Sunteți pe pagina 1din 11

Test rec.bac I. Citii cu atenie textul de mai jos: Art. 31.

. Puterea legislativ se exercit de Rege prin Repre entaiunea !aional "...#. Regele sancionea $i promulg legile. "...# Art. 3%. Puterea executiv este &ncredinat Regelui' care o exercit prin (uvernul su &n modul sta)ilit prin Constituie "...#. Art. *+. Regele nume$te $i revoc pe ,ini$trii si."Constituia din %. /e)ruarie 1031# Pornind de la textul dat' rspunde i urm toarelor cerine: 1. Preci ai' pe )a a textului' o atri)uie executiv a regelui Rom2niei. % puncte %. ,enionai' pe )a a textului' dou prerogative legislative acordate regelui. * puncte 3. !umii regele Rom2niei &n timpul domniei cruia a /ost adoptat Constituia din anul 1031. % puncte *. Pre entai o alt msur politic adoptat &n Rom2nia' &n anul 1031' &n a/ara celei preci ate prin text. 3 puncte 3. Pre entai o deose)ire dintre Constituia adoptat &n anul 10%3 $i cea adoptat &n anul 1031. 3 p II. "34 de puncte# Citii cu atenie textele de mai jos: A. !oi' 5te/an 6cel ,are7' domn al 8rii ,oldovei' /acem cunoscut "...# c dorind s ne inem de o)iceiuri $i s 6urmm exemplul altor7 voievo i moldoveni' "...# tot a$a $i noi "...# suntem datori s urmm' &ntotdeauna' prin credincioas supunere' voinei 6regilor7 Poloniei. "...# 6Regele7 Ca imir "...# ne9a &ndrumat' ic2ndu9ne c tre)uie s clcm pe urma celor ce au /ost &nainte de noi: "...# de aceea' noi dorind s9l &ncredinm pe deplin de credina noastr statornic' 6/gduim7 c vom pstra credin curat $i dreapt' c vom /ace tot )inele pentru domnia $i pentru cinstea lui. "...# 6,ai /gduim7 c nu vom &nstrina niciun 6teritoriu al ,oldovei7 /r voina regelui' prin niciun mijloc: dimpotriv' dac vreunul din acestea s9ar /i &nstrinat;' pe acela vrem s9l c2$tigm &napoi $i &l vom c2$tiga."<ratatul dintre 5te/an cel ,are $i Ca imir al =>9lea' 1*+%# ;era vi at cetatea C?iliei @. !oi 5te/an voievod' cu mila lui Aumne eu' domn al 8rii ,oldovei' /acem cunoscut c "...# dup ce' &ntr9o vreme de mult trecut' &ntre noi $i =oan Al)ert 6regele7 Poloniei au /ost oarecare vrjm$ie $i cunoscuta ceart $i lupt' "...# acum domnia sa' "...# ne9a iertat de toate pagu)ele pe care i le9am /cut domniei sale. Ast/el c' &ntre noi "...# are s /ie lini$te $i pace ve$nic: a$a c de aici &nainte' at2t noi c2t $i urma$ii no$tri' vom tri $i vom stp2ni &n vremile viitoare 6,oldova7 slo)o i $i /r grij $i /r nici o piedic din partea domniei sale $i urma$ilor domniei sale. "...# !oi' 5te/an voievod' &mpreun cu /iul nostru' @ogdan voievod $i cu tot 6clerul7 $i cu toi )oierii no$tri /gduim regelui =oan Al)ert c "...# pe el $i pe urma$ii lui &i vom ajuta' totdeauna' cu s/atul $i cu /apta &mpotriva tuturor vrjma$ilor lor."<ratatul dintre 5te/an cel ,are $i =oan Al)ert' 1*00# Pornind de la aceste texte' rspundei urmtoarelor cerine: 1. Preci ai' din sursa A' o o)ligaie asumat de 5te/an cel ,are &n privina teritoriului statului pe care9l conducea. % puncte %. Preci ai o categorie social la care se re/er sursa @. % puncte 3. !umii cele dou state preci ate at2t &n sursa A c2t $i &n sursa @. + puncte *. Bcriei' pe /oaia de examen' litera corespun toare sursei care susine ideea dup care tratatul meninea cursul' anterior' al relaiilor )ilaterale' select2nd dou in/ormaii a/late &n relaie cau 9 e/ect. 3 puncte 3. Bcriei' pe /oaia de examen' litera corespun toare sursei care com)ate ideea dup care tratatul meninea cursul' anterior' al relaiilor )ilaterale' select2nd dou in/ormaii a/late &n relaie cau 9 e/ect. 3 puncte +. Pre entai alte dou evenimente politico9militare la care au participat rom2nii' &n Cvul ,ediu $iD sau la &nceputul epocii moderne' &n a/ara celor preci ate &n text. + puncte .. Argumentai' printr9un /apt istoric relevant' a/irmaia con/orm creia autonomiile locale au contri)uit la constitui9 rea statelor rom2ne &n Cvul ,ediu. "Be punctea coerena $i pertinena argumentrii ela)orate prin utili area unui /apt istoric relevant' respectiv' a conectorilor care exprim cau alitatea $i conclu ia.# * puncte III.A. Cla)orai' &n aproximativ dou pagini' un eseu despre Rom2nia comunist $i R )oiul rece-' av2nd &n vedere: 9 menionarea unui /apt istoric' des/$urat pe plan intern' care a contri)uit la instaurarea regimului comunist &n Rom2nia $i preci area secolului &n care a avut loc acest /apt: 9 pre entarea unei aciuni de pol i t i c ex t er n des/$urate &n perioada 10**910+* &n Rom2nia $i menionarea a dou consecine ale acesteia' pe plan intern: 9 menionarea unei aciuni des/$urate de Rom2nia &n cadrul R )oiului rece-' pe plan extern: 9 /ormularea unui punct de vedere re/eritor la regimul comunist &n Rom2nia $i susinerea acestuia printr9un argument istoric. *B. Cla)orai' &n aproximativ dou pagini' un eseu despre proiecte politice $i moderni are &n tatul rom2n' av2nd &n vedere: 9menionarea unui proiect politic ela)orat de rom2ni' &n secolul al E>===9lea sau &n prima jumtate a secolului al E=E9lea' $i a dou prevederi ale acestuia re/eritoare la constituirea statului modern: 9 pre entarea unei aciuni prin care rom2nii $i9au moderni at statul' &n a doua jumtate a secolului al E=E9lea: 9 menionarea unei aciuni prin care rom2nii au reali at Rom2nia ,are $i preci area secolului &n care s9 a &n/ptuit acest de iderat: 9 /ormularea unui punct de vedere re/eritor la rolul proiectelor politice &n

