Sunteți pe pagina 1din 172

Ministerul Transporturilor, Construciilor i Turismului

Metodologie din 01/02/2007


Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 126bis din 21/2/2!
Metodologie de calcul al performanei energetice a cldirilor Partea a II-a - Performana energetic a instalaiilor din cldiri
Indicativ Mc 001/2-2006
M"TO#O$O%I" #" C&$C'$ &$ P"()O(M&*+"I "*"(%"TIC" & C$,#I(I$O(
P&(T"& a II-a - P"()O(M&*+& "*"(%"TIC, & I*.T&$&+II$O( #I* C$,#I(I
Indicati/ Mc 1/2-26
II.1. CAC!! C"#$!M!!I %& &#&'(I& )I A &*ICI&#+&I &#&'(&,IC& A I#$,AA+II"' %& -#C./I'&
II.2. CAC!! C"#$!M!!I %& &#&'(I& )I A &*ICI&#+&I &#&'(&,IC& A I#$,AA+II"' %& 0&#,IA'& )I
CIMA,I/A'&
II.3. CAC!! C"#$!M!!I %& &#&'(I& )I A &*ICI&#+&I &#&'(&,IC& A I#$,AA+II"' %& AP. CA%. %&
C"#$!M
II.4. CAC!! C"#$!M!!I %& &#&'(I& )I A &*ICI&#+&I &#&'(&,IC& A I#$,AA+II"' %& I!MI#A,
II.5. M&,"%& $IMPI*ICA,& %& CAC! A P&'*"'MA#+&I &#&'(&,IC& A I#$,AA+II"' %I# C.%I'I
II.1. CAC!! C"#$!M!!I %& &#&'(I& )I A &*ICI&#+&I &#&'(&,IC& A I#$,AA+II"' %& -#C./I'&
C!P'I#$
II11111 Introducere
II11121 #ormative 2i standarde cone3e
II11141 $im5oluri 2i definiii
II11161 Principiul metodei de calcul
II11171 Calculul necesarului de energie pentru 8ncl9irea cldirilor
II11161 Calculul pierderilor de cldur ale instalaiei de 8ncl9ire
II111:1 Calculul pierderilor de cldur la nivelul su5sistemului de distri5uie; <=d>
II111?1 Calculul pierderilor de cldur 2i performana ca9anelor
II111@1 #ecesarul de energie electric pentru distri5uia agentului termic de 8ncl9ire 2i energia au3iliar recuperat
II111101 Calculul energiei primare 2i a emisiilor de C"2
II11111 Ane3e
Ane3a II111A1 Clasificarea instalaiilor de 8ncl9ire
Ane3a II111A1 &ficiena emisiei de cldur
Ane3a II111C1 *actori de performan energetic
Ane3a II111%1 Pierderi de cldur ale sistemului de distri5uie
Ane3a II111&1 *actori de corecie pentru sarcina Bidrodinamic
Ane3a II111*1 Consumul anual de energie electric au3iliar
Ane3a II111(1 &3emplu de calcul pentru un su5sistem
II111 CAC!! C"#$!M!!I %& &#&'(I& )I A &*ICI&#+&I &#&'(&,IC&
A I#$,AA+II"' %& -#C./I'&
II11111 "5iective 2i domenii de aplicare
Metodologia de calcul are la 5a9 pacBetul de standarde europene privind performana energetic a cldirilor; ela5orat ca
suport pentru aplicarea %irectivei 2002/@1/C& privind performana energetic a cldirilor; 2i rspunde cerinelor din egea nr1
4:2/2007 privind performana energetic a cldirilor1
Partea II11 desene structura metodei de calcul a consumului de energie termic pentru 8ncl9irea unei cldiri 2i a eficienei
energetice a sistemului de 8ncl9ire pCn la 5ran2amentul cldirii1 $e va lua 8n calcul performana energetic a sursei de cldur
numai 8n ca9ul cldirilor cu surs termic individual1
Aplicarea metodei de calcul depinde de tipul instalaiilor de 8ncl9ire1 " clasificare a instalaiilor de 8ncl9ire este pre9entat 8n
ane3a II111A
Metoda de calcul poate fi utili9at pentru urmtoarele aplicaiiD
- evaluarea conformitii cu normele care prevd limite de consum energeticE
- optimi9area performanei energetice a unei cldiri 8n proiectare prin aplicarea metodei pentru mai multe variante posi5ile de
reali9areE
- sta5ilirea unui nivel convenional de performan energetic pentru cldirile e3istenteE
- certificarea performanei energetice a cldirilorE
- evaluarea efectului asupra unei cldiri e3istente al msurilor posi5ile de conservare a energiei; prin calcularea necesarului
energetic cu sau fr implementarea msurilor de rea5ilitareE
- predicia resurselor energetice necesare 8n viitor la scar naional sau internaional; prin calcularea necesarului energetic
al unor cldiri repre9entative pentru 8ntregul segment de cldiri1
II11121 #ormative 2i standarde cone3e
$unt cuprinse referine datate sau nedatate; prevederi din alte pu5licaii citate 8n te3t 2i enumerate mai Fos1 Pentru referinele
datate; modificrile sau revi9uirile ulterioare ale acestora nu se aplic decCt dac sunt incluse prin modificare sau revi9uire1
Pentru referinele nedatate se aplic ultima ediie a pu5licaiei la care se face referin1
1
$' &# I$" 14:@0 - Performana termic a cldirilor1 Calculul necesarului de energie pentru 8ncl9ire
$' 6?4@ - Instalaii de 8ncl9ire1 #umr anual de grade-9ile
Metodologie de calcul al performanei energetice a cldirilor - Partea I1
II11141 $im5oluri 2i definiii
II1114111 %efiniii
Pentru utili9area acestei norme sunt vala5ile definiiile cuprinse 8n $' &# I$" :467; precum 2i urmtoarele definiiiD
II111411111 Perioada de calcul
Perioada de timp considerat la calcularea pierderilor de cldur 2i aporturilor =lun; 9i; perioad etc1>1
II111411121 $paiu 8ncl9it
Camer/8ncpere 8ncl9it avCnd temperatura interioar constant; presta5ilit =set-point>1
II111411141 /on termic
Acea parte a spaiului 8ncl9it/cldirii care are urmtoarele caracteristiciD
- aceea2i temperatur interioar de referin =set-point>E
- variaie spaial negliFa5il a temperaturii interioare1
II111411161 #ecesarul de cldur pentru 8ncl9irea cldirii
Cldura care tre5uie furni9at spaiului 8ncl9it pentru a menine temperatura interioar la o valoare constant presta5ilit
=set-point; referin>1
II111411171 Consumul de energie pentru 8ncl9ire
&nergia livrat sistemului de 8ncl9ire pentru a satisface necesarul de cldur pentru 8ncl9irea cldirii1
II111411161 &ficiena energetic a reelei de distri5uie
'aportul dintre energia consumat pentru 8ncl9ire 2i/sau pentru furni9area a1c1c1 utili9Cnd un sistem adia5atic de distri5uie
2i energia consumat 8n acela2i scop utili9Cnd o reea real de distri5uie1
II1114111:1 &ficiena energetic a consumatorului
'aportul dintre energia consumat pentru 8ncl9irea unui spaiu cu un sistem ideal de emisie a cldurii care conduce la o
distri5uie uniform a temperaturii interioare 2i energia consumat 8n acela2i scop utili9Cnd un consumator real cu un sistem real
de reglare; care conduce la o distri5uie neuniform a temperaturii interioare1
II1114111?1 &ficiena energetic a instalaiei de 8ncl9ire
'aportul dintre necesarul de cldur pentru 8ncl9irea cldirii 2i consumul de energie pentru 8ncl9ire1
II1114111@1 Pierderi de cldur ale cldirii
$uma dintre pierderile de cldur prin transmisie 2i ventilare1
II1114111101 Pierderi de cldur ale reelei de distri5uie
Pierderile de cldur ale sistemului de distri5uie spre spaii 8ncl9ite sau ne8ncl9ite1 Aceste pierderi includ pierderile
recupera5ile de cldur1
II1114111111 Pierderi de cldur ale sistemului de emisie
Pierderile de cldur la nivelul corpurilor de 8ncl9ire cau9ate de distri5uia neuniform a temperaturii interioare 2i de sistemul
real de reglare1
II1114111121 Pierderi de cldur ale sursei de cldur
Pierderile de cldur ale generatorului de cldur care apar atCt 8n timpul funcionrii; cCt 2i pe durata nefuncionrii; precum
2i pierderile de cldur generate de reglarea real a funcionrii surseiE aceste pierderi conin pierderi recupera5ile de cldur1
II1114111141 Pierderile totale de cldur ale sistemului de 8ncl9ire
$uma pierderilor de cldur ale emisiei; reelei de distri5uie 2i sursei1 Aceste pierderi conin 2i pierderile recupera5ile de
cldur1
II1114111161 Coeficientul de =funcionare 8n> sarcin redus
'aportul dintre cldura furni9at pe durata perioadei de calcul 2i valoarea ma3im a cldurii pe care ar putea s o furni9e9e
sursa 8n aceea2i perioad1
II1114111171 &nergia primar
&nergia care nu a constituit 8nc su5iectul vreunui proces de conversie sau transformare =e3empluD energia coninut 8n
petrolul e3istent; dar nee3ploatat 8nc>1
II1114111161 Pierderi recupera5ile =utili9a5ile> de cldur ale sistemului de 8ncl9ire
Acea parte a pierderilor de cldur ale unui sistem de 8ncl9ire 2i furni9are a a1c1c1 care se poate recupera 8n scopul reducerii
necesarului de cldur pentru 8ncl9ire1
II11141111:1 Pierderi recuperate =utili9ate> de cldur ale sistemului de 8ncl9ire
Acea parte a pierderilor recupera5ile de cldur care reduc necesarul de cldur pentru 8ncl9ire 2i care nu sunt luate direct
8n calcul prin reducerea pierderilor de cldur ale sistemului de 8ncl9ire1
II11141111?1 Perioada de 8ncl9ire =perioada de funcionare a sistemului de 8ncl9ire>
Perioada de timp 8n care sistemul de 8ncl9ire furni9ea9 energie termic pentru satisfacerea necesarului de cldur pentru
8ncl9ire 2i preparare a a1c1c1
II1114121 $im5oluri 2i uniti de msur
-n acest document sunt utili9ate urmtoarele sim5oluri; uniti 2i indiciD
$im5oluri 2i uniti de msur

Simbol Denumirea mrimii UM

c Cldur specific J/(kg-K)

e Coeficient de performant a sistemului (factor de extrapolare) -

E Energie primar J

f Factor de conversie -
2

m Mas kg

-
M Debit masic Kg/s

t Timp, perioada de timp s

T Temperatur termodinamic K

Q Cantitate de cldur; energie J

I Putere termic W

V Volum m
3

-
V Debit volumic m
3
/s

W Energie electric auxiliar J

eta Eficient, randament -

theta Temperatur ~C

ro Densitatea apei kg/m


3

'++'

Indici

a aer gs Aporturi r Recuperat

c Control h Cldur s Stocat

d Distributie i Interior t Total

in Intrare n sistem l pierderi out Iesire din sistem

em Emisie nr Pierderi nerecuperatew A.c.c.

e Exterior off Off/oprit x indice

f Final on On/pornit 0 Moment initial

g Generare p primar

gl Pierderi la generare
'++'

II11161 Principiul metodei de calcul
II1116111 Consumul de energie pentru 8ncl9irea cldirilor
Pentru o perioad determinat =an; lun; sptmCn> consumul de energie pentru 8ncl9irea cldirilor; <=f;B>; se calculea9
cu relaia urmtoareD

Q(f,h) = [Q(h) - Q(rhh) - Q(rwh)] + Q(th) [J] (1.1)

8n careD
<=B> G necesarul de energie pentru 8ncl9irea cldirii; calculat conform capitolului 117; 8n Houle =H>E
<=rBB> G cldura recuperat de la su5sistemul de 8ncl9ire =componente termice sau electrice>; 8n Houle =H>E aceast
component repre9int o parte a lui <=tB>E
<=rIB> G cldura recuperat de la su5sistemul de preparare a a1c1c1 =componente termice sau electrice> 2i utili9at pentru
8ncl9irea cldirii; 8n Houle =H>E
<=tB> G pierderile totale de cldur ale su5sistemului de 8ncl9ire; 8n Houle =H>E aceste pierderi includ componenta <rBB =figura
111>1
3

IMAGINE
*igura II1111
Consumul de energie pentru 8ncl9irea cldirilor
II1116121 Consumuri au3iliare de energie
&nergia au3iliar; de o5icei su5 forma energiei electrice; este utili9at pentru acionarea pompelor de circulaie;
ventilatoarelor; vanelor 2i dispo9itivelor automate de reglare; msurare 2i control1 Consumul au3iliar de energie poate fi
disponi5il ca valoare pentru fiecare su5sistem J8ncl9ire K=B>; respectiv a1c1c1 K=I>L sau ca valoare glo5al =K>1 " parte din
energia au3iliar poate fi recuperat su5 form de cldur; <=r3>1
II1116141 Pierderi de cldur recupera5ile 2i recuperate
-n ca9ul unei cldiri sau al unei pri dintr-o cldire nu toate pierderile de cldur ale sistemului de 8ncl9ire o5inute prin
calcul sunt 8n mod o5ligatoriu pierdute1 " parte din valoarea calculat este recupera5il1
&3empluD pierderile termice ale unei conducte sunt nerecupera5ile doar dac aceasta nu se afl 8n interiorul cldirii1 Altfel;
emisia termic a conductei poate contri5ui la 8ncl9irea spaiului; pierderile termice devenind recupera5ile1
0aloarea pierderilor recuperate depinde de factorul de utili9are =raportul degaFare/pierdere>; deoarece dac degaFrile termice
dintr-un spaiu 8ncl9it sunt foarte mari comparativ cu pierderile de cldur ale spaiului; atunci doar o mic parte din degaFrile
termice vor fi recuperate1
$e face distincie 8ntre dou tipuri de pierderi de cldur recuperateD
1. - pierderi de cldur recuperate care sunt luate 8n mod direct 8n calcul prin reducerea pierderilor de cldur1
$pre e3emplu; o parte su5stanial a energiei au3iliare consumate de su5sistemul de distri5uie se transform 8n cldur 2i
se transmite direct apei calde1 Aceast parte a pierderilor de cldur recuperate se ia ulterior 8n considerare la calcularea
performanei energetice a su5sistemului de distri5uie1
2. - pierderi de cldur recuperate care sunt luate 8n calcul prin reducerea necesarului de cldur pentru 8ncl9irea cldirii1
$pre e3emplu; pierderile de cldur ale unui vas de stocare a a1c1c1 pot contri5ui la 8ncl9irea 8ncperii1
Aceast parte a pierderilor de cldur recuperate nu este luat 8n calcul la determinarea performanei energetice a
su5sistemului de preparare a a1c1c1; ci este considerat prin reducerea necesarului de cldur pentru 8ncl9ire deoarece
valoarea pierderilor de cldur recuperate depinde de interaciunea dintre anvelopa cldirii 2i vasul de stocare1
II1116161 #ecesarul de cldur pentru 8ncl9irea cldirilor
#ecesarul de cldur pentru 8ncl9irea unei cldiri; <=B> se calculea9 conform capitolului 1171 %ocumentul recomandat
pentru calculul necesarului de cldur al cldirilor este $' &# I$" 14:@01 Metoda pre9entat 8n acest standard nu ia 8n
considerare pierderile sistemelor de 8ncl9ire cau9ate de neuniformitatea distri5uiei temperaturii interioare; de ineficiena
sistemelor de reglare; de pierderile recupera5ile 2i de energia au3iliar care vor fi calculate separat la nivelul su5sistemelor de
emisie a cldurii 2i de distri5uie1
&fectele 8ncl9irii intermitente a unei cldiri utili9Cnd un dispo9itiv ideal de programare pot fi calculate cu o metod detaliat 8n
$' &# I$" 14:@0 2i sunt luate 8n considerare la determinarea necesarului de cldur; <=B>1
II1116171 Pierderile de cldur ale instalaiei de 8ncl9ire; <=tB>
Pentru calcularea acestor pierderi de cldur sunt considerate urmtoarele su5sisteme ale sistemului de 8ncl9ireD
- sistemul de transmisie a cldurii la consumator; inclusiv dispo9itivele de reglare 2i controlE
- sistemul de distri5uie a cldurii ctre consumator; inclusiv dispo9itivele de reglare 2i controlE
- sistemul de stocare; inclusiv dispo9itivele de reglare 2i control =acolo unde este ca9ul>E
- sistemul de generare a cldurii =pentru cldiri dotate cu surse termice individuale>; inclusiv dispo9itivele de reglare 2i control1
II1116161 Perioade de calcul
$copul metodei de calcul este determinarea necesarului de energie pentru 8ncl9irea cldirii; a consumului final 2i a
consumului primar de energie pe durata unui an; 8n ca9ul sistemului de 8ncl9ire1 Acest o5iectiv poate fi reali9at 8n dou moduriD
- utili9Cnd datele 8nregistrate pe toat durata anului 2i valori mediiE
- prin divi9area anului 8ntr-un numr de perioade de calcul =luni; sptmCni>; efectuCnd calculele pentru fiecare su5perioad 2i
8nsumCnd apoi energia consumat 8n fiecare su5perioad1
II11161:1 Pierderile de cldur ale instalaiei de 8ncl9ire a cldirii
$ensul de calcul al pierderilor de cldur este opus sensului de consum al energiei =sens energetic>1 Calculul 8ncepe cu
determinarea necesarului de energie 2i se termin cu calculul energiei primare consumate1 #ecesarul de energie este dat de
suma dintre energia termic transmis cldirii de corpurile de 8ncl9ire =sistemul de emisie termic> 2i pierderile de cldur
recuperate1
Pentru fiecare su5sistem se calculea9 pierderile de cldur <=B;3> care se adaug energiei termice transferate;
determinCndu-se astfel energia consumat1
4
Pierderile de cldur ale unui su5sistem includ pierderile recupera5ile; dar nu 2i energia au3iliar consumat1 %ac e3ist;
necesarul de energie electric; K=3>; se calculea9 separat1 $e ine cont 2i de faptul c pierderile de energie electric se
adaug pierderilor de energie ale su5sistemelor sistemului de 8ncl9ire1
Pentru fiecare su5sistem al sistemului de 8ncl9ire; o parte a pierderilor de cldur 2i o parte a pierderilor de energie au3iliar
sunt recupera5ile =2i utili9ate la 8ncl9irea cldirii>; formCnd 8mpreun pierderi de cldur recupera5ile ale fiecrui su5sistem;
a2a cum se arat 8n figura 1121
Calculele se reali9ea9 pentru fiecare su5sistem 8n parte pCn cCnd se o5ine consumul energetic al su5sistemului de
generare a cldurii =sursa>1

IMAGINE
*igura II1112
%irecia de calcul 2i structura sistemului de alimentare cu cldur
Calculele se reali9ea9 pentru fiecare su5sistem 8n parte pCn cCnd se o5ine consumul energetic al su5sistemului de
generare a cldurii =surs>1
Pierderile recuperate de cldur ale diferitelor su5sisteme sunt calculate 2i sc9ute din necesarul de cldur prin mic2orarea
pierderilor totale de cldur ale su5sistemului 8n cau91 Aceast a5ordare nu este din punct de vedere fi9ic corect deoarece
pierderile de cldur recuperate ar tre5ui sc9ute direct din consumul energetic al fiecrui su5sistem1 ,otu2i; metodologia
pre9entat permite o simplificare semnificativ prin care se evit calcularea iterativ a pierderilor de cldur recuperate1 Astfel;
se calculea9 doar o singur dat aceste pierderi de cldur recuperate 2i se scad din valoarea final a pierderilor totale de
cldur1
"rice metod de calcul pentru un anumit su5sistem de instalaii tre5uie s furni9e9e urmtoarele mrimiD
- consumul de energie termic <=in;3> sau a pierderilor de cldurE
- consumul de energie electric; K=3>E
- pierderile de cldur recupera5ile; <=r;3>
prin utili9area urmtoarelor date privind su5sistemulD
- cldura care tre5uie furni9at =necesarul energetic pentru 8ncl9ire>; <=out;3>E
- indicatori de performan energetic1
Ace2ti parametri utili9ai de metodologia de calcul; valorile ta5elare 2i o metod mai detaliat de calcul vor fi descrise 8n
seciuni separate ale acestei norme relativ la fiecare su5sistem =consumator-emisie; distri5uie; stocare 2i generare-surs> sau
tip de teBnologie1
II11161?1 /onarea sistemului de 8ncl9ire
$tructura unui sistem de 8ncl9ire poate fi comple3; inclu9CndD
- mai multe tipuri de corpuri de 8ncl9ire montate 8n mai multe 9one ale cldiriiE
- o singur surs de cldur utili9at atCt pentru diferite sisteme de 8ncl9ire cCt 2i pentru prepararea a1c1c1E
- mai multe surse de cldurE
- mai multe sisteme de stocare a energiei =dac este ca9ul>E
- diferite tipuri de energie utili9ate 8n cldire1
!tili9area valorilor medii glo5ale poate fi nepractic; necesitCnd ponderi adecvate; poate fi imposi5il sau poate conduce la
erori de calcul mult prea mari1 Aceste dificulti pot fi soluionate urmrind structura sistemului de furni9are a cldurii1
&3emplul 1D Consumul de energie 2i pierderile de cldur la consumator aferente diferitelor 9one ale sistemului de cldur se
pot calcula separatE ulterior se 8nsumea9 valorile aferente fiecrei 9one 2i se continu cu calculele pentru su5sistemul comun
de distri5uie a cldurii1
&3emplul 2D Consumul de energie al diferitelor su5sisteme de distri5uie/stocare a cldurii pentru 8ncl9ire; respectiv pentru
prepararea a1c1c1; se poate calcula separat; iar dup 8nsumare se continu cu calculele pentru su5sistemul comun de generare
a cldurii1
&3emplul 4D Consumul de energie al unui su5sistem de distri5uie se poate calcula 2i reparti9a mai multor su5sisteme de
generare =surse de energie termic>1
5
Acest tip de MmodularitateM este 8ntotdeauna posi5il dac principiul aditivitii pierderilor de cldur este respectat1
II11161@1 Metode simplificate 2i detaliate pentru calculul pierderilor totale de cldur
Pentru determinarea pierderilor totale de cldur se pot aplica su5sistemelor metode simplificate sau detaliate de calcul; 8n
funcie de cuno2tinele teBnice actuale sau standardele disponi5ile 2i de gradul de preci9ie solicitat1
#ivelul de detaliere a metodologiei de calcul se poate clasifica dup cum urmea91
#ivelul AD Pierderile de cldur sau coeficienii de performan sunt furni9ai 8ntr-un ta5el pentru 8ntregul sistem de 8ncl9ire1
$electarea valorilor potrivite se face 8n concordan cu tipul 8ntregului sistem de instalaii termice1
#ivelul AD Pentru fiecare su5sistem; pierderile de cldur; consumurile de energie electric sau coeficienii de performan
sunt ta5elate1 $electarea valorilor potrivite se face 8n concordan cu tipul su5sistemului1
#ivelul CD Pentru fiecare su5sistem; pierderile de cldur; consumurile de energie electric sau coeficienii de performan
sunt calculai1 Calculele sunt reali9ate pe 5a9a dimensiunilor sistemului; sarcinilor termice 2i altor date considerate constante
=sau mediate> pe durata de calcul1 Metoda de calcul ine cont de fenomenul fi9ic =detaliat sau simplificat> sau corelaii1
#ivelul %D Pierderile 2i coeficienii de performan sunt calculai 8n urma simulrilor dinamice; luCnd 8n considerare variaia 8n
timp a valorilor varia5ilelor =temperatura e3terioar; temperatura apei etc1>1
II11171 Calculul necesarului de cldur pentru 8ncl9irea cldirilor
II1117111 Principiul metodei de calcul 2i datele necesare
Metoda de calcul pentru sta5ilirea necesarului de cldur anual al unei cldiri are la 5a9 8ntocmirea unui 5ilan termic a2a
cum indic figura 1141
Ailanul energetic include urmtorii termeni =se ia 8n considerare numai cldura sensi5il>D
- pierderile de cldur prin transmisie 2i ventilare de la spaiul 8ncl9it ctre mediul e3teriorE
- pierderile de cldur prin transmisie 2i ventilare 8ntre 9onele 8nvecinateE
- degaFrile interne utile de cldurE
- aporturile solareE
- pierderile de cldur aferente producerii; distri5uiei; cedrii de cldur 2i aferente reglaFului instalaiei de 8ncl9ireE
- energia introdus 8n instalaia de 8ncl9ire1
-n funcie de structura instalaiei de 8ncl9ire; 8n 5ilan se va introduce aportul surselor alternative 2i va fi inclus energia
recuperat din diverse surse1
#",. - +inCnd seama de faptul c aporturile de cldur pot conduce la cre2terea temperaturii interioare peste valoarea
convenional de calcul; pierderile termice suplimentare corespun9toare se iau 8n considerare prin intermediul unui factor de
utili9are care reduce aporturile de cldur1
,ermenii principali ai 5ilanului energetic sunt pre9entai scBematic 8n figura 1141

IMAGINE
*igura II1114
Ailanul energetic privind 8ncl9irea unei cldiri
egenda
< - necesar de energie pentru 8ncl9ire 2i preparare ap cald de consum
<=B> - necesar de energie pentru 8ncl9ire
<=oa> - degaFri de cldur de la alte aparate
<=0> - pierderi termice prin ventilare
<=r> - energie recuperat
<=0r> - cldur recuperat din ventilare
<=Bs> - pierderi din instalaia de 8ncl9ire
<=,> - pierderi termice prin transmisie
<=m> - cldura meta5olic
<=BI> - cldura pentru preparare ap cald
<=s> - aporturi solare pasive
"=> - pierderi termice totale
<=i> - degaFri de cldur interne
<=g> - aporturi totale
6
eta <=g> - aporturi utile
1 - conturul 9onei 8ncl9ite
2 - conturul instalaiei de ap cald
4 - conturul centralei termice
6 - conturul cldirii
II1117121 Procedura de calcul
Procedura de calcul este sinteti9at 8n cele ce urmea9D
1) se definesc limitele spaiului 8ncl9it 2i; dac este ca9ul ale 9onelor diferite 2i ale spaiilor ne8ncl9iteE
2) 8n ca9ul 8ncl9irii sau ventilrii cu intermiten; se definesc; pentru perioada de calcul; perioadele care sunt caracteri9ate de
program de 8ncl9ire sau ventilare diferit =de e3emplu 9i; noapte; sfCr2it de sptmCn>E
3) 8n ca9ul calculului pentru o singur 9onD se calculea9 coeficientul de pierderi al spaiului 8ncl9itE pentru calcul multi-9onal
documentul recomandat este $' &# I$" 14:@0 ane3a AE
4) pentru calculele pe se9onul de 8ncl9ire se define2te sau se calculea9 durata 2i datele climatice ale se9onului de 8ncl9ire1
Apoi; pentru fiecare perioad de calcul =lun sau se9on de 8ncl9ire>D
5) se calculea9 temperatura interioar pentru fiecare perioadE
6) se calculea9 pierderile de cldur totale; <=>E
7) se calculea9 degaFrile interne de cldur; <=i>E
8) se calculea9 aporturile solare; <=s>E
9) se calculea9 factorul de utili9are al aporturilor de cldur; etaE
10) se calculea9 necesarul de cldur; <=B>; pentru toate perioadele de calculE
11) se calculea9 necesarul anual de cldur; <=B>E
12) se calculea9 necesarul de energie pentru 8ncl9ire; <=tB>; inCnd seama de pierderile sau de randamentul instalaiei de
8ncl9ire1
II1117141 %efinirea conturului 2i a 9onelor de calcul
II111714111 Contur al spaiului 8ncl9it
Conturul spaiului 8ncl9it const 8n toate elementele de construcie care separ spaiul 8ncl9it considerat de mediul e3terior
sau de 9one 8ncl9ite sau spaii ne8ncl9ite adiacente; definite conform MMetodologiei de calcul al performanei energetice a
cldirilor - Partea IM
II111714121 /one termice
II11171412111 Calcul pentru o singura 9ona
-n ca9ul 8n care 8ntreg spaiul 8ncl9it este 8ncl9it la aceea2i temperatura; iar degaFrile interne 2i aporturile solare sunt relativ
reduse sau reparti9ate 8n mod uniform 8n cldire; se aplica modul de calcul mono-9onal1
-mprirea 8n mai multe 9one nu este necesar; dacD
a) diferena 8ntre temperaturile interioare convenionale de calcul ale 9onelor este mai mic de 6N; 2i raporturile
aporturi/pierderi difer cu mai puin de 0;6 =de e3emplu 8ntre 9onele cu e3punere spre sud 2i 9onele cu e3punere spre nord>;
sau
b) este pro5a5il ca u2ile 8ntre 9one s fie descBise1
-n astfel de ca9uri; cBiar dac temperatura interioar convenional nu este uniform; se aplica modul de calcul mono-9onal1
-n acest ca9; temperatura interioar utili9at esteD

