Proiectarea preliminar arhitectural-structural a cldirilor etajate curente: suprastructura (faz de proiectare cu caracter de predimensionare) Conditii de utilizare pentru ZNA

Cladiri cu elemente din argila arsa , grupele 1 si 2; p% -densitate minima constructiva a peretilor structurali, interiori si exteriori, pe fiecare din directiile principale Ta el !"1 #cap ! -$1%%&2%%' (cceleratia seismica de proiectare ag n niv" 0.08g 0.1 g!0.1" 0. 0g 0. #g!0. 8g!0.$ g g 1 )% )% *% '% NA NA )% '% $ NA-nu se NA NA *%
accepta

+ota, -ansarda se consider .nivel cldirea se /ncadreaz /n clasele de importan0 %%% sau %&! sistemul de a1ezare a pere0ilor este de tip .pere0i de1i. (sistem fagure); /nl0imea nivelului 2eta3 4"%% m; ZNA cu elemente din argila arsa din grupa ' si din elemente 5C( (65+*%) pot fi folosite numai pt" cladiri de locuit cu un nivel peste sectiunea de incastrare (nniv"71) pt" zone cu ag7%"%!g ZNA cu elemente din argila arsa din grupa ' si din elemente (CA (65+*% si 65+4*) (nniv"71) pot fi folosite pt" constructii provizorii indiferent de ag

C8'-2%11, 9tructurile cu pere0i din zidrie sunt folosite /n mod curent pentru, cldiri etajate cu )nl*ime p+n la P,#- inclusiv, locuin0e, alte cldiri cu func0iuni similare (2oteluri, moteluri, cmine, internate, cre1e,etc"), cldiri pentru /nv0m:nt 1i ocrotirea snt0ii, alte tipuri de cldiri socialculturale care nu necesit spa0ii li ere mari 1i care au func0iuni /n general fixe (nu sunt suscepti ile de a suferi transformri ma3ore /n timpul exploatrii);

Conditii de utilizare pentru zidarie armata ZC. ZC,A/. Z%A

Cladiri cu elemente din argila arsa, grupele 1 si ! p0 -densitate minima constructi1a a peretilor structurali. interiori si e2teriori, pe fiecare din directiile principale Ta el !"2 #cap ! -$1%%&2%%' n niv" (cceleratia seismica de proiectare ag 0.08g!0.1 g 0.1"g! 0. 0g 0. #g 0. 8g!0.$ g 1 4% )% )% )% 4% )% *% )% $ NA )% *% '% # NA NA )% '% 3 NA NA NA *% Cladiri cu elemente din argila arsa grupa '; p0 -densitate minima constructi1a a peretilor structurali. interiori si e2teriori, pe fiecare din directiile principale Ta el !"4- cap ! -$1%%&2%%' 0.08g 0.1 g! 0. 0g! 0. 8g!0.$ g ag 0.1"g 0. #g p% )% *% '% ;% n niv )($<4=) 4($<2=) 2($<1=) 1($) +ota, n niveluri poate fi depasit cu un nivel cu urmatoarele conditii, -f >1%+&mm2 si mortar -1%; -calculul structurii de tip, static neliniar ( iografic) ; Cladiri cu elemente din (CA45(N30! p0 (cceleratia seismica de proiectare ag n niv" ag %"1'g ag%"2%g 2 ($<1=) $7*% 1($) $7'% 6ensitatea pere*ilor structurali ai cldirilor din zidrie , pe fiecare din direc0iile principale ale cldirii, este definit prin

procentul ariei nete totale a pere0ilor din zidrie (Az.net) de pe direc0ia respectiv, raportat la aria plan1eului (Apl) de la nivelul respectiv
p( % ) = 1%% ( z , net ( pl

C8.$. .1.7$8 Criteriile care au stat la aza sta ilirii parametrilor din ta el au fost urmtoarele,

limitarea valorii efortului unitar normal de compresiune mediu pe structur la % %"* fd %"2% f?; limitarea valorii efortului unitar tangen0ial mediu pe structur produs de ac0iunea seismic de proiectare la %,max %"* fvd %"2%fv?; s-a considerat ca limit superioar a densit0ii pere0ilor valoarea p7 '% dincolo de care spa0iile nu mai pot fi utilizate corespunztor nici la locuin0e modeste sau este necesar /ngro1area excesiv a zidurilor Proces iterati1 de 9propunere-evaluare. la care tre uie s participe, /nc din faza ini0ial a proiectului, ar2itectul 1i inginerul structurist