moderni area statului rom2n $i susinerea acestuia printr9un argument istoric.

@erceanu =uliu Ra van


PFA din 3 mai %414 9 +%41 9 Activitati de de voltare a so/t9ului la comanda %414 9 norma de venit pe )acau 9 1444 RG! %411 9 /ara norma' sistem real 9 ++3 euro pe luna contract /irma 9 perioada nedeterminata 9 ++3 euro pe luna la cursul )nr la i

Test Bac-Constitutii-9.03.2011 I. Citii cu atenie textele de mai jos:

A. HArt. %. 9 Intreaga putere &n Repu)lica Bocialista Rom2nia aparine poporului' li)er $i stp2n pe soarta sa. Puterea poporului se &ntemeia pe aliana muncitoreasc9rneasc. In str2ns unire' clasa muncitoare 9 clasa conductoare &n societate 9' rnimea' intelectualitatea' celelalte categorii de oameni ai muncii' /r deose)ire de naionalitate' construiesc or2nduirea socialist' cre2nd condiiile trecerii la comunism. Art. 3. 9 In Repu)lica Bocialist Rom2nia /ora politic conductoare a &ntregii societi este Partidul Comunist Rom2n."Constituia Romniei din 10+3# B. HArt. 1 "%# Forma de guvernam2nt a statului este repu)lica. "3# Rom2nia este stat de drept' democratic $i social' &n care demnitatea omului' drepturile $i li)ertile cetenilor' li)era de voltare a personalitii umane' dreptatea $i pluralismul politic repre int valori supreme $i sunt garantate. Art. % "1# Buveranitatea naional aparine poporului rom2n' care o exercit prin organele sale repre entative $i prin re/erendum. "%# !ici un grup $i nici o persoan nu pot exercita suveranitatea &n nume propriu. Art. 1 "1# Pluralismul &n societatea rom2neasc este o condiie a democraiei constituionale. "Constituia Romniei din 1001# Rspundei urmtoarelor cerine: 1. Preci ai o asemnare &ntre caracteristicile statului rom2n &nscrise &n cele dou texte. %. Formulai un punct de vedere despre rolul clasei muncitoare &n societatea socialist' /olosind o in/ormaie a textului A' susin2ndu9l cu un argument istoric. 3. Formulai un punct de vedere despre rolul individului &n democraie' /olosind o in/ormaie a textului @' susin2ndu9l cu un argument istoric. *. Formulai un punct de vedere despre rolul Partidului Comunist Rom2n &n societatea socialist' /olosind o in/ormatie din textul A' sustinandu9l cu dou argumente istorice. 3. Formulai un punct de vedere despre rolul sistemului partidelor politice &n statul democratic' /olosind o in/ormatie din textul @' sustinandu9l cu dou argumente istorice. +. Formulai un punct de vedere despre li)ertatea de exprimare &n Rom2nia' &n perioada 10+39 1010' /olosind dou argumente istorice. II. Cla)orai' &n aproximativ dou pagini' un eseu despre constituiile adoptate &n Rom2nia &n epoca modern $iD sau contemporan' av2nd &n vedere: 9 menionarea a c2te unei cau e a adoptrii a dou dintre constituiile Rom2niei' &n epoca modern $iD sau contemporan: 9 pre entarea unei asemnri $i preci area unei deose)iri dintre cele dou constituii ale Rom2niei' pentru care ai optat: 9 menionarea a c2te unei consecine a adoptrii /iecreia dintre cele dou constituii preci ate: 9 /ormularea unui punct de vedere re/eritor la rolul constituiilor adoptate &n Rom2nia &n epoca modern $iD sau contemporan $i susinerea acestuia printr9un argument istoric.