___
\
/ A(fl,s) - theta(i,s)

s
theta(i) = (1.2)
___
\
/ A(fl,s)

s

8n care
tBeta=i;s> - este temperatura interioar convenional a 9onei sE
A=fl;s> - este suprafaa 8ncl9it a 9onei sE
II11171412121 Calcul multi-9onal
-n alte ca9uri; cu diferene semnificative 8ntre temperaturi interioare convenionale sau aporturi de cldur; cldirea se
8mparte 8n mai multe 9one1
-n acest ca9; fiecare 9on poate fi calculat independent utili9Cnd procedura pentru o singur 9on 2i considerCnd un contur
adia5atic 8ntre 9one1 #ecesarul de energie al cldirii este suma valorilor necesarului de cldur calculate pentru fiecare 9on 8n
parte1
II1117161 %ate de calcul
II111716111 "riginea 2i tipul datelor de calcul
Informaiile necesare pentru efectuarea calculelor pot fi o5inute din reglementri teBnice naionale sau din alte documente
corespun9toare 2i acestea tre5uie utili9ate 8n ca9ul 8n care sunt disponi5ile1
Atunci cCnd nu e3ist date disponi5ile se poate face apel la standardele europene 8n msura 8n care valorile pot fi asimilate1
Pentru estimarea necesarului de energie sau aprecierea conformitii cu reglementri sau specificaii; se utili9ea9 valori
convenionale; 8n scopul o5inerii unor re9ultate compara5ile pentru diferite cldiri1
7
Pentru optimi9area unei cldiri care se proiectea9 sau pentru rea5ilitarea unei cldiri e3istente; se utili9ea9 valorile indicate
de norme 8n acest sens1
%imensiunile de calcul ale elementelor de construcie tre5uie s fie acelea2i pe tot parcursul calculului1
$e pot utili9a dimensiunile interioare; e3terioare sau intera3; dar este o5ligatoriu s se pstre9e acela2i tip de dimensiuni pe
parcursul 8ntregului calcul 2i s fie clar indicate 8n raport1
#",A 1 - !nii coeficieni liniari de transfer de cldur ai punilor termice depind de tipul de dimensiuni folosit1
%atele de calcul necesare pentru un calcul mono-9onal sunt enumerate mai Fos1 !nele dintre aceste date pot fi diferite pentru
fiecare perioad de calcul =de e3emplu factorii de um5rire; rata ventilrii 8n lunile reci> 2i pentru fiecare interval al unui program
de funcionare cu intermiten =de e3emplu de5itul de ventilare; coeficientul de transmisie termic al ferestrelor datorit
8ncBiderii o5loanelor 8n timpul nopii>1
O %atele de calcul pentru necesarul de cldur pentru 8ncl9ire sunt urmtoareleD
- P=,> - coeficientul de pierderi termice prin transmisie; calculat conform Metodologie de calcul a performanei energetice a
cldirilor - Partea I1
- 0=a> - de5itul de aer veBiculat prin cldire; inclusiv aerul ptruns dinspre spaiile ne8ncl9iteE
O %ate de calcul pentru aporturile de cldur
- <=i> - degaFri de cldur interne medii pe perioada de calculE
- <=s> - aporturi solare medii pe perioada de calcul1
Pentru perei e3teriori vitrai; se culeg separat urmtoarele date pentru fiecare orientare =de e3empluD ori9ontal 2i vertical sud
2i nord>E
- A=F> - aria golului din anvelopa cldirii pentru fiecare fereastr sau u2E
- *=*F> - factor de reducere pentru ram; adic fraciunea transparent a ariei A=F>; neocupat de o ramE
- *=sF> - factor de um5rire; adic fraciunea um5rit medie a ariei A=F>E
- g - transmitana total la radiaia solar1
#",. - -n cldiri cu alt destinaie decCt de locuit degaFrile interne varia9 su5stanial 8ntre perioade de ocupare; respectiv
de neocupare1 %egaFrile pot fi determinate 8ntr-o prim etap pentru fiecare perioad de ocupare 2i apoi mediate inCnd seama
de durata fiecrei perioade1 Calculul pentru o sptmCn este deseori mai u2or1
$e culeg date suplimentare pentru elemente de construcie receptoare a radiaiei solare; cum ar fi i9olaie transparent; perei
solari ventilai 2i spaii solare; precum 2i pentru calculul efectului 8ncl9irii cu intermiten1 Pentru aceste valori documentul
recomandat este $' &# I$" 14:@0 ane3ele & 2i *1 Ane3a P indic o serie de informaii pentru datele utile determinrii
aporturilor solare1
O Caracteristici dinamice
- C - capacitatea termic a spaiului 8ncl9it; sau tau - constanta de timp a spaiului 8ncl9itE
II111716121 %ate de calcul pentru consumul de energie
<=Bs> - pierderi de cldur ale instalaiei de 8ncl9ire1
II. 1171614 %ate climatice
Metoda de calcul necesit urmtoarele dateD
- tBeta=e> - media lunar sau pe se9onul de 8ncl9ire; a temperaturii e3terioareE
- I=s> - radiaia solar total lunar sau pe perioada de 8ncl9ire pe unitatea de suprafa pentru fiecare orientare F; 8n H/m
2
1
II1117171 -ncl9ire cu intermiten
II. 1171711 Program de funcionare cu intermiten
-n ca9ul 8n care se aplic 8ncl9irea cu intermiten; perioadele =perioada> de calcul se 8mpart=e> 8n intervale de 8ncl9ire
normal alternCnd cu intervale de 8ncl9ire redus =de e3emplu nopi; sfCr2ituri de sptmCn 2i vacane>1
,oate intervalele de 8ncl9ire normal au aceea2i temperatur interioar convenional de calcul1
Pot fi mai multe tipuri de perioade de 8ncl9ire redus cu programe de funcionare diferite1
-n cadrul fiecrei perioade de calcul; fiecare perioad de 8ncl9ire redus este caracteri9at prinD
1. durata eiE
2. numrul de apariii ale acestui tip de perioad 8ntr-o perioad de calculE
3. modul respectiv de funcionare cu intermitenE
4. unde este ca9ul; temperatura interioar convenional sau puterea termic redusE
5. modul de resta5ilire a 8ncl9irii 2i puterea termic ma3im 8n perioada de resta5ilire a 8ncl9irii1
-n figura 116 este pre9entat un e3emplu 8n care perioada de calcul include patru tipuri A de perioade de 8ncl9ire redus 2i un
tip A de perioad de 8ncl9ire redus =sfCr2it de sptmCn>1

IMAGINE
8
*igura II1116
&3emplu de program de funcionare cu intermiten
egenda
tBeta - temperatura interioar convenional
t - timp
t=c> - perioad de calcul
# - perioad de 8ncl9ire normal
A - perioada de 8ncl9ire redus tip A
A - perioada de 8ncl9ire redus tip A
-mprirea 8n perioade distincte nu este necesar 8n urmtoarele ca9uriD
a) variaia temperaturii interioare convenionale 8ntre perioade de 8ncl9ire normal 2i perioade de 8ncl9ire redus sunt mai
mici decCt 4 NE 8n acest ca9 se poate utili9a media 8n timp a temperaturilor interioare convenionaleE
b) constanta de timp a cldirii este mai mare de trei ori durata celei mai lungi perioade de 8ncl9ire redusE 8n acest ca9 se
poate utili9a temperatura interioar convenional pentru funcionare normal pentru toate perioadeleE
c) constanta de timp a cldirii este mai mic decCt 0;2 ori durata celei mai scurte perioade de 8ncl9ire redusE 8n acest ca9 se
poate utili9a media 8n timp a temperaturilor interioare convenionale1
$e consider c instalaia de 8ncl9ire are puterea termic suficient de mare pentru a permite 8ncl9irea cu intermiten1
#",A 1 - -n cldiri de locuit variaia temperaturilor interioare convenionale 2i de5itele de ventilare sunt adesea legate de
ocupare1 -mprirea 8n perioade diferite u2urea9 evaluarea de5itului mediu de aer pe fiecare dintre acestea1
#",A 2 - AvCnd 8n vedere faptul c programele de 8ncl9ire se definesc 8n mod u9ual pe durata unei sptmCni; definirea
acestora este mai u2oar 8n ca9ul 8n care calculele se efectuea9 pentru o sptmCn din lun1
II111717121 ,emperatura interioar corectat
,emperatura interioar corectat repre9int temperatura interioar constant care conduce la acelea2i pierderi termice ca 2i
8n ca9ul 8ncl9irii cu intermiten pe perioada considerat1
Pentru calculul temperaturii interioare corectate din fiecare perioada de 8ncl9ire redus se poate aplica procedura definit de
standardul $' &# I$" 14:@0 ane3a C pentru reduceri sptmCnale 2i ane3a % pentru vacane1
a nivel naional pot fi furni9ate valori ale temperaturii interioare corectate 8n funcie de tipul cldirii; utili9area cldirii;
instalaia de 8ncl9ire etc1
II1117161 Pierderi de cldur ale cldirii =calcul pentru o singur 9on>
II111716111 -ncl9ire fr intermiten =8ncl9ire continu>
Pierderile de cldur; <=>; ale unei cldiri mono-9on; 8ncl9it la o temperatur interioar uniform; pentru o perioad de
calcul dat; suntD

Q(L) = H [theta(i) - theta(e)] - t [J] (1.3)

8n care
tBeta=i> - este temperatura interioar de calcul; conform ecuaiei 112E
tBeta=e> - este temperatura e3terioar medie pe perioada de calculE
t - este durata perioadei de calculE
P - este coeficientul de pierderi termice al cldirii; calculat conform 11716141
Aceast relaie de calcul se aplic cldirilor cu regim continuu de 8ncl9ire cum ar fi cldiri de locuit; spitale; grdinie cu
program continuu; etc1
'elaia =114> poate fi adaptat pentru a permite utili9area gradelor-9ile din standardul naional de referin $' 6?4@1
'e9ultatul relaiei adaptate tre5uie s fie acela2i cu cel al ecuaiei =114> pentru orice cldire1
II111716121 -ncl9ire cu intermiten
-n ca9ul 8n care se aplic 8mprirea 8n perioade de 8ncl9ire diferite; pierderile termice totale; <=>; ale unei cldiri mono-9on
8ncl9it la o temperatur uniform 2i pentru o perioad de calcul dat; se calculea9 cu relaia =116>D

N
___
\
Q(L) = / N(j) H(j) [theta(iad,j) - theta(e)] - t(j) [J] (1.4)

j=1

8n care
# - numrul de tipuri de perioade de 8ncl9ire =de e3emplu 4D pentru normal; noapte 2i sfCr2it de sptmCn>E
#=F> - este numrul de perioade de 8ncl9ire de fiecare tip pe durata perioadei de calculE
tBeta=iad;F> - este temperatura interioar corectat a perioadei de 8ncl9ire FE
t=F> - este durata perioadei de 8ncl9ire FE
P=F> - este coeficientul de pierderi termice al cldirii 8n perioada FE

N
9
___
\
NOT - / N(j) t(j) este egal cu durata perioadei de calcul.

j=1

-n scopul simplificrii notaiilor indicele/este omis 8n cele ce urmea91 Cu toate acestea; atunci cCnd se aplica 8mprirea 8n
perioade de 8ncl9ire calculul se efectuea9 pentru fiecare perioad de 8ncl9ire1
II111716141 Coeficientul de pierderi de cldur
Coeficientul de pierderi de cldur al unei cldiri mono-9on; 8ncl9it la o temperatur interioar uniform; pentru o perioad
sau su5-perioad de calcul dat; se define2te cu relaia =117>D

H = H(T) + H(V) [W/K] (1.5)

8n care
P=,> - este coeficientul de pierderi termice prin transmisie; calculat conform Metodologie Partea I1
Pentru elementele anvelopei care includ sisteme de ventilare; se poate consulta $' &# I$" 14:@0 ane3a &E
Coeficientul de pierderi termice prin ventilare; P=0> se calculea9 astfelD

H(V) = ro(a) - c(a) - V(a) [W/K] (1.6)

8n careD
0=a> - este de5itul de aer veBiculat prin spaiile 8ncl9ite re9ultate din ventilarea mecanic 2i natural
c=a> - este capacitatea termic volumic a aerului1
#",A 1 - %ac de5itul de aer; 0=a>; este dat 8n m
4
/s; ro=a> O c=a> G 1200 H/=m
4
N>1
%ac 0=a> este dat 8n m
4
/B; ro=a> O c=a> G 0;46 KB/=m
4
N>1
-n calcule se utili9ea9 media de5itului de aer pentru fiecare perioada de 8ncl9ire1
Pentru cldiri de locuit; de5itul de aer se sta5ile2te din informaii la nivel naional pe 5a9a tipului cldirii; utili9rii cldirii;
climat; e3punere etc1 #umrul de scBim5uri minim accepta5il pentru cldiri de locuit tre5uie s asigure cerinele igienico-
sanitare 2i este indicat 8n Metodologie Partea I1
Pentru cldiri cu alt destinaie; de5itul de aer; 0=a>; se sta5ile2te pe 5a9a tipului cldirii; utili9rii cldirii; climat; e3punere etc1
" valoare orientativ poate fi considerat 0=amin> G 17 m
4
/Bpers1 8n perioada de ocupare1
#",A 2 - %ac nu se preci9ea9 altfel; pentru sta5ilirea 0=a> se poate utili9a metoda din $' &# I$" 14:@0 ane3a (1
II111716161 Cldire cu pierderi de cldur semnificative prin sol
-n ca9ul 8n care pierderile de cldur prin sol repre9int o parte important din pierderile termice totale; se efectuea9 calculul
detaliat al pierderilor termice prin sol conform Metodologie partea I1
-n acest ca9; valoarea pierderilor de cldur totale <=> se calculea9 8n urmtoarele ca9uriD
1. fr 8mprire 8n perioade de 8ncl9ire diferiteD

Q(L) = [H'[theta(j) - theta(e)] + I(G)] - t [J] (1.7)

2. 8n ca9ul 8mpririi 8n perioade de 8ncl9ire diferiteD

Q(L) = SUM N(j) H'(j) [theta(iad,j) - theta(e)] - t(j) + I(G) - t [J] (1.8)

8n care
PQ - este coeficientul de pierderi termice prin transmisie; dar fr pierderi termice prin solE
R=(> - repre9int flu3ul termic disipat prin sol1
II11171:1 'ecuperarea cldurii din ventilare; <=0r>
Pentru calculul cldurii recuperate din aerul evacuat <=0r>; se recomand metoda pre9entat 8n standardul $' &# I$"
14:@0 ane3a (; prin reducerea de5itului real de aer proporional cu eficiena recuperrii cldurii1
$e ine seama de diferena dintre de5itul de introducere 2i de evacuare a aerului; de neetan2eiti 2i infiltraii prin anvelopa
cldirii 2i de recircularea aerului1
II11171?1 &lemente speciale
Pentru cldirile avCnd elemente de anvelop speciale; cum ar fi perei solari ventilai sau alte elemente de anvelop ventilate;
sunt necesare metode de calcul speciale1 !n e3emplu sunt cele pre9entate 8n standardul $' &# I$" 14:@0 ane3a &1
II11171@1 Aporturi de cldur
Aporturile care influenea9 necesarul de cldur al unei cldiri se compun din degaFri de cldur de la sursele interioare 2i
din aportul radiaiei solare1
II11171@111 %egaFri de cldur interne
10
%egaFrile de cldur interne; <=i>; cuprind toat cantitatea de cldur generat 8n spaiul 8ncl9it de sursele interne; altele
decCt instalaia de 8ncl9ire; ca de e3empluD
1. degaFri meta5olice care provin de la ocupaniE
2. degaFri de cldur de la aparate 2i instalaia de iluminat1
Pentru calculul degaFrilor de cldur se utili9ea9 flu3urile termice medii lunare sau pe se9onul de 8ncl9ire; 8n funcie de
perioada de calcul sta5ilit1 -n acest ca9; degaFrile de cldur interne se calculea9 cu relaia =11@>D

Q(i) = [I(i,h) + (1 - b) I(i,u)] - t = I(I) - t [J] (1.9)

undeD
R=i;B> - este flu3ul termic mediu al degaFrilor interne 8n spaiile 8ncl9iteE
R=i;u> - este flu3ul termic mediu al degaFrilor interne 8n spaiile ne8ncl9iteE
R=i> - este flu3ul termic mediu al degaFrilor interneE
5 - este factor de diminuare
#",. - %ac nu se specific altfel; se pot utili9a valorile degaFrilor de cldur interne indicate 8n $' &# I$" 14:@0 ane3a N1
II11171@121 Aporturi solare
II11171@12111 &cuaia de 5a9
$uprafeele care se iau 8n considerare pentru calculul aporturilor de cldur iarna; sunt vitraFele; pereii 2i plan2eele interioare
ale serelor 2i verandelor; pereii situai 8n spatele unei placri transparente sau a i9olaiei transparente1 Aporturile solare depind
de radiaia solar normal corespun9toare localitii; de orientarea suprafeelor receptoare; de um5rirea permanent 2i
caracteristicile de transmisie 2i a5sor5ie solar ale suprafeelor receptoare1 Pentru calculul aporturilor prin suprafeele opace
e3puse radiaiei solare; se poate consulta standardul $' &# I$" 14:@0 ane3a *1
Pentru o perioad de calcul dat; aporturile solare prin suprafee vitrate se calculea9 cu relaia urmtoareD

___ ___ ___ ___
\ \ \ \
Q(S) = / I(sj) / A(snj) + (1-b) / I(sj) / A(snj,u) [J] (1.10)

j ' n ' j ' j '

undeD
- I=sF> este radiaia solar total pe perioada de calcul pe o suprafaa de 1 m
2
avCnd orientarea S; 8n H/m
2
E
- A=snF> - este aria receptoare ecBivalent a suprafeei n avCnd orientarea F; adic aria unui corp negru care conduce la acela2i
aport solar ca suprafaa considerat1
Primul termen corespunde spaiului 8ncl9it 2i cel de-al doilea este pentru spaiul ne8ncl9it1
Aporturile solare din spaiile ne8ncl9ite sunt 8nmulite cu =1 - 5>; unde 5 repre9int factorul de diminuare1 -n fiecare termen;
prima sum se efectuea9 pentru toate orientrile F; iar a doua pentru toate suprafeele n care captea9 radiaia solar1
#",. - I=Fs> poate fi 8nlocuit printr-un factor de orientare care se 8nmule2te cu radiaia solar total pe unitatea de suprafa
pentru o orientare =de e3emplu; vertical sud>1
II11171@12121 Aria receptoare ecBivalent a elementelor vitrate
Aria receptoare ecBivalent A=s> a unui element de anvelop vitrat =de e3emplu o fereastr> esteD

A(s) = A F(S) F(F) g (1.11)

undeD
A - este aria total a elementului vitrat n =de e3emplu; aria ferestrei>=m
2
)E
*=$> - este factorul de um5rire al suprafeei nE
*=*> - este factorul de reducere pentru ramele vitraFelor; egal cu raportul dintre aria suprafeei transparente 2i aria total a
elementului vitratE
g - este transmitana total la energia solar a suprafeei n1
#",. - Pentru definirea factorului de um5rire 2i a transmitanei la energia solar a vitraFului; se iau 8n considerare numai
elementele de um5rire 2i de protecie solar permanente1
II11171@12141 ,ransmitana total la energia solar a vitraFelor
-n principiu; transmitan total la energia solar g utili9at 8n relaia =1112> tre5uie s fie media 8n timp a raportului dintre
energia care traversea9 elementul e3pus 2i energia incident pe acesta; 8n a5sena um5ririi1 Pentru ferestre sau ali perei
e3teriori vitrai; I$" @070 pre9int o metod de determinare a transmitanei totale la energia solar pentru radiaiile
perpendiculare pe vitraF1
Aceasta valoare; g=TUT>; este puin mai mare decCt media 8n timp a transmitanei 2i se utili9ea9 un factor de corecieD

11
g = F(w) g(_|_) (1.12)

#",. - %ocumentul recomandat pentru calculul valorilor g=TUT> 2i a unor valori tipice pentru factorii de transmisie solar este
standardul $' &# I$" 14:@0 ane3a P1
II11171@12161 *actori de um5rire
*actorul de um5rire; *=$>; care poate varia 8ntre 0 2i 1; repre9int reducerea radiaiei solare incidente cau9at de um5riri
permanente ale suprafeei considerate datorit unuia din urmtorii factoriD
1. alte cldiriE
2. elemente topografice =coline; ar5ori etc1>E
3. proemineneE
4. alte elemente ale aceleia2i cldiriE
5. po9iia elementului vitrat fa de suprafaa e3terioar a peretelui e3terior1
*actorul de um5rire este definit astfelD

I(s,ps)
F(S) = (1.13)
I(s)

undeD
I=s;ps> - este radiaia solar total primit de suprafaa receptoare cu um5riri permanente pe durata se9onului de 8ncl9ireE
I=s> - este radiaia solar total pe care ar primi-o suprafaa receptoare 8n a5sena um5ririi1
#",. - $' &# I$" 14:@0 ane3a P pre9int informaii despre factorii de um5rire1
II11171@12171 &lemente speciale
$unt necesare metode speciale pentru calculul aporturilor solare ale unor elemente receptoare solare pasive; cum ar fi
spaiile solare neventilate; elementele opace cu i9olaie transparent 2i elementele de anvelop ventilate1 Aceste metode sunt
pre9entate 8n ane3a * din standardul $' I$" 14:@01
II11171@141 Aportul total de cldur
Aporturile totale de cldur la interiorul unei cldiri sau 8ncperi; <=g>; repre9int suma dintre degaFrile interioare 2i aportul
radiaiei solareD

Q(g) = Q(i) + Q(s) [J] (1.14)

II11171101 #ecesarul de cldur pentru 8ncl9irea unei cldiri
II1117110111 'elaia general
Pierderile termice; <=>; 2i aporturile de cldur; <=g>; se calculea9 pentru fiecare perioad de calcul1
#ecesarul de cldur pentru 8ncl9irea spaiilor se o5ine pentru fiecare perioad de calcul cu relaiaD

Q(h) = Q(L) - eta Q(g) [J] (1.15)

8n care se impune <=> G 0 2i eta G 0 8n ca9ul 8n care temperatura e3terioar medie este superioar temperaturii interioare1
*actorul de utili9are; eta; este un factor de diminuare al aporturilor de cldur; prev9ut pentru a compensa pierderile termice
suplimentare care apar atunci cCnd aporturile de cldur dep2esc pierderile termice calculate1
II1117110121 *actorul de utili9are al aporturile de cldur; eta
II111711012111 'aportul aporturi/pierderi
Pentru a calcula factorul de utili9are al aporturilor de cldur tre5uie sta5ilit un coeficient adimensional care repre9int
raportul dintre aporturi 2i pierderi; gamma; astfelD

Q(g)
gamma = (1.16)
Q(L)

II1117110141 Constanta de timp a cldirii
Constanta de timp; tau; caracteri9ea9 ineria termic interioar a spaiului 8ncl9it1 Aceasta se determin cu relaia
urmtoareD

C
tau = (1.17)
H

C - este capacitatea termic interioar a cldiriiE
P - este coeficientul de pierderi termice al cldirii1
#otD %ac e3ist valori convenionale ale constantei de timp pentru cldiri tipice acestea pot fi luate 8n calcul direct1
12
II1117110161 Capacitatea termic interioar a cldirii
Capacitatea termic interioar a cldirii; C; se calculea9 prin 8nsumarea capacitilor termice ale tuturor elementelor de
construcie 8n contact termic direct cu aerul interior al 9onei considerateD

C = SUM (hi(j)) A(j) = SUM(j) SUM(i) ro(ij) c(ij) d(ij) A(j) (1.18)

undeD
Bi=F> - capacitatea termic interioar raportat la arie a elementului de construcie FE
A=F> - aria elementului FE
ro=i;F> - densitatea materialului stratului i din elementul F
c=iF> - cldura specific masic a materialului stratului i; din elementul F
d=iF> - grosimea stratului i din elementul F
$uma se efectuea9 pentru toate straturile fiecrui element de construcie; pornind de la suprafaa interioar pCn fie la
primul strat termoi9olant; grosimea ma3im fiind indicat 8n ta5elul 111; fie 8n miFlocul elementului de construcie; la distana cea
mai mic1
,a5elul 111 - (rosimea ma3im considerat la calculul
capacitii termice

Aplicare Grosime maxim


cm

Determinarea factorului de utilizare 10


Efectul intermitentei 3
'+'

Capacitatea termic intern a unei cldiri poate fi calculat de asemenea ca suma a capacitilor interne ale tuturor
elementelor de construcie; furni9at la nivel naional; pe 5a9a tipului construciei1 Aceasta valoare poate fi apro3imat 2i se
accept o incertitudine relativ de 9ece ori mai mare decCt cea corespun9toare pierderilor termice1
II1117110171 Calculul factorului de utili9are
*actorul de utili9are al aporturilor de cldur se calculea9 astfelD

1 - gamma^a
dac gamma diferit de 1 eta = (1.19)
1 - gamma^(a+1)
a
dac gamma = 1 eta = (1.20)
a + 1

unde a este un parametru numeric care depinde de constanta de timp tau; definit prin relaiaD

eta
a = a
0
+ (1.21)
eta
0

0alorile pentru a0 2i tau0 sunt indicate 8n ta5elul 1121
,a5elul 112 - 0alori ale parametrului numeric a0 2i ale constantei
de timp de referin tau0

Tipul cldirii a
0
tau
0

[h]

Cldiri nclzite continuu (mai mult de 12 h pe zi), precum


cldirile de locuit, hoteluri, spitale, cmine si penitenciare:
I Metoda de calcul lunar 1 15
Metoda de calcul sezonier 0,8 30

Cldiri nclzite numai n timpul zilei (mai putin de 12 h pe


II zi), precum cldiri destinate educatiei, birouri, cldiri 0,8 70
pentru conferinte si comerciale
'+++'

*igura 117 pre9int factorii de utili9are pentru perioadele de calcul lunar 2i pentru diverse constante de timp; pentru cldiri din
categoria I =8ncl9ite continuu> 2i II =8ncl9ite discontinuu>1
13

IMAGINE
*igura II1117
*actor de utili9are pentru constantele de timp de ? B; o 9i;
dou 9ile; o sptmCna 2i infinit; vala5il pentru o perioad de
calcul lunar; pentru cldiri 8ncl9ite continuu =cldiri din
categoria I; sus> 2i pentru cldiri 8ncl9ite numai pe
timpul 9ilei =cldiri din categoria II; Fos>
#",A 1 - *actorul de utili9are se define2te independent de caracteristicile instalaiei de 8ncl9ire; presupunCnd reglarea
perfect a temperaturii 2i fle3i5ilitate infinit1
#",A 2 - " instalaie de 8ncl9ire cu un rspuns lent 2i un sistem de reglare imperfect pot afecta 8n mod semnificativ
utili9area aporturilor1
II11171111 #ecesarul anual de energie pentru 8ncl9irea unei cldiri
II1117111111 Metoda de calcul lunar
#ecesarul anual de energie termic este suma valorilor lunare ale necesarului de energie pentru lunile 8n care necesarul de
cldur are valori po9itiveD

___
\
Q(h) = / Q(hn) (1.22)

n

%ac durata se9onului de 8ncl9ire este specificat la nivel naional; suma se ia 8n considerare numai pentru acel se9on de
8ncl9ire1
II1117111121 Metoda de calcul pe se9onul de 8ncl9ire =metoda simplificat>
Aceast metod este o metod simplificat 2i se aplic e3clusiv cldirilor din categoria I =8ncl9ite continuu>1
Prima 2i ultima 9i a se9onului de 8ncl9ire; adic durata 2i condiiile meteorologice medii ale acestuia pot fi sta5ilite la nivel
naional pentru o 9ona geografic dat 2i pentru cldiri tip1 $e9onul de 8ncl9ire cuprinde toate 9ilele pentru care aporturile de
cldur; calculate cu un factor de utili9are convenional; eta1; nu compensea9 pierderile termice; adic atunci cCndD

eta
1
Q(gd)
theta(ed) <= theta(id) - (1.23)
H - t(d)

undeD
tBeta=ed> - este temperatura e3terioar medie 9ilnicE
tBeta=id> - este temperatura interioar medie 9ilnicE
eta1 - este factorul de utili9are convenional; calculat cu gamma G 1E
<=gd> - repre9int aporturile solare 2i interne medii 9ilniceE
P - este coeficientul de pierderi termice al cldiriiE
t=d> - este durata unei 9ile; adic 26 B sau ?61600 s1
14
,emperatura tBeta=ed> se nume2te Mtemperatur de ecBili5ruM 2i repre9int temperatura e3terioar pentru care aporturile
utili9ate egalea9 pierderile de cldur ale cldirii1
Aporturile de cldur din formula =1124> pot proveni dintr-o valoare convenional la nivel naional sau regional a radiaiei
solare totale 9ilnice la limitele se9onului de 8ncl9ire1 0alorile medii lunare ale temperaturilor 2i ale aporturilor de cldur 9ilnice
sunt corespun9toare 9ilei a 17-a a fiecrei luni1 %ac nu sunt disponi5ile alte date climatice se pot utili9a valorile indicate 8n $'
6?4@; standardul referitor la M#umr grade-9ileM1
Pentru a o5ine 9ilele limit pentru care este 8ndeplinit condiia =1124> este utili9at o interpolare liniar1 Pentru calculul
simplificat; perioada de 8ncl9ire poate fi sta5ilit grafic prin intersecia valorii temperaturii de ecBili5ru pentru perioada de
8ncl9ire cu cur5a de variaie a temperaturilor e3terioare medii lunare corespun9toare localitii; a2a cum arat figura 1161

IMAGINE
*igura II1116
$ta5ilirea perioadei de 8ncl9ire
1. temperatura interioar
2. 8nceputul perioadei de 8ncl9ire
3. numr 9ile de 8ncl9ire
4. cur5a de variaie a temperaturilor medii lunare
5. temperatura de ecBili5ru
6. sfCr2itul perioadei de 8ncl9ire
7. temperatura medie a se9onului de 8ncl9ire
#ecesarul de cldur al cldirii se calculea9 pentru 8ntregul se9on de 8ncl9ire1
II11171121 Consumul de energie pentru 8ncl9ire
Pentru o perioad dat; consumul total de energie al cldirii =energia termic furni9at la 5ran2amentul instalaiei de
8ncl9ire>; <=fB>; este dat de relaia urmtoareD

Q(f,h) = Q(h) + Q(th) - Q(r) [J] (1.24)

undeD
<=B> - repre9int necesarul de energie pentru 8ncl9irea cldirii; conform 1122E
<=r> - este cldura recuperat de la ecBipamentele au3iliare; de la instalaiile de 8ncl9ire 2i de preparare a apei calde
menaFere 2i de la mediul 8nconFurtor; inclusiv sursele de energie regenera5ile; 8n ca9ul 8n care nu sunt luate 8n considerare
direct prin diminuarea pierderilorE
<=tB> - repre9int totalul pierderilor de cldur datorate instalaiei de 8ncl9ire; inclusiv pierderile de cldur recuperate1 $e
includ de asemenea pierderile de cldur suplimentare datorate distri5uiei neuniforme a temperaturii 8n incinte 2i reglarea
imperfect a temperaturii interioare; 8n ca9ul 8n care nu sunt luate deFa 8n considerare la temperatura interioar convenional1
#",. - #ecesarul 2i consumul de cldur se vor e3prima 8n JHL sau JVKBL 8n funcie de scopul aplicrii metodei de calcul
II11161 Calculul pierderilor de cldur ale instalaiei de 8ncl9ire
Pentru calcularea acestor pierderi de cldur sunt considerate urmtoarele su5sisteme ale sistemului de 8ncl9ireD
- sistemul de transmisie =emisie> a cldurii la consumator; inclusiv dispo9itivele de reglare 2i controlE
- sistemul de distri5uie a cldurii ctre consumator; inclusiv dispo9itivele de reglare 2i controlE
- sistemul de stocare; inclusiv dispo9itivele de reglare 2i control =acolo unde este ca9ul>E
- sistemul de generare a cldurii =pentru cldiri dotate cu surse termice individuale> inclusiv dispo9itivele de reglare 2i control1
Pierderile totale de cldur ale sistemului de 8ncl9ire a unei cldiri; <=tB>; se e3prim ca sum a pierderilor de cldur ale
tuturor su5sistemelor menionate mai sus; astfelD

