : 1- neseriozitatea 3onsintamantul a fost dat in gluma 2- eroarea - 0nelegerea greita a unor 0mprejuri - atrag nulitatea contractului urmtoarele erori : a- error in negaio eroare asupra naturii actului juridic o part dorete sa 0nc-eie un anumit contract 7 iar cealalt parte crede ca este vor(a de alt contract 1>

(- error in persona - eroare asupra identitatii persoanei c*nd o parte crede ca a 0nc-eiat un contract cu o persoana dar in realitate l-a 0nc-eiat cu altcineva c- error in corpore eroare asupra identitatii lucrului o parte crede ca o(iectul material al contractului este un anumit lucru + iar cealalt parte crede ca este vor(a de alt lucru d- error in su(stantia - eroare asupra identitatii lucrului o parte crede ca do(*ndit un lucru fcut dintr-o anumita materie si de fapt este fcut din alta materie Biciile consintamantului sunt 1- teama metus $ violenta ce se exercita asupra unei persoane in scopul de a o determina sa 0nc-eie contractul 2- dolul dolus $ mijloace viclene utilizate de o parte + in scopul de a determina cealalt parte sa 0nc-eie contractul 3apacitatea aptitudinea unei persoane de a 0nc-eia acte juridice Elementele accidentale ale contractelor 3ele mai importante sunt : - 4ermenul dies $ - element viitor si sigur de care depinde exigi(ilitatea suspensiv dies a Iuo $ sau stingerea unui drept extinctiv dies ad Iuem $ - 3ondiia condicio $ un eveniment viitor si nesigur de care depinde naterea sau stingerea unui drept - condiia suspensiva condicio a Iua $ - afecteaz naterea unui drept 1x " m o(lig sa-ti pltesc daca marfa se va 0ntoarce - condiia rezulatorie condicio ad Iuam $ afecteaz stingerea unui drept 1x : v*nd un lucru dar daca primesc un pre mai mare in interval de77 reziliez contractul )epre"entarea in contracte - este acel sistem juridic prin care un pater familias se o(liga prin contractul 0nc-eiat de un alt pater familias - pater familias in numele cruia se 0nc-eie contractul - reprezentat - pater familias ce 0nc-eie contractul din 0nsrcinarea altuia reprezentant (lata - modul o(inuit de stingere a o(ligaiilor 0ndeplinirea prestaiunii care face o(iectul legturii juridice - poate fi fcuta de de(itor sau de alta persoana - poate fi primita de creditor sau de ctre reprezentantul sau legal tutore sau curator $ - ea tre(uie sa fie integrala - locul executrii este trecut in contract sau rezulta din natura o(ligaiei - daca plata nu este fcuta la scadenta + creditorul intenteaz aciune la domiciliul de(itorului - pro(a plaii se fcea fie cu martori fie prin jurm*nt sau alte mijloace c-itane $ - creditorul nu poate fi silit sa primeasc alt lucru dec*t cel datorat 'o atiunea - 0nlocuirea unei o(ligaii vec-i cu una noua prin intermediul stipulatiunii sau a contractului litteris - nu im(raca forma unui act juridic ci este efectul unui act - Covatiunea realizata prin contract novatiune voluntara se realiza prin voina parilor - Covatiunea realizata prin litis contestaio novatiune necesara decurgea din efectele litis contestaio - ,entru realizarea novatiunii este necesar 0ndeplinirea urmtoarelor condiii : 1- o o(ligaie vec-e naturala + civila +pretoriana + de drept strict sau de (una-credina 2- o o(ligaie noua de drept strict %- aceeai datorie idem de(itum $- o(iectul vec-ii o(ligaii sa fie identic cu cel al o(ligaiei noi .- ceva nou aliIuid novi $ o(ligaia noua tre(uie sa prezinte un element nou fata de vec-ea o(ligaie 8- intenia de a nova animus novandi $ intenia de a nova Compensaiunea - operaia juridica prin care datoriile si creanele reciproce se scad unele din altele pentru ca executarea sa poarte numai asupra diferenei - presupune existenta a 2 datorii si a 2 creane reciproce 1=

- in loc sa se fac 2 plai distincte se face o cumpnire a celor 2 datorii si se pltete numai diferena - se poate realiza prin acordul parilor convenionala - daca partile nu ajung la o 0nelegere + compensaia se face pe cale judiciara )emiterea la datorie - este un mod de stingere a o(ligaiunilor + consta in renunarea creditorului la dreptul sau - se poate face prin : 1- moduri civile presupun utilizarea formelor pltii : a- per aes et li(ram prin arama si (alana $ presupunea prezenta creditorului + de(itorului + (alana + cinci martori si li(ripens (- acceptilatio ver(is - se realiza printr-o 0ntre(are si un rspuns Luod ego ti(i promis + -a(esne acceptum N 9a(eo /are ai primit ceea ce ti-am promis N 2m primit $ c- acceptilatio litteris actul simetric contractului litteris 2- moduri pretoriene a- pactul non petendo convenia prin care creditorul renuna la dreptul sau+ consintamand sa nu mai ceara de(itorului efectuarea prestaiei la crea s-a o(ligat (- contrarrius consensus acord in sens contrar $ convenia prin care partile renuna la un contract nscut solo consensu prin consintamant$ - duce la stingerea o(ligaiunilor ipso iure + cu condiia ca nici una din o(ligaii sa nu fie stinsa prin executare vinzatorul a predat lucrul $ +oduri ne oluntare de stingere a obligaiilor - nu reclama vreo manifestare de voina din partea su(iectelor raportului juridic Imposi(ilitatea de executare - daca o(iectul o(ligaiei este un lucru individual determinat si acesta piere fara vina de(itorului + o(ligaia se stinge - este necesar ca o(iectul sa fie un lucru cert - de(itorul sa nu fie pus in 0nt*rziere + sa nu fie in culpa + sa nu fi comis un dol si sa nu rspund pentru custodia 3onfuziunea confusio $ - reunirea aceleiai persoane a calitilor de de(itor si de creditor - cel mai frecvent caz motenirea creditorului de ctre de(itor sau invers ,ierderea personalitii capitis deminutio $ ,rescripia extinctiva - prin trecerea termenului de prescripie dreptul se stinge in 0ntregime dup unii autori $ - dreptul se stinge numai in sensul ca de(itorul poate opune in aprare faptul prescripiei + de natura sa paralizeze preteniile reclamantului dup ali autori $ Cesiunea de creane - procedeul juridic prin care un creditor cedeaz unui ter dreptul sau de creana - creditorul care transmite creana cedent - cel ce do(*ndete creana cesionar - de(itorul de(itor cedat 3aranii personale - procedee juridice prin care de(itorului principal i se altura unul sau mai muli de(itori accesorii numii garani #aranii personale in epoca vec-e Sponsio forma originala de creare a garaniilor - 1ra rezervata cetenilor romani tre(uia pronunat ver(ul spondeo promit $ - 1ra formata din 0ntre(are si rspuns :- Idem dari spondes N promii acelai lucru N $ O Spondeo