1"9ta ilirea formei generale a cldirii /n plan 1i /n eleva0ie" 2"$roiectarea preliminar a suprastructurii verticale (ansam lul pere0ilor structurali)" 4"$roiectarea preliminar a plan1eelor" )"$roiectarea preliminar a infrastructurii" $entru zonele cu accelera0ia seismic de proiectare ag 0. 0g se recomand alegerea configura0iilor de plan 1i volumetrie care conduc la cldiri cu regularitate structural n plan i pe vertical -0eserea zidriei pentru @+(, cu armturi de legtur dispuse /n rosturile orizontale -st:lpi1ori de eton armat turna0i /n 1trepii zidriei /n cazul @C -0eserea zidriei din straturile exterioare 1i continuitatea etonului 1i armturii din stratul median, /n cazul @A(; -la ZNA- centuri de eton armat turnate pe to0i pere0ii;

-la ZC-inglo area &ancorarea armturilor din st:lpi1ori /n sistemul de centuri de la fiecare plan1eu; - la (Z%A)- /nglo area &ancorarea armturilor din stratul median al peretelui /n sistemul de centuri de la fiecare plan1eu" :ronsoane. rosturi 9e recomand ca rapoartele principalelor dimensiuni ale tronsoanelor rezultate prin fragmentarea cldirii cu rosturi s se /ncadreze /n limitele , /nl0ime & l0ime 1"*; lungime & l0ime )"%" ()) 8osturile, rosturi complete, care traverseaz at:t suprastructura c:t 1i infrastructura, -rosturi de tasare, care au rolul de a limita eforturile din structur datorate neuniformit0ii terenului de fundare 1i&sau valoarea tasrilor cldirii /n cazul fundrii pe terenuri dificile; rosturi pariale, care se realizeaz numai /n suprastructur, -rosturi seismice, care au, /n principal, rolul de a elimina sau de a diminua efectele negative ale torsiunii de ansam lu /n cazul cldirilor cu forme complexe /n plan; /n cazul cldirilor cu lungime deose it de mare, rosturile seismice vor traversa 1i funda0iile cu scopul de a evita efectele nesincronismului mi1crii seismice la funda0iile situate la distan0e relative mari; -rosturi de contrac0ie # dilatare, care au rolul de a limita eforturile care pot rezulta din varia0iile de temperatur sau ca efect al fenomenelor reologice specifice zidriei& etonului" -$entru cldirile din zidrie fundate pe terenuri normale, lungimea maxim a tronsoanelor va fi de 30.0 m" -$entru cldirile din zidrie fundate pe terenuri dificile de fundare lungimea maxim a tronsoanelor va fi de aproximativ 3.0 m Pere*ii structurali 1)$ere0ii structurali care intr /n alctuirea unei structuri din zidrie sunt de dou categorii,

pere0i izola0i (montan0i), lega0i /ntre ei, la fiecare nivel, numai cu placa plan1eului; pere0i cupla0i (cu goluri de u1i 1i&sau ferestre), constitui0i din montan0i (spale0i) lega0i /ntre ei, la nivelul fiecrui plan1eu, prin grinzi de cuplare de eton armat"

2) Bispunerea /n plan a pere0ilor structurali se va face c:t mai uniform /n raport cu axele principale ale cldirii, pentru se evita efectele defavora ile ale rsucirii de ansam lu" $entru asigurarea rezisten0ei 1i a rigidit0ii la torsiune se recomand ca pere0ii structurali cu rigiditate mare s fie dispu1i c:t mai aproape de conturul cldirii" (4)9e recomand ca pere0ii structurali transversali de la capetele tronsoanelor s fie c:t mai pu0in sl i0i prin goluri" ()) 9e recomand ca sumele ariilor nete de zidrie ale pere0ilor de pe cele dou direc0ii principale ale cldirii s fie aproximativ egale (*) 9e va urmri ca, /n planul cldirii, pere0ii cu forme complexe cu o singur ax de simetrie (;.:) s ai tlpile amplasate simetric fa0 de axele principale ale cldirii"

$erete izolat

$erete cuplat

Cldirile din zidrie sunt considerate cu regularitate structural )n ele1a*ie dac: /nl0imile nivelurilor adiacente sunt egale sau variaz cu cel mult 2%%; pere0ii structurali au, /n plan, acelea1i dimensiuni la toate nivelurile supraterane sau prezint varia0ii care se /ncadreaz /n urmtoarele limite,

reducerea lungimii unui perete fa0 de nivelul inferior nu dep1e1te 2%%; reducerea ariilor nete totale de zidrie la nivelurile superioare, pentru cldirile cu nni1 $ nu dep1e1te 2%% din aria zidriei de la parter; cldirea nu are niveluri .sla e. (care au rigiditate 1i&sau capacitate de rezisten0 mai mic dec:t cele ale nivelurilor superioare)"