Q(th) = Q(em) + Q(d) + Q(s) + Q(g) [J] (1.25)
15

8n careD
<=em> - pierderi de cldur cau9ate de un sistem non-ideal de transmisie a cldurii la consumator; 8n HE
<=d> - pierderi de cldur ale sistemului de distri5uie a cldurii ctre consumator; 8n HE valoarea acestor pierderi termice
depinde de configuraia sistemului de conducte de distri5uie; amplasarea lor; tipul i9olaiei termice; temperatura agentului
termic; tipul dispo9itivelor de reglare 2i control etc1E
<=s> - pierderi de cldur ale sistemului de stocare =dac e3ist>; 8n HE
<=g> - pierderi de cldur ale sistemului de generare pe durata funcionrii; pe durata opririi sursei 2i cau9ate de un sistem de
reglare 2i control non-ideal; 8n H1
II1116111 Pierderile de cldur ale sistemului de transmisie; <=em>
Pierderile sistemului de transmisie a cldurii se calculea9 astfelD

Q(em) = Q(em,str) + Q(em,emb) + Q(em,c) [J] (1.26)

8n careD
<=em;str> - pierderi de cldur cau9ate de distri5uia neuniform a temperaturii; 8n HE
<=em;em5> - pierderi de cldur cau9ate de po9iia corpurilor de 8ncl9ire; 8n HE
<=em;c> - pierderi de cldur cau9ate de dispo9itivele de reglare a temperaturii interioare; 8n H1
II16121 Pierderi datorate distri5uiei neuniform a temperaturii interioare; <=em;str>
Pentru a calcula pierderile de cldur datorate distri5uiei neuniforme a temperaturii interioare se folosesc valori
e3perimentale sta5ilite pentru eficiena sistemelor de transmisie a cldurii a2a cum se indic 8n paragraful 1161211 sau 11612121
II111612111 !tili9area valorilor ta5elare ale eficienei pentru distri5uia neuniform a temperaturii =calcul de nivel A>
%ac se cunoa2te eficiena sistemului de transmisie a cldurii eta=em> atunci pierderile de cldur suplimentare ale acestuia;
<=em;str> se pot calcula astfelD

1 - eta(em)
Q(em,str) = - Q(h) [J] (1.27)
eta(em)

Ane3a II111A conine e3emple de valori pentru eficiena sistemelor de transmisie a cldurii datorate distri5uiei neuniforme a
temperaturii interioare1
II1116141 Pierderi de cldur ale sistemelor de 8ncl9ire prin radiaie cau9ate de disiparea cldurii ctre e3terior; <=em;em5>
Acestea pierderi apar la sistemele de 8ncl9ire prin radiaie de pardoseal; plafon sau perei 2i se calculea9 doar atunci cCnd
elementul de construcie 8ncl9itor conine o suprafa orientat ctre e3teriorul spaiului 8ncl9it; ctre sol; ctre alte cldiri sau
ctre alte spaii ne8ncl9ite1
%ac caracteristicile suprafeelor emisive =e3empluD grosimea sau tipul i9olaiei termice> sunt diferite 8n cadrul aceleia2i
cldiri; atunci este necesar separarea calculelor pentru fiecare 9on omogen din punct de vedere al sistemului de 8ncl9ire
prin radiaie1
ComentariiD
Considerarea 8n calcule a cre2terii temperaturii 8n elementul de construcie se face doar o singur dat1
-n ca9ul cldirilor mari este important utili9area valorii ecBivalente a lui !=e>; calculat conform Metodologie - Partea I
Pierderile de cldur ale sistemelor de 8ncl9ire prin radiaie cau9ate de disiparea cldurii ctre e3terior se calculea9 dup
cum urmea9D
- se determin necesarul de energie termic al 8ncperii; astfelD

Q(i) = A - U(i) - [theta(m) - theta(i)] - t [J] (1.28)

- se determin pierderile de cldur ctre partea neemisiv a suprafeei radiante; astfelD

Q(e,a) = A - U(e) - [theta(m) - theta(e)] - t [J] (1.29)

Prin com5inarea relaiilor 112? 2i 112@ se o5ineD

Q(e,a) = [[U(e)/U(j)] - Q(i) + A - U(e) - [theta(i) - theta(e)]] - t [J] (1.30)

8n careD
A - aria suprafeei de 8ncl9ire prin radiaie; 8n m
2
E
!=e> - coeficientul de transfer termic 8ntre nivelul de montare al serpentinei 8ncl9itoare 2i e3terior; sol; spaiul ne8ncl9it sau
cldirea adiacent; 8n K/m
2
OWCE
!=i> - coeficientul de transfer termic 8ntre nivelul de montare al serpentinei 8ncl9itoare 2i spaiul 8ncl9it; 8n K/m
2
OWCE
tBeta=m> - temperatura medie a suprafeei 8ncl9itoare; 8n WCE
tBeta=e> - temperatura e3terioar; a solului; a spaiului ne8ncl9it sau a cldirii 8nvecinate; 8n WCE
tBeta=i> - temperatura interioar; 8n WCE
t - timpul; 8n ore1
,ransferul termic ctre sol poate fi calculat conform Metodologiei - Partea I1
16

IMAGINE
*igura II111:
,ransferul termic 8n ca9ul suprafeelor de 8ncl9ire 8ncorporate 8n
elementele de construcie
" alt posi5ilitate de a e3prima pierderile de cldur ale unui element de construcie 8ncl9itor =suprafa radiant> este de a
calcula pierderile ca un procent din necesarul de cldur pentru 8ncl9irea 8ncperii; adic

___
\ A(emb) hi(j)
Q(em,emb) = Q(h) - / - [J] (1.31)
A(zone) 100
emb

8n careD
A=em5> - aria suprafeei radiante; 8n m
2
E
Bi=F> - procentul pierderilor de cldur =8ntre 0 and 100X>; dat de relaia

R(j)
hi(j) = 100 - [%] (1.32)
1/[b - U] - R(j)

8n careD
'=F> - re9istena termic a elementului de construcie 8ncl9itor; 8ntre nivelul de montare a serpentinei 8ncl9ite are 2i spaiul
8ncl9it; 8n m
2
ON/KE
! - coeficientul glo5al de transfer termic al elementului de construcie 8ncl9itor; 8n K/m
2
OWCE
5 - factorul de corecie a temperaturii care ine cont de reducerea temperaturii =spre e3emplu; 8ntre elementele 8ncl9itoare
ale serpentinei>; cu valoarea diferit de 1 doar dac la calcularea lui ! nu s-a luat 8n calcul 2i acest fenomen1
Ca9ul elementului de construcie 8n contact cu solul
Procentul pierderilor de cldur este calculat cu relaiaD

R(j)
hi(j) = 100 - [%] (1.33)
A(G)/L(G) - R(j)

8n careD
=(> - componenta constant a coeficientului pierderilor de cldurE
A=(> - aria elementului de construcie 8n contact cu solul; 8n m
2
1
II1116161 Pierderi de cldur ale sistemelor de 8ncl9ire cau9ate de reglarea temperaturii interioare; <=em;c>
Aceast metod se refer doar la sistemul de reglare al consumatorului =sistemul de emisie>; neluCnd 8n calcul influenele pe
care reglarea central sau local le poate avea asupra eficienei sursei de cldur sau asupra pierderilor de cldur din reeaua
de distri5uie1
$istemele reale de reglare produc oscilaii ale temperaturii 8n Furul valorii de referin presta5ilite din cau9a caracteristicilor
fi9ice ale sistemului de control; amplasrii sen9orilor 2i capacitii sistemului de 8ncl9ire de a reaciona corespun9tor la
influena factorilor e3teriori1 Aceste oscilaii conduc la cre2terea sau descre2terea disiprilor de cldur prin anvelopa cldirii
comparativ cu disiprile de cldur calculate 8n ipote9a unei temperaturi interioare constante1
Pierderile de cldur ale sistemului de transmisie a cldurii se pot calcula 8n mai multe feluri1 Metoda de calcul depinde de
forma 8n care datele sunt disponi5ile relativ la performana sistemului de reglareD eficiena sistemului de reglare eta=ce> sau
factorul de performan energetic e=ce> sau cre2terea ecBivalent a temperaturii interioare %&,A JtBeta=i>L1 ,oate metodele
de calcul sunt de nivel A1
II111616111 Metod 5a9at pe eficiena reglrii; eta=c> =calcul de nivel A>
%ac se cunoa2te eficiena sistemului de reglare; pierderile de cldur pe care le implic utili9area unui sistem real de reglare
sunt date deD

1 - eta(c)
Q(em,c) = - Q(h) [J] (1.34)
eta(c)

8n careD
17
eta=c> - eficiena sistemului de reglare1
Ane3a II111A conine e3emple de valori ale mrimii eta=c>1
II111616121 Aa9ele metodei utili9Cnd factorul de performan energetic =calcul de nivel A>
Influena sistemului de reglare este cuantificat cu aFutorul coeficientului denumit factor de performan energetic; e=c>1
Acesta e3prim relaia dintre energia utili9at de ctre sistemul real de transmisie a cldurii 2i energia utili9at de un sistem
ideal1
Pierderile suplimentare de cldur cau9ate de sistemul de reglare se pot calcula astfelD

Q(em,c) = Q(h) - [e(c) - 1] [J] (1.35)

-n ane3a II111C se regsesc e3emple de factori de performan energetic pentru diferite tipuri de corpuri de 8ncl9ire1
II111616141 Metod utili9Cnd cre2terea temperaturii interioare ecBivalente =calcul de nivel A>
Cre2terea ecBivalent a temperaturii interioare se poate utili9a la calcularea cre2terii corespun9toare a pierderilor de cldur
8n dou moduriD
a) - prin multiplicarea necesarului de cldur al cldirii; <=B>; cu un factor dat de raportul dintre cre2terea ecBivalent a
temperaturii interioare ca urmare a reglaFului; %&,A JtBeta=i>L 2i media se9onier a diferenei dintre temperatura interioar 2i
e3terioar; adicD

theta(i) - theta(e,avg) + DELTA [theta(i)]
DELTA [Q(em,c)] = Q(h) - [J] (1.36)
theta(i) - theta(e,avg)

b) - prin recalcularea necesarului de cldur al cldirii; utili9Cnd cre2terea ecBivalent a temperaturii spaiului 8ncl9it1
II111:1 Calculul
Pierderile de cldur din sistemele de distri5uie depind de temperatura medie a apei din conducta de tur; respectiv retur; de
temperatura am5ianei 2i de caracteristicile i9olaiei termice a conductelor1
II111:111 Metoda de calcul
%atele de 5a9 necesare 8n metoda de calcul sunt urmtoareleD
- lungimea conductelor din 9ona de calcul
!Q - valoarea coeficientului de transfer de cldur 8n K/mN pentru fiecare tronson de conduct
tBeta=m> - temperatura medie a aerului interior 8n WC
tBeta=a> - temperatura aerului e3terior=am5ian> 8n WC
t=P> - numrul de ore 8n pasul de timp 8n B/pasul de timp
numrul de ro5inete ce tre5uie luate 8n considerare
'e9ultatele se refer laD
<=d> - energia termic pierdut 8n sistem JH sau VKB/pasul de timpL
<=d;r> - energia recuperat JH sau VKB/pasul de timpL
<=d;u> - energia nerecuperat JH sau VKB/pasul de timpL
&nergia termic pierdut pe reeaua de distri5uie 8n pasul de timp =perioada> t=P> esteD

___
\
Q(d)= / U'(i) - [theta(m) - theta(a,i)] - L(i) - t(H) (1.37)

i

cu !Q - valoarea coeficientului de transfer de cldur 8n K/mN
tBeta=m> - temperatura medie a agentului termic 8n WC
tBeta=a> - temperatura aerului e3terior=am5ian> 8n WC
- lungimea conductei
i - indicele corespun9tor conductelor cu acelea2i condiii la limit
t=P> - numrul de ore 8n pasul de timp =B/pasul de timp>
Pentru prile =tronsoanele> din sistem care au acela2i coeficient !Q; aceea2i temperatur a agentului termic 2i aceea2i
temperatur a aerului e3terior energia termic pierdut este dat de relaia simplificatD

___
\
Q(d) = / q(d,i) - L(i) - t(H) (1.38)

i

Pierderile de cldur lineare Y=d;i>; prin transmisie ctre mediul am5iant cu temperatura tBeta=a> depind de coeficientul de
8ncrcarea medie a sistemului de distri5uie a cldurii 5eta=%> 2i se calculea9 cu relaiaD

q(d,j) [beta(D)] = U'(i) [theta(m) [beta(D)] - theta(a,j)] (1.39)

-n sistemele de distri5uie cu temperatura de alimentare constant; temperatura medie tBeta=m> este constant 2i nu depinde
de sarcina medie1
18
a o diferen 8ntre temperatura spaiului 8ncl9it 2i cel ne8ncl9it calculat ca %&,A JtBeta=!>L G tBeta=a> - tBeta=!> 2i
coeficieni de transfer de cldur unitari pentru spaiile 8ncl9ite respectiv ne8ncl9ite !Q 2i !Q=!>; pierderile de cldur prin
transmisie ctre spaiile ne8ncl9ite se calculea9 astfelD

U'(U) DELTA [theta(U)]
q(d,j) [beta(D)] = q(d) [beta(D)] - + U'(U) - (1.40)
' U' q(d) [beta(D)] '

sau notCnd termenii cuprin2i 8n parante9a cu f=!>; relaia poate fi scris astfelD

q(d,j) [beta(D)] = q(d) [beta(D)] - f(U) (1.41)

adic se ine seama de coeficienii de transfer de cldur unitari 2i de diferena de temperatur dintre spaiile 8ncl9ite 2i
ne8ncl9ite1
%ac se consider o lungime total a conductei =P> 8n spaiul 8ncl9it 2i respectiv =!> 8n spaiul ne8ncl9it; coeficientul de
recuperare din pierderea de cldur a conductelor poate fi calculat astfelD

L(H)
a(n) = (1.42)
U'(U) DELTA [theta(U)]
L(H) + L(U) 1 +
U' ' theta(m) [beta(D)] - theta(a) '

,emperatura medie a agentului termic tBeta=m> 2i coeficientul de 8ncrcarea medie a sistemului de distri5uie a cldurii
5eta=%> se calculea9 conform capitolului 11:1@ 2i 11:1?1
II111:121 Pierderea de cldur a elementelor cone3e
Pierderile de cldur ale unui sistem de conducte tre5uie s ia 8n considerare nu numai pierderile aferente conductelor dar 2i
pe cele ale elementelor cone3e =ro5inete; armturi; suporturi nei9olate; etc1>1
Pentru a lua 8n considerare pierderile 8n elementele cone3e se consider o lungime ecBivalent1 Pentru pierderile prin corpul
ro5inetelor inclusiv flan2ele de 8m5inare; lungimea ecBivalent considerat depinde de gradul de i9olare a2a cum arat ta5elul
114D
,a5el 114 - ungimea ecBivalent pentru armturi

Robinete incluznd si Lungimea echivalent [m] Lungimea echivalent [m]


flansele de prindere D <= 100 mm D >= 100 mm

neizolate 4,0 6,0

izolate 1,5 2,5


'++'

Aceasta valoare se va 8nsuma cu lungimea conductelor1
II111:141 Pierderile de cldur recupera5ile 2i nerecupera5ile
uCnd 8n considerare suma tuturor lungimilor conductelor aflate 8n spaii 8ncl9ite se pot deduce pierderile de cldur
recupera5ile <=d;r> 8n pasul de timp utili9at1

___
\
Q(d,r) = / q(d,r,j) - L(r,i) - t(H) [J; kWh] (1.43)

i

-n mod similar luCnd 8n considerare lungimea conductelor din spaiile ne8ncl9ite se pot calcula pierderile de cldur
nerecupera5ile <=d;u>1
II111:161 Pierderile totale de cldur
Pierderile totale de cldur se calculea9 ca suma pierderile recupera5ile 2i cele nerecupera5ileD

Q(d) = Q(d,r) + Q(d,u) [J; kwh] (1.44)

II111:171 Calculul coeficientului unitar de transfer !Q =K/mN>D
0aloarea coeficientului !Q de transfer de cldur pentru conductele i9olate; care ia 8n considerare atCt transferul de cldur
prin radiaie cCt 2i prin convecie este dat de relaiaD

pi
U' = (1.45)
1 d(a) 1
- ln +
' 2 - lambda(D) d(i) alfa(a) - d(a) '

8n careD
d=i>; d=a> - diametrele conductei fr i9olaie; respectiv diametrul e3terior al conductei =m>
alfa=a> - coeficientul glo5al de transfer termic la e3teriorul conductei =K/m
2
N>
19
lam5da=%> - coeficientul de conducie a i9olaiei =K/mN>
Pentru conductele po9ate su5teran coeficientul de transfer !Q se calculea9 cu relaiaD

pi
U'(em) = (1.46)
1 1 D 1 4 - z
- ln + - ln
2 ' lambda(D) d lambda(E) D '

unde 9 - adCncimea de po9are
lam5da=&> - coeficientul de conducie al solului =K/mN>
II111:161 Metoda de calcul simplificat
%atele de 5a9 necesare pentru aplicarea metodei simplificate sunt urmtoareleD
- lungimea 9onei considerate
A - limea 9onei
B=(> - 8nlimea nivelurilor
n=(> - numrul de niveluri 8n 9ona respectiv
tBeta=m> - temperatura medie 8n 9on
tBeta=a> - temperatura din spaiile adiacente 9onei =8ncl9ite sau ne8ncl9ite>
t=P> - numrul de ore de funcionare a instalaiei de 8ncl9ire 8n pasul de timp utili9at =B/pasul de timp>
- numrul de ro5inete; armturi; suporturi de susinere a conductelor
'e9ultateD
<=d> - pierderea de cldur 8n sistemul de transport 2i distri5uie a cldurii din 9ona respectiv
<=d;r> - energia recupera5il 8n 9ona respectiv =H sau VKB/pasul de timp>
<=d;u> - energia nerecupera5il 8n 9ona respectiv =H sau VKB/pasul de timp>
II111:16111 Apro3imarea lungimii conductelor 8n sistemul de distri5uie din 9ona considerat
-n metoda simplificat apro3imarea lungimii conductelor 8n cldirea sau 9ona considerat se poate face pe 5a9a lungimii ;
limii A; 8nlimii B=(> a nivelelor 2i numrul nivelelor Jn=(>L ale cldirii sau 9onei considerate1
ungimea conductelor 8n sistemele de distri5uie esteD
=0> - lungimea conductelor dintre sursa 2i 5a9a coloanelor de distri5uie1 'eeaua ori9ontal de distri5uie poate fi amplasat
8n spaiu 8ncl9it sau ne8ncl9it =8n su5sol>1
=$> - lungimea conductelor pe coloane =pe vertical>1 Aceste conducte sunt 8n spaiu 8ncl9it; 8n perei du5li1
=A> - ungimea racordurilor1

ig!"a 1.8
%istri5uia conductelor 8n interiorul unei cldiri
,a5el 116 - Apro3imaii standard pentru sisteme 5ifilare

Valori Simbol Unitate Retea de Coloane Racorduri


de msur distributie

Temperatura din ~C 13 respectiv 20 20 20


spatiile adiacente

Lungimea conductelor L(i) m 2L+0,01625-L-B


2
0,025L-B-h(G)-n(G)0,55L-B-n(G)
n pereti exteriori

20
Lungimea conductelor L(i) m 2L+0,0325-L-B+60,025L-B-h(G)-n(G)0,55L-B-n(G)
n interiorul cldirii
'+++++'

,a5el 117 - Apro3imaii pentru sisteme monofilare

Valori SimbolUnitate de Retea de Coloane Racorduri


msur distributie

Lungimea conductelor L m 2L+0,0325-L-B+60,025L-B-h(G)-n(G)+0,1L-B-n(G)


n interiorul cldirii = 2(L+B) n(G)
'+++++'

II111:16121 Apro3imarea coeficientului de transfer !Q
-n metoda de calcul simplificat se accept valori apro3imative pentru coeficientul de transfer termic !Q1 "rientativ pot fi
folosite valorile indicate 8n ta5elul 116 8mpreun cu figura 11?1
,a5el 116 - 0alori orientative pentru !Q JK/mNL
pentru cldiri noi 2i e3istente

Distributia Coloane n Coloane n


Anul constructiei orizontal pereti exteriori pereti interiori

Zona V Zona S Zona A Zona S Zona A

> 1995 0,200 0,255 0,255 0,255 0,255

1980 - 1995 0,200 0,400 0,400 0,300 0,400

< 1980 0,400 0,400 0,400 0,400 0,400

Conducte neizolate

A <= 200 m
2
1,0 1,0 1,0 1,0 1,0

A <= 500 m
2
2,0

A > 1000 m
2
3,0
+
Conducte n pereti exteriori Pierderi totale/pierderi
recuperabile

Pereti fr izolatie 1,35/0,80

Pereti cu izolatie la exterior 1,00/0,90

Pereti fr izolatie dar cu 0,75/0,55


valoare U mic (U = 0,4 W/m
2
K)
'+++++'

II111:1:1 Metoda de calcul ta5elar =simplificat>
%atele de 5a9 necesare pentru aplicarea metodei simplificate sunt urmtoareleD
A - aria pardoselii 8ncl9ite =m
2
)
tBeta=m> - temperatura medie 8n 9on
t=P> - numrul de ore de funcionare a instalaiei de 8ncl9ire 8n pasul de timp utili9at =B/pasul de timp>
'e9ultateD
<=d> - pierderea de cldur 8n sistemul de transport 2i distri5uie a cldurii din 9ona respectiva =H sau VKB/pasul de timp>
<=d;r> - energia recupera5il 8n 9ona respectiv =VKB/pasul de timp>
<=d;u> - energia nerecupera5il 8n 9ona respectiv =VKB/pasul de timp>
Metoda de calcul ta5elar com5in ipote9ele metodei de calcul simplificate cu temperaturile de calcul utili9ate la proiectare
furni9Cnd valori anuale ale pierderilor de cldur 8n VKB/an1 Metoda ta5elar este pre9entat informativ 8n ane3a II111%1 0alorile
corespund condiiilor preci9ate 8n ane31
II111:1?1 Calculul coeficientului de 8ncrcarea medie a sistemului de distri5uie a cldurii; 5eta=%>
Coeficientul de 8ncrcare medie a sistemului de distri5uie a cldurii se calculea9 cu relaia urmtoareD

Q(em,in)
beta(D) = (1.47)
-
Q(N) - t(H)
unde:
Q(em,im) - energia transportat incluznd pierderile de cldur n pasul de timp, calculat
conform relatiei urmtoare:
21
Q(em,in) = Q(h) + Q(em) + Q(d) - kW(d,e)
kW(d,e) - este partea termic recuperat din energia electric de actionare a pompelor,
conform 1.9.8
-
Q(N) - sarcina nominal (de calcul) n zona (cldirea) respectiv
t(H) - numrul de ore de functionare a instalatiei de nclzire n pasul de timp utilizat (h)

II111:1@1 Calculul temperaturilor tur/retur ce depind de sarcina termic
Pentru sistemele de 8ncl9ire la care temperatura pe conducta de ducere depinde de variaia temperaturii e3terioare;
temperatura pe ducere 2i 8ntoarcere ca 2i temperatura medie a sistemului de conducte se pot sta5ili 8n funcie de coeficientul de
8ncrcare medie a fiecrei poriuniD

theta(m) [beta(i)] = DELTA theta(A) - [beta(i)]^1/n + theta(i) (1.48)
theta(v) [beta(i)] = [theta(va) - theta(i)] - [beta(i)]^1/n + theta(i) (1.49)
theta(r) [beta(i)] = [theta(ra) - theta(i)] - [beta(i)]^1/n + theta(i) (1.50)

unde
5eta=i> - coeficientul de 8ncrcare medie a unei poriuni din sistem
%&,A JtBeta=a>L - diferena 8ntre temperatura medie a agentului termic 2i temperatura interioar

theta(va) + theta(ra)
DELTA [theta(a)] = - theta(i) (1.51)
2

n - e3ponent depin9Cnd de corpurile de 8ncl9ire =1;44 pentru radiatoare 2i 1;1 pentru 8ncl9ire prin pardoseal>
tBeta=I> - temperatura interioar WC
II111?1 Calculul pierderilor de cldur 2i performana ca9anelor
Performana ca9anelor care alimentea9 sistemele de 8ncl9ire din cldiri se aprecia9 prin randamentul se9onier al
acestora1 'andamentul se calculea9 8n funcie de tipul de ca9an; de tipul de com5usti5il 2i de modul de funcionare1
II111?111 &ficiena net a ca9anului
Pentru ca re9ultatele s acopere solicitarea ca9anului 8n sarcina varia5il se consider randamentul la 8ncrcare ma3im 2i
randamentul la sarcina minim de 40X1
,a5elul 11: indic valoarea ma3im acceptat de norme pentru eficiena net; eta=g;net>; 8n funcie de tipul ca9anului1
,a5elul 11: - &ficiena ma3im net 8n procente; eta=g;net> JXL

Cazane cu condensare Cazane far condensare

ncrctura maxim ncrctura min 30%ncrctura maximncrctura min 30%

101,0 107,0 92,0 91,0


'+++'

II111?121 &ficiena 5rut a ca9anului
Pentru calculul randamentului 5rut se utili9ea9 factorii de conversie din ta5elul 11? 8n ecuaia urmtoareD

eta(g,brut) = f - eta(g,net) (1.52)

,a5elul II111? - *actori de conversie f

Combustibil Factor de conversie f

Gaz natural 0,901

Propan sau butan 0,921

Cherosen sau gaz lichefiat 0,937


'+'

II111?141 Calculul randamentului se9onier
'andamentul se9onier se calculea9 8n funcie de randamentul se9onier 5rut 2i net al ca9anelor1
II111?14111 'andamentul se9onier 5rut
Pentru a sta5ili randamentul se9onier 5rut al ca9anelor se aplica relaiile de calcul indicate 8n ta5elul 11@; 1110 2i 1111; 8n
funcie de tipul de ca9an 2i tipul de com5usti5il utili9at1 &cuaiile caracteristice din acest ta5el depind de randamentul 5rut la
sarcina ma3im 2i sarcina minim 2i de parametrii p; 5; 0; sta5ilii dup cum urmea9D
1. Parametrul pD
22
O ca9an pe ga9;
- cu flacr de vegBe p G 1
- fr flacr de vegBe p G 0
2. Parametrul 5D
O ca9ane cu acumulare =pornit-oprit sau modulare>
- cu stocaF funcional 5 G 1E
- fr stocaF funcional 5 G 0
O ca9ane 8n condensaie =pornit-oprit sau modulare> 2i uniti primare de stocaF
- 5 G 1
3. Parametrii 0;D
O pentru ca9ane cu acumulare 2i uniti primare de stocaF se calculea9 volumul de acumulare 0 8n litri; din specificaii 2i
factorul de pierdere folosind urmtoarea ecuaieD
- dac grosimea i9olaiei; d=i9> Z 10 mmD G 0;0@67-0;0077 d=i9>
- dac grosimea i9olaiei; d=i9> [G 10 mmD G 0;4@6/d=i9>
-n funcie de categoria ca9anului 8n ta5elul 11? se indic numrul ecuaiei din ta5elul 11@ 2i 1110 care se va aplica pentru
calculul randamentului 5rut se9onier1
,a5elul 11@ - Categorii de ca9ane

Fr condensare Temperaturi Cu condensare


sczute
Gaz Hidrocarburi Gaz Hidrocarburi

On/OffModularOn/OffModular On/OffModularOn/OffModular

Cazane clasice 101 102 201 X X 101 102 201 X

Cazane instant combinate 103 104 202 X X 103 104 202 X


(inc+acc)

Cazane cu acumulare 105 106 203 X X 105 106 203 X


combinate (inc+acc)

Unitate primar combinat


de stocare 107 107 X X X 105 106 X X
'+++++++++'

,a5elul 1110 - &ficiena se9onier 5rut eta pentru ca9ane pe ga9

Cazan pe gaz Nr. ec. Ecuatie

Pornit oprit normal 101 eta = 0.5 [eta(max) + eta(part)] - 2.5 - 4p

Normal modular 102 eta = 0.5 [eta(max) + eta(part)] - 2.0 - 4p

Combinatie pornit/oprit 103 eta = 0.5 [eta(max) + eta(part)] - 2.8 - 4p


instantaneu

Combinatie modular 104 eta = 0.5 [eta(max) + eta(part)] - 2.1 - 4p


acumulare

105 eta = 0.5 [eta(max) + eta(part)] - 2.8 + (0.209 x b x L x V) - 4p


Combinatie pornit-oprit
cu acumulare 106 eta = 0.5 [eta(max) + eta(part)] - 1.7 + (0.209 x b x L x V) - 4p

107 eta = 0.5 [eta(max) + eta(part)] - (0.539 x L x V) - 4p
'++'

,a5el 1111 - &ficiena 5rut se9onier eta
pentru ca9ane utili9Cnd Bidrocar5uri

Cazane pe hidrocarburi Nr. ec. Ecuatie

Normal 201 eta = 0.5 [eta(max) + eta(part)]

Instantaneu 202 eta = 0.5 [eta(max) + eta(part)] - 2.8

Amestec cu acumulare 203 eta = 0.5 [eta(max) + eta(part)] - 2.8 + (0.209 x b x L x V)


'++'

II111?14121 'andamentul se9onier net
Pentru a calcula randamentul se9onier net al ca9anelor se aplica ecuaia urmtoareD
23

eta(g,net) = 1/f x eta(g,brut) (1.53)

II111?161 Calculul pierderilor de cldur ale generatorului =sursei>
Pierderea de cldur total la nivelul generatorului se calculea9 8n funcie de randamentul se9onier net cu relaia urmtoareD

1 - eta(g,net))
Q(g) = Q(g,out) (1.54)
eta(g,net)

<=g;out> - se calculea9 8n funcie de tipul de ca9anD
- pentru ca9ane de 8ncl9ireD

Q(g,out) = Q(h) + Q(em) + Q(d) - kW(d,e) (1.55)

- pentru ca9ane de 8ncl9ire 2i preparare ap cald de consumD

Q(g,out) = Q(h) + Q(em) + Q(d) - kW(d,e) + Q(acc) (1.56)

- pentru sistemele de 8ncl9ire care utili9ea9 com5inat surse clasice 2i neconvenionale sau regenera5ile de energieD

Q(g,out) = Q(h) + Q(em) + Q(d) - kW(d,e) + Q(acc) - Q(rg) (1.57)

<=rg> - energia furni9at de sursele regenera5ile 8n perioada de calcul
II111?171 Calculul necesarului de energie termic la nivelul sursei; <=g;in>D

Q(g,out)
Q(g,in) = (1.58)
eta(g,net)

II111?161 Consumul de com5usti5il la nivelul sursei
Consumul de com5usti5il necesar pentru a asigura energia <=g;in> la nivelul sursei se calculea9 8n funcie de puterea
calorific inferioar a com5usti5ilului 2i randamentul de ardere eta=ar>; astfelD

Q(g,in)
B(g,in) = (II.1.59)
eta(ar) P(ci)