Secolul XX ntre democraie i totalitarism

1.A. Ideologii i practici politice democratice Caracteristici generale ale e oluiei regimurilor democratice din !uropa. Ja &nc?eierea Primului R )oi ,ondial' regimurile democratice s9au instaurat &n unele dintre statele nou constituite &n centrul $i estul Curopei' a$a cum a /ost ca ul Ce"oslo aciei. <otu$i' perioada inter)elic' a /ost dominat de instaurarea' inclusiv &n noile state europene' a regimurilor autoritare sau dictatoriale"Polonia' =ugoslavia' Austria etc.#. Tr#s#turi speci$ice ale regimurilor democratice: K /uncionea pe )a a principiului separ#rii puterilor %n stat& principiul suveranitii naionale& ' alegeri libere& ' respectarea drepturilor i libert#ilor cet#eneti' K pluripartidism. Aceste regimuri s9au consolidat &n rile nordice' precum (anemarca& Suedia sau )or egia' $i &n cele mai multe state din vestul Curopei. B9au meninut regimuri politice democratice &n state ca: S*A' +area ,ritanie& -rana. Ae exemplu &n +area ,ritanie' unde se aplic principiul regele conduce dar nu gu ernea.#' adic putrea regelui este limitat nu a)solut. Primul ministrul' $e/ al majoritii parlamentare' are un rol &nsemnat' &$i alege mini$trii $i are puteri executive extinse. Parlamentul este )icame9ral' /ormat din Camera Jor ilor $i Camera Comunelor $i deine puterea legislativ. Cele mai puternice /ormaiuni politice au /ost' dup 1011' /artidul Conser ator $i /artidul 0aburist. In prima jumtate a secolului al EE9lea' s9a remarcat personalitatea lui Linston C?urc?ill' prim9ministru' din partea Partidului Conservator' &n timpul celui de9al Aoilea R )oi ,ondial "10*4910*3#: apoi' dup r )oi "&n 103191033#. In perioada post)elic"dup 10*3# alt prim9ministru conservator' ,argaret <?atc?er' s9a a/ir9mat prin aciunile de consolidare a economiei' prin privati area unor &ntreprinderi $i servicii de stat' c2t $i prin cele care au vi at cre$terea prestigiului extern al rii. 1.,. Ideologii i practici politice totalitare. -ascismul i na.ismul ' Caracteristici comune ale regimurilor politice totalitare . Becolul al EE9lea mai este desemnat &n istorie $i prin expresia secolul e2tremelor' deoarece mai multe state "(ermania' =talia' Bpania' Portugalia etc.# au cunoscut regimuri politice totalitare' dictatoriale. Gpuse celor democratice' regimurile politice totalitare au avut o serie de trsturi comune: 9 existena partidului unic $i a unui dictator &n /runtea statului: 9 %nc#lcarea de ctre regim a drepturilor i libert#ilor cet#eneti3 9 cultul personalit#ii conduc#torului3 9 controlul absolut al statului asupra societii: 9 lic"idarea oric#rei $orme de opo.iie 9 supra eg"erea populaiei de ctre poliia politic# 9 cen.urarea in$ormaiilor4 pres' literatur' art etc. etc. ' Ideologia $ascist# i practicile politice ale regimului. ,i$carea /ascist a aprut &n =talia dup &nc?eierea Primului R )oi ,ondial' &n condiiile &n care =talia se gsea &ntr9o cri pro/und. Aceasta era susinut at2t de populaia de)usolat de r )oi $i de srcie' c2t $i de muli industria$i $i )anc?eri' care sperau ca noua /ormaiune politic s repre inte o contrapondere e/icient la ideile comuniste propagate &n ar. ,i$carea /ascist a ajuns la putere prin presiune "+arul asupra Romei& 1511#. In aceste condiii' prim9ministrul @enito ,ussolini a &nceput s pun &n aplicare ideile cuprinse &n programul Partidului !aional Fascist. Printr9o lege special' lui ,ussolini i se acordau puteri sporite. *