Cigura *"2 Cldiri cu niveluri .sla e. (neregularitate structural /n eleva0ie

Clasificarea cldirilor cu pere0i structurali din zidrie /n grupe de regularitate

6rupa de regularitate a cldirii Cldiri regulate Cldiri neregulate Ta elul *"1 8egularitate $lan =leva0ie 1 Ba Ba 2 +u Ba 4 Ba +u ) +u +u

Cldirile cu structuri de tip dual. la care pere0ii structurali din zidrie conlucreaz cu cadre din eton armat, se /ncadreaz /n clasa cldirilor neregulate al cror rspuns seismic depinde de raportul /ntre cele dou su sisteme 'tructuri cu pere*i de<i

/nl0imea de nivel 4,2% m; distan0ele maxime /ntre pere0i, pe cele dou direc0ii principale *,%% m; aria celulei format de pere0ii de pe cele dou direc0ii principale 2*,% m2"

'tructuri cu pere*i rari

/nl0imea de nivel ),%%m; distan0ele maxime /ntre pere0i, pe cele dou direc0ii principale D,%% m; aria celulei format de pere0ii de pe cele dou direc0ii principale ;*,% m2 'tructuri de tip =sala4 hala> -distantele maxime intre pereti 1!"%m; -inaltimea de nivel D"%%m

C/"- 011:cldiri tip 9hal4sal. cu desc2ideri 1i /nl0imi moderate (de regul, cu desc2ideri

-planseele intermediare partiale vor avea structura verticala proprie, independent maxime de D"%% 1*"%% m 1i /nl0imi de de structura care sustine acoperisul cladirii principale; '"%% !"%% m) pentru sli de -eventual zona respectiva va fi separata prin rosturi verticale" gimnastic, ateliere, depozite, cldiri agrozoote2nice, etc" 6ispunerea st+lpi<orilor <i centurilor de ?eton armat la ZC

9 Centuri: -la nivelul fiecarui planseu; -in pozitie intermediara, la constructiile eta3ate cu pereti rari si la constructiile de tip sala, 2ala, ai caror pereti structurali au inaltimea >4"2%m, in zonele seismice cu ag%"2%g sau >),%%m in zonele cu ag%"2%g -p min 71% -ag%"2%g; p min 7%"!% -ag%"1'g Pozitii stalpisori: -la capetele li ere ale fiecrui perete; -de am ele pr0i ale oricrui gol cu suprafa0a 2"* m2 (orientativ un gol de u1 cu dimensiunile 1"2% x 2"1% m); golurile cu dimensiuni mai mici vor fi mrginite cu st:lpi1ori dac necesitatea prevederii acestora rezult din calcule; -la toate col0urile exterioare 1i intr:nde de pe conturul construc0iei; -/n lungul peretelui, astfel /nc:t distan0a /ntre axele st:lpi1orilor s nu dep1easc, )"% m /n cazul structurilor cu pere0i rari (sistem celular); *"% m /n cazul structurilor cu pere0i de1i (sistem fagure); -la intersec0iile pere0ilor, dac cel mai apropiat st:lpi1or amplasat conform regulilor de mai sus se afl la o distan0 mai mare de 1"* m; -/n to0i spale0ii care nu au lungimea minim prevzut la art" 3. .3.7"8 -p min 71"%% pt ag%"2%g; - p min 7%"!% pt %"1'gag%"%!g; Eungimea minim (lmin) a spale0ilor adiacen0i golurilor de u1i 1i de ferestre