II111@1 Consumul de energie electric pentru distri5uia agentului termic de 8ncl9ire 2i energia au3iliar recuperat
II111@111 (eneraliti
#ecesarul suplimentar de energie pentru reelele de transport 2i distri5uie depinde de mrimea de5itului veBiculat; de
pierderile de sarcina 2i condiiile de funcionare ale pompei; 8n timp ce valorile de5itului 2i ale pierderilor de sarcina sunt
importante pentru dimensionarea pompelor; factorul corespun9tor sarcinii pariale influenea9 la fiecare pas de timp cererea
de energie1
Calculul puterii pompei la funcionarea acesteia necesita cunoa2terea randamentului pompei 8n orice punct de funcionare;
lucru ce nu poate fi cunoscut decCt prin efectuarea unor simulri de funcionare1 $e iau 8n considerare numai factorii ce
influenea9 esenial performana sistemului =sarcina termic; modul de reglare 2i automati9are etc1>1 Modul de a5ordare este
acela de a separa valoarea pierderilor de sarcin ce depind de dimensionarea conductelor 2i factorul de pierderi al pompelor ce
ine de randamentul acestora1 Calculul este reali9at pentru o 9on a cldirii cu o anumit suprafa ecBivalent; lungime; lime
2i numr de niveluri1
II111@121 $arcina Bidrodinamic
-n toate calculele este important pierderea de sarcin din sistemul de distri5uie pentru regimul nominal =de calcul>1 $arcina
Bidrodinamic se calculea9 cu relaia urmtoareD

-
P(hydr) = 0,2778 - DELTA p - V (1.60)
unde
-
V - Debitul volumic n punctul de calcul [mVh]
DELTA p - Presiunea diferential (nltimea de pompare) necesar n punctul de calcul (conditii
de calcul) [kPa]
-
Debitul este calculat la sarcina de nclzire Q(N) pe zone si la o diferenta de temperatur
DELTA [theta(HK)] a sistemului de nclzire.
-
- 3600 - Q(N)
V = (1.61)
c(p) - ro - DELTA [theta(HK)]
unde:
c(p) cldura specific [kJ/kg K]
ro densitatea apei [kg/m
3
]
24
DELTA [theta(HK)] diferenta de temperatur a sistemului de nclzire proiectat [K]

Pierderea total de sarcin 8n regimul nominal pentru o 9on este determinat de re9istenele Bidraulice ale conductelor
=inclu9Cnd pe cea a ecBipamentelor>D

DELTA p = (1+z) R - L(max) + DELTA p(HF) + DELTA p(HKV) + DELTA p(SR) + DELTA p(WE) + DELTA p(ext)
(1.62)

undeD
9 - coeficientul de pierderi de sarcina locale 2i ecBipamente JXL
' - pierderea de sarcin distri5uit JVPa/mL
=ma3> - lungimea celui mai de9avantaFat circuit 8n sistemul de 8ncl9ire JmL
%&,A p=P*> - Presiunea diferenial la corpurile de 8ncl9ire =pierderea de sarcin> JVPaL
%&,A p=PN0> - Presiunea diferenial pentru ro5inetele de reglare ale corpurilor de 8ncl9ire JVPaL
%&,A p=$'> - Presiunea diferenial pentru ro5inetele corespun9toare 9onelor JVPaL
%&,A p=K&> - Presiunea diferenial la furni9area cldurii JVPaL
%&,A p=e3t> - Presiunile e3cedentare JVPaL
"5servaie1 ,oate au de fapt semnificaia unor pierderi de sarcina
II111@141 %etalierea metodei de calcul
II. @1411 %ate de 5a9/re9ultate
%atele de 5a9a =de intrare> pentru aplicarea metodei sunt redate mai Fos1

P(hydr) Puterea corespunztoare punctului de functionare (de dimensionare)
-
calculat la sarcina de nclzire Q(N) - sarcina termic de calcul [W]
DELTA theta(HK) diferenta de temperatur a sistemului de nclzire proiectat [K]
L(max) lungimea maxim a conductei pentru zona respectiv [m]
DELTA p diferenta de presiune (pierderea de sarcin) pe circuitul zonei de calcul [kPa]
beta(D) sarcina medie pe sistemul distributie [-]
t(H) numrul de ore de nclzire pe an [h/an]
f(p) factor de corectie pentru temperatura agentului termic [-]
f(sch) factor de corectie pentru retelele de distributie [-]
f(A) factor de corectie pentru corectia suprafetelor de nclzire [-]
f(Ah) factor de corectie pentru echilibrarea hidraulic [-]
e(d,e) factor energetic pentru functionarea pompelor de circulatie [-]
calculat n functie de:
f(eta) factor de corectie pentru randament [-]
f(pi) factor de corectie pentru sarcina partial [-]
f(Ausi) factor de corectie pentru punctul de functionare [-]
f(R) factor de corectie pentru reglare [-]

'e9ultatele se refer laD
K=d;e> - necesarul anual de energie electric de pompare JVKB/anL
K=d;e;M> - necesarul lunar de energie electric de pompare JVKB/lunaL
<=d;r;a> - energia recupera5il din mediul am5iant JVKB/perioadL
II1@14121 Metoda de calcul detaliat
Consumul de energie electric pentru pompele de circulaie din sistemul de 8ncl9ire se calculea9 cu relaia urmtoareD

W(d,e) = W(d,hydr) - e(d,e) (1.63)

unde
K =d;e> - necesarul anual de energie electric; JVKB/aL
K=d;BSdr> - necesarul anual de energie Bidraulic; JVKB/aL
e=d;e> - factorul energetic pentru funcionarea pompelor de circulaie J-L
#ecesarul de energie pentru pompele din sistemele de 8ncl9ire este dat de valoarea P=BSdr> precum 2i de sarcina de
8ncrcare medie a sistemului de distri5uie a cldurii 5eta=%> 2i numrul de ore de 8ncl9ire 8n pasul de timp t=P>1
*actorii de corecie f=0>; f=$cB> 2i f=A> includ cei mai importani parametrii legai de dimensionarea sistemului de 8ncl9ire1
*actorul f=A5> ia 8n considerare ecBili5rarea Bidraulic a sistemului de distri5uie a cldurii1

P(d,hydr)
W(d,hydr) = - beta(D) - t(H) - f(V) - f(Sch) - f(A) - f(Ab) (1.64)
1000

undeD

P(hydr) sarcina hidrodinamic n regimul de calcul [W]
beta(D) factorul de ncrcare (sarcina medie) n sistemul de distributie a cldurii [-]
25
t(H) numrul de ore de nclzire pe an [h/an]
f(p) factor de corectie pentru temperatura agentului termic [-]
fsch factor de corectie pentru retelele de distributie [-]
f(Af) factor de corectie pentru dimensionarea suprafetelor de nclzire [-]
f(Ah) factor de corectie pentru echilibrarea hidraulic [-]

Calculul factorilor de corecie pentru metoda detaliat este pre9entat 8n ane3a II111&1
II111@161 Metoda de calcul simplificat
Pentru a aplica o metod de calcul simplificat este nevoie de urmtoarele mrimiD

P(hydr) sarcina hidrodinamic n regimul de calcul pentru zona respectiva n [W]
calculat pe baza:
-
Q(N) sarcinii termice,
DELTA theta(HK) diferenta de temperatur n regimul de calcul [K] n sistemul de distributie
din zona respectiv
L(max) lungimea maxim a circuitului de nclzire din zona respectiv [m]
DELTA(p) presiunea diferential a circuitului din zona [kPa] - calculat simplificat
beta(D) factorul de ncrcare medie [-]
t(H) timpul de functionare a nclzirii pe an [h/an]
f(Sch) factor de corectie pentru reteaua de distributie [-]
f(Abgl) factor de corectie pentru echilibrarea hidraulic [-]
e(d,e) factorul de energie distribuit pentru functionarea pompei de circulatie [-],
calculat simplificat prin standard pentru functionare intermitent

'e9ultatele se refer laD
K=d;e> - cererea total de energie de pompare JVKB/aL
K=d;e;M> - cererea lunar de energie de pompare JVKB/aL
<=d;r;I> - energia recuperat pe partea de agent termic de 8ncl9ire JVKB/pasul de timpL
<=d;r;a> - energia recuperat din mediul am5iant JVKB/pasul de timpL
II111@16111 Metoda de calcul
Pentru factorii de corecie definii f=0>; f=A> cererea de energie poate fi e3primat doar depin9Cnd de orele de 8ncl9ire pe
pasul de timp 2i de factorul de 8ncrcare medie pentru sistemul de distri5uie1
*actorul de corecie pentru sistemul de distri5uie este necesar pentru a face distincia 8ntre sistemul mono 2i 5ifilar1
%e asemenea 2i factorul de distri5uie poate fi e3primat 8n funcie de factorul de 8ncrcare 2i tipul reglrii1

P(hydr)
W(d,hydr) = - beta(D) - t(H) - f(Sch) - f(Abgl) (1.65)
1000

" apro3imare pentru 8nlimea de pompare 8n punctul de dimensionare poate fi fcut avCnd 8n vedere o pierdere specific
de presiune de 100 Pa/m 2i o suplimentare a acesteia cu cca1 40X1
Ca varia5ile rmCn numai lungimea ma3im a circuitului; pierderea de sarcin 8n circuitul de 8ncl9ire 2i 8n sistemul de
producere1

DELTA(p) = 0,13 - L(max) + 2 + DELTA [p(FBH)] + DELTA [p(WE)] (1.66)

CuD
=ma3> - lungimea ma3im a circuitului JmL
%&,A Jp=*AP>L - Pierderea de sarcin adiionat pentru 8ncl9irea prin pardoseal JVPaL
%&,A Jp=K&>L - pierderea de sarcin la ca9an JVPaL
$e pot utili9a apro3imaii pentru circuitul primar 2i secundar1
%ac nu e3ist date furni9ate de ctre productor se pot utili9a urmtoarele valoriD
%&,A Jp=*AP>L G 27 VPa inclu9Cnd vane 2i distri5uitorul
%&,A Jp=K&>L - a se consulta ane3a II111& ta5el &12
ungimea ma3im a circuitului 9onei poate fi apro3imat cD

L(max) = 2 [L + B/2 + n(G) - h(G) + l(c)] (1.67)

CuD
- lungimea circuitului JmL
A - limea 9onei =prii din cldire> JmL
n=(> - numrul nivelelor 8ncl9ite de pe 9ona de calcul J-L
B=(> - 8nlimea medie a nivelelor de pe 9ona de calcul J-L
l=c> G 10 pentru sistem 5ifilar
l=c> G \ A pentru sistem monofilar
c
II111@16121 *actori de corecie
26
II111@1612111 *actor de corecie pentru sistemul de conducte f=$cB>

- sistem bifilar: f(Sch) = 1
_
- sistem monofilar: f(Sch) = 8,6 - m + 0,7
_
cu m debitul masic din corpul de nclzire n raport cu debitul total din circuit [%]

II1@1612121 *actor de corecie privind ecBili5rarea Bidraulic f=A5gl>
f=A5> G 1 pentru sisteme ecBili5rate din punct de vedere Bidraulic
f=A5> G 1;27 pentru sisteme de9ecBili5rate din punct de vedere Bidraulic
II111@171 Consumul de energie 8n ca9ul metodei simplificate
*actorul de pompare poate fi calculat cu o metod simplificat asemntoare celei aplicate 8n metoda detaliat 2i 8n acelea2i
ipote9e1 Aceste ipote9e se refer laD
- factorul de reglare f='>; P=pump;ma3>/P=pump> G 1;11 =a se vedea ane3a II111&; figura &16>
- factorul de corecie pentru sta5ilirea punctului de funcionare f=Ausl> G 1;7 =a se vedea figura &12>
- factor de randament f=e> G f=eta> O f=Aust> 2i apro3imarea cur5ei de randament de pompare1
Astfel; consumul de energiei se calculea9 simplificat astfelD

e(d,e) = f(e) - [C(P1) + C(P2) - [beta(D)]-
1
] (1.68)

cu C=P> - constant =a se consulta ta5elul &14 ane3a II111&>
f=e> - factor de randament dat de relaiaD
f=e> G J1;27 \ J=200/P=BSdr>L
0
;
7
L O 1;7 O 5 - pentru pompe care nu au caracteristici cunoscute =pentru cldiri noi 5 G 1; pentru
cldiri e3istente 5 G 2 2i P=BSdr> e3primat 8n K>1
f=e> G P=pumpe>/P=BSdr> - pentru pompe cu caracteristici cunoscute
Pentru cldirile e3istente o apro3imare destul de 5un pentru P=pump> este aceea de a utili9a valoarea 8nscris pe eticBeta
pompei1 Pentru situaia unor pompe neregla5ile se va lua 8n considerare 8nlimea de pompare corespun9toare punctului de
funcionare real1
II111@161 *uncionarea intermitent a pompelor
-n metoda simplificat factorul de timp 8n modul de utili9are cu de5it ma3im =5oost> este presupus a fi 4X; astfel c cererea
de energie electric esteD

W(d,e) = W(d,hydr) - e(d,e) - [alfa(r) + 0,6 - alfa(seth) + alfa(b)] (1.69)

0aloarea cuprins 8ntre parante9e repre9int economia de energie reali9at prin reglarea prin intermiten1
*actorul de funcionare 8n modul setat pe perioada de noapte esteD

alfa(seth) = 1 - alfa(r) - alfa(b) (1.70)

II111@1:1 Metoda de calcul ta5elar
II111@1:111 %ate de 5a9/re9ultate
%atele de 5a9 8n metoda ta5elar sunt cele enumerate mai Fos 2i sunt parte din cele redate la metoda detaliat1

A aria pardoselilor nclzite din zona de calcul [m
2
]
tipul sursei
sistem monofilar sau bifilar
modul de reglare al pompei

'e9ultatele se refer laD
K=d;e> - cererea total de energie de pompare JVKB/aL
K=d;e;M> - cererea lunar de energie de pompare JVKB/aL
<=d;r;I> - energia recuperat pe partea agentului termic de 8ncl9ire JVKB/pasul de timpL
<=d;r;a> - energia recuperat din mediul am5iant JVKB/pasul de timpL
Metoda ta5elar com5in toate ipote9ele fcute 8n metoda simplificat 2i; 8n plus; 8n ca9ul sistemelor mai deose5ite de
8ncl9ire ofer valori pentru necesarul de energie electric 8n VKB/a1
-n ane3a II111* sunt pre9entate valori orientative privind consumul au3iliar annual de energie electric pentru sisteme de
8ncl9ire cu circulaie prin pompare1 Consumurile sunt estimate 8n funcie de aria suprafeei 8ncl9ite; de tipul ca9anului; de tipul
de funcionare a pompei 2i de alctuirea sistemului de 8ncl9ire1
II111@1?1 &nergia recupera5il
-n timpul funcionrii pompelor de circulaie o parte din energia electric este transformat 8n energie termic 2i transferat
apei1 " alt parte din energia termic este transferat =transmis> mediului am5iant1 Am5ele fraciuni energetice sunt
recupera5ile1
&nergia recuperat din ap esteD

Q(d,r,w) = 0,25 - W(d,e) [kWh/a] (1.71)

&nergia recuperat din aer esteD

Q(d,r,a) = 0,25 - W(d,e) [kWh/a] (1.72)

II111101 Calculul energiei primare 2i a emisiilor de C"2
Calculul consumului de energie primar se face separat pentru fiecare tip de utili9ator =8ncl9ire; rcire; ap cald de consum;
iluminat; etc> 2i pentru fiecare tip de com5usti5il sau sursa energetic1
27
II11110111 &nergia primar
Pentru o perioad determinat de timp =an; lun; sptmCn>; energia consumat de o cldire prin utili9area unei anumite
energii de tip <=f;i> este dat de relaia urmtoareD

Q(f,i) = Q(f,h,i) + Q(f,v,i) + Q(f,c,i) + Q(f,w,i) + Q(f,l,I) [kWh/a] (1.73)

unde termenii repre9int energia consumat pentruD 8ncl9ire; ventilare; rcire; preparare ap cald de consum 2i iluminat;
calculat conform pre9entei metodologii1
&nergia primar se calculea9; pe acela2i interval de timp; pornind de la valoarea energiei consumat; astfelD

E(p) = SUM [Q(f,i) x f(p,i) + SUM [W(h) x f(p,i)]] - SUM [Q(ex,i) x f(pex,i)] [kWh/a]
(1.74)

8n careD
<=f;i> - consumul de energie utili9Cnd energia i; 8n Houle =HE VKB/a>E
K=B> - consumul au3iliar de energie pentru 8ncl9irea spaiilor =HE VKB/a>E
f=p;i> - factorul de conversie 8n energie primar; avCnd valori ta5elate pentru fiecare tip de energie utili9at =termic; electric;
etc1>; conform ta5el 1112E
<=e3;i> - energia produs la nivelul cldirii 2i e3portat =HE VKB/a>E
f=pe3;I> - factorul de conversie 8n energie primar; care poate avea valori identice cu f=p;i>E
,a5el 11121 - *actori de conversie 8n energie primar

Combustibil Factor de conversie

Lignit 1,3

Huil 1,2

Pcur 1,1

Gaz natural 1,1

Deseuri 1,05

Energie regenerative (lemn) 1,1

Energie electric, cogen. 2,8


'+'

#ot - Consumul de energie primar poate fi mai mic sau mai mare decCt consumul final de energie dup cum sunt sau nu
utili9ate surse de energie regenera5il1
II1111011111 Performana energetic primar a instalaiilor de 8ncl9ire
Performana unui sistem de 8ncl9ire este dat de relaia urmtoareD

e = E(p,h)/Q(h) [-] (1.75)

8n care
e G coeficientul de performan energetic a sistemului de instalaiiE
&=p;B> G energia primar consumat de sistem; 8n HE
<=B> G necesarul de cldur pentru 8ncl9ire; 8n HE
II11110121 &misia de C"2
&misia de C"2 se calculea9 similar cu energia primar utili9Cnd un factor de transformare corespun9torD

E(CO
2
) = SUM [Q(f,i) x f(CO
2
,i) + SUM [W(h) x f(CO
2
,i)]] - SUM [Q(ex,i) x f(CO
2
ex,i)]

unde f=C"2>; repre9int factorul de emisie sta5ilit conform ta5elelor 1114 2i 11161
,a5el 11141 &misii de C"2 la utili9area com5usti5ililor convenionali

Combustibil Factor emisie CO


2
Factor emisie CO
2

(kg/kWh)
1
) (kg/kWh)
2
)

Crbune 0,342 0,292

28
Combustibil lichid 0,270 0,270

Gas 0,205 0,194

Lemn 0,036 0,025

Termoficare 0,24 -
'++'


1
) 0aloare pentru cea mai mic P=ci>E

2
) 0aloare folosit 8n !N1
,a5el 11161 &misia de C"2 la utili9area electricitii

Electricitate Factor emisie CO


2

(kg/kWh)
1
)

Medie anual 0,09

Iarna extreme 0,557

nclzire 0,224
'+'


1
) 0aloare aplicat 8n *rana1
-n ane3a II111( este pre9entat un e3emplu de calcul privind pierderile de cldur; randamentul 2i energia primar calculat 8n
general pentru un su5sistem al sistemului de 8ncl9ire1
ANE#A N". II.1.A
CA$I*ICA'&A I#$,AA+II"' %& -#C./I'&

NR. CRITERIUL DE TIPUL SUBTIPUL OBSERVATII/EXEMPLE


CRT. CLASIFICARE INSTALATIEI DE NCLZIRE INSTALATIEI DE NCLZIRE

maxim 65~C - inst. prin radiatie de joas


temp.
ap cald, maxim 95~C
- cu circulatie fortat
maxim 95~C
- cu circulatie natural

ap fierbinte, maxim maxim 115~C - retele urbane
150~C
maxim 150~C - retele de termoficare

de joasa presiune, maxim 1,7 ata si maxim - inst. de nc. industriale,
abur saturat, maxim 6 bar115,2~C organizare santier
si maxim 159~C
1. natura agentului de medie presiune, maxim 6 ata si maxim 159~C- inst. de nc. industriale
termic utilizat
gaze de ardere - tuburi radiante - inst. de nc. industriale

- cu preparare local - cu agregate cu focar propriu,
aeroterme sau dispozitive
aer cald multifunctionale

- cu preparare centralizat - cu centrale de tratare a
aerului

- nclzirea utiliznd corpuri de nclzire
electrice
alti agenti termici
- nclzirea utiliznd corpuri de nclzire
cu ulei

- clasa I pentru cldiri de important vital


pentru societate

- clasa a II-a pentru cldiri de important
deosebit
clasa de important
a cldirii - clasa a III-a pentru cldiri de important
normal

- clasa a IV-a pentru cldiri de important
redus
clasa, destinatia
29
2. si tipul cldirii - cldiri rezidentiale
nclzite
- cldiri tertiare
destinatia cldirii
- cldiri industriale

- cldiri agro-zootehnice

- unifamilial
tipul constructiv al
cldirii rezidentiale - multifamilial de tip bloc

- multifamilial de tip cldiri nsiruite

nclzire preponderent - convectoare


convectiv (> 50%)

- de temperatur joas, cu temperatura - cu ap cald (nclzire prin
elementului radiant de maxim 50~C pardoseal, plafon sau panouri
proportia ntre montate n pereti)
transferul termic
3. prin radiatie si nclzire preponderent - de temperatur medie, cu temperatura - cu abur, apa fierbinte, gaze
transferul termicradiativ (> 50%) elementului radiant de maxim 100~C de ardere
prin convectie
- de temperatur nalt, cu temperatura - cu gaze de ardere sau radianti
elementului radiant de maxim 3000~C electrici

nclzire convecto- - sisteme de nclzire cu corpuri statice - cu ap cald sau abur de joas
radiativ (aprox. 50-50%) presiune

cu vas de expansiune
deschis
tipul sistemului
de asigurare a cu vas de expansiune
4. instalatiei de nchis
nclzire contra
suprapresiunilor doar cu supape de
sigurant

sistem mixt

sistem monotubular
numrul de
conducte sistem bitubular
5. utilizate la
transportul - cazul instalatiilor de
agentului termic sistem multitubular nclzire cu agent termic cu
parametrii diferiti

- la distant mic de cldire - CT, PT de cvartal


n exteriorul cldirii
nclzite - la distant mare de cldire - retele de termoficare, retele
urbane

- la subsolul cldirii nclzite
pozitia de
6. amplasare a - la un etaj tehnic (intermediar)
sursei de energie
n interiorul cldirii - pe terasa/ultimul nivel al cldirii
nclzite nclzite

- nclzire local (cu sobe,
- n interiorul ncperilor nclzite semineuri, convectoare pe gaze
naturale etc.)

nivelul la care gestionare si reglare - contorizare si reglare la nivelul sursei


se realizeaz central
gestionarea
7. energiei termice reglare centrala si - reglare la nivelul sursei si contorizare la
si reglarea gestionare local bransament (consumator)
parametrilor
agentului termic reglare si gestionare - reglare si gestionare la nivel de
local bransament (consumator)

reglaj calitativ - variatia temperaturii


tipul reglajului
8. parametrilor reglaj cantitativ - variatia debitului
agentului termic
reglaj mixt - variatia temperaturii si a debitului

- mai putin de 3 ani



instalatie veche - mai putin de 10 ani, mai mult de 3 ani
(garantie expirat)
- mai putin de 20 ani, mai mult de 10 ani
9. vechimea
instalatiei - peste 20 ani

instalatie nou (n
garantie)

instalatie inexistent
fizic (proiectat)

- radial
30

- arborescent
configuratie
- inelar
10. tipul retelei de
distributie - perimetral

- inferioar
amplasare fat de
pozitia consumatorilor - superioar

- mixt

- combustibili solizi (crbuni sau mas


energie conventional; lemnoas)
nclzire cu combustibili
fosili - gaze naturale

- combustibili lichizi (pcur, CLU, GPL)

energie electric - nclzire local

cogenerare - furnizare en. electric si en. termic - CET, statii locale

- energie solar - sisteme de nclzire solar
pasive sau active
11. natura energiei energie regenerabil
utilizate - energie geotermal

- energie din biomas

- energie recuperat din cldur rezidual - cu recuperare intern, extern
(gaze de ardere, ap, aer la potential termicsau sisteme mixte
mai mare dect cel al agentului termic
utilizat)
energie recuperabil
- energie recuperat prin utilizarea pompelor
de (ap, aer, sol la potential termic mai
sczut dect cel al agentului termic
utilizat)

- de confort
nclzire continu
modul de - tehnologic
12. asigurare a
microclimatului nclzire discontinu - conform unui program

nclzire de gard - pe perioada de inocupare a spatiilor
interioare
'++++'

ANE#A N". II.1.$
-n ta5elul A1 2i A2 sunt indicate valorile eficienei transmisiei de cldur; eta=e>; utili9ate la determinarea pierderilor de
cldur generate de distri5uia neuniform a temperaturii interioare1 0alorile din ta5elul A1 sunt vala5ile pentru 8ncperi cu
8nlimea de ma3imum 6 m 2i includ de asemenea efectul diferenei dintre temperatura aerului 2i temperatura medie de radiaie1
0alorile din ta5elul A2 sunt vala5ile pentru 8ncperi cu 8nlimi mai mari de 6 m1
,a5el A11 &ficiena transmisiei de cldur; eta=e>; 8n funcie de tipul
corpului de 8ncl9ire pentru 8ncperi cu 8nlimea ma3im de 6 m

Tipul sistemului de nclzire Necesarul mediu anual de cldur, n W/m


2

< 20 20-40 40-60 > 80

Radiator sub fereastr 0,97 0,96 0,93 0,90

Radiator lng perete interior 0,94 0,94 0,93 0,93

Convector sub fereastr 0,93 0,93 0,89 0,86

Pardoseal radiant 1,00 1,00 1,00 1,05*)

Plafon radiant 0,96 0,96 0,96 1,01*)

nclzire cu aer cald 0,91 0,90 0,85 0,83


'++++'

#otD 0alorile supraunitare apar 8n ca9ul sistemelor de 8ncl9ire caracteri9ate de o temperatur interioar a aerului mai
sc9ut care implic pierderi mai mici 8n urma procesului de ventilaie1
31
,a5el A21 &ficiena transmisiei de cldur; eta=e>;
pentru 8ncperi cu 8nlimea mai mare de 6 m

nltimea camerei < 5 m 5-10 m > 10 m

Sistemul de transmisie a cldurii A B A B A B

nclzire prin radiatie 0,95 0,90 0,94 0,89 0,93 0,88

Ventilo-convectoare 0,92 0,86 0,91 0,84 0,83 0,75

nclzire cu aer cald (T < 60~C) 0,90 0,84 0,85 0,77 0,80 0,70

nclzire cu aer cald (T > 60~C) 0,88 0,78 0,83 0,70 0,78 0,60
'++++++'
(A-spatii ventilate; B-spatii neventilate)

&ficiena reglrii; eta=c>; are valorile din ta5elul A4; 8n funcie de tipul corpurilor de 8ncl9ire 2i al dispo9itivelor de reglare1
,a5elul A41 &ficiena sistemului de reglare; eta=c> 8n funcie de
sistemul de transmisie a cldurii

Panouri Panouri
radiante radiante
Sistemul de Radiatoare izolate ncorporate
reglare Tipologie si de n
convectoareelementele elementele
de de
constructieconstructie

Reglare eta(c) = K - [0,6 - g - gamma(u)] K = 1 K = 0,98 K = 0,94


centralizat

Reglare tot-nimic (on-off) cu histerezis 0,94 0,92 0,88



Reglare local Reglare proportional (banda proportional 1~C) 0,98 0,96 0,92

Reglare proportional (banda proportional 2~C) 0,96 0,94 0,90

Reglare local +Reglare tot-nimic (on-off) cu histerezis 0,97 0,95 0,93


reglarea
temperaturii Reglare proportional (banda proportional 1~C) 0,99 0,98 0,96
agentului termic
distribuit Reglare proportional (banda proportional 2~C) 0,98 0,97 0,95

Reglare tot-nimic (on-off) cu histerezis 0,93 0,91 0,87



Reglare zonal Reglare proportional (banda proportional 1~C) 0,97 0,96 0,92

Reglare proportional (banda proportional 2~C) 0,95 0,93 0,89

Reglare zonal +Reglare tot-nimic (on-off) cu histerezis 0,96 0,94 0,92


reglarea
temperaturii Reglare proportional (banda proportional 1~C) 0,98 0,97 0,95
agentului termic
distribuit Reglare proportional (banda proportional 2~C) 0,97 0,96 0,94
++++
Valorile indicate sunt valabile pentru ncperi cu temperatura constant sau pentru sisteme de
nclzire setate n regimul de functionare pe timp de noapte. n cazul nclzirii intermitente fr
utilizarea unui dispozitiv de optimizare, valorile din tabel se micsoreaz cu 0,02. Dac exist
dispozitiv de optimizare valorile indicate sunt valabile fr nici o modificare.
''

ANE#A N". II.1.%
*actorul de performan energetic
,a5elul C1 conine valorile factorului de performan energetic pentru sistemul de transmisie a cldurii1 $e ine cont de
procesul de reglare; tipul corpurilor de 8ncl9ire 2i tipul dispo9itivelor de reglare1 -n acela2i ta5el sunt indicate pierderile de
cldur suplimentare; pe m
2
ca urmare a procesului de transmisie a cldurii1 0alorile indicate au fost calculate 8n ipote9a unei
32
distri5uii uniforme a temperaturii interioare 2i pentru un raport g; 8ntre aporturile termice =interioare 2i e3terioare> 2i pierderile de
cldur; de 0;71
,a5el C1D *actorul de performan energetic pentru
reglarea transmisiei de cldur

Sistemul de Sistemul de reglare Factorul de performant energetic, Pierderi


nclzire e(c,e) de
+ cldur
Necesarul de cldur, q(h,H), q(H,ce),
n kWh/m
2
an n
kWh/m
2
an
40 50 60 70 80 90
+++++++
nclzire cu ap cald

Robinet termostatic pentru


reglare proportional cu 1,08 1,07 1,06 1,05 1,04 1,04 3,3
banda de 2~C

pe pereteIdem, 1~C 1,03 1,02 1,02 1,02 1,01 1,01 1,1
exterior
Radiatoare Reglare electronic 1,02 1,01 1,01 1,01 1,01 1,01 0,7

Reglare electronic 1,01 1,01 1,01 1,01 1,0 1,0 0,4
optimizat

pe pereteSe adaug la valorile +0,03 +0,02 +0,02 +0,02 +0,01 +0,01 q(ce)+1,1
interior precedente:
+
Reglare on-off local, 1,08 1,07 1,06 1,05 1,04 1,04 3,3
banda de reglare 2~C

Elemente de Reglare on-off local, 1,03 1,02 1,02 1,02 1,01 1,01 1,1
nclzire nglobate banda de reglare 0,5~C
n elementele de
constructie Reglare electronic 1,02 1,01 1,01 1,01 1,01 1,01 0,7