Acesta a inter is orice /orm de opo iie' ca $i toate organi aiile care nu erau /asciste "partide' sindicate etc.#. =nstituiile statului' ca monar?ia' au /ost reduse la un rol sim)olic. /artidul )aional -ascist a de enit $ormaiune politic# unic#. Regimul /ascist era susinut de poliia politic "67RA# $i de organi aiile paramilitare C#m#ile negre $i ,allila. ,ussolini a inaugurat cultul propriei personalit#i' proclam2ndu9se Il (uce "Conduc#tor#. Prin msurile adoptate' =talia a /ost trans/ormat &n 8stat corporatist9& &n care nu erau importante interesele individului' ci ale corporaiei-Dorgani aiei din care acesta /cea parte. Indoctrinarea cetenilor se /cea prin propagand $i prin di/erite organi aii /asciste. ' )aional:socialismul german& ideologie i practici politice. =deologia naional9socialist a /ost ultranaionalist' rasist $i antisemit' /iind expus de Adol/ Mitler &n lucrarea sa' +ein ;amp$. Potrivit acestei ideologii' rasa german# a arienilor ar $i superioar#' motiv pentru care ar tre)ui s# conduc# lumea' iar celelalte' considerate in/erioare "precum evreii#' tre)uiau s /ie exterminate. Pentru c rasa german ar /i avut nevoie de spaiul ital "/iind o ras superioar# naional9 socialismul susinea necesitatea cuceririi acestuia prin r#.boi. Prin propagand a)il' valori/ic2nd nemulumirile populaiei /a de greutile din timpul ,arii Cri e economice' Partidul !aional9Bocialist al ,uncitorilor (ermani' condus de Adol/ Mitler' a ctigat alegerile pentru Reic"stag </arlamentul german=& din anul 15>>. In cadrul regimului naional9socialist' Mitler' instalat &n /uncia de cancelar<prim ministru=' a /ost &nvestit cu puteri speciale' devenind -?"rer "conduc#tor#. <oi germanii au /ost &nregimentai &n organi aii controlate de Partidul !aional9Bocialist al ,uncitorilor (ermani' precum -rontul +uncii' care a &nlocuit sindicatele sau @itlerA?gend "Tineretul "itlerist#. Grice $orm# de opo.iie a $ost distrus#' c?iar $i &n interiorul partidului. /resa a $ost cen.urat#& iar propaganda regimului prin pu)licaii' radio' cinematogra/e s9a intensi/icat. <emuta poliie politic# a regimului' Bestapo' supraveg?ea orice activitate. Regimul naional9 socialist a trans/ormat antisemitismul &n politic de stat' &n numele a$a isei puri/icri a rasei ariene. Ast/el' a &nceput discriminarea evreilor' care au /ost &nlturai din sluj)e' au /ost supu$i legilor rasiale "legile de la )?rnberg# $i crora le9au /ost inter ise drepturile politice $i civile. In timpul celui de9al Aoilea R )oi ,ondial' din 10*%' regimul ?itlerist a ?otr2t s aplice soluia $inal# &mpotriva evreilor. Ast/el a &nceput drama @olocaustului' p2n &n anul 10*3' /iind uci$i aproximativ C milioane de e rei' dar $i rromi provenii at2t din (ermania' c2t $i din rile ocupate de armatele ?itleriste' &n lagre de exterminare' precum cele de la Ausc?Nit ' <re)linOa sau ,aidaneO. 1.C. Ideologii i practici politice totalitare. Comunismul ' Aciuni pentru instaurarea comunitilor la putere %n Rusia. In luna /e)ruarie a anului 101.' Rusia se trans/ormase &ntr9un P colos cu picioare de lut Q' din cau a srciei generali ate $i a &n/r2ngerilor de pe /ront. In aceste condiii' a i )ucnit' la Petrograd' revoluia condus de Partidul Constituional Aemocrat "al )urg?e iei li)erale# $i de men$evici "mem)rii Partidului Bocial9Aemocrat#. A /ost instaurat un guvern provi oriu la 1+ /e)ruarieD1 martie 101.' iar a doua i' arul !icolae al ==9lea a a)dicat. 3