2 gol l l 2 gol l ZNA %"' 2gol

2 et

2 et

l %"* 2gol %"1 2gol

1"2%m %"* 2gol

1"%%m

ZC! ZCA

1"%%m

%"!%m

-6olurile de u1i 1i de ferestre vor fi, de regul, dispuse pe aceai1i vertical la toate nivelurile" pentru zidria nearmat (ZNA), spale0i marginali (de capt) la pere0i de fa0ad 1i interiori , lmin 7 %"' 2gol 1"2% m spale0i intermediari la pere0i de fa0ada 1i interiori , lmin 7 %"* 2gol 1"%% m pentru zidria confinat (ZC sau ZC,A/), spale0i marginali (de capt) la pere0i de fa0ad 1i interiori , lmin 7 %"* 2gol 1"%% m spale0i intermediari la pere0i de fa0ad 1i interiori , lmin 7 %") 2gol %"!% m pentru zidria cu inim armat (Z%A), lmin 7 4 t unde t este grosimea total a peretelui -$oate fi acceptat dispunerea alternant a golurilor cu respectarea unor distan0e care s

permit transmiterea /ncrcrilor printr-un sistem de tip .grind cu z rele." -9e recomand ca dimensiunile /n plan ale plinurilor de zidrie, /ntre goluri sau p:n la captul peretelui, s fie multiplu de F din lungimea elementului pentru zidrie prevzut /n proiect; este o ligatoriu pentru elemente din grupa 29 -Gn cazul zidriilor cu /nl0imea de referin0 a r:ndului 2%% mm, /nl0imea panoului de zidrie, /ntre centurile de eton armat, va fi un multiplu /ntreg al /nl0imii r:ndului (/nl0imea elementului < grosimea stratului de mortar de circa 1%12 mm

5rosimea pere*ilor structurali

-6rosimea minim a pere0ilor structurali, indiferent de tipul elementelor din care este executat zidria va fi 2)% mm" -8aportul /ntre /nl0imea eta3ului (het) 1i grosimea peretelui (t) tre uie s satisfac urmtoarele condi0ii minime, zidrie nearmat (ZNA) 2et &t 12; zidrie confinat (ZC) 1i zidrie cu inim armat (Z%A) 2et &t 1*"
-

@nl*imea eAecti1 a unui perete de zidrie (heA) se sta ile1te /n func0ie de dimensiunile

panoului (h. lB) 1i de condi0iile de legtur ale acestuia cu elementele adiacente (plan1ee 1i&sau pere0i perpendiculari)" pentru pere0i din zidrie armat (ZC. ZC,A/. Z%A), coeficientul de zvelte0e 2ef &t 2%; pentru pere0i din zidrie nearmat (ZNA), coeficientul de zvelte0e 2ef &t 1'; unde heA este /nl0imea efectiv a peretelui sta ilit conform ".". .1.$. Hn perete din zidrie poate fi considerat rigidizat dac este legat, prin 0esere, cu un perete din zidrie perpendicular care /ndepline1te urmtoarele condi0ii, lungimea peretelui de rigidizare este 143 din /nl0imea eta3ului; grosimea peretelui de rigidizare este C din grosimea peretelui care este rigidizat; /n cazul /n care peretele de rigidizare are goluri /n vecintatea peretelui rigidizat, lungimea acestuia tre uie -6rosimea minim a pere0ilor structurali, indiferent de tipul elementelor din care este executat zidria va fi 2)% mm" -8aportul /ntre /nl0imea eta3ului (het) 1i grosimea peretelui (t) tre uie s satisfac urmtoarele condi0ii minime, zidrie nearmat (ZNA) 2et &t 12; zidrie confinat (ZC) 1i zidrie cu inim armat (Z%A) 2et &t 1*" - @nl*imea eAecti1 a unui perete de zidrie (heA) se sta ile1te /n func0ie de dimensiunile panoului (h. lB) 1i de condi0iile de legtur ale acestuia cu elementele adiacente (plan1ee 1i&sau pere0i perpendiculari)" pentru pere0i din zidrie armat (ZC. ZC,A/. Z%A), coeficientul de zvelte0e 2ef &t 2%; pentru pere0i din zidrie nearmat (ZNA), coeficientul de zvelte0e 2ef &t 1'; unde heA este /nl0imea efectiv a peretelui sta ilit conform ".". .1.$. Hn perete din zidrie poate fi considerat rigidizat dac este legat, prin 0esere, cu un perete din zidrie perpendicular care /ndepline1te urmtoarele condi0ii, lungimea peretelui de rigidizare este 143 din /nl0imea eta3ului; grosimea peretelui de rigidizare este C din grosimea peretelui care este rigidizat; /n cazul /n care peretele de rigidizare are goluri /n vecintatea peretelui rigidizat, lungimea acestuia tre uie s /ndeplineasc condi0iile din figura ".D