Reglare electronic 1,01 1,01 1,01 1,01 1,0 1,0 0,4
optimizat
++++++++
nclzire electric

pe perete
exterior, 1,02 1,01 1,01 1,01 1,01 1,01 0,7
nclzire
direct Reglare local
Radiatoare
pe perete
exterior, 1,11 1,09 1,07 1,06 1,06 1,05 4,4
acumulare

pe perete Se adaug la valorile +0,03 +0,02 +0,02 +0,02 +0,01 +0,01 q(ce)+1,1
interior precedente:
'+++++++++'

Ipote9e considerate la determinarea valorilor din ta5elul C1D
- 8ncl9irea este continu; nu intermitentE
- radiatoareD cu inerie mic; alimentate cu ap cald avCnd temperatura de ma3im :7WC 2i o cdere de temperatur de 12-20
NE
- 8ncl9irea de pardosealD montare uscat sau umed; spaiul =8ncperea> de su5 pardoseal fiind 8ncl9it=>E
- 8ncl9ire electric cu stocare de cldur1
ANE#A N". II.1.&
Calculul ta5elar al pierderilor de cldur anuale
ale sistemului de distri5uie a cldurii
Calculul ta5elar se 5a9ea9 pe urmtoarele ipote9eD
- 8ncrcarea medie a sistemului de distri5uie 5etta G 0;6
- numrul anual de ore de 8ncl9ire G 7000
33
- lungimea 9onei depinde de suprafaa 8ncl9it; astfelD G 11;6 \ 0;007@ O A=#>
- limea 9onei depinde de suprafaa 8ncl9it; astfelD A G 2;:2 O lnJA=#>L \ 6;62
- numrul de niveluri a 9oneiD n=(> G A=#>/= O A>
- A - aria 9onei Jm
2
L
- 0aloarea ! pentru partea ori9ontal a distri5uiei 8n spaii ne8ncl9ite; ! G 0;2 K/mN
- 0aloarea ! pentru coloane 2i racorduri 8n spaii 8ncl9ite; ! G 0;277 K/mN
- Coloanele sunt 8n interiorul 9onei
- %istri5uia este 5itu5ular
,a5el %111 Pierderi de cldur anuale ale sistemelor de distri5uie

Pierderi de cldur anuale (5000 ore nclzire)


la temperatura de calcul [kWh/an]

Suprafata 90/70~C 70/55~C 55/45~C 35/28~C


nclzit

A [m
2
] Sp. neinSp. inc Sp. neinSp. inc Sp. neinSp. inc Sp. neinSp. inc
Q(d,u) Q(d,r) Q(d,u) Q(d,r) Q(d,u) Q(d,r) Q(d,u) Q(d,r)

100 1133 2375 865 1681 674 1187 388 446

150 1265 3562 966 2522 753 1781 433 669

200 1383 4749 1056 3363 823 2375 473 893

300 1592 7124 1216 5044 948 3562 545 1339

400 1783 9499 1362 6726 1061 4749 611 1785

500 1964 11873 1499 8407 1169 5937 672 2231

600 2138 14248 1632 10088 1272 7124 732 2678

700 2308 16623 1762 11770 1373 8311 790 3124

800 2475 18998 1890 13451 1473 9499 847 3570

900 2641 21372 2016 15133 1572 10686 904 4016

1000 2805 23747 2142 16814 1669 11873 961 4463


'++++++++'

"5s1 Pentru un numr de ore de 8ncl9ire diferit de 7000; valorile se corectea9 cu un factorD f G #r1 ore/70001
ANE#A N". II.1.E
*actori de corecie pentru calculul sarcinii Bidrodinamice
1. *actorul de corecie pentru corelarea temperaturii agentului termic 8n funcie de variaia temperaturii e3terioare f=v>
'i(g 7o157051 0 ig!"a E.1 ]
*actorul de corecie f=v>
pentru sistemele cu posi5ilitate de corelare a temperaturii agentului termic 8n funcie de variaia temperaturii e3terioareD f=v> G
1
pentru sisteme fr posi5ilitate de corelare a temperaturii agentului termic 8n funcie de variaia temperaturii e3terioare =adic
temperatura constant a agentului termic> sau temperatura mai ridicat decCt cea necesar; a se vedea fig1 &111
2. *actorul de corecie corespun9tor sistemului de conducte f=$cB>
f=$cB> G 1 pentru sistem de conducte 5itu5ular cu distri5uie ori9ontal pe fiecare nivel
f=$cB> a se consulta ta5elul &11 pentru alte tipuri de configuraii inclusiv cele M8n form de steaM1
Pentru sistem monofilar factorul de corecie este dat deD


f(Sch) = 8,6 - m + 0,7
cu m raportul ntre debitul de agent termic din corpul de nclzire n raport cu debitul total
din circuit [%]
34

3. *actor de corecie pentru dimensionarea suprafeelor de 8ncl9ire f=A>
f=A> G 1 pentru dimensionare 8n funcie de sarcina termic calculat =necesarul termic>
f=A> G 0;@6 8n ca9ul unei supradimensionri a suprafeelor de 8ncl9ire
4. *actor de corecie pentru ecBili5rarea Bidraulic a sistemului de distri5uie a cldurii f=A5>
f=A5> G 1 pentru sisteme ecBili5rate din punct de vedere Bidraulic
f=A5> G 1;27 pentru sisteme ne-ecBili5rate din punct de vedere Bidraulic
5. *actorul de pierderi
Pentru a lua 8n considerare funcionarea sistemului la sarcini pariale 2i reglarea funcionarii sistemului 8n scopul optimi9rii
performanelor sistemului de pompare a agentului termic se aplic urmtoarea relaie
e=d;e> G f=eta> O f=,> O f=Ausl> O f='>
unde
f=eta> - factor de corecie al randamentului J-L
f=,> - factor de corecie pentru sarcina parial J-L
f=Ausl> - factor de corecie pentru alegerea punctului de funcionare J-L
f='> - factor de corecie pentru reglarea furni9rii cldurii J-L
Cu ace2ti 6 factori; factorul de pierderi ia 8n considerare cele mai importante influene asupra necesarului de energie -
dimensiunile conductelor de transport; randamentul pompei; sarcina parial 2i posi5ilitatea reglrii furni9rii cldurii =figura &12>1
'i(g 7o157052 0 ig!"a E.2 ]
Corelaia dintre factorii de corecie
5.1. *actorul de corecie al randamentului f=eta>
*actorul de corecie pentru randament este dat de relaia 8ntre valoarea puterii de referin 8n punctul de funcionare 2i
pierderea de sarcin calculat 8n regimul nominal1

P(pumpe,ref)
f(eta) =
P(hy dr)

Puterea de referina se calculea9 prin relaia liniari9atD

200
0
,
5
P(pumpe,ref) = P(hy dr) (1,25 + )
' P(hy dr) '

5.2. *actorul de corecie pentru sarcini pariale f=,>
Acest factor ia 8n considerare imposi5ilitatea reglrii funcionrii pompei adic modificarea randamentului la sarcini pariale1
*igura &14 arat c factorul de corecie pentru sarcini pariale de funcionare depinde de sarcina medie 8n sistemul de
distri5uie1
'i(g 7o157053 0 ig!"a E.3 ]
*actor de corecie pentru sarcini pariale
5.3. *actorul de corecie pentru alegerea punctului de funcionare; f=Ausl>
*actorul de corecie ia 8n considerare valoarea puterii pompei reale1 A5aterea fa de puterea de referin a pompei se
calculea9 astfelD

P(pump)
f(Ausl) =
P(pump,ref)

unde
P=pump> - puterea real a pompei JKL
P=pump;ref> - puterea de referin JKL
5.4. *actor de corecie pentru reglarea pompei f='>
f='> G 1 - pompe neregla5ile
f='> - pompe cu turaie varia5il =a se vedea figura &16>
35
'i(g 7o157054 0 ig!"a E.4 ]
*actor de corecie pentru pompe cu turaie varia5il
6. *uncionarea cu intermiten a pompelor
-n furni9area cu intermiten a cldurii e3ist trei moduri de funcionare =figura &17>D
- funcionare la de5it minim =set 5acV mode>
- funcionare la de5it ma3im =5oost mode>
- mod de funcionare normal
'i(g 7o157055 0 ig!"a E.5 ]
*uncionarea cu intermiten
#ecesarul de energie electrica pentru cele trei moduri de funcionare este dat de suma energiilor pe fiecare fa9 de
funcionareD
K=d;e> G K=d;e;reg> \ K=d;e;setB> \ K=d;e;5oost>
-n modul de funcionare normal; reglarea prin intermiten este pus 8n eviden printr-un factor de timpD
K=d;e;reg> G alpBa=r> O K=d;BS dr> O e=d;e>
-n modul de funcionare cu de5it minim =set 5acV> este necesar a se distinge 8ntreD
[ modul MopritM
-n acest mod de funcionare cererea de energie este nul1
K=d;e;setB> G 0
[ setarea temperaturii agentului termic 2i vite9a minim a pompei
CCnd pompa funcionea9 cu vite9a minim puterea este aproape o valoare constant 2i se presupune cD
P=pump;setB> G 0;4 O P=pump;ma3>
&nergia electric 8n acest mod esteD

P(pump,seth)
W(d,e,seth) = alpha(seth) - t(H)
1000

[ setarea temperaturii agentului termic
-n ca9ul e3istenei ro5inetelor termostatice la corpurile de 8ncl9ire acestea vor aciona 8n sensul cre2terii de5itului pentru
compensarea unei temperaturi mai sc9ute1 Cererea de energie la de5it minim =pentru modul set 5acV> poate fi calculat ca
pentru modul normal de funcionare1 *actorul de corecie pentru reglarea pompei este =figura &16> f='> G 1 pentru ca9ul 8n care
reglarea se face 8n 5ucl 8ncBis =temperatura interioar este setat la o valoare constant>1
CCt timp pompa lucrea9 8n modul cu de5it ma3im =5oost>; puterea pompei P=5oost> este egal cu puterea pompei 8n regimul
de calcul P=pump>1
Cererea de energie electric 8n modul cu de5it ma3im =5oost> este luat 8n considerare de factorul alpBa=5> care depinde de
timpul de funcionare 8n acest mod din perioada de 8ncl9ire1 Cererea de energie electric esteD

P(pump,boost)
W(d,e,boost) = alpha(b) - t(H)
1000

*actorii de timp se calculea9 cu relaiile ce iau 8n calcul perioadele de funcionare 8n modurile respectiveD
- factorul alpBa=r> corespondent modului normal de funcionare pe o perioad de timp t=r> ca numr de ore din timpul t=p>
=perioada de timp poate fi 9i; sptmCn; lun din an>D
alpBa='> G t='>/t=P>
- factorul de funcionare cu de5it ma3im =5oost> alpBa=5> este 8n funcie de numrul de ore de funcionare 8n acest mod din
perioada total de 8ncl9ire
alpBa='> G t=5oost>/t=P>
36
- factorul alpBa=setB> repre9int atunci diferenaD
alpBa=setB> G 1 - alpBa=r> - alpBa=5>
7. Apro3imaii aplicate metodei de calcul
-n anumite situaii se accept anumite apro3imri pentru sistemul de conducte sau de armturiD
a) $istem monofilar
%e5itul total 8n circuitul de 8ncl9ire 2i al pompei este constant1 Pompa lucrea9 tot timpul 8n regim nominal1 *actorul de
sarcina parial este 5eta=%> G 11
b) &3istena ro5inetelor de limitare a de5itului
Aceste ro5inete sunt utili9ate pentru asigurarea unui de5it minim la surs sau o diferen de presiune de valoare ma3im pe
consumator1 *uncionarea ro5inetului este dictat de pierderea de sarcin din sistem; caracteristicile pompei 2i modul 8n care
este setat =programat> ro5inetul1

V(min)
beta(D) = beta'(D) + [ 1 - beta'(D)] -
V

cu 0 - de5itul volumic nominal Jm
4
/BL
0=min> - de5itul minim volumic Jm
4
/BL
%e5itul minim este luat 8n considerare din cerinele sursei =ca9anului> sau de pierderea ma3ima de sarcina la consumator1
8. #ecesarul lunar de energie
Metoda detaliat de calcul ca 2i metoda simplificat se 5a9ea9 pe necesarul anual de energie1
Atunci cCnd se cere calculul necesarului lunar se utili9ea9 relaia urmtoareD

beta(D,M) - t(H,M)
W(d,e,M) = W(d,e,Y) -
beta(D,Y) - t(H,Y)

cu factorul de 8ncrcare mediu lunar P=%;M> 2i cel anual P=%;^> 2i timpii de funcionare ai 8ncl9irii corespun9tori1 Calculul lui
5eta=%> este pre9entat 8n capitolul :1?1
,a5el &111 *actor de corecie pentru forma reelei de distri5uie;
sistem 5itu5ular; f=scB>

Forma retelei Case individuale Apartamente

Retea inelar 1,0 1,0

Coloane 0,93 0,92

Radial 0,98 0,98


'++'

,a5el &121 Pierderi de sarcin pentru ca9ane

Tip cazan DELTA[p(WE)] (kPa)

Cazan standard 1

Cazan mural 20

Cazan n condensatie 20
'+'

,a5el &141 Constanta C=p> pentru calculul factorului de consum energetic
al pompelor =metoda simplificat>

Functionare C(P1) C(P1)

Fr reglaj 0,25 0,75

DELTA[p(const)] 0,75 0,25

DELTA[p(varianil)] 0,90 0,10


37
'++'

ANE#A N". II.1.

Consumul auxiliar anual de energie [kWh/an] pentru 5000 ore de nclzire

Cazane cu volum de ap standard Cazane cu volum redus de ap


+
A[m
2
] Sistem bitubular cu corpuri statice

pompe DELTA DELTA pompe DELTA DELTA
fr reglaj[p(constant)][p(variabil)]fr reglaj[p(constant)][p(variabil)]

100 99 64 53 105 68 57

150 126 82 68 151 98 82

200 151 98 82 206 134 112

300 196 127 106 349 226 189

400 238 154 129 544 352 294

500 278 180 150 799 517 432

600 316 205 171 915 592 495

700 354 229 192 1021 661 553

800 391 253 211 1125 728 609

900 427 276 231 1226 794 664

1000 463 299 250 1326 858 718


+++++
nclzire prin pardoseal cu sistem bitubular
A[m
2
]
pompe DELTA DELTA pompe DELTA DELTA
fr reglaj[p(constant)][p(variabil)]fr reglaj[p(constant)][p(variabil)]

100 193 125 105 198 128 107

150 246 159 133 263 170 142

200 294 190 159 333 215 180

300 379 245 205 497 322 269

400 458 296 248 709 459 384

500 532 344 288 979 634 530

600 602 390 326 1122 726 607

700 671 434 363 1254 812 679

800 738 477 399 1384 895 749

900 803 520 435 1510 977 817

1000 867 561 469 1635 1058 885


+++++
Sistem monotubular cu corpuri statice
A[m
2
]
pompe DELTA DELTA pompe DELTA DELTA
fr reglaj[p(constant)][p(variabil)]fr reglaj[p(constant)][p(variabil)]

100 109 - - 115 - -

150 141 - - 164 - -

200 170 - - 222 - -

300 224 - - 369 - -

400 274 - - 568 - -

38
500 323 - - 827 - -

600 370 - - 950 - -

700 417 - - 1063 - -

800 463 - - 1174 - -

900 509 - - 1283 - -

1000 554 - - 1390 - -


'++++++'

A - suprafaa 8ncl9it
* Valorile sunt prezentate n Anexa A
ANE#A N". II.1.G
&3emplu de calcul pentru un su5sistem =su5sistemul de transmisie
a cldurii> - Ane3a A
1. (eneraliti
#ecesarul de cldur pentru transmisia cldurii reali9at de consumator =corpurile de 8ncl9ire> include pierderile
suplimentare de cldur cau9ate de urmtorii factoriD
O distri5uia neuniform a temperaturii interioare 8n fiecare 9on termic =e3empleD stratificarea termic a aerului; corpuri de
8ncl9ire montate de-a lungul pereilor/ferestrelor>E
O dispo9itive de 8ncl9ire 8nglo5ate 8n elementele de construcie e3terioareE
O strategia de reglare =local; centrali9at etc1>1
Influena acestor factori asupra necesarului de cldur depinde deD
O tipul corpului de 8ncl9ireE
O tipul strategiei de reglare a temperaturii 8ncperii/9onei 2i dispo9itivele utili9ate =van termostatic; regulator P; PI sau PI%>
2i capacitatea acestora de a reduce oscilaiileE
O amplasarea elementele de 8ncl9ire 8nglo5ate 8n pereii e3teriori1
Pentru a respecta structura general a calculului pierderilor de cldur; tre5uie determinat performana sistemului de
transmisie inCnd cont deD
O tipul sistemului de 8ncl9ireE
O tipul sistemului de reglare =regulator cu sau fr optimi9are>E
O caracteristicile dispo9itivelor de 8ncl9ire 8ncorporate 8n elementele de construcie1
Pe 5a9a acestor date; se determinD
O pierderile de cldur ale sistemului de transmisieE
O consumul au3iliar de energieE
O pierderile recupera5ile de cldur1
*igura 1 ilustrea9 mrimile necesare reali9rii calculelor =I#,'.'I; I#P!,-uri> 2i mrimile calculate =I&)I'I; "!,P!,-uri>
pentru un sistem oarecare 31
'i(g 7o157056 0 ig!"a G.1 ]
$u5sistemul 3
egendD

B1, B2 - limitele posibile ale subsistemului pentru un bilant energetic
E - energia primar
Q - cldura
W - energia electric
W(x) - consumul net de energie electric al subsistemului
in - intrare de energie (INPUT)
out - consum de energie (OUTPUT)
nr - pierderi de cldur nerecuperate
x - se nlocuieste cu e pentru consumator (emisie, transmisie)
d pentru distributie
s pentru stocare
g pentru surs (generare)
z pentru alte situatii.

Conversia unui consum 8n energie primar se face pe 5a9a formuleiD

E = Q - f(h) + W - f(w) (1)
39

8n care f=B> 2i f=I> sunt factorii de conversie 8n energie primar a consumului de cldur; respectiv de electricitate =valori
u9ualeD f=B> G apro31 1; f=I> G apro31 2-4>1
2. Ailanul energetic al unui su5sistem
Ailanul energetic al unui su5sistem se 5a9ea9 pe relaiaD

Q(outx) + Q(nrx) = Q(inx) + W(x) (2)

#otD
#u se introduce factorul de conversie 8n energie primar 8n aceast ecuaie1
3. &ficiena energetic primar a unui su5sistemE a5ordare glo5al
A1 este grania energetic a sistemului descris ca un lan de su5sisteme; pentru care produsul eficienelor su5sistemelor este
egal cu eficiena 8ntregului sistem1 Astfel; eficiena energetic primar etaQ=3> a fiecrui su5sistem 3 este definit prinD

E(outx) f(h) - Q(outx) + f(w) - W(outx)
eta'(x) = = (3)
E(inx) f(h) - Q(inx) + f(w) - W(inx) + f(h) - Q(nrx)

Aceast a5ordare pre9int de9avantaFul c eficiena unui su5sistem depinde 2i de energia electric utili9at de urmtoarele
su5sisteme1 Calculul reali9at 8n acest mod implic o eficien de 100X a transferului de energie electric ctre urmtorul
su5sistem1
4. &ficiena energetic primar a unui su5sistemE a5ordare individual
A2 este grania energetic individual a su5sistemului1 Corespun9tor acestei granie; eficiena energetic primar este
definit astfelD

f(h) - Q(outx)
eta''(x) = (4)
f(h) - Q(inx) + f(w) - W(inx)

Aceast a5ordare pre9int avantaFul c eficiena unui su5sistem nu depinde 2i de performana celorlalte su5sisteme1 ,otu2i;
8n acest ca9 produsul eficienelor su5sistemelor nu mai este egal cu eficiena glo5al a 8ntregului sistem1 &ficiena glo5al se va
determina pe 5a9a 8nsumrii pierderilor de cldur 2i a intrrilor de energie1
5. *actorul de utili9are energetic a unui su5sistem
Alt modalitate de a e3prima performana energetic a unui su5sistem este de a calcula factorul de utili9are a energiei; e=B>;
ca raport 8ntre cldura cBeltuit de su5sistem 2i cldura furni9atD

e(h) = Q(inx)/Q(outx) (5)

%ac se cunosc valorile acestui coeficient; ecuaia 7 se poate utili9a la determinarea pierderilor suplimentare de cldur sau
a celor nerecuperate caracteristice su5sistemuluiD

Q(nrx) = Q(inx) - Q(outx) = [e(h) - 1] - Q(outx) (6)

6. Ali factori de performan ai unui su5sistem
-n ca9ul calculelor aferente unui sistem de 8ncl9ire special se pot utili9a ali factori de performan specifici metodei generale
de calcul1
%e regul se cunoa2te valoarea cldurii furni9ate de su5sistem; <=out3>; fiind necesar calcularea lui <=in3> 2i a consumului
net de energie electric; K=3>1
%ac 2 din cele 4 mrimi <=in3>; K=3> 2i <=nr3> sunt determinate; cea de-a treia valoare se poate calcula aplicCnd 5ilanul
energetic dat de ecuaia A21 %e o5icei toate aceste valori sunt proporionale cu <=out3>1
%e aceea valorile ta5elate necesare pentru un su5sistem se regsesc printre urmtoarele rapoarte =sau inversele lor>D

Q(outx) Q(nrx) W(x)
eta(hx) = I(hx) = I(wx) = (7)
Q(inx) Q(outx) Q(outx)

ANE#A N". II.1.G.2
&3emplu de formular de calcul pentru determinarea energiei consumate
pentru 8ncl9ire 2i prepararea a1c1c1

NCLZIRE PREPARAREA A.C.C.



A B C D E F
40
++
Necesar Necesar
Necesar cldur a.c.c.

Q(x) kWh/perioad 100 20

Pierderi de Energie Pierderi Pierderi de Energie Pierderi


Pierderile sistemului cldur, auxiliar,recuperabile, cldur, auxiliar,recuperabile,
Q(h,x) W(x) Q(rhh) Q(w,x) W(x) Q(rwh)

Sle Pierderile la consumator, kWh/perioad 10 2 2 0 0 0


Q(he)

Ie Energie consumat la kWh/perioad 110 2 2 20 0 0


transmisie, Q(x)+Sle

Sld Pierderi la distributie, kWh/perioad 15 4 10 10 2 5


Q(hd)

Id Energie consumat la kWh/perioad 125 6 12 30 2 5


distributie, Ie+Sld

Sls Pierderi la stocare, Q(hs)kWh/perioad - 0 0 10 1 6

Is Energie consumat la kWh/perioad 125 6 12 40 3 11


stocare, Id+Sls

Slg Pierderi la surs, Q(hg) kWh/perioad 25 1 16 0 0 0

Ig Energie consumat la kWh/perioad 150 7 28 40 3 11


surs, Is+Slg
'+++

v v v
Necesar Pierderi de Pierderi de
net de < cldura + cldura
cldur recuperate recuperate

kWh/perioad 133 14 3
'+++++'

Energie Energie
Energie final Q(f,h) W(h) total pentru Q(f,w) W(w) total pentru
nclzire a.c.c.

Q Cldur/energie kWh/perioad 133 7 140 40 3 43

f Factor conversie energie - 1 3 - 3 3 -


primar

E Energie primar, Q - f kWh/perioad 133 21 154 120 9 129


++
Coeficient performant, - 1,54 6,45
e = E/Q
'++++++'

II.2. CAC!! C"#$!M!!I %& &#&'(I& )I A &*ICI&#+&I &#&'(&,IC& A I#$,AA+II"' %& 0&#,IA'& )I
CIMA,I/A'&
C!P'I#$
II12111 ,erminologie; clasificarea sistemelor de ventilare 2i climati9are 2i aer condiionat
II12121 #otaii
II12141 Calculul temperaturii interioare 8n perioada de varE verificarea confortului interiorE oportunitatea climati9rii
II12161 Calculul necesarului de energie pentru rcirea cldirilor - metod de calcul lunar
II12171 Calculul necesarului de energie pentru rcirea cldirilor - metod de calcul orar
II12161 Calculul de5itelor de aer pentru ventilare natural 2i mecanic
II121:1 Calculul consumului de energie pentru ventilarea cldirilor
II121?1 Calculul consumului anual de energie pentru sistemele centrali9ate 2i descentrali9ate de climati9are 2i aer condiionat
A#&_&D
Ane3a II121A1 %ate climatice
Ane3a II121A1 Calcul multi9on utili9Cnd cuplaFul termic 8ntre 9one adiacente
Ane3a II121C1 %ate pentru calculul aporturilor solare
Ane3a II121%1 %ate de intrare convenionale
Ane3a II121&1 Ipote9e 2i valori necesare proiectrii instalaiilor de ventilare 2i climati9are
Ane3a II121*1 %ate privind coeficienii de presiune dinamic C=p> datorai vCntului
Ane3a II121(1 Caracteristici de permea5ilitate ale cldirii
Ane3a II121P1 Calculul coeficientului de recirculare C=rec>
41
Ane3a II121I1 %egaFri medii de umiditate de la surse interne; g/B; m
2

Ane3a II121H1 Coeficient de consum specific de energie electric pentru umidificare; KB/g
Ane3a II121N1 #umr de ore de funcionare pe an la sarcin nominal =ecBivalent energie>
Ane3a II1211 0alori recomandate pentru puterea specific a ventilatorului; Psp =K/m
4
/B>
%ocumente recomandate
II121 CAC!! C"#$!M!!I %& &#&'(I& )I A &*ICI&#+&I &#&'(&,IC&
A I#$,AA+II"' %& 0&#,IA'& )I CIMA,I/A'&
II12111 ,erminologie; clasificarea sistemelor de ventilare 2i climati9are 2i aer condiionat1
0entilarea este procesul prin care se aduce 8n 8ncperi; aer proaspt =e3terior> 2i se elimin din 8ncperi aer poluat1 Astfel se
reali9ea9 diluarea/eliminarea poluanilor e3terioriD umiditate; ga9e; vapori; praf1 -n funcie de energia care asigur deplasarea
aerului; ventilarea poate fi natural; mecanic sau Bi5rid1
0entilarea natural se reali9ea9 datorit diferenelor de presiune dintre interiorul 2i e3teriorul cldirii; create de factori
naturaliD diferene de temperatur 2i vCnt1 0entilarea mecanic se reali9ea9 prin miFloace mecanice =ventilatoare>1 -n ca9ul
ventilrii Bi5ride; miFloacele mecanice intr 8n funciune numai cCnd diferenele de presiune create de factorii naturali sunt
insuficiente pentru reali9area de5itului de aer necesar1
0entilarea natural poate fi organi9at sau neorgani9at1 -n ca9ul ventilrii organi9ate; sistemul de ventilare =descBideri;
conducte> este conceput pentru a reali9a procesul 8n condiiile cerute de normele sanitare =concentraii admise; grad de
e3punere admis etc>1 0entilarea neorgani9at; numit 2i aerisire; se face ca urmare a neetan2eitilor cldirii sau prin
descBiderea ferestrelor1
-n funcie de numrul de circuite de aer; ventilarea se poate face cu un circuit care asigur funcia de introducere sau de
evacuare a aerului sau cu dou circuite =de introducere 2i de evacuare>1 -n ca9ul unui singur circuit; mi2carea aerului pe acest
circuit se face 8n general mecanicE cealalt funcie se reali9ea9 natural1
-n funcie de presiunea aerului din interiorul 8ncperilor; 8n raport cu presiunea e3terioar acestora; instalaiile sunt 8n
suprapresiune; 8n depresiune sau ecBili5rate1 Instalaiile de ventilare cu un circuit sunt sau 8n depresiune =cu circuit de aspiraie>
sau 8n suprapresiune =cu un circuit de introducere>1 Instalaiile cu dou circuite pot fi 8n depresiune dac de5itul introdus este
mai mic decCt cel evacuat; 8n suprapresiune dac de5itul introdus este mai mare decCt cel evacuat sau ecBili5rate; dac cele
dou de5ite sunt egale1
%up dimensiunea spaiului ventilat; se poate reali9a o ventilare local =de e3emplu prin aspiraie local> sau general1 Prin
folosirea ventilrii locale 8mpreun cu ventilarea general; se o5ine ventilarea com5inat1 -n fig1 211 este redat scBema de
clasificare a instalaiilor de ventilare1
Climati9area este procesul prin care se asigur 8n 8ncperi; o temperatur interioar prescris; inclusiv 8n perioada cald
cCnd este necesar rcirea1 Climati9area este de cele mai multe ori cuplat cu ventilareaE astfel; instalaiile de climati9are sunt
8n acela2i timp 2i instalaii de ventilare1 Climati9area se poate reali9a cu controlul umiditii interioare pe toat perioada de
utili9are a instalaiei sau numai iarna =control parial al umiditii> sau fr controlul umiditii1
Climati9area se poate reali9a cu aparate de climati9are sau prin sisteme numai aer sau prin sisteme aer-ap =cu
ventiloconvectoare; eFectoconvectoare; grin9i de rcire>1 %e5itul de aer al instalaiilor de climati9are poate fi constant sau
varia5il1 !n ca9 particular 8l constituie climati9area numai aer; de 8nalt presiune; cu de5it de aer varia5il =0'0>1 -n fig1 212 este
pre9entat scBema de clasificare a instalaiilor de climati9are1
Instalaiile de aer condiionat sunt un ca9 particular al instalaiilor de climati9are care asigur 8n interiorul 8ncperilor
temperatura 2i umiditatea aerului; cu limite mici de variaieE de multe ori; se controlea9 strict 2i vite9a curenilor de aer 2i
concentraia prafului1 %in cau9a consumurilor mari de energie; astfel de instalaii sunt Fustificate 8n slile de operaii; 8n
la5oratoare 2i 8n industrie; 8n ca9ul unor procese teBnologice cu cerine speciale pentru condiiile interioare1
-n funcie de mi2carea aerului din 8ncperile ventilate/climati9ate/condiionate care determin modul 8n care sunt preluai
poluanii interiori 2i eficiena proceselor de transfer 8n interior; ventilarea se face prin amestec tur5ulent; prin mi2care de tip
piston sau prin deplasare1

criteriu - sursa de energie pentru circulatia aerului


''

v v v

VENTILARE NATURAL VENTILARE VENTILARE MECANIC
ORGANIZAT HIBRID MONOFLUX (CU UN CIRCUIT)
NEORGANIZAT DUBLU FLUX (CU DOU CIRCUITE)
'' '' ''

v

criteriu - tratarea aerului
''

v v

FR TRATARE CU TRATARE SIMPL SAU COMPLEX
NUMAI - CLIMATIZARE
VENTILARE - CONDITIONAREA AERULUI
'' ''