Ins )ol$evicii "comuni$tii# au pro/itat de anar?ia"de ordinea# din Rusia' sporindu9$i popularitatea &n r2ndul muncitorilor' al sovietelor "comitetelor# acestora' pe /ondul grevelor tot mai numeroase. Condu$i de >.=. Jenin' )ol$evicii au declan$at aciunile &n /or pentru preluarea puterii' reali at prin lovitura de stat de la %3 octom)rieD. noiem)rie 101.' de la Petrograd . Aenumit Re oluia din 6ctombrie' aceasta este considerat actul de na$tere al statului sovietic. ' Ideologie i practic# politic# %n statele comuniste. In Rusia' apoi &n Rniunea Repu)licilor Bovietice Bocialiste' stat creat de Rusia Bovietic' Rcraina' @ielorusia $i <ranscauca ia' toate domeniile de activitate au /ost organi ate con/orm concepiei lui Jenin .Inc de la preluarea puterii' teroarea a /ost instituit &n stat. Grice /orm de opo iie a /ost des/iinat' /iind inter.is# $uncionarea tuturor partidelor' &n a/ara celui comunist ")ol$evic# rus' denumit apoi Partidul Comunist al Rniunii Bovietice "P.C.R.B.#. A /ost creat' &n anul 151D& poliia politic# a regimului' cunoscut cu a)revierile C.!.;.A.& !.S.>.A. apoi ;.B.,. 7iaa religioas# a /ost o)strucionat. Btatul $i9a impus controlul %n economie' prin naiona9 li area &ntreprinderilor"trecerea acestora &n proprietatea statului#. /roprietatea pri at# a $ost %nlocuit# cu cea de stat sau colecti #. <eroarea asupra populaiei s9a intensi/icat &n perioada &n care s9a a/lat la conducere =osi/ >isarionovici Stalin <151E:15F>=. Acesta a impus o economie centrali at $i plani/icat rigid. Ain 10%0 s9a trecut la colecti i.area $orat# a agriculturii "creia i9au c ut victime milioane de rani ce nu vroiau s#:i cede.e p#mnturile %n gospod#riile colecti e sau de stat#' &n paralel cu industriali area /orat $i plani$icarea produciei prin planurile cincinale. 6po.anii politici /ie au /ost e2ecutai& /ie li s9au &nscenat procese &n urma crora au /ost trimi$i la &nc?isoare sau &n lagrele de munc /orat din ar' care /ormau B*0AB:ul. +arii Terori' des/$urate la ordinul lui Btalin &ntre anii 103+ $i 1030' i9au c ut victime oameni din r2ndul tuturor categoriilor sociale $i pro/esionale' inclusiv din r2ndurile armatei. In acela$i timp' cultul personalit#ii lui Stalin a cptat proporii /r precedent' presa era cen urat sever' iar &ntreaga creaie cultural se gsea &n sluj)a intereselor Partidului Comunist al Rniunii Bovietice $i al dictatorului. Regimul stalinist $i9a pstrat caracteristicile &n anii celui de9al Aoilea R )oi ,ondial' ca $i &n primii ani post)elici' c2nd regimul comunist a /ost impus $i &n alte state europene. Aup moartea lui Btalin' noul secretar general al partidului' !iOita Mrusciov' a de vluit' &n 103+' unele crime comise din ordinul lui Btalin $i a condamnat cultul personalitii acestuia' /r ca esena regimului s /ie modi/icat. Anul 1010 a &nregistrat &nlturarea regimurilor dictatoriale din majoritatea statelor europene /oste comuniste. Cri a &n care se )tea Rniunea Bovietic nu a putut /i dep$it' comunismul s9a pr)u$it' iar statul s9a destrmat "1001#. 1.(. Ideologii i practici politice %n Romnia
' Ideologii i practici politice %n Romnia pn# %n anul 151G. Bistemul politic rom2nesc de la &nceputul secolului al EE9lea era organi at potrivit Constituiei Rom2niei din anul 11++. Rom2nia era o monar"ie constituional#' )a at pe principiul separ#rii puterilor %n stat' iar regele Carol = "11++ 101*# $i9a &ndeplinit rolul de ar)itru al vieii politice. In condiiile exercitrii votului censitar "doar de ctre )r)ai#' &n primii ani ai secolului al EE9lea' cele dou /ormaiuni care au dominat viaa politic' Partidul !aional Ji)eral $i Partidul Conservator' au guvernat alternativ "potrivit principiului rotati ei gu ernamentale' practic introdus &n 1103#. ' Ideologii i practici politice dup# /rimul R#.boi +ondial. Ain anul 1011' a /ost introdus &n Rom2nia otul uni ersal' pentru )r)aii de peste 11 de ani' cu excepia magistrailor $i cadrelor militare .