26

&idepromissio a aprut ca urmare a extinderii relaiilor economice cu peregrinii - se folosete ver(ul fidepromitto promit cu lealitate $ - este o a 2 a garanie personala formata tot dintr-o 0ntre(are si un rspuns : Idem fide promittisne N promii acelai lucru $O &ide prommito Situaia garanilor care se o(ligau su( forma lui sposio sau &idepromissio era deose(it de grea creditorul se adresa mai intai garantului pentru a-i pretinde executarea o(ligaiei 3a urmare de(itorii ple(ei au dus o lupta susinuta terminata cu transformri importante a situaiei garanilor )egea ,u(lilia + 2ppuleia + 3icereia si &uria de sponsu $ #aranii personale in epoca clasica - fideiussio creata in scopul ocolirii dispoziiilor legilor de mai sus - asemntoare cu cea a garaniilor personale din epoca vec-e + numai ca la 0ntre(area creditorului daca promite acelai lucru + garantul folosea ver(ul &ideiu(eo consimt pe cuv*ntul meu $ - prin efectele sale a reintrodus un sistem deose(it de aspru pentru garani Fiducia - se realiza prin transmiterea lucrului de ctre de(itor creditorului sau7+ cu titlu de proprietate + prin mancipatio sau in iure cessio + transmitere 0nsoita de o convenie prin care de(itorul promitea ca la scadenta sa retransmit de(itorului lucrul + daca acesta din urma si-ar fi pltit datoria - peregrinii nu aveau acces la aceasta forma de garanie 3a-ul - forma perfecionat de garantei + se nate din contractul real de gaj - de(itorul remite creditorului sau posesiunea unui lucru prin intermediul tradiiunii + transmitere 0nsoita de o convenie prin care creditorul promit sa retransmit posesiunea asupra lucrului daca de(itorul isi va fi pltit datoria la scadenta &poteca - fata de gaj are avantajul ca las lucrul afectat in posesia de(itorului si +numai daca acesta nu pltete la scadenta + creditorul ipotecar are dreptul de a intra in posesia lucrului si de a-l vinde + valorific*ndu-si astfel creana 7 - astfel interesele creditorului sunt asigurate + iar de(itorul ramane in posesia lucrului ipotecat /riginea ipotecii - este pur romana iniial este numita pignus + ipoteca apr*nd in secolul al 2-lea $ + deii unii autori susin ca a fost furat de la greci cuv*ntul fiind de origine greaca ipotiPi 1voluia ipotecii ;reptul de retenie prima faza da posi(ilitatea proprietarului unei moii de a retine inventarul agricol al arendaului + daca acesta la scadenta nu pltete arenda Interdictul salvian a 2-a faza latifundiarul putea urmri inventarul agricol al arendaului c-iar daca acesta era scos in afara moiei 2ciunea serviana a %-a faza- inventarul agricol putea fi urmrit si in m*inile terilor 2ciunea Iuasiseveriana 1 .-a faza- dreptul de ipoteca conform celei de a %-a faze + se aplica numai in raporturile dintre proprietari si arendai 3ategorii de ipoteci Ipoteca convenionala o simpla convenie Ipoteca tacita - ia natere in virtutea unor dispoziii ale legii sau in virtutea o(iceiului juridic + in situaii (ine determinate Ipoteca privilegiata trece 0naintea altor ipoteci + c-iar daca sunt constituite la o data anterioara Ipoteca testamentara o clauza testamentara in favoarea unui legatar Ipoteca autentica presupune 0ntocmirea unui act pu(lic sau act privat + trecea 0naintea ipotecilor nescrise c-iar daca acestea aveau o data mai vec-e

21

3aracterele ipotecii - este un drept real - se constituie prin convenia parilor - poate fi generala tot ce se poate vinde se poate ipoteca $ - este indivizi(ila + acest caracter cuprinde 2 pari : a- ipoteca apas in 0ntregime asupra fiecrei p*rti din lucru (- garanteaz fiecare parte din datorie - este clandestina sau secreta nu presupune utilizarea unor forme de pu(licitate pentru ca teri sa tie ca un lucru este ipotecat - este un drept accesoriu ea urmeaz soarta o(ligaiei principale + aa incat se stinge odat cu creana asigurata - in cazul mai multor creditori apare rangul creditorilor + dreptul de executare ai aparine creditorului cu cea mai vec-e ipoteca

22