42
criteriu - presiunea interioar din ncpere
''

v v v

N DEPRESIUNE N SUPRAPRESIUNE ECHILIBRAT
'' '' ''

criteriu - dimensiunea spatiului ventilat


''

v v v

VENTILARE LOCAL VENTILARE GENERAL VENTILARE COMBINAT
'' '' ''

*igura 211
$cBema de clasificare a instalaiilor de ventilare


AER-AP NUMAI AER
'' ''
v
v
sisteme cu presiune
Cu 2, 3 sau 4 joas sau nalt
conducte de ap ''
cald sau/si rece) v
''
sisteme cu debit de aer
constant sau variabil
''
v v v

cu sau fr aer cu 1 canal de aer cu 2 canale de aer
primar (proaspt) (cald sau rece) (cald si rece)
'' '' ''
v
v
v - cu baterii de
nclzire zonale - cu 1 ventilator de
cu reglare pe partea - cu baterii de nclzire refulare
de ap sau de aer si rcire zonale - cu 2 ventilatoare de
'' - cu ventilatoare zonale refulare
'' ''
v v

cu cu ejectoare
ventilo-convectoare (inclusiv grinzi de
rcire)
'' ''

*igura 2121
Clasificarea instalaiilor de climati9are
II. 212 #otaii1
Principalele notaii utili9ate 8n capitolul 2 sunt cuprinse 8n ta5elul 2111 -n ta5elul 212 sunt dai indicii specifici1 %atorit
necesitii unor preci9ri 8n utili9area notaiilor; foarte importante pentru aplicarea corect a diferitelor relaii de calcul; ca 2i
pentru facilitarea folosirii acestor relaii; 8n te3t sunt e3plicate detaliat toate notaiile comple3e folosite1
,a5elul 2111 Principalele notaii utili9ate 8n capitolul 2

Simbol Mrime UM

A(F) aria total a elementului vitrat, inclusiv rama (tmplria) m


2

A(s) aria de captare efectiv a radiatiei solare, pentru o suprafat cu o orientare si un m


2

unghi de nclinare date, n zona considerat

b
1
factor de reducere a aporturilor de cldur -

c coeficient de corectie cu indici specifici pentru diferite situatii -

43
C(m) capacitatea termic intern a cldirii kJ/K

F(cer) factor de corectie ce tine cont de schimbul de cldur prin radiatie al peretelui ctre m
2
K/W
bolta cereasc

F(f) factor de form dintre elementul opac si bolta cereasc -

f(p) factor adimensional functie de cldura acumulat n fereastr, ce depinde de modul de -


operare orar al dispozitivelor de protectie

F(s,u) factor de reducere a aporturilor solare datorat efectelor de umbrire pentru o arie de -
captare efectiv

F(t) factor de tmplrie (de reducere a suprafetei ferestrei), egal cu raportul dintre aria -
tmplriei (ramei) si aria total a geamului

F(u) factor de umbrire al ferestrei datorat elementelor exterioare de umbrire cu care -


aceasta este prevzut

g factor de transmisie a energiei solare totale al unui element de constructie -

H coeficient de transfer de cldur (termic); conductant W/K

h coeficient de transfer de cldur superficial W/(m


2
K)

H(T) coeficientul de transfer de cldur prin transmisie W/K

H(v) coeficientul de transfer de cldur prin ventilare W/K

I intensitate a radiatiei solare W/m


2

I(s) radiatie total primit de 1 m de suprafat receptoare, n conditiile lipsei oricrui MJ/m
2

element de umbrire exterior, integrat pe perioada de calcul

k coeficient de conductivitate termic W/(mK)

L lungime m

n(a) numr de schimburi orare de aer dintre interior si exterior h-


1

NGZ numr de grade-zile ~C-zi

p presiune Pa

P putere electric W

q flux termic unitar W/m


2

Q cantitate de cldur (de energie) MJ

q(v) debit de aer de ventilare l/s

R rezistent termic m
2
K/W

t timp s

T temperatura absolut (termodinamic) K

U coeficient global de transfer de cldur (coeficient de transfer termic) W/(m


2
K)

v vitez m/s

V volum m
3

- debit volumic m
3
/s
V

- debitul suplimentar pentru ventilarea nocturn suplimentar m


3
/s
V(v,extra)

x umiditate absolut g/kg

X capacitatea termic intern a unui element de constructie kJ/(m


2
K)

alpha coeficient de absorbtie a radiatiei solare, al unei suprafete -

epsilon emisivitatea unei suprafete -


eficient
44

fi umiditate relativ %
flux de cldur unitar W/m
2

I fluxul de cldur, puterea termic W

I(I,R,V) fluxul de cldura cedat (disipat) de instalatiile de nclzire, rcire si ventilare W

tau - constant de timp a cldirii s


- factorul de transmisie (sau transmitant) a energiei solare prin elementul vitrat

eta randament %

theta temperatur, n grade Celsius ~C

ro densitate/mas volumic kg/m

sigma constanta Stefan-Bolzman (sigma = 5,67 x 10-


8
) W/(m
2
K
4
)

hi capacitate termic raportat la suprafat J/(m


2
K)

eta(R) factorul de utilizare a pierderilor de cldur, n situatia rcirii -

lambda(R) raportul dintre aporturile si pierderile de cldur ale cldirii (zonei) -


n modul de rcire
'++'

,a5elul 2121 Indici utili9ai pentru notaiile din capitolul 2

ac referitor la ap cald de consum

ap, e de la aparatur electric

ar referitor la ap rece

an anual

C referitor la climatizare

c convectie

can referitor la canalizare

cer referitor la bolta cereasc

circ referitor la recircularea apei calde de consum

contr care depinde de sistemul de control

cor corectat

e exterior

ev evacuat

F al ferestrei

I referitor la nclzire

i interior

n de la iluminat

interm intermitent

intr introdus

j, k (cu, nainte) indici ai unor elemente de nsumare

m mediu

mz multizon

ne neclimatizat

nec necesar

45
necirc fr circulatie

nepref nepreferential

oc de la ocupanti

oe obstacole exterioare

P referitor la perete

pierd pierderi

pref preferential

P protejat

proc referitor la procese tehnologice

psv protectie solar variabil

r radiatie

R rcire

rec recuperat

S solar

s de suprafat

se suprafat exterioar

si suprafat interioar

sist referitor la sistem

supl suplimentar

sursa de la surse de cldur

T transmisie (conductie)

tot total, pe toat perioada de calcul

Tr referitor la transferul de cldur

u umbrit

V referitor la ventilare

vac vacant

z referitor la zon

0 de referint
'+'

II12141 Calculul temperaturii interioare 8n perioada de varE verificarea confortului interiorE oportunitatea climati9rii
II1214111 %omeniu de aplicare
Cldiri re9ideniale sau nere9ideniale sau pri ale acestora; care vor fi denumite generic McldiriM1
II1214121 "5iectiv
%eterminarea temperaturii care se reali9ea9 8n interiorul unui local 8n perioada de var; 8n a5sena sistemului de climati9are
=rcire>1 Acest calcul permite astfel studiul evitrii supra8ncl9irii 8ncperilor pe timpul verii 8nc din fa9a de proiectare1 %e
asemenea; pe 5a9a re9ultatelor o5inute se poate determina necesitatea utili9rii unei instalaii de climati9are =rcire> pentru
asigurarea confortul termic al ocupanilor 8n perioada de var1
II1214141 Metoda de calcul
2.3.3.1. Ipote9e de calcul
Ipote9ele principale luate 8n considerare la ela5orarea metodologiei de calculD
- 8ncperea este considerat ca un spaiu 8ncBis delimitat de elementele de construcie
- temperatura aerului este uniform 8n 8ntreg volumul 8ncperii
- suprafeele elementelor de construcie sunt considerate i9oterme
- proprietile termofi9ice ale materialelor elementelor de construcie sunt constante
- conducia cldurii prin fiecare element de construcie este mono dimensional
- straturile de aer din cadrul elementelor de construcie sunt considerate ca fiind delimitate de suprafee i9oterme
- temperatura medie de radiaie este calculat ca media ponderat cu suprafeele a temperaturilor superficiale pentru fiecare
element de construcie interior
46
- distri5uia radiaiei solare pe suprafeele interioare ale 8ncperii nu depinde de timp
- distri5uia spaial a prii radiative a flu3ului de cldur datorat surselor interioare este uniform
- coeficienii de scBim5 de cldur prin convecie 2i prin radiaie =lungime de und mare> pentru fiecare suprafa interioar
sunt considerai 8n mod separat
- dimensiunile fiecrui element de construcie sunt considerate pe partea interioar pentru fiecare element de delimitare a
8ncperii
- efectele punilor termice asupra transferului de cldur sunt negliFate
- valorile coeficienilor de scBim5 de cldur suntD
- coeficient de scBim5 de cldur prin convecie la interiorD B=ci> G 2;7 K/m
2
N
- coeficient de scBim5 de cldur prin radiaie =lungime de und mare> la interiorD B=ri> G 7;7 K/m
2
N
- coeficient de scBim5 de cldur prin convecie la e3teriorD B=ce> G ? K/m
2
N
- coeficient de scBim5 de cldur prin radiaie =lungime de und mare> la e3teriorD B=re> G 7;7 K/m
2
N
- coeficient de scBim5 de cldur la interior =convecie \ radiaie>D B=i> G ? K/m
2
N
- coeficient de scBim5 de cldur la e3terior =convecie \ radiaie>D B=e> G 14;7 K/m
2
N
II121414121 Metoda 2i principalele relaii de calcul
&tapele principale ale metodei de calcul sunt urmtoareleD
- definirea condiiilor de calcul privind datele climatice =8n funcie de amplasarea cldirii>
- sta5ilirea 8ncperii pentru care se studia9 temperatura interioar
- sta5ilirea elementelor de construcie care delimitea9 8ncperea studiat =suprafee; orientare; condiii la limit>
- calculul parametrilor termofi9ici =8n regim permanent 2i 8n regim dinamic> 2i al parametrilor optici =pentru elementele de
construcie opace 2i transparente>
- definirea scenariului de ventilare
- calculul degaFrilor de cldur de la surse interioare
- evaluarea temperaturii operative ma3ime; medii 2i minime 9ilnice pentru 8ncperea studiat =temperatura operativ este
definit ca media dintre temperatura aerului 2i temperatura medie de radiaie> pe 5a9a ecuaiilor de 5ilan termic scrise pentru
8ncpere
- determinarea temperaturii interioare convenionale a unei 8ncperi neclimati9ate 8n perioada de var pe 5a9a valorilor de
temperatur operativ sta5ilite conform punctului anterior =aceasta serve2te la sta5ilirea supra8ncl9irii 8ncperii 2i necesitatea
climati9rii>1
Metoda de calcul se 5a9ea9 pe analogia electric pentru modelarea proceselor de transfer termic ce au loc la interiorul 2i
e3teriorul unei cldiri =fig1 214>1
Pe 5a9a scBemei din figur; elementele componente ale anvelopei unei construcii sunt considerate 8n funcie de ineria
termic; de transparen 2i de po9iie1
%in punct de vedere al ineriei termice 2i al transparenei; elementele de delimitare la e3terior ale unui local se clasific 8nD
- elemente e3terioare opace u2oare
- elemente e3terioare opace grele
- elemente transparente =ferestre; luminatoare; u2i vitrate>

ig!"a 2.3
$cBema de calcul pentru transferul de cldur prin elementele de
construcie ale 8ncperii =analogie electric>
%e asemenea; 8n cadrul metodei se ine cont de pre9ena elementelor de construcie interioare pentru efectuarea 5ilanului
termic al localului =denumite elemente interne sau interioare>1
M#odurileM de calcul din scBema de mai sus repre9intD
tBeta=i> - temperatura aerului interior
tBeta=e> - temperatura aerului e3terior
tBeta=es>; tBeta=em> - temperatura ecBivalent a aerului e3terior pentru elementele e3terioare Mu2oareM; respectiv MgreleM din
punct de vedere al ineriei
47
tBeta=s> - temperatura medie dintre temperatura aerului 2i temperatura medie de radiaie; ponderat prin intermediul
coeficienilor de transfer termic convectiv 2i prin radiaie
tBeta=m> - temperatur de MmasM =inerial>
#otaiile utili9ate pentru re9istenele termice =N/K> 2i capacitile termice =H/N> din fig1 214 sunt urmtoareleD
'=ei> - re9istena termic corespun9toare ventilriiE
'=es>; '=em> - re9istena termic a elementelor e3terioare u2oare; respectiv greleE
'=is>E '=ms> - re9istena termic ce corespunde scBim5ului de cldur dintre suprafeele interioare ale elementelor de
construcie 2i aerul interiorE
C=m> - capacitatea termic medie 9ilnic a elementelor de construcie ale 8ncperii1
*lu3urile de cldur considerate sunt corespun9toare nodurilor de calcul tBeta=i>; tBeta=s> 2i tBeta=m>1
-n funcie de tipul elementului de construcie; 8n cadrul metodei de calcul sunt necesare diferite mrimi1 -n ta5elul 214 sunt
indicate mrimile necesare pentru fiecare tip de element de construcie; cu notaiile corespun9toare1
&cuaiile de 5ilan termic scrise pentru fiecare nod de calcul din fig1 214 sunt o5inute pe 5a9a integrrii 8n timp cu pas de 1
or1
Pentru un moment de timp t; temperatura tBeta=m;t> se determin 8n funcie de valoarea de la pasul de timp precedent
tBeta=m;t-1> astfelD

c(m)
theta(m,t-1) + I(mtot)
' 3600 - 0,5 [H
3
+ H(em)] '
theta(m,t) = (2.1)
c(m)

' 3600 - 0,5 [H
3
+ H(em)] '

0alorile medii ale temperaturilor 8n nodurile de calcul considerate se o5in cu relaiileD

theta(m,t) + theta(m,t-1)
theta(m) = (2.2)
2
I(i)
H(ms) theta(m) + I(s) + H(es) theta(es) + H
1
theta(ei) +
' H(ei) '
theta(s) = (2.3)
[H(ms) + H(es) + H
1
]
H(is) theta(s) + I(i) + H(ei) theta(ei)
theta(s) = (2.4)
[H(is) + H(ei)]

iar temperatura operaional =media dintre temperatura aerului 2i temperatura medie de radiaie> se determin astfelD

h(ci) h(ci)
theta(i) + 1 + theta(s) - theta(i)
' h(rs) ' h(rs)
theta(op) = (2.5)
2
unde: h(rs) = 1,2 h(ri) si:
1 1
H
1
= ; H
2
= H
1
+ H(es); H
3
=
1/H(ei) + 1/H(is) 1/H
2
+ 1/H(ms)
I(i)
H
3
I(s) + H(es) theta(es) + H
1

' ' H(ei) + theta(ei) ' '
I(mtot) = I(m) + H(em) theta(em) +
H
2

undeD
P=ei> G 1/'=ei> - coeficient de scBim5 de cldur datorat ventilrii =calculat cu relaia 216>
P=is> G 1/'=is> - coeficient de scBim5 de cldur prin convecie 2i radiaie =calculat cu relaia 21:>
P=es> G 1/'=es> - coeficient de scBim5 de cldur glo5al 8ntre interior 2i e3terior =cf1 21?>
P=ms> G 1/'=ms> - coeficient convenional de scBim5 de cldur la interior =cf1 21@>
P=em> G 1/'=em> - coeficient de scBim5 de cldur 8ntre e3terior 2i suprafaa interioar =cf1 2110>
C=m> - capacitate termic a elementelor din structura anvelopei =cf1 2111>
tBeta=es> - temperatura ecBivalent a aerului e3terior pentru componentele e3terioare u2oare =cf1 2114>
tBeta=em> - temperatura ecBivalent a aerului e3terior pentru componentelor e3terioare grele =cf1 2116>
R=i> - flu3ul de cldur 8n nodul de aer tBeta=i>; datorat fie surselor interioare; fie radiaiei solare directe sau aporturilor de
cldur convective datorate lamei de aer interioare ventilat a vitraFului =cf1 2121>
R=s> - flu3ul de cldur 8n nodul tBeta=s> datorat fie surselor interioare; fie radiaiei solare directe =cf1 2122>
R=m> - flu3ul de cldur 8n nodul de MmasM tBeta=m> datorat fie surselor interioare; fie radiaiei solare directe =cf1 2124>
48
Calculul este iterativ 2i este repetat pCn cCnd este respectat criteriul de convergen pentru temperatura interioar1 Criteriul
de convergen se consider 8ndeplinit dac diferena dintre temperatura tBeta=m> la ora 26; pentru dou iteraii succesive este
mai mic de 0;01WC1
,a5el 2141 Parametrii necesari pentru efectuarea calculelor
=elemente de construcie>

Tip element de constructie Mrime Notatie

Coeficient global de transfer termic (transmitant termic) U



Elemente exterioare Factor solar S(f)
opace usoare (din punct
de vedere al inertiei) Radiatie solar incident R(si)

Arie A

Coeficient global de transfer termic (transmitant termic) U



Elemente exterioare Factor solar S(f)
opace grele (din punct
de vedere al inertiei) Radiatie solar incident R(si)

Arie A

Coeficient global de transfer termic (transmitant termic) U



Factor de transmisie pt. radiatia solar (radiatie direct S(b1)
de lungime de und mic)

Factor de transmisie pt. radiatia solar (radiatie de S(b2)
Elemente lungime de und mare + convectie)
transparente
Factor de transmisie pt. radiatia solar (pentru lama de S(b3)
aer interioar ventilat)

Radiatie solar incident R(si)

Arie A

Capacitatea termic specific (raportat la suprafat) C


Toate elementele
Arie A

Debit de aer (ventilare) n


ncpere
Volum ncpere V
'++'

-n continuare se pre9int termenii care intervin 8n ecuaiile 211-217D
O coeficienii de transfer de cldurD
- coeficientul de transfer de cldur datorat ventilriiD

H(ei) = 0,34 g(v) (2.6)

unde Yv =m4/B> repre9int de5itul volumic de aer de ventilare1
- coeficientul de transfer de cldur prin convecie 2i radiaieD

A(t)
H(is) = (2.7)
[1/h(ci) - 1/h(is)]
c
___
\
unde h(is) = h(ci) + h(rs) si A(t) = / A(i) reprezint suprafata total a elementelor de

i=1
constructie n contact cu interiorul

- coeficientul de transfer de cldur glo5al 8ntre mediul interior 2i cel e3terior =acest coeficient corespunde componentelor
opace e3terioare u2oare - P=,I> 2i ferestrelor - P=,f>D

49
H(es) = H(TI) + H(Tf) (2.8)
l w
___ ___
\ \
H(TI) = / A(k) U(k) ; H(Tf) = / A(j) U(j)
' ' ' '
k=1 k=1

- coeficient convenional de transfer de cldur la interiorD

H(m) = h(is) A(m) (2.9)

unde A=m> se determin cu relaia 2112
- coeficient convenional de transfer de cldur 8ntre e3terior 2i suprafaa interioarD

1
H(em) = (2.10)
[1/H(Th) - 1/H(ms)]
h
___
\
cu H(th) = / A(y) U(y)
' '
y=1

P=,B> corespunde componentelor e3terioare opace grele1
Capacitatea termic ecBivalent a 8ncperii C=m>; se determin cu relaia urmtoare; luCnd 8n considerare o perioad de 26
de ore 2i inCnd cont de ineria mo5ilierului; cu o valoare de 20 VH/m
2
N de suprafa pe solD

c
___
\
C(m) = / A(i) C(i) + 20 A(sol) (2.11)
' '
i=1

undeD C=i> - capacitatea util Furnalier a componentului i;
A=i> - suprafaa componentului i;
c - numrul de componente ce delimitea9 spaiul interior;
A=sol> - suprafaa util a cldirii sau a 9onei1 Aceast suprafa este luat 8n considerare ca fiind egal cu suprafaa 8ncl9it
pentru cldirile de locuit1
$uprafaa ecBivalent de transfer de cldur cu mediul am5iant A=m> este determinat cu relaiaD

c(m)
2
A(m) = (2.12)
c
___
\
/ A(i) [c(i)]
2

' '
' i=1 '

0alorile pentru C=m> 2i A=m> sunt determinate 8n funcie de clasa de inerie a cldirii sau a 9onei conform clasificrii din ta5elul
urmtor =216>D
,a5el 216 0alori convenionale pentru C=m> 2i A=m>

Clasa de inertie C(m) A(m)

Foarte usoar 80 * A(sol) 2,5 * A(sol)

Usoar 110 * A(sol) 2,5 * A(sol)

Medie 165 * A(sol) 2,5 * A(sol)

Grea 260 * A(sol) 3,0 * A(sol)


50

Foarte grea 370 * A(sol) 3,5 * A(sol)


'++'

O temperaturi e3terioare ecBivalenteD

I(sl)
theta(es) = theta(ei) + (2.13)
H(th)
I(sh)
theta(em) = theta(ei) + (2.14)
H(Th)

'adiaia solar inciden la nivelul suprafeelor e3terioare este luat 8n considerare prinD
I=sr> G f=s> I=%> \ I=d> \ I=r>
undeD
f=s> - factorul de reducere a radiaiei solare directe
I=%> - componenta direct a radiaiei solare
I=d> - componenta difu9 a radiaiei solare
I=r> - componenta reflectat a radiaiei solare
*lu3ul de cldur transmis 8ncperii; datorat radiaiei solare a5sor5ite dar 2i radiaiei reci =spre 5olta cereasc> pentru
componentele u2oare =opace 2i transparente> este determinat cu relaiaD

l w
___ ___
\ q(er) U \ q(er) U
I(sl) = / A S(f) I(sr) + + / A S(b2) I(sr) + (2.15)
h(e) h(e)
k=1 ' ' ' 'k j=1 ' ' ' 'j

*lu3ul de cldur transmis 8ncperii; datorat radiaiei solare a5sor5ite 2i radiaiei reci =spre 5olta cereasc>; pentru
componentele grele este determinat cu relaiaD

h
___
\ q(er) U
I(sh) = / A S(f) I(sr) + (2.16)
h(e)
y=1 ' ' ' 'y

O flu3ul de cldur 8n nodurile de temperaturD
*lu3ul de cldur datorat radiaiei solare directe la nivelul elementelor transparente se determin cu relaiaD

w
___
\
I(sd) = / A 1 - f(lf) S(b1) I(sr) (2.17)
' '
y=1 ' 'y

*lu3ul de cldur datorat radiaiei solare transmis 8ncperii datorit cre2terii temperaturii aerului ce trece prin straturile de aer
ventilate din ferestre; se determin cu relaiaD

w
___
\
I(svl) = / A S(b3) I(sr) (2.18)
' 'j
j=1

*lu3ul de cldur datorat surselor de cldur interioare se determinD

n
___
\
I(i,c) = / I(i,c,j) (2.19)
' 'j
j=1
51
n
___
\
I(i,r) = / I(i,r,j) (2.20)
' 'j
j=1

undeD
n - numrul de surse interioare de cldur
R=i;c> - flu3ul de cldur convectiv al fiecrei surse
R=i;r> - flu3ul de cldur radiativ al fiecrei surse
*lu3urile de cldur 8n nodurile de temperatur se determin cu relaiileD

I(i) = I(svl) + f(sa) I(sd) + I(int c) (2.21)
I(s) = P(rs) [1 - f(sa)] I(sd) + P(rsd) I(int r) (2.22)
I(m) = P(rm) [1 - f(sa)] I(sd) + P(rmd) I(int r) (2.23)

P=rs> 2i P=rm> repre9int componentele radiative ale aporturilor interioare 8n nodurile tBeta=s> 2i tBeta=m>1

P(rs) = [A(t) - A(m) - H(es)/h(is)]/A(t)
P(rm) = A(m)/A(t)

P=rsd> 2i P=rmd> repre9int prile radiative ale aporturilor solare directe 8n nodurile tBeta=s> 2i tBeta=m>1

P(rsd) = [A(t) - A(m) - A(w) - H(es)/h(is)]/[A(t) - A(w)]
P(rmd) = A(m)/[A(t) - A(f)]

unde A=f> este suprafaa total a elementelor vitrateD

w
___
\
A(f) = / A(j)
' '
j=1

-n ecuaiile de mai sus; notaiile corespund urmtoarelor mrimiD
l - numrul total de elemente interne u2oare
B - numrul total de elemente opace grele
I - numrul total de elemente vitrate
$=f> - factor solar pentru fiecare element opac
$=51> - factor de transmisie pentru radiaia solar =radiaie direct de lungime de und mic> a elementului vitrat
$=52> - factor de transmisie pentru radiaia solar =radiaie de lungime de und mare \ convecie> a elementului vitrat
$=54> - factor de transmisie pentru radiaia solar =pentru lama de aer interioar ventilat> a elementului vitrat
I=sr> - radiaia solar inciden pe suprafa
f=If> - factor de pierdere solar a ferestrelor
f=s> - factor de um5rire datorat proteciilor solare
f=sa> - partea aporturilor solare transmise direct aerului din 8ncpere
Y=er> - flu3 specific de cldur de la e3terior spre 5olta cereasc
$e propun ca valori convenionaleD
f=If> G 0
f=sa> G 0;1
II1214161 $ta5ilirea temperaturii interioare a unei 8ncperi neclimati9ate; 8n perioada de var
%eterminarea acestei temperaturi permite efectuarea de anali9e privind supra8ncl9irea 8ncperii pe perioada se9onului cald
2i oportunitatea prevederii unui sistem de climati9are1
,emperatura interioar convenional a unei 8ncperi neclimati9ate 8n perioada de var este considerat ca fiind valoarea
ma3im a mediei pe trei ore consecutive a valorilor temperaturii operativeD


t(ic) = max(h=1,24)SUM(h)[theta(op) (h) + theta(op) (h+1) + theta(op) (h+2)]/3-D (2.24)
' ' ''

-n relaia =2126>; temperatura operativ este calculat conform relaiilor pre9entate la ` 21414121 %e asemenea; la calculul
temperaturii interioare convenionale se ine seama de influena ineriei termice a cldirii prin introducerea coeficientului %
determinat astfelD


[1 + 4,76 - 10-
4
c
2
[1 - B
1
]
2
]
1
/
2

D = 0,75 E 1 - (2.25)
' [1 + 4,76 - 10-
4
c
2
'
52
' '

undeD
& - ecart de temperatur 8ntre media 9ilei de calcul 2i media lunar
A1 G 1/J1 \ '=ms> PL
C G 0;2:? C=ms>/P - constant de timp secvenial a volumului studiat =8ncpere>; cuD
C=ms> - capacitate termic secvenial ce caracteri9ea9 amorti9area temperaturii 8n perioada de var pe o perioad de 12
9ile;
P - pierderi de cldur medii prin perei 2i prin ventilareD
P G P=tB> \ P=es> \ P=ei>
,emperatura interioar convenional tre5uie determinat cu o preci9ie de 0;1WC; prin rotunFirea valorii o5inute la valoarea
cea mai apropiat1
Pentru utili9area metodologiei de calcul a temperaturii operaionale; se dau mai Fos valori recomandate pentru diverse mrimi
ce intervin 8n cadrul metodei1
- de5itul de aer de ventilareD
Pentru calculul temperaturii interioare este necesar s se cunoasc de5itul de aer de ventilare1
%e5itul de aer pentru ventilare mecanic se determin 8n conformitate cu reglementrile teBnice specifice; 8n vigoare1
%e5itul de aer pentru ventilare natural neorgani9at =aerisire> se poate considera astfelD
- ferestre doar pe o faad - ta5el 217
- ferestre pe dou faade - ta5el 216
Mrimea care intervine 8n mod direct la sta5ilirea de5itului de aer este suprafaa de descBidere a ferestrei $=fd>; definit ca
fiind raportul dintre suprafaa de descBidere efectiv a ferestrei 2i suprafaa total a ferestrei1
-n ta5elele 217-216 sunt indicate valori u9uale pentru numrul de scBim5uri de aer n =B-
1
> pentru 8ncperi 8n funcie de po9iia
ferestrelor pe faade 2i suprafaa lor de descBidere; $=fd>1
,a5el 2171 $cBim5uri de aer reali9ate prin aerisire;
pentru ferestre pe o singur faadD

- ferestre deschise ziua si noaptea:

Sfd 0,1 0,5 0,9

n (h-
1
) 0,5 1,5 3
'+++'
- ferestre deschise noaptea si nchise ziua:

Ziua Noaptea

Sfd 0,1 0,5 0,1 0,5

n (h-
1
) 0,5 1,0 2,5 2,5
'++++'

,a5el 2161 $cBim5uri de aer reali9ate prin aerisire;
pentru ferestre pe dou faadeD

- ferestre deschise ziua si noaptea:

Sfd 0,1 0,5 0,9

n (h-
1
) 2,0 4,0 7,0
'+++'
- ferestre deschise noaptea si nchise ziua:

Ziua Noaptea

Sfd 0,1 0,5 0,1 0,5

n (h-
1
) 2,0 4,0 7,5 7,5
'++++'

- puterea surselor interioare de cldurD
-n ta5elele de mai Fos sunt date valori recomandate pentru estimarea flu3ului de cldur provenit de la surse interioare1
,a5elul 21:1 *lu3ul de cldur de la surse interioare;
pentru cldiri re9ideniale =K/m
2
)

Ora Buctrie Sufragerie Dormitor

1 5 0 5
53

2 5 0 5

3 5 0 5

4 5 0 5

5 5 0 5

6 5 0 5

7 10 1 2

8 10 1 2

9 7 1 2

10 7 1 0

11 7 10 0

12 10 10 0

13 15 10 0

14 15 10 0

15 10 1 0

16 5 1 0

17 5 1 0

18 15 15 0

19 15 15 0

20 15 15 0

21 10 15 0

22 5 10 2

23 5 0 5

24 5 0 5
'+++'

,a5elul 21? *lu3ul de cldur de la surse interioare;
pentru cldiri nere9ideniale =K/m2>

Tip cldire Oameni Iluminat Echipamente


(W/pers) (W/m
2
) (W/m
2
)

Birou de proiectare 155 22 7

Birou informatic 130 9 35

Birou personal de conducere 130 12 7

Sal de calculatoare 130 9 350

Sal de conferinte 130 9 5

Hol 130 5 5

Birou 130 15 16

Restaurant 150 20 3
'+++'