In aceste condiii' num#rul partidelor parlamentare sau al celor care au reuit s# aAung# la gu ernare a sporit. In perioada inter)elic' &n viaa politic rom2neasc' adepi numero$i au avut ideologii politice democratice& precum neoliberalismul' repre entat' &n esen' de Partidul !aional Ji)eral' $i #r#nismul' av2nd ca exponent principal Partidul !aional 8rnesc. Aceste /ormaiuni politice s9au a/lat $i cele mai lungi perioade la guvernare. In condiiile a/irmrii &n Curopa a unor ideologii antidemocratice' extremismul de st2nga " comunismul# $i de dreapta "legionarismul# s9au mani/estat $i &n viaa politic rom2neasc' &ncep2nd din deceniul al treilea al secolului al EE9lea. +onar"ia a repre entat' $i &n perioada inter)elic' centrul $uncion#rii sistemului politic din Rom2nia' )a at pe prevederile Constituiei din anul 10%3. Regele &n timpul cruia a /ost &n/ptuit ,area Rnire' Ferdinand = "101* 10%.#' nu a &nclcat principiile vieii politice democratice. Cvoluia monar?iei a in/luenat $i practicile politice &n stat. Cri a dinastic din decem)rie 10%3' c2nd prinul Carol a renunat la mo$tenirea tronului' a /ost re olvat de Parlament &n ianuarie 10%+' c2nd mo$tenitor al tronului a /ost proclamat ,i?ai. Aup moartea regelui Ferdinand =' acesta a condus ara tutelat de o Regen#' /iind minor. Aar' dup ce a revenit &n ar' &n anul 1034' $i a /ost proclamat rege de Parlament &n locul lui ,i?ai =' Carol al ==9lea a urmrit reducerea rolului partidelor politice $i instaurarea unui regim &n care monar?ul s ai) puteri sporite. Ast/el' &n anul 15>G& acesta a instaurat un regim autoritar' &n timpul cruia singura /ormaiune care a /uncionat a /ost cea care &l susinea pe rege' Frontul Rena$terii !aionale' denumit' din 10*4' Partidul !aiunii. In condiiile pierderilor teritoriale din anul 10*4' dup a)dicarea regelui Carol al ==9lea "septem)rie 10*4# $i dup ce ,i?ai = a revenit pe tron' puterea real &n stat a /ost deinut de generalul Ion Antonescu& preedinte al Consiliului de +initri. Acesta a gu ernat& pn# %n ianuarie 15E1& al#turi de legionari. !e&nelegerile cu legionarii' care doreau s o)in &ntreaga putere &n stat' au determinat &nlturarea lor' dup re)eliunea din %1 %3 ianuarie 10*1. Apoi' =on Antonescu s9a a/lat &n /runtea unui regim militar pn# la 1> august 15EE' &n condiiile participrii Rom2niei la r )oiul antisovietic. Aup &nlturarea regimului democratic' cetenilor rom2ni le9au /ost restr2nse drepturile' iar &ncep2nd din anul 10*4' asupra celor de origine evreiasc au /ost aplicate msuri antisemite "deportri' pogromuri' munc /orat &n <ransnistria etc.#. Ain 10*3 &ncepe instaurarea regimului comunist' care durea p2n &n 1010' cu cei doi lideri : (?eorg?e (?eorg?iu9Aej p2n &n 10+3 $i !icolae Ceau$escu p2n &n 1010.

Argumentai, printr-un fapt istoric relevant, afirmaia conform creia autonomiile locale au contribuit la constituirea statelor romne medievale. Argumentai, printr-un fapt istoric relevant, afirmaia conform creia diplomaia domnitorilor romni se integreaz n relaiile internaionale, la nceputul epocii moderne. Argumentai, printr-un fapt istoric relevant, afirmaia conform creia o instituie central a fost necesar pentru funcionarea Moldovei, n secolele al XV -lea ! al XV -lea Argumentai, printr-un fapt istoric relevant, afirmaia conform creia confruntrile militare conduse de voievozi romni s-au integrat n relaiile internaionale, n "vul Mediu. BR@=CC<RJ = "34 de puncte# Citii cu atenie sursele de mai jos: A. Ca domn al unei ri situate &n prima linie a con/runtrilor dintre crestini si otomani si care cunostea preteniile tot mai &mpovrtoare ale 6=mperiului Gtoman7' ,i?ai >itea ul a &neles c' /a de sc?im)rile care se mani/estau &n viaTa internaTional' nu poate /i indi/erent si nici neutru. Aceste sc?im)ri tre)uiau /olosite pentru a da un nou curs statutului politic al Urii Rom2nesti. In estrat cu sim diplomatic' contur2ndu9si lucid planurile de aciune' ,i?ai >itea ul "V# odat ajuns la c2rma Urii Rom2nesti' 6a sta)ilit7 legturi cu voievo ii ,oldovei' cu principii <ransilvaniei' cu conductorii miscrii de eli)erare a popoarelor din @alcani si cu organi atorii cruciadei antiotomane' pentru a iniia si a duce' cu sori de i )2nd' lupta &mpotriva turcilor."Bt. Bte/nescu' C. ,uresan' =storia rom2nilor# @. Planul lui ,i?ai >itea ul' de str2ngere la un loc' su) aceeasi stp2nire' a 8rii Rom2nesti' a <ransilvaniei si a ,oldovei' avea s se &n/ptuiasc treptat 6130091+447' ca o reacie la planurile dominatoare strine 6V7. Puterile din jur' at2t =mperiul Gtoman' c2t si cel Romano9 (erman' ca si Regatul Polon urmreau nu numai cresterea in/luenei lor' ci si &nstp2nirea e/ectiv &n acest spaiu de mare importan economic si strategic. "V# Aciunile politico9diplomatice ale lui ,i?ai >itea ul au st2rnit opo iii multiple si &mpotriviri aprige' "...# de la )oierii rom2ni' care se simeau lovii &n privilegiile lor si p2n la cercurile o/iciale ?a)s)urgice' polone si otomane' care urmreau s cuprind sau s in &n continuare 8rile Rom2ne &n s/era lor de in/luen si de dominaie.- "=storia rom2nilor# Pornind de la aceste surse' rspundei urmtoarelor cerine: 1. !umii domnitorul rom2n preci at &n sursa A. % puncte %. Preci ai secolul la care se re/er sursa @. % puncte 3. !umii dou state medievale rom2nesti preci ate at2t &n sursa A' c2t si &n sursa @. + puncte *. Bcriei' pe /oaia de examen' litera corespun toare sursei care susine c aciunile domnitorului rom2n au determinat reacii adverse at2t &n plan intern' c2t si &n plan extern. 3 puncte 3. Bcriei' pe /oaia de examen' dou in/ormaTii a/late &n relaTie cau e/ect selectate din sursa A. . puncte +. Pre entai alte dou aciuni diplomatice des/surate de rom2ni' &n Cvul ,ediu' &n a/ara celor preci ate &n surse. + puncte .. ,enionai o asemnare &ntre dou con/licte la care au participat rom2nii &n Cvul ,ediu. * puncte