Gnl0imea efectiv (heA) a unui perete de zidrie va fi calculat cu rela0ia , 2ef 7 n 2 n (n 7 2)) - coeficient care 0ine seama de condi0iile de rezemare pe contur 1i de numrul laturilor peretelui care sunt rezemate&rigidizate; (;) Coeficien0ii n se sta ilesc dup cum urmeaz, i1 " $erete fixat cu plan1eu de eton armat sau din lemn dispus pe am ele pr0i, 2 7 %";* i2 " $erete fixat cu plan1eu de eton armat sau din lemn dispus pe o singur parte (perete exterior , de exemplu), 2 7 1"%% Gn func0ie de condi0iile de fixare la nivelul plan1eelor ( ) coeficien0ii $ (pentru perete rigidizat pe o latur vertical) 1i # (pentru perete rigidizat pe dou laturi verticale) se determin conform ta elul ".$. Ta elul '"4
&alori 0.F3 &alori $ hE$.3 lB h $.3 lB &alori # h lB h E lB

4 =

12 2 1' + l I 1 2 1+ 4l I
2

) =

12 42 1' + l I 1 2 1+ l I
2 2

4 = 1"*

lI 2
) =

) =

lI 22

1.00

4 =

&alori minime ale ariilor nete ale peretilor structurali

Ta el !"* #$1%%&2%%'

ag $erete exterior

%"%!g n niv4 1"* n niv=4,5

%"12g;%"1'g %"2%g;%"2)g %"2!g;%"42g n niv4 1"%% %"!% 1"2* n niv=4

$erete interior

1"2* n niv4 %"** n niv=4,5 %")*

1"%% n niv4 %")* n niv=4 %"4*

%"4*

%"2*

(riile in plan ale golurilor de usi si ferestre

7
(riile plinurilor de zidarie Gactori de comportare H Ta elul !") /egularitate H pentru tipul zidariei Plan -le1atie ZNA ZC 2"%u& 1 2"*u& 1 Ba Ba 2"% & 2"*u& 1 u 1 +u Ba 1";*u& 1 2"%u& 1 Ba +u 1"*u& 1 1";*u& 1 +u +u

ZC,A/ Z%A
4"%u& 1 4"%u& 1 2"*u& 1 2"%u& 1 4"*u& 1 4"*u& 1 4"%u& 1 2"*u& 1

u4 1 - Aactorul de suprarezistenta, - u- reprezinta D%% din forta seismica orizontala pentru care, daca efectele celorlalte actiuni raman constante, structura atinge valoarea maxima a fortei laterale capa ile; - 1- reprezinta forta seismica orizontala pentru care, daca efectele celorlalte actiuni raman constante, primul element structural atinge rezistenta ultima (la incovoiere cu forta axiala sau la forfecare) u4 1 n niv
@idarie cu elemente din grupele 1 si 2 @idarie cu elemente din grupa 29

@+(

@C, @C<(8, @A(

@+(

@C, @C<(8, @A(

1"1% 1"2* 1"%% 2 $t" n niv71 valorile J se reduc cu 1*% :ipul plan<eului -.rigide )n plan orizontal. plan1eele care au urmtoarele alctuiri constructive, plan1ee din eton armat monolit sau din predale cu supra etonare continu cu grosime '% mm, armat cu plas de o0el eton cu aria 2*% mm2&m (de exemplu, *!&m); plan1ee din panouri sau semi panouri prefa ricate din eton armat /m inate pe contur prin piese metalice sudate, ucle de o0el eton 1i eton de monolitizare; plan1ee executate din elemente prefa ricate de tip .f:1ie., cu ucle sau cu are de legtur la extremit0i 1i cu supra etonare continu cu grosime '% mm, armat cu plas din o0el eton cu aria 2*% mm2&m ( *!&m)" Pozi*iile golurilor de dimensiuni mari )n plan<ee vor fi alese astfel /nc:t s nu conduc la reducerea rigidit0ii 1i a rezisten0ei plan1eelor

-plan<ee sunt considerate cu rigiditate nesemniAicati1. )n plan orizontal: plan1ee executate din elemente prefa ricate de tip .f:1ie. cu ucle sau cu are de legtur la extremit0i, fr supra etonare armat sau cu 1ap nearmat cu grosimea 4% mm; plan1ee executate din elemente prefa ricate din eton cu dimensiuni mici, sau din locuri ceramice, cu supra etonare armat; plan1ee din lemn" $ot fi folosite pentru, -toate planseele constructiilor cu n niv 4, din clasele de importanta AAA si AK, pt" zone cu ag7%"%!g (cu exceptia planseului peste su sol); -planseul peste ultimul nivel pt" constructii cu n niv 2, clasa AK, zone seismice cu %"12gag%"1'g