Calculul se face pentru 9iua cea mai cald din perioada de funcionare a cldirii respective1 %ac destinaia cldirii conduce
la o funcionare continu; se consider parametrii climatici e3teriori pentru luna iulie1 ,emperatura o5inut se aprecia9 ca fiind
accepta5il sau nu; calculCnd votul mediu previ9i5il PM0; nota de confort sau procentul de nemulumii =PP%>; 8n conformitate
cu partea I a Metodologiei; ` 141
54
II12161 Calculul necesarului de energie pentru rcirea cldirilor 2i al consumului de energie pentru sistemele de climati9are -
metod de calcul lunar
II1216111 %omeniu de aplicareD cldiri climati9ate; fr controlul umiditii interioare1
Calculul se aplic la cldiri re9ideniale sau nere9ideniale sau pri ale acestora; care vor fi denumite generic McldireM1
$e consider numai cldura sensi5il; nu 2i cea latent1
II1216121 "5iectivD calculul energiei necesare rcirii cldirilor pentru asigurarea unei temperaturi interioare prescrise precum 2i
al energiei consumate de sistemul de climati9are 8n acest scop1
Aceste determinri sunt necesare pentru re9olvarea urmtoarelor tipuri de aplicaiiD
a) aprecierea msurii 8n care sunt atinse o5iectivele energetice reglementare e3istente =e31 indici de proiectare>E
b) compararea performanelor energetice pentru diverse variante de proiectare; pentru o cldire datE
c) propunerea unui nivel standard; privind performana energetic a cldirilor e3istente =indici de evaluare>E
d) evaluarea efectului implementrii unor msuri de conservare a energie la cldirea e3istent; prin posi5ilitatea calculrii
consumurilor 8n variantele McuM 2i MfrM msuri de conservareE
e) predicia necesarului de resurse energetice la nivel regional; naional sau internaional; prin calculul energiei consumate de
cldiri repre9entative din fondul construit e3istent1
II1216141 Coninut general
Metoda include calculul urmtoarelor mrimi definitorii pentru performana energetic a cldirilor climati9ateD
- flu3ul de cldur prin transmisie 2i pentru ventilarea cldirii; atunci cCnd aceasta este rcit la o temperatur interioar
constantE
- contri5uia surselor interne de cldur 2i a aporturilor solare la 5ilanul termic al cldirii considerateE
- necesarul anual de energie pentru rcire; pentru meninerea unei temperaturi interioare prescrise 8n cldire/9on - =la nivelul
cldirii>E
- consumul anual de energie al sistemelor de rcire utili9ate - =la nivelul surselor>E
- consumul au3iliar anual de energie pentru rcire 2i ventilare1
Cldirea poate avea mai multe 9one termice; cu temperaturi interioare prescrise diferite 2i poate avea sisteme de rcire cu
funcionare intermitent1
II121614111 Principalele date de intrare
Principalele date de intrare necesare pentru efectuarea calculelor suntD
- caracteristicile elementelor de anvelop 2i ale sistemelor de ventilareE
- sursele interne de cldur 2i umiditate;
- climatul e3teriorE
- descrierea cldirii 2i a elementelor sale; a sistemelor de 8ncl9ire/rcire 2i scenariului lor de utili9areE
- date privind sistemele de 8ncl9ire; rcire; ap cald de consum; ventilare 2i iluminatD
O partiionarea cldirii 8n 9one de calcul determinate de parametrii de confort diferii 2i/sau scenarii de funcionare diferiteE
O pierderi de energie la sursele de rcire sau pe traseul de distri5uie al agentului termic pCn la consumatori 2i eventuale
recuperri ale acestei energii prin utili9area recuperrii cldurii; surselor regenera5ile sau degaFrilor interioareE
O de5itul de aer 2i temperatura aerului refulat =introdus> pe cale mecanic =fiind 8n preala5il pre8ncl9it sau/2i prercit>E
O elementele de comand 2i control utili9ate pentru meninerea parametrilor de confort la valorile prescrise; de proiectare1
II121614121 Principalele date de ie2ire
Principalele date de ie2ire =re9ultate> ale metodei de calcul suntD
- necesarul de energie lunar 2i anual pentru rcirea cldirilorE
- consumul de energie lunar 2i anual pentru rcirea cldirilorE
- durata se9onului de rcireE
- consumul de energie au3iliar pentru rcire 2i ventilare1
II121614141 %atele de ie2ire adiionale
Acestea suntD
- valori lunare pentru principalele elemente ce intervin 8n 5ilanurile de energieD transmisie; ventilare; surse interne; aporturi
solareE
- contri5uia surselor de energie regenera5ileE
- pierderile din sistem =pe partea de 8ncl9ire; rcire; ap cald; ventilare 2i iluminat> 2i eventualele recuperri ale acestora1
II121614161 %escrierea procedurii de calcul
#ecesarul de energie pentru rcire va fi calculat pe 5a9a 5ilanului termic efectuat pentru 8ntreaga cldire sau pentru fiecare
9on a cldirii1 Aceste valori constituie date de intrare pentru 5ilanul de energie la nivelul sistemului de rcire1
$tructura procedurii de calcul este descris 8n cele ce urmea91 %etalierea procedurii de calcul este pre9entat 8n diferitele
su5capitole menionate 8n continuareD
- %efinirea conturului tuturor spaiilor condiionate =rcite> 2i a celor necondiionate; conform ` 2161611;
- %efinirea partiionrii cldirii 8n mai multe 9oneE dac acest fapt este necesar; se va proceda conform ` 2161612;
- Calculul; pentru fiecare perioad 2i 9on a cldirii; a energiei necesare pentru rcire <='>; conform ` 21617 precum 2i a
duratei se9onului de rcire; conform ` 21616; utili9Cnd informaiile pre9entate 8n ` 2161:-216112;
- Com5inarea re9ultatelor o5inute 8n diverse perioade 2i pentru 9one deservite de acela2i sistem 2i calculul consumului de
energie pentru rcire inCnd cont de energia disipat; se face conform recomandrilor de la ` 2161141
- Com5inarea re9ultatelor pentru diferite 9one cu diferite sisteme se face de asemenea conform ` 2161141
Calculul poate fi reali9at 8n doua etape; dac e3ist interaciuni semnificative 8ntre 9onele termice sau 8ntre sisteme 2i 5ilanul
energetic al cldirii =de e3emplu cldura disipat de sisteme influenea9 5ilanul de energie al cldirii>1
%e asemenea; pentru situaii deose5ite; calculul necesarului de energie pentru rcire se poate efectua 8n dou sau trei etape
succesiveD de e3emplu; 8n prima etap; se reali9ea9 calculul necesarului de energie; fr s se ia 8n considerare ventilarea
nocturn sau ventilarea care se reali9ea9 8n afar perioadei de ocupare; iar 8n a doua 2i 8n a treia etap; se pot integra efectele
acestor tipuri de ventilare =dac ele e3ist>; inCnd cont de re9ultatele o5inute 8n prima etap1
Ailanul de energie la nivelul cldirii include urmtorii termeni =numai cldur sensi5il>D
- transferul de cldur prin transmisie; dintre spaiul climati9at 2i mediul e3terior; datorat diferenelor de temperatur;
- transferul de cldur pentru 8ncl9irea/rcirea aerului de ventilare introdus mecanic sau natural; datorat diferenelor de
temperatur dintre spaiul climati9at 2i aerul introdus;
55
- transferul de cldur prin transmisie 2i ventilare dintre 9onele adiacente; datorat diferenelor de temperatur dintre 9ona
climati9at 2i spaiile adiacente;
- sursele interioare de cldur =inclusiv cele negative; care a5sor5 cldur>;
- sursele de cldur solare; directe =radiaie solar ptruns prin ferestre> sau indirecte =radiaie solar a5sor5it 8n
elementele opace de 8ncBidere ale cldirii>;
- cldura acumulat sau cedat 8n masa cldirii;
- energia necesar pentru rcirea cldirii sau a unei 9one a acesteiaE sistemul de rcire e3trage cldura pentru a mic2ora
temperatura interioar su5 un nivel ma3im prescris1
Metoda de calcul pre9entat este o metod cvasi-staionar1 &fectul ineriei termice a cldirii 8n ca9ul rcirii intermitente sau a
opririi sistemului de rcire va fi luat 8n calcul prin introducerea unei aFustri a temperaturii interioare sau a unei corecii aplicate
necesarului de frig calculat pentru ca9ul rcirii continue a cldirii1 *olosirea unui Mfactor de utili9are a clduriiM transferate prin
transmisie 2i prin ventilare permite luarea 8n considerare a faptului c numai o parte din aceast cldur diminuea9 necesarul
de frig1 Partea neutili9at a acestui transfer de cldur are loc 8n perioade 8n care climati9area nu funcionea9 =de e3emplu
noaptea>1 Ailanul nu ia 8n considerare parte neutili9at a transferului de cldur; care se consider c este contra5alansat de
nerespectarea perfect a temperaturii prescrise la interior1
Perioada de calcul utili9at de metoda pre9entat este de o lun1 Calculele lunare ofer re9ultate corecte la nivel anual; 8ns
re9ultatele o5inute pentru lunile de 8nceput 2i sfCr2it ale perioadei de rcire pot avea erori relative importante1
#ecesarul de energie al cldirii pentru rcire este asigurat prin furni9area de energie de ctre sisteme de rcire adecvate1
&nergia consumat la nivelul sistemului; re9ult din 5ilanul de energie pentru rcire care include urmtorii factoriD
- necesarul de energie pentru rcirea cldirii sau 9oneiE
- energia furni9at de sistemele ce utili9ea9 energie regenera5ilE
- pierderile de energie care au loc la generare; stocare; distri5uie 2i emisie 8n sistemele de rcireE
- energia introdus 8n sistemele de rcireE
- ca un ca9 particular; energia primar produs de aceste sisteme de rcire =de e3emplu energie electric ce re9ult dintr-un
sistem de co sau trigenerare>1
Ailanul de energie al fiecrui sistem cuprinde de asemenea 2i energia recuperat 8n sistem de la diverse surse 2i la diferite
nivele1 -n diagrama din fig1 216 este repre9entat un 5ilan glo5al de energie pentru cldire 2i sisteme =relativ simplificat; deoarece
nu cuprinde toate recuperrile de energie; sursele regenera5ile 2i o eventual producie de energie prin cogenerare>1 a nivelul
sistemului; s-a considerat ecBipamentul de generare termodinamic a frigului (,*1 Acest ecBipament a5sor5e cldura din
cldire; cu consum de energie primar introdus 8n sistem1

ig!"a 2.4
%iagrama energetic pentru rcire 8n cldiri climati9ate
56
#otaiiD <=surse;'> - cldura total ptruns 8n 8ncpere; provenit de la sursele de cldur; e3terioare 2i interioare; 8n situaia
rcirii 8ncperilor; <=s> - cldura provenit de la soare; <=int> - cldura degaFat de sursele interioareE <=,r> - cldura total
scBim5at de cldire cu e3teriorul; prin transfer =poate avea 2i sens invers; 8n funcie de temperatura interioar 2i e3terioar;
<=rec;cl> - cldur evacuat la nivelul cldirii =de e3emplu prin ventilare nocturnE din punct de vedere al rcirii se poate
considera o recuperare a energiei; deoarece mic2orea9 sarcina de rcire>; <='> - energia necesar pentru rcirea cldiriiE <='
si stC,A> - energia necesar pentru rcire; la nivelul centralei de tratare a aeruluiE <=' si st*> - energia necesar pentru rcire
la nivelul generatorului de frig =sursei de frig>E <=neconvC,A> - energie neconvenional utili9at pentru rcire; la nivelul
centralei de tratare a aerului C,AE <=pierd aer> - energia consumat pentru tratarea pierderilor de aer prin neetan2eitile
conductelor 2i datorit 8ncl9irii aerului rece veBiculat 8n sistemE <=pierd ar> - energia consumat datorit 8ncl9irii apei 8n
reelele de ap rece; la transport; distri5uie etc1; datorit cldurii care ptrunde 8n sistemE <=pierd(,*> - pierderi 8n sistemul de
generare a frigului; <=au3> - energie primar consumat pentru ecBipamente au3iliare =pompe; ventilatoare>; care include
energia suplimentar datorit pierderilor de aer din sistem; prin neetan2eitile conductelor1
II1216161 %efinirea conturului cldirii 2i a 9onelor de calcul
Pentru o a5ordare corect a calculului energetic; tre5uie definit de la 8nceput conturul cldirii1 %e asemenea; 8n ca9 de
necesitate; se delimitea9 9onele interioare de calcul; caracteri9ate prin temperatur prescris diferit 2i/sau de scenarii diferite
de utili9areE 8n acest ca9 5ilanul termic tre5uie efectuat la nivelul fiecrei 9one1 Prin urmare; pentru calcul pot apare urmtoarele
situaiiD
- 8ntreaga cldire poate fi modelat ca o singura 9on;
- cldirea poate fi divi9at 8n mai multe 9one interioare =calcul multi-9onal>; inCnd cont de cuplaFul termic dintre 9one;
- cldirea poate fi divi9at 8n mai multe 9one interioare =calcul multi-9on>; fr a ine cont de cuplaFul termic dintre 9one1
II121616111 imitele cldirii
imitele cldirii cuprind toate elementele componente ale anvelopei ce separ spaiul rcit sau 8ncl9it =condiionat> de mediul
e3terior =aer; ap; sol>; de alte 9one climati9ate sau de 9onele adiacente neclimati9ate1
Aria pardoselii A=p> corespunde pardoselii utile1 Aria se va calcula utili9Cnd dimensiunile interioare ale 8ncperii1 =Pentru
detalii ve9i partea I a Metodologiei>1
II121616121 %efinirea 9onelor termice ale cldirii
%in punct de vedere termic; cldirea poate fi consideratD
- ca o singur 9on termic sauD
- cldirea poate fi divi9at 8n mai multe 9one interioare; inCnd cont de cuplaFul termic dintre 9one;
- cldirea poate fi divi9at 8n mai multe 9one interioare; fr a ine cont de cuplaFul termic dintre 9one1
Partiionarea cldirii 8n M9one termiceM este necesar 8n ca9ul urmtoarelor situaiiD
a) spaiile sunt rcite pe cale mecanic 2i temperaturile prescrise pentru rcire difer cu mai mult de 6 N;
b) e3ist mai multe sisteme de 8ncl9ire/rcire ce funcionea9 simultan 2i acoper arii diferite 8n interiorul cldirii climati9ate;
c) &3ist mai multe sisteme de ventilare ce deservesc diferite 9one ale cldirii climati9ateE dac e3ist un sistem de ventilare
ce deserve2te mai mult de ?0X din volumul cldirii =9onei>; celelalte spaii se consider deservite de acela2i sistem; considerat
ca Msistem principalM;
d) %e5itele de ventilare a spaiilor climati9ate; raportate la 1 m de pardoseal util; difer 8ntre ele cu mai mult de 6 ori1
Aceasta condiie nu este aplica5il atunci cCnd u2ile de separare dintre spaiile ventilate sunt supuse unor descBideri frecvente
sau cCnd mai mult de ?0X din aria pardoselii are aceea2i rat de ventilare =numr de scBim5uri orare>1
*iecare 9on termic interioar poate fi caracteri9at de parametri diferii =temperatur> sau scenarii diferite de temperatur
pe durata unei 9ile1 -n ca9ul definirii mai multor 9one; 5ilanul termic se efectuea9 separat pentru fiecare 9on 8n parte1
$paiile neclimati9ate de dimensiuni reduse pot fi incluse 8n cadrul unui spaiu mare climati9at dar 8n acest ca9 tre5uie privite
2i ele ca spaii climati9ate1
%eci9ia cu privire la luarea 8n considerare sau nu a cuplaFului termic dintre 9one depinde de scopul calculului 2i de
comple3itatea cldirii 2i a sistemelor sale1
%ac o cldire este divi9at 8n mai multe 9one; fr cuplaF termic 8ntre 9one; calculul se face utili9Cnd procedura mono9on
pentru fiecare 9on 8n parte 2i presupunCnd frontiere adia5atice 8ntre 9onele adiacente1
%ac nici una dintre cele dou proceduri mai sus enunate =Mmono9onM; respectiv Mmulti9on fr cuplaF termic 8ntre 9oneM>
nu poate fi aplicat; se recurge la procedura de calcul multi9on cu cuplaF termic 8ntre 9one1
II12161612111 Calculul mono9on
%ac se aplic ipote9a de calcul a cldirii formate dintr-o singura 9on; iar 9ona respectiv cuprinde spaii cu temperaturi
prescrise diferite =cu diferene mai mici de 6 N>; temperatura interioar 8n perioada de rcire se scrie ca o medie ponderat
dintre temperaturile interioare din acelea2i 9one JtBeta=F>L cu suprafeele pardoselilor 9onelor F JA=pF>LD

___
\
/ A(p,j) theta(i,j)
' '
j
theta(i) = (2.26)
___
\
/ A(p,j)
' '
j

8n careD
tBeta=i;F> - temperatura prescris a spaiului F 8n perioada de rcire; JWCLE
A=p;F> - aria pardoselii utile a spaiului F; Jm
2
LE
57
%ac se aplic procedura de calcul mono9on iar 9ona respectiv cuprinde spaii cu utili9ri diferite =relativ la surse de
cldur interioare; ore de iluminat; de ventilare; de5ite de ventilare etc1> se va utili9a ca valoare a temperaturii 9onei; o medie
ponderat cu parametrii sta5ilii 8n funcie de utili9are; de acela2i tip cu media ponderat a temperaturilor1
II12161612121 Calculul multi9on; fr cuplaF termic dintre 9one
Pentru calculul multi9on fr cuplaF termic 8ntre 9one; orice transfer termic prin transmisie sau prin transport de aer dintre
9one nu este luat 8n considerare1 %in acest motiv; calculul multi9on fr cuplaF termic repre9int o procedur de aplicare
succesiv a calculului mono9on1 Cu toate acestea; condiiile la limit 2i iniiale pot fi cuplate; de e3emplu; pentru ca9ul 9onelor
deservite de acela2i sistem de rcire sau care au acelea2i surse interioare de cldur1
Pentru 9onele deservite de acela2i sistem de rcire; energia necesar este egal cu suma energiilor necesare calculate
pentru fiecare 9on 8n parte =conform ` 216114>1
Pentru 9onele care nu sunt deservite de acela2i sistem de rcire; energia consumat este egal cu suma energiilor
consumate =utili9ate> calculate pentru fiecare 9on a cldirii 8n parte =conform ` 216114>1
II12161612141 Calculul multi9on; considerCnd cuplaFul termic dintre 9one
Pentru calculul multi9on care consider cuplaFul termic dintre 9one; este luat 8n considerare orice transfer termic prin
transmisie sau prin transport de aer inter9one1
Procedura de calcul pentru acest ca9 este detaliat 8n Ane3a II121A1
II1216171 #ecesarul de energie pentru rcire
II121617111 Procedura de calcul
Aceast procedur este utili9at pentru a o5ine necesarul de energie pentru rcire pentru 8ntreaga cldire sau pentru o 9on
a acesteia; conform urmtoarelor etape de calculD
a) calculul transferului de cldur prin transmisie; conform ` 2161:E
b) calculul transferului de cldur prin ventilare; conform ` 2161?E
c) calculul aporturilor de cldur de la sursele interioare; conform ` 2161@E
d) calculul aporturilor solare; conform ` 216110
e) calculul parametrilor dinamici; conform ` 216111
)) calculul necesarului total de energie pentru rcire <='> conform ` 2161121
II121617121 'elaii generale de calcul
Pentru fiecare 9on a cldirii; necesarul de energie pentru rcire; pentru fiecare lun de calcul se calculea9 conform relaieiD

Q(R) = Q(surse,R) - eta(R) Q(Tr,R) pentru situatia Q(R) > 0, (2.27)

8n careD
- <='> - energia necesar pentru rcirea cldirii; JMHLE
- <=,r;'> - energia total transferat 8ntre cldire 2i mediul e3terior; 8n situaia rcirii cldirilor; JMHLE
- <=surse;'> - energia total furni9at de sursele de cldur; 8n situaia rcirii cldirii; JMHLE
- eta='> - factorul de utili9are a pierderilor de cldur; 8n situaia rciriiE cf1 ` 216111
"5servaie - Pentru simplificarea scrierii; 8n cele ce urmea9 nu se va mai utili9a indicele M'M; caracteristic situaiei de rcire;
toate evalurile fiind fcute pentru aceast situaie1
,ransferul de cldur total dintre cldire 2i mediul adiacent neclimati9at se scrieD

Q(Tr) = Q(T) + Q(V) (2.28)

8n care; pentru fiecare 9on 2i pentru fiecare perioad de calculD
<=,r> - cldura total transferat; JMHLE
<=,> - cldura transferat prin transmisie; v; ` 2161:; JMHLE
<=0> - cldura transferat prin aerul de ventilare; v1 ` 2161?; JMHLE
-n funcie de diferenele de temperatur cu care se calculea9 termenii <=,> 2i <=0> 2i de coeficienii de transfer; =relaiile
2140 2i 2144>; termenul <=,r> poate fi negativ =cldur e3tras din cldire> sau po9itiv =cldur care ptrunde 8n cldire> ve9i fig1
2161
Cldura total de la sursele interioare; <=surse>D

Q(surse) = Q(int) + Q(S) (2.29)

8n careD
<=int> - cldura degaFat de sursele interioare; JMHLE
<=$> - cldura provenit de la soare; JMHL1
$istemele de 8ncl9ire/rcire constituie ele 8nsele surse interioare de cldur; uneori negative =care a5sor5 cldur>1
%eoarece cldura datorat acestor surse; depinde de necesarul de energie al cldirii; tre5uie s se fac un calcul 8n dou
etapeD iniial se evaluea9 necesarul de energie al cldirii fr aceste surse 2i dup aceea se include 2i energia care provine de
la aceste surse1
II1216161 %urat se9onului de rcire
Pentru aceast metod de calcul; durata se9onului de rcire se determin prin numrarea 9ilelor pentru care energia
necesar pentru rcire este mai mare ca 9eroE pentru lunile caracteri9ate de un raport Mpierderi/surse interneM ridicat; se aplic
un factor de corecie Z 11 Metoda este similar celei e3puse la ` 11711112 pentru calculul duratei se9onului de 8ncl9ire1
%urat se9onului de rcire poate fi redus prin aplicarea unor teBnici care conduc la economii de energie pentru rcire =de
e3emplu; prin utili9area ventilrii nocturne>E 8n aceste situaii este necesar evaluarea perioadelor de funcionare ale
58
eventualelor sisteme au3iliare; pstrCnd pentru calculul necesarului de energie; doar perioada de timp 8n care funcionea9
sistemul de rcire de 5a91
II12161:1 ,ransferul de cldura prin transmisie =conducie>
II12161:111 Calculul energiei disipate de cldire prin transmisie
*lu3ul de cldur total prin transmisie este calculat pentru fiecare lun a anului 2i pentru fiecare cldire/9on; cu relaiaD

Q(T) = SUM[k] [H(T,k) - [theta(i) - theta(e,k)]] - t (2.30)

8n careD
P=,;V> - coeficientul de transfer de cldur prin transmisie; al elementului V; ctre spaiul sau 9ona de temperatur tBeta=e;V>;
JK/NLE
tBeta=i> - temperatura interioar a cldirii sau a 9onei; cf1 ` 216112;
tBeta=e;V> - temperatura spaiului; a mediului e3terior sau a 9onei adiacente elementului V;
t - durata de calcul; determinat conform Ane3ei II121A; JMsL1
II12161:121 Coeficienii de transfer termic prin transmisie
0alorile coeficienilor de transfer de cldura prin transmisie; P=,;V> ai elementelor V; se sta5ilesc conform prii I a
Metodologiei1 -n continuare se fac numai cCteva preci9ri importante1
Pentru ferestre; raportul dintre aria tCmplriei 2i aria vitrat tre5uie determinat de asemenea conform prii I a Metodologiei1
Ca o simplificare; se admite utili9area aceluia2i raport pentru toate ferestrele cldirii; de regul 0;4 sau 0;2; valori ce conduc 8n
ca9ul rcirii; la o valoare mai mic a coeficientului glo5al de transfer termic prin fereastr !=*>1
,ransferul de cldur prin transmisie cuprinde atCt transferul prin suprafeele corespun9toare elementelor ce delimitea9
9onele de temperaturi diferite; cCt 2i cel datorat punilor termice punctuale sau liniare1
-n ca9ul unor proprieti termofi9ice diferite ale elementelor de construcie pentru situaiile de 8ncl9ire 2i rcire; tre5uie
considerate valori diferite ale coeficienilor de transmisie pentru fiecare mod 8n parte1 Acest lucru apare evident 8n special 8n
ca9ul ferestrelor cu Falu9ele =sau alte elemente de um5rire> regla5ile pe po9iii de iarn sau de var; 8n ca9ul transferului prin sol
sau ctre spaii puternic vitrate1
-n ca9ul transferului de cldur prin sol; se face o difereniere 8ntre coeficientul de transfer prin transmisie aferent situaiei de
iarn 2i cel corespun9tor situaiei de var; 8ntrucCt ace2ti coeficieni includ atCt efectele de regim staionar =caracteristice
transferului perimetral> cCt 2i pe cele periodice =caracteristice transferului prin suprafa>1
-n calculul coeficientului de transfer termic ctre o 9on adiacent neclimati9at; se utili9ea9 un factor de reducere 5
su5unitar; pentru a ine cont de diferena de temperatur mai redus 8n realitate fa de ca9ul 8n care transferul are loc direct
ctre mediul e3terior1
0aloarea temperaturii tBeta=e;V> se sta5ile2te 8n funcie de urmtoarele situaiiD
- ,ransfer de cldur spre mediul e3teriorD 8n acest ca9 tBeta=e;V> este egal cu temperatura mediului e3terior; determinat
conform ane3ei II121A1
- ,ransfer de cldur ctre o 9on adiacent climati9atD temperatura tBeta=e;V> este egal 8n acest ca9 cu valoarea prescris
a temperaturii din 9ona climati9at1
- ,ransfer de cldur ctre o 9on adiacent neclimati9atD temperatura tBeta=e;V> este egal cu temperatura mediului
e3terior; determinat conform ane3ei II121AE
- ,ransfer de cldur ctre spaii adiacente foarte vitrate =tip ser>D 8n acest ca9; tre5uie urmat aceea2i procedur ca 8n ca9ul
spaiilor adiacente neclimati9ate1
&fectul radiaiei solare asupra temperaturii ce se sta5ile2te 8n interiorul spaiilor foarte vitrate este luat 8n considerare ca parte
din calculul referitor la aporturile solare; de9voltat 8n cadrul capitolului 2161101
- Pentru calculul cu 9one cuplate termic; transferul de cldur ctre spaiile adiacente climati9ate ine cont de o temperatur
tBeta=e;V> egal cu temperatura spaiului=ilor> adiacente; conform ane3ei II121AE
- Pentru calculul cu 9one necuplate termic; transferul de cldur ctre alte 9one climati9ate nu se ia 8n considerareE
- ,ransferul de cldur ctre solD 8n acest ca9; temperatura tBeta=e;V> este egal cu temperatura mediului e3terior; determinat
conform ane3ei II121A1
- ,ransfer de cldur ctre cldirile adiacenteD temperatura tBeta=e;V> repre9int temperatura cldirii adiacente; 5a9at pe
valori care corespund structurii 2i utili9rii acesteia din urm1
II12161:141 &fectul proteciei nocturne
&fectul radiaiei nocturne tre5uie luat 8n considerare mai ales 8n ca9ul ferestrelor proteFate prin dispo9itive e3terioare =o5loane
sau Falu9ele>1 Pentru aceasta; se introduce un factor adimensional sta5ilit 8n funcie de cldura acumulat 8n fereastr; care la
rCndul su; depinde de modul de utili9are a dispo9itivelor de protecieD

U(F,cor) = U(F+p) - f(p) + U(F) [1 - f(p)] (2.31)

8n careD
!=*;cor> - coeficientul glo5al de transfer termic corectat pentru ansam5lul fereastr-protecie JK/m
2
NLE
!=*> - coeficientul glo5al de transfer termic pentru fereastra neproteFat; JK/m
2
NLE
!=*\p> - coeficientul glo5al de transfer termic pentru fereastra\protecie; JK/m
2
NLE
f=p> - factor adimensional funcie de cldura acumulat 8n fereastr 2i de temperatura interioar prescris1
Coeficientul glo5al !=*\p> corespunde perioadei de la apusul $oarelui pCn la ora : dimineaa pentru toate 9ilele 8n care
temperatura e3terioar medie 9ilnic este mai mic de 10WC; iar coeficientul glo5al al ferestrei; considerat neproteFat; este
!=*> la toate orele1
$cenariile =orarele> de 8ncBidere a Falu9elelor sunt 8n general diferite de la o regiune la alta 2i pot fi diferite de asemenea 8n
funcie de tipul de utili9are a cldirii1
II12161:161 $ituaii speciale
$unt necesare metode particulare pentru a calcula influena urmtoarelor elemente de construcie specialeD
59
- Perei solari ventilaiE
- Alte elemente ventilate ale anvelopeiE
- $urse interioare de Foas temperatur1
%ac o surs interioar de cldur cu potenial important; are o temperatur apropiat de temperatura interioar; cantitatea
de cldur transferat aerului interior este puternic dependent de diferena de temperatur dintre temperatura sursei 2i cea a
aerului am5iantE 8n acest ca9; sursa nu tre5uie modelat ca orice surs interioar; ci tre5uie repre9entat 8n cadrul transferului
de cldura prin transmisie1 ,emperatura tBeta=e;V> repre9int 8n acest ca9 temperatura sursei; iar valoarea coeficientului de
transmisie P=t;V> al elementului este egal cu produsul dintre suprafaa e3pus Jm
2
L 2i coeficientul de transfer termic ! JK/m
2
NL1
II12161?1 ,ransferul de cldur prin ventilare
II12161?111 Calculul energiei disipate de cldire prin ventilare
&nergia disipat de cldire prin ventilare; se calculea9 8n fiecare 9on conform relaieiD

Q(V) = SUM[k] [H(V,k) [theta(i) - theta(intr,k)] ] - t (2.32)

8n careD
<=0> - energia total transferat de 9ona 9; prin ventilare; 8n M HE
P=0;V> - coeficientul de transfer prin ventilare datorat aerului refulat 8n 9ona 9; prin elementul V; JK/NLE
tBeta=intr;V> - temperatura de introducere =refulare>; JNLE
tBeta=i> - temperatura interioar a cldirii =9onei> conform ` 216112; JNLE
t - durata de calcul; determinat conform Ane3ei II121A; JMsL1
"5servaie - <=0> se va introduce cu semnul re9ultat din calcul1 0aloarea negativ a flu3ului <=0> indic un aport de cldur
prin aerul de ventilare1
II12161?121 Coeficienii de transfer termic prin ventilare

Valorile coeficientului de transfer pentru ventilare H(V,k) corespunztor elementului k
-
traversat de debitul volumic de aer V(V,k) sunt date n 2.6, n functie de valorile
temperaturii de introducere theta(intr,k) ale acestui debit, pentru una din urmtoarele
situatii:
- ventilare natural inclusiv infiltratii de aer din exterior - n acest caz theta(intr,k)
este egal cu temperatura aerului exterior theta(e) conform Anexei A;
- ventilare natural ce include infiltratii de aer din ncperile adiacente neconditionate
sau din poduri, mansarde sau alte spatii nchise nsorite (sere) n acest caz, theta(intr,k)
este egal cu temperatura echivalent a spatiilor adiacente, conform Anexei A;
- pentru calculul zonelor cuplate, ventilarea include infiltratia de la zonele adiacente -
theta(intr,k) este egal cu temperatura acestor zone, conform Anexei B;
- ventilare provenit de la un sistem de ventilare mecanic - caz n care theta(intr,k) este
egal cu temperatura de introducere a aerului ce intr prin acest tip de sistem, determinat
conform 2.6. Pentru sisteme ce utilizeaz recuperatoare de cldur, conditiile sunt precizate
n continuare.
-
n cazul n care debitul de aer volumic V(V,k) este cunoscut (dat de intrare), coeficientul
de transfer de cldur prin ventilare H(V,k), poate fi calculat pentru fiecare zon a cldirii
si pentru fiecare lun de calcul, conform relatiei:
-
H(V,k) = ro(a) c(a) V(V,k), (2.33)
n care:
V(V,k) - debitul volumic aferent elementului aeraulic k, [m
3
/s], conform 2.6;
ro(a) c(a) - capacitatea caloric a aerului refulat poate fi considerat cu valoarea de 1200
J/m
3
K

II12161?141 $ituaii speciale
-n ca9ul unor proprieti diferite ale aerului 8n funcie de se9on sau de tipul de sistem utili9at 2i scenariul se9onier sau 9ilnic de
funcionare =de e31 Mvar/iarnM; Mventilare de 9i/de noapteM; Mcu recuperarea cldurii/fr recuperarea clduriiM>; tre5uie
considerate valori diferite pentru temperatura de refulare tBeta=intr;V> 2i pentru capacitatea caloric a aerului refulat; conform
strii aerului refulat1
II12161?14111 Ca9ul utili9rii recuperatoarelor de cldur

ntruct prezenta unei unitti de recuperare a cldurii reprezint un element important n
bilantul de cldur al cldirii sau zonei (influenteaz utilizarea aporturilor de la surselor
interioare, supranclzirea zonei etc.), efectul utilizrii recuperrii cldurii asupra
temperaturii aerului introdus trebuie luat n considerare n mod particular n calculul
necesarului de energie pentru rcire. Recuperarea cldurii din aerul evacuat se ia n
considerare prin reducerea debitului de aer real, proportional cu eficienta recuperatorului sau
nlocuind temperatura exterioar cu temperatura aerului introdus, obtinut ca functie de
temperatura zonei si de eficienta recuperatorului.
Pentru a determina datele de intrare n situatia recuperrii cldurii, trebuie tinut cont de
urmtoarele aspecte:
- valorile coeficientului de transfer termic pentru ventilare H(V,k) sau ale debitului de
-
aer volumic refulat V(V,k), ale temperaturii aerului introdus si energia aditional utilizat
n sistem (aferent puterii ventilatoarelor, dezghetului etc.) trebuie s se foloseasc
aceleasi date climatice utilizate pentru toate calculele din aceast metod, conform celor
60
specificate n Anexa II.2.A;
- dac unitatea de recuperare a cldurii nu are un bypass actionat n functie de temperatura
interioar sau n functie de sezon, acest lucru trebuie luat n considerare permanent prin
calculul efectiv al temperaturii de introducere theta(intr,k) rezultat de trecerea aerului
exterior prin recuperator;
- dac unitatea de recuperare a cldurii este oprit sau by-passat pentru a reduce riscul
de nghet al aerului n recuperator, modelul de calcul trebuie s tin cont de acest lucru; de
asemenea, n msura posibilittilor, trebuie s se ia n considerare si eventualele surse de
cldur din aerul exterior ce pot modifica temperatura aerului ce intr n recuperator si
implicit, cea de de iesire din aparat theta(intr,k).