BR@=CC<RJ al ==9lea "34 de puncte# Citii cu atenie textul de mai jos: In anii W%4' "...# )olsevicii si9au orientat e/orturile spre construirea societii socialiste la ei acas. "...# Jenin sperase' ca prin exproprieri si teroare' s trans/orme' &n c2teva luni' Rusia &n cea mai mare putere economic a lumii' nereusind de /apt dec2t s ruine e sistemul economic mostenit de la /ostul regim. Bperase ca Partidul Comunist s impun naiunii propria9i disciplin' dar s9a v ut con/runtat cu reacii de disiden c?iar &n interi9 orul partidului' dup ce reusise s le &n)use &n restul societii.Ain momentul &n care muncitorii au &ntors spatele comunistilor si ranii au &nceput s se r vrteasc' meninerea la putere 6a )olsevicilor7 a impus recurgerea permanent la msuri poliienesti. "...# Aiscursurile si scrierile lui Jenin mrturiseau "...# /uria a)ia reinut a liderului )olsevic &n /aa propriei neputine politice si economice: nici c?iar teroarea nu putuse distruge o)isnuin9ele ad2nc &nrdcinate ale milenarului popor rus.- "R. Pipes' Bcurt istorie a revoluiei ruse# Pornind de la aceast surs' rspundei urmtoarelor cerine: 1. !umii /ormaiunea politic preci at &n sursa dat. % puncte %. Preci ai' pe )a a sursei date' un scop al )olsevicilor &n anii W%4. % puncte 3. ,enionai spaiul istoric si liderul politic la care se re/er sursa dat. + puncte *. ,enionai' din sursa dat' dou in/ormaii re/eritoare la atitudinea populaiei /a de msurile noului regim politic. + puncte 3. Formulai' pe )a a sursei date' un punct de vedere re/eritor la rolul liderului )olsevic &n cadrul regimului po9 litic' susin2ndu9l cu dou explicaii selectate din surs. 14 puncte +. Argumentai' printr9un /apt istoric relevant' a/irmaia con/orm creia ideologiile totalitare repre int o caracteristic a Curopei secolului al EE9lea. * puncte "Be punctea pertinena argumentrii ela)orate prin utili area unui /apt istoric relevant' respectiv' a conectorilor care exprim cau alitatea si conclu ia.# BR@=CC<RJ al ===9lea "34 de puncte# Cla)orai' &n aproximativ dou pagini' un eseu despre romanitatea rom2nilor &n vi iunea istoricilor' av2nd &n vedere: 9 numirea a doi istorici care au a)ordat tema romanitii rom2nilor: 9 menionarea a dou argumente utili ate de istorici pentru a susine romanitatea rom2nilor: 9 pre entarea unui motiv al preocuprii istoricilor pentru studierea romanitii rom2nilor: 9 menionarea unei consecine a a)ordrii temei romanitii rom2nilor de ctre istorici: 9 /ormularea unui punct de vedere re/eritor la semni/icaia studierii romanitii rom2nilor pentru istorici si susinerea acestuia printr9un argument istoric. !otX Be punctea si utili area lim)ajului istoric adecvat' structurarea pre entrii' evidenierea relaiei cau 9e/ect' susinerea unui punct de vedere cu argumente istorice "coerena si pertinena argumentrii ela)orate prin utili area unui /apt istoric relevant' respectiv a conectorilor care exprim cau alitatea si conclu ia#' respectarea succesiunii cronologiceD logice a /aptelor istorice si &ncadrarea eseului &n limita de spaiu preci at.