II12161?14121 Ca9ul ventilrii nocturne

Efectul ventilrii nocturne poate fi evaluat astfel:
- debitul volumic mediu suplimentar si factorii de corectie ce tin cont de diferenta de
temperatur, de efectele dinamice si de eficienta sistemului, se calculeaz conform relatiei:
- -
DELTA V(V,k) = c(temp) c(din) c(efic) V(V,extra,k) (2.34)
n care:
-
DELTA V(V,k) termen de debit suplimentar datorat ventilrii nocturne, n m
3
/s;
c(temp) coeficient adimensional ce tine cont de temperatura nocturn n raport cu
temperatura medie pe 24 de ore; n lipsa unor valori bine precizate, se poate lua
c(temp) = 1;
c(din) coeficient adimensional ce tine cont de inertia constructiei; n lipsa unor
valori bine precizate, se poate lua c(din) = 1;
c(efic) coeficient adimensional ce tine cont de eficienta sistemului de ventilare
nocturn; n lipsa unor valori bine precizate, se poate lua cefic = 1;
-
V(V,extra,k) debitul suplimentar datorat ventilrii nocturne, n m
3
/s;
- n timpul perioadei de rcire, trebuie precizate ca date suplimentare de intrare,
scenariile de functionare "zilnic" si "sptmnal" ale sistemului de ventilare nocturn, ca si
debitul volumic de aer suplimentar.
Acest debit suplimentar poate fi calculat n functie de tipul cldirii, climat, expunere la
-
vnt, utilizare etc. Debitul de aer nocturn suplimentar V(V,extra,k) trebuie nsumat la debitul
-
diurn V(V,k) pe perioada de noapte, adic ntre orele 23 pm si 7 am, pentru toate zilele
corespunztoare perioadei de rcire.
Sunt posibile scenarii diferite de functionare n raport cu cel prezentat. Ele pot diferi
functie de ziua sptmnii, de zilele de weekend si de tipul de utilizare al cldirii. Un
exemplu n acest sens este redat n Anexa II.2.D

II12161?14141 Alte situaii speciale
$unt necesare metode de calcul speciale atunci cCnd sunt 8ntClnite urmtoarele situaiiD
- perei solari ventilaiE
- alte elemente de anvelop cu strat de aer ventilatE
- pompe de cldura ce utili9ea9 aerul evacuat ca surs termicE dac de5itul de aer necesar funcionrii corecte a pompei de
cldur este mai mare ca de5itul ce ar fi tre5uit introdus 8n calcul ca dat de intrare; tre5uie utili9at valoarea ma3im dintre
cele dou de5ite1
II12161@1 %egaFri de cldur de la surse interioare
II12161@111 Calculul energiei disipate de sursele interioare de cldur
$ursele de cldur interioare; inclusiv cele cu contri5uii negative la 5ilanul termic; constau din orice tip de cldur degaFat
la interiorul spaiului condiionat; =altele decCt cldura introdus controlat pentru 8ncl9irea 2i rcirea acestui spaiu sau cea
utili9at pentru prepararea apei calde de consum>1
Aceste surse de cldur includD
- cldura meta5olic degaFat de ocupanii spaiuluiE
- cldura degaFat de aparate electrice aflate 8n 8ncpere 2i de corpurile de iluminatE
- cldura degaFat sau a5sor5it datorit curgerii apei calde 2i reci prin instalaiile ce str5at 8ncperea; inclusiv cele de
canali9areE
- cldura disipat sau a5sor5it de instalaiile de ventilare; 8ncl9ire sau rcire; 8n afara celei introduse controlat pentru
climati9area spaiului respectivE
- cldura ce re9ult =sau care este a5sor5it> din procesele teBnologice desf2urate 8n 8ncpere sau din prepararea Branei1
&nergia total disipat de sursele de cldur; 8n situaia rcirii cldirii; 8ntr-o 9on a acesteia; <=surse;'> se calculea9 cu
relaiaD
=Pentru simplificarea scrierii; 8n cele ce urmea9; nu se va mai folosi indicele M'M corespun9tor rcirii>

___ ___
\ \
Q(surse) = / Q(surse,k) + / 1 - b(l) - Q(surse,nc,l) (2.35)
' '
k l
n care:
61
Q(surse,k) = I(surse,med,k) t
Q(surse,nc,l) = I(surse,med,nc,l) t

undeD
<=surse> - energia furni9at de sursele interioare de cldur 8n timpul lunii considerate; JMHLE
<=surse;V> - energia furni9at de sursa V 8n spaiul climati9at; 8n timpul se9onului sau lunii considerate; JMHLE
<=surse;nc;l> - energia furni9at de sursa interioar l dintr-un spaiu adiacent neclimati9at; 8n timpul se9onului sau lunii
considerate; JMHLE
5=l> - factor de reducere al efectului sursei interioare l din spaiul adiacent neclimati9atE
R=surse;med;V> - flu3ul de cldur mediu degaFat de sursa interioar V; o5inut pe 5a9a datelor definite la ` 2161@12; JKLE
R=surse;med;nc;l> - flu3ul de cldur mediu degaFat de sursa interioar l; aflat 8n spaiul adiacent neclimati9at; o5inut pe
5a9a datelor definite 8n ` 2161@12; JKLE
t - durat perioadei de calcul =lun sau se9on>; conform Ane3ei II121A; JMsLE
!n spaiu adiacent neclimati9at repre9int un spaiu neclimati9at aflat 8n afar conturului ce delimitea9 spaiul pentru care se
calculea9 necesarul de energie pentru rcire1 -n ca9ul unui spaiu neclimati9at adiacent mai multor 9one climati9ate; valoarea
flu3ului de cldur <=surse;med;nc;l> cedat spaiului climati9at datorit sursei l; tre5uie divi9at pentru fiecare 9on climati9at
8n parte1
II12161@121 *lu3ul de cldur mediu degaFat de sursele interioare
Pentru calcularea degaFrilor de cldur de la sursele interioare; se fac urmtoarele preci9riD
- o parte din cldura degaFat de sursele interioare; poate fi recuperat fie 8n cldire; fie cBiar 8n sistemul care se calculea9;
fie 8n alt sistemE 8n cele ce urmea9 se consider numai cldura recuperat 8n cldireE
- pentru simplificare; cantitile mici de cldur disipate 8n sistem 2i recuperate 8n cldire pot fi ignorate 8n calculul necesarului
de energie pentru rcire; putCnd fi evaluate 8n cadrul calculului performanei energetice glo5ale a sistemului; prin introducerea
unor factori de corecieE
- o surs rece; ce contri5uie la eliminarea unei cantiti de cldur din 9ona de calcul tre5uie tratat ca o surs o5i2nuit; dar
de semn opus =negativ>E
- dac o surs cald de mrime important are o temperatur apropiat de cea a mediului am5iant interior; flu3ul de cldur
degaFat depinde 8n mod esenial de diferena de temperatur dintre surs 2i mediuE 8n acest ca9; acest flu3 va fi luat 8n
considerare ca transfer de cldur prin transmisie; =cf1 ` 2161:161>
Cu aceste o5servaii; flu3ul total de cldur datorat surselor interioare se scrieD

I(surse) = I(oc) + I(ap,e) + I(il) + I(acm+c) + I(i,r,V) + I(proc) (2.36)

8n careD
R=surse> - flu3ul de cldur total datorat surselor interioare; cedat 8ncperii climati9ate; JKLE
R=oc> - flu3ul de cldur cedat de ocupani; cf1 ` 2161@12111; JKLE
R=ap;e> - flu3ul de cldur cedat de aparatura electric; cf1 ` 2161@12111; JKLE
R=il> - flu3ul de cldur cedat de iluminat; cf1 ` 2161@12121; JKLE
R=acm\c> - flu3ul de cldur cedat de instalaiile de ap cald menaFer 2i canali9are; cf1 ` 2161@1214 2i cap1 4; JKLE
R=i;r;0> - flu3ul de cldur cedat de instalaiile de 8ncl9ire; rcire 2i ventilare; cf1 ` 2161@12161; JKLE
R=proc> - flu3ul de cldur cedat de procese teBnologice 2i prepararea Branei; cf1 ` 2161@12171; JKLE
II12161@12111 Cldura meta5olic degaFat de ocupani 2i cldura de la aparatura electric
0alorile orare 2i sptmCnale ale flu3ului de cldur cedat de ocupani 2i de aparatura electric aflat 8n 8ncpere tre5uie
determinate 8n funcie de tipul 2i gradul de ocupare al cldirii; de modul de utili9are a cldirii; 2i de scopul calculului1
-n a5sena altor valori; pot fi utili9ate datele din Ane3a II121%; 8n care e3ist informaii detaliate pentru cldiri re9ideniale 2i din
domeniul teriar; cCt 2i valori glo5ale pentru un anumit numr de utili9ri ale cldirilor1
II12161@12121 Cldura degaFat de la iluminatul artificial
0aloarea flu3ului de cldur degaFat de la iluminat R=il> este suma dintreD
- flu3ul de cldur cedat de corpurile de iluminat 2i
- flu3ul de cldur degaFat de alte aparate de iluminat pre9ente 8n 8ncpere 2i care nu fac parte din prima categorieD corpuri de
iluminat decorative; iluminat de siguran; lmpi speciale; 8ngropate etc1 Pentru toate aceste dispo9itive; tre5uie utili9ate valorile
e3istente 8n documentaia de specialitate; 8n funcie de utili9area cldirii 2i scopul calculului1
"5servaieD *lu3ul de cldur nu cuprinde cldura evacuat direct prin sistemul de ventilare utili9at pentru evacuarea cldurii
de la corpurile de iluminat =dac este utili9at un astfel de sistem>1
II12161@12141 Cldura degaFat de la instalaiile de ap cald; ap rece 2i canali9are
*lu3ul de cldur cedat/primit de instalaiile de ap rece; ap cald de consum 2i canali9are ctre/de la 8ncperea climati9at;
se scrie conform relaieiD

I(acm+c) + I(acm,circ) + I(acm,necirc) + I(ar+c) (2.37)

8n careD
R=acm;circ> G fi=acm;circ> O =acm;circ>
62
undeD
R=acm\c> - flu3ul de cldur cedat/primit de instalaiile de apa rece; apa cald de consum 2i canali9are; JKLE
R=acm;circ> - flu3 de cldur datorat apei calde din sistemul de circulaie permanent; JKLE
R=acm;necirc> - flu3ul de cldur datorat apei calde de consum 8n afar sistemului de circulaie; JKLE
R=ar\c> - flu3ul de cldur datorat circulaiei apei reci 2i canali9rii interioare; JKLE
fi=acm;circ> - flu3ul de cldur unitar cedat de instalaia de ap cald de consum; JK/mLE
=acm;circ> - lungimea conductelor din sistemul de circulaie a apei calde menaFere din 9ona de cldire considerat; JmL1
0aloarea flu3ului de cldur unitar fi=acm;circ> precum 2i flu3ul de cldur datorat apei calde de consum 8n afar sistemului
de circulaie; R=acm;necirc> precum 2i flu3ul de cldur datorat circulaiei apei reci 2i canali9rii interioare; R=ar\c> se determin
conform capitolului 41 %ac se aprecia9 ca fiind neimportante 8n raport cu alte flu3uri de cldur; ele pot fi negliFate1
II12161@12161 Cldura disipat sau a5sor5it de la sistemele de 8ncl9ire; rcire 2i ventilare
*lu3ul de cldur disipat de la sistemele de 8ncl9ire; rcire 2i ventilare se scrieD

I(I,R,V) = I(I) + I(R) + I(V) (2.38)

8n careD
R=I;';0> - flu3ul de cldur total; disipat de la sistemele de 8ncl9ire; rcire 2i ventilare
R=I> - flu3 de cldur de la sistemul de 8ncl9ire din spaiul climati9at; JKLE
R='> - flu3 de cldur de la sistemul de rcire din spaiul climati9at; JKLE
R=0> - flu3 de cldur de la sistemul de ventilare din spaiul climati9at; JKLE
"5servaii pentru 8ncl9ireD
0aloarea flu3ului de cldur de la sistemul de 8ncl9ire R=I> se refer la disiparea de cldur 8n 9ona considerat; provenit
de la surse de energie au3iliar =pompe; ventilatoare 2i componente electronice>; precum 2i la cldura disipat 8n procesele de
emisie; circulaie; distri5uie 2i 8nmaga9inare a cldurii din sistemul de 8ncl9ire1 Aceste date tre5uie considerate; fie ca medii
lunare; fie ca o medie pe 8ntreg se9onul de 8ncl9ire1
"5servaii pentru sistemul de rcireD
0aloarea flu3ului de cldur provenit de la sistemul de rcire R='> se refer la sursele de energie au3iliar =pompe;
ventilatoare 2i componente electronice> din 9ona considerat precum 2i la cldura disipat 8n procesele de emisie; circulaie;
distri5uie 2i stocare din sistemul de rcire1 Pentru aceast metod; aceste date tre5uie o5inute ca valori medii lunare1
"5servaii pentru ventilareD
0aloarea flu3ului de cldur transferat de la sistemul de ventilare; R=0> se refer la cldura disipat 8n 9ona de calcul de
ctre sistemul de ventilare1 Cldura disipat datorit aerului care este introdus 8n 9ona respectiv; tre5uie luat 8n considerare
printr-o cre2tere a temperaturii de introducere 2i de aceea nu tre5uie considerate ca o surs interioar 8n sine1
Cldura de la sistemul de ventilare care nu conduce la cre2terea temperaturii aerului introdus; include de e3emplu cldura
disipat de motoarele ventilatoarelor plasate 8n afara curentului de aer 2i de ventilatoarele locale care 5rasea9 aerul1
"5servaieD 8nainte de a calcula cldura disipat sau a5sor5it de la sistemele de 8ncl9ire sau rcire; este de multe ori
nevoie de a calcula necesarul de energie de 8ncl9ire sau rcire fr a lua 8n calcul aceste surse poteniale1
II12161@12171 Cldura degaFat de la procese teBnologice 2i prepararea Branei
*lu3ul de cldur transferat ctre sau de la 8ncpere ce re9ult din procese teBnologice sau de preparare a Branei - R=proc> -
depinde de tipul de utili9are a cldirii 2i de scopul calculului 2i poate fi determinat pe 5a9a documentaiei de specialitate1
II12161101 Aporturi de cldur solare
II1216110111 Calculul aporturilor solare totale
Aporturile de cldur solare sunt funcie de radiaia solar la nivelul localitii 8n care se afl cldirea; de orientarea
suprafeelor receptoare; de coeficienii lor de transmitere; a5sor5ie 2i refle3ie a radiaiei solare; precum 2i de caracteristicile de
transfer ale acestor suprafee1 Pentru a lua 8n considerare aria 2i caracteristicile suprafeei de captare a radiaiei solare; precum
2i efectul um5ririi acesteia se introduce 8n calcule mrimea denumit arie de captare efectiv1
Astfel; energia total ptruns 8n interior; 8ntr-o 9on a cldirii; datorit radiaiei solare =aportul solar> se calculea9 cu relaiaD

___
\
Q(s) = Q(s,c) + / [1-b(j)] Q(s,nc,j) (2.39)
' '
j
n care:
___
\
Q(s,c) = / I(s,k) F(su,k) A(s,k) si
' '
k
___
\
Q(s,nc,j) = / I(s,j) F(su,j) A(s,j)
' 'nc
j

undeD
63
<=s> - energia solar total ptruns 8n 9ona de calcul climati9at; pentru luna considerat; datorat aporturilor solare ale
9onei de calcul 2i de la 9onele adiacente =neclimati9ate>; JMHLE
<=s;c> - energia solar ptruns 8n 9ona de calcul; prin elementele perimetrale e3terioare ale cldirii; pentru luna considerat;
JMHLE
<=s;nc;F> - energia solar ptruns 8n 9ona de calcul pentru luna considerat; datorat aporturilor solare din 9ona adiacent
MFM; neclimati9at; JMHLE
5=F> - factor de reducere a aporturilor de la spaiul neclimati9at F;
*=su;V> - factor de reducere a aporturilor solare datorit um5ririi prin elemente e3terioare; a ariei de captare efectiv
corespun9toare suprafeei V;
A=s;V> - aria de captare efectiv a suprafeei V; pentru o orientare 2i un ungBi de 8nclinare dat; 8n 9ona considerat;
determinat conform ` 2161101211 =pentru suprafee vitrate>; 2i ` 2161101212 =pentru elemente de anvelop opace>;
A=s;F> - aceea2i interpretare ca la A=s;V>; pentru aporturi solare ctre spaiul adiacent/neclimati9at; Jm
2
LE
I=s;V> - radiaia solar total integrat pe perioada de calcul; egal cu energia solar captat de 1 m
2
al suprafeei V; pentru o
orientare 2i 8nclinare dat a acesteia; ce se determina conform Ane3ei A; JMH/m
2
LE
I=s;F> - aceea2i interpretare ca la I=s;V>; pentru aporturi solare ctre spaiul adiacent F neclimati9at; Jm
2
LE
$e ia 8n considerare 8n calcul un factor su5unitar *=su> denumit factor de reducere al aporturilor solare datorat um5ririi
e3terioare1 Acest factor repre9int reducerea flu3ului de cldur solar ptruns 8n 8ncperea climati9at datorit pre9entei unor
elemente de um5rire permanente cum ar fiD
- cldiri 8nvecinateE
- forme de relief 8nvecinate =dealuri; copaci etc1>E
- elemente de construcie e3terioare ale cldirii =corni2e; aticuri; 5alcoane etc1>E
- retragerea ferestrei fa de planul e3terior al peretelui1
*actorul *=su> se e3prim prin relaiaD
*=su> G I=su>/I=s>
8n careD
*=su> - factor de reducere al aporturilor solare datorat um5ririi e3terioare
I=su> - radiaia total primit de planul captator 8n pre9ena elementelor de um5rire e3terioare; integrat pe perioada de calcul;
JMH/m
2
LE
I=s> - radiaia total primit de planul captator 8n condiiile lipsei oricrui element de um5rire e3terior; integrat pe perioada de
calcul; JMH/m
2
LE
'adiaia solar direct este singura component redus de o5stacolelor ce produc um5raE radiaia difu9 2i cea reflectat de
sol rmCn nescBim5ate1 Aceasta este ecBivalent cu un o5stacol care; prin refle3ie; produce aceea2i radiaie ca cea
o5strucionat1
II1216110121 Arii de captare efective a radiaiei solare
Ariile de captare a radiaiei solare se determin pentru toate tipurile de elemente perimetrale ale unei cldiri; care captea9
radiaia solar =suprafee vitrate e3terioare; elemente opace e3terioare; perei 2i plan2ee interioare din spaii tip ser; precum 2i
perei aflai 8n spatele unor elemente de acoperire sau i9olaii transparente1 Caracteristicile de captare ale acestor suprafee
depind de climatul local 2i de factori dependeni de perioada de calcul; cum ar fi po9iia soarelui sau raportul dintre radiaia
direct 2i difu9; 8n consecin; tre5uie alese valori medii adecvate scopului urmrit =8ncl9ire; rcire sau verificarea confortului
termic de var>1
II121611012111 Aria de captare efectiv a radiaiei solare pentru elemente vitrate
Aria de captare efectiv a unui element de anvelopa vitrat se calculea9 cu relaiaD

A(S,F) = F(u) tau [1 - F(t)] A(F) (2.41)

8n careD
A=*> - aria total a elementului vitrat; inclusiv rama; Jm
2
LE
*=t> - factor de tCmplrie =de reducere a suprafeei ferestrei>; egal cu raportul dintre aria ramei 2i aria total a geamuluiE
*=u> - factor de um5rire al ferestrei datorat dispo9itivelor de um5rire mo5ile; cu care aceasta este prev9utE
tau - factor de transmisie =transmitana> a energiei solare prin elementul vitrat
'elativ la factorul de tCmplrie; pentru fiecare fereastr; ponderea ramei din aria efectiv de captare a ferestrei tre5uie
determinat conform specificaiilor teBnice ale ferestrelor1 Ca o alternativ; se poate utili9a o pondere fi3 a ramei pentru
8ntreaga cldire *=t> G 0;21
,ransmitana elementului vitrat repre9int media temporal a raportului dintre energia solar transmis prin elementul vitrat
neum5rit 2i energia solar incidena1 ,ransmitana ma3im se o5ine la inciden normal a radiaiei solare =ungBi de inciden
9ero> 2i scade odat cu cre2terea ungBiului de inciden1 Pentru a modela acest fenomen; se introduce un factor de corecie a
transmitanei 8n funcie de ungBiul de inciden; folosind relaiaD

tau = F(tau) tau(n) (2.42)

8n careD
*=tau> - factor de corecie a transmitanei
tau=n> - transmitana la inciden normal a radiaiei solare
64
Partea I a metodologiei sta5ile2te metodele de calcul pentru determinarea transmitanei totale a suprafeelor vitrate ecBipate
cu dispo9itive de protecie solar1
'educerea aporturilor solare prin utili9area elementelor de um5rire mo5ile; se ia 8n considerare prin factorul de reducere a
aporturilor; care se calculea9 cu relaiaD


F(u) = [1 - f(u)] tau + f(u) tau(u) /tau (2.43)
' '

8n careD
*=u> - *actorul de reducere a aporturilor solare datorat elementelor de um5rire mo5ileE
tau - transmitana total a ferestrei; 8n situaia 8n care elementele de um5rire mo5ile nu sunt utili9ateE
tau=u> - transmitana total a ferestrei; 8n situaia 8n care sunt utili9ate elementele de um5rire mo5ileE
f=u> - factor de corecie 8n funcie de durat de utili9are a elementelor de um5rire mo5ile1
*actorul f=u> se determin pe 5a9a unor a2a cum este artat 8n Ane3a II121%1
!m5rirea elementelor vitrate tre5uie luat 8n calcul atunci cCnd radiaia solar inciden pe suprafa elementului la ora de
calcul dep2e2te 400 K/m
2
2i negliFat dac radiaia este inferioar acestei valori de prag1
Ca o alternativ la aceast ipote9; este posi5il definirea unor alte valori de prag la nivel naional; difereniate 8n funcie de
de tipul de control solar e3istent; cum ar fiD
- fr nici un fel de control solarE
- control manual al elementelor de um5rire mo5ileE
- control automat motori9at al acestor elementeE
- control automat inteligent al elementelor mo5ile
II121611012121 Aria de captare efectiv a radiaiei solare pentru elemente opace
Pentru situaiile de rcire vara sau a determinrii condiiilor de confort de var; aporturile solare prin elementele opace nu pot
fi negliFate1 Pe de alta parte; dac pierderile de cldura prin radiaie =ctre 5olta cereasc> sunt estimate ca importante;
pierderile prin transmisie pot fi intensificate 8n acela2i timp; fapt modelat prin introducerea unui factor de corecie al efectului
aporturilor solare asupra 9onei climati9ate1
Aria de captare efectiv a unui element opac de anvelop =perete; teras> A=s;p> =m
2
) se calculea9 cu formulaD

A(s,p) = F(cer) alpha(p) R(p,se) U(p) A(p) (2.44)

8n careD
*=cer> - factor de corecie ce ine cont de scBim5ul de cldur prin radiaie al peretelui ctre 5olta cereasc; Jm
2
N/KLE
alpBa=p> - coeficient de a5sor5ie a radiaiei solare de ctre elementul opac consideratE
A=p> - aria totala a peretelui considerat de calcul; Jm
2
LE
'=p;se> - re9istena termic a elementului e3terior opac; determinat conform Partea I a Metodologiei; Jm
2
N/KLE
!=p> - coeficientul glo5al de transfer termic al peretelui; determinat conform Partea I a Metodologiei; JK/m
2
L1
*actorul de corecie *=cer> se calculea9 cu relaiaD

1 - fi(cer) t
F(cer) = (2.45)
alpha(p) I(s,p)

8n careD
fi=cer> - flu3ul de cldur unitar datorat transferului de cldur prin radiaie ctre 5olta cereasc; JK/m
2
LE
I=s;p> - radiaia solar total integrat =energia solar> la nivelul elementului opac; JM H/m
2
LE
t - perioada de calcul; JMsLE
*lu3ul de cldura unitar transferat prin radiaie ctre 5olta cereasc se srie su5 formaD

fi(cer) = F(f) h(r,e) DELTA [theta(e-cer)] (2.46)

8n careD
*=f> - factor de form dintre elementul opac 2i 5olta cereasc =1 pentru teras ori9ontal descBis; nemascat de vreun
element constructiv; 0;7 pentru un perete e3terior nemascat>E
B=r;e> - coeficient de transfer de cldur prin radiaie la e3terior; JK/m
2
NLE
%&,A JtBeta=e-cer>L - diferena medie de temperatur dintre aerul e3terior 2i temperatura aparent a 5olii cere2ti; JWCLE
Coeficientul de transfer de cldur prin radiaie la e3terior B=r;e> poate fi apro3imat prin relaiaD

h(r,e) = 4 epsilon sigma [theta(se) + 273]
3
(2.47)

undeD
epsilon - emisivitatea suprafeei e3terioare a pereteluiE
sigma - constanta $tefan-Aolt9mann; egal cu 7;6: O 10-
?
K/=m
2
N
4
)E
tBeta=se> - media aritmetic dintre temperatura suprafeei e3terioare a peretelui 2i temperatura 5olii cere2ti; JWCLE
65
a o prim apro3imare; B=r;e> poate fi luat egal cu 7 K/m
2
N; valoare ce corespunde la o temperatur medie a suprafeei
e3terioare de 10WC1
Atunci cCnd temperatura 5olii cere2ti nu este disponi5il 8n 5a9ele de date climatice; pentru condiiile 'omCniei; diferena
medie de temperatur %&,A JtBeta=e-cer>L va fi luat egal cu 11WN1
II121611012141 Aporturi de cldur solare 8n 8ncperi puternic vitrate =sVS-domuri>
Ariile de captare efectiv a radiaiei solare 8n 8ncperile cu grad mare de vitrare =sVS-domuri> nu pot fi calculate 8n acela2i mod
ca pentru ferestrele o5i2nuiteE modul de calcul al aporturilor solare prin aceste elemente va fi descris de modele detaliate1
II12161111 Calculul parametrilor dinamici
II1216111111 Calculul factorului de utili9are a pierderilor de cldur
-n metoda de calcul lunar; efectele dinamice sunt luate 8n considerare prin introducerea unui unui factor de utili9are a
pierderilor de cldur 8n situaia rcirii1 &fectul ineriei termice a cldirii 8n ca9ul rcirii intermitente sau opririi furni9rii frigului
este luat 8n considerare prin introducerea unei aFustri =corecii> a temperaturii interioare prescrise sau a unei corecii aplicate
necesarului de energie pentru rcireE aceste aspecte sunt descrise 8n ` 2161121
*actorul de utili9are a pierderilor de cldur este funcie de raportul dintre pierderile 2i aporturile de cldur 2i de ineria
termic a cldirii; conform urmtoarelor relaiiD
#otCndD
lam5da='> - raportul dintre pierderile 2i aporturile de cldur 8n situaia rcirii;

alpha(R)
1 - lambda
R
eta(Tr,R) = (2.48)
alpha(R) + 1
1 - lambda
R

- dac lam5da='> G 0 atunci eta=,r;'> G JalpBa='>L/JalpBa='> \ 1L
- dac lam5da='> Z 0 atunci eta=,r;'> G 1
8n care; pentru fiecare lun