BR@=CC<RJ = "34 de puncte# <est @ac %1.4%.%411 Citii cu atenie textul de mai jos: In anii W%4' "...# )olsevicii si9au orientat e/orturile spre construirea societii socialiste la ei acas. "...# Jenin sperase' ca prin exproprieri si teroare' s trans/orme' &n c2teva luni' Rusia &n cea mai mare putere economic a lumii' nereusind de /apt dec2t s ruine e sistemul economic mostenit de la /ostul regim. Bperase ca Partidul Comunist s impun naiunii propria9i disciplin' dar s9a v ut con/runtat cu reacii de disiden c?iar &n interiorul partidului' dup ce reusise s le &n)use &n restul societii.Ain momentul &n care muncitorii au &ntors spatele comunistilor si ranii au &nceput s se r vrteasc' meninerea la putere 6a )olsevicilor7 a impus recurgerea permanent la msuri poliienesti. "...# Aiscursurile si scrierile lui Jenin mrturiseau "...# /uria a)ia reinut a liderului )olsevic &n /aa propriei neputine politice si economice: nici c?iar teroarea nu putuse distruge o)isnuin9ele ad2nc &nrdcinate ale milenarului popor rus."R. Pipes' Bcurt istorie a revoluiei ruse# Pornind de la aceast surs' rspundei urmtoarelor cerine : 1. !umii /ormaiunea politic preci at &n sursa dat. % puncte %. Preci ai' pe )a a sursei date' un scop al )olsevicilor &n anii W%4. % puncte 3. ,enionai spaiul istoric si liderul politic la care se re/er sursa dat. + puncte *. ,enionai' din sursa dat' dou in/ormaii re/eritoare la atitudinea populaiei /a de msurile noului regim politic. +p 3. Formulai' pe )a a sursei date' un punct de vedere re/eritor la rolul liderului )olsevic &n cadrul regimului po9 litic' susin2ndu9l cu dou explicaii selectate din surs. 14 puncte +. Argumentai' printr9un /apt istoric relevant' a/irmaia con/orm creia ideologiile totalitare repre int o caracteristic a Curopei secolului al EE9lea. * puncte "Be punctea pertinena argumentrii ela)orate prin utili area unui /apt istoric relevant' respectiv' a conectorilor care exprim cau alitatea si conclu ia.# BR@=CC<RJ al ==9lea "*4 de puncte# Rspundei urmtoarelor cerine: a# 9 numirea a doi istorici care au a)ordat tema romanitii rom2nilor: ) 9 menionarea a dou argumente utili ate de istorici pentru a susine romanitatea rom2nilor: c# 9 pre entarea unui motiv al preocuprii istoricilor pentru studierea romanitii rom2nilor: d# 9 menionarea unei consecine a a)ordrii temei romanitii rom2nilor de ctre istorici:

BR@=CC<RJ = "34 de puncte# <est @ac %1.4%.%411 Citii cu atenie textul de mai jos: In anii W%4' "...# )olsevicii si9au orientat e/orturile spre construirea societii socialiste la ei acas. "...# Jenin sperase' ca prin exproprieri si teroare' s trans/orme' &n c2teva luni' Rusia &n cea mai mare putere economic a lumii' nereusind de /apt dec2t s ruine e sistemul economic mostenit de la /ostul regim. Bperase ca Partidul Comunist s impun naiunii propria9i disciplin' dar s9a v ut con/runtat cu reacii de disiden c?iar &n interi9 orul partidului' dup ce reusise s le &n)use &n restul societii.Ain momentul &n care muncitorii au &ntors spatele comunistilor si ranii au &nceput s se r vrteasc' meninerea la putere 6a )olsevicilor7 a impus recurgerea permanent la msuri poliienesti. "...# Aiscursurile si scrierile lui Jenin mrturiseau "...# /uria a)ia reinut a liderului )olsevic &n /aa propriei neputine politice si economice: nici c?iar teroarea nu putuse distruge o)isnuin9ele ad2nc &nrdcinate ale milenarului popor rus.Pornind de la aceast surs' rspundei urmtoarelor cerine: "R. Pipes' Bcurt istorie a revoluiei ruse# 1. !umii /ormaiunea politic preci at &n sursa dat. % puncte %. Preci ai' pe )a a sursei date' un scop al )olsevicilor &n anii W%4. % puncte 3. ,enionai spaiul istoric si liderul politic la care se re/er sursa dat. + puncte *. ,enionai' din sursa dat' dou in/ormaii re/eritoare la atitudinea populaiei /a de msurile noului regim politic. +p 3. Formulai' pe )a a sursei date' un punct de vedere re/eritor la rolul liderului )olsevic &n cadrul regimului politic' susin2ndu9l cu dou explicaii selectate din surs. 14 puncte +. Argumentai' printr9un /apt istoric relevant' a/irmaia con/orm creia ideologiile totalitare repre int o caracteristic a Curopei secolului al EE9lea. * puncte "Be punctea pertinena argumentrii ela)orate prin utili area unui /apt istoric relevant' respectiv' a conectorilor care exprim cau alitatea si conclu ia.# BR@=CC<RJ al ==9lea "*4 de puncte# Rspundei urmtoarelor cerine: a# 9 numirea a doi istorici care au a)ordat tema romanitii rom2nilor:

14

)# 9 menionarea a dou argumente utili ate de istorici pentru a susine romanitatea rom2nilor: c# 9 pre entarea unui motiv al preocuprii istoricilor pentru studierea romanitii rom2nilor: d #9 menionarea unei consecine a a)ordrii temei romanitii rom2nilor de ctre istorici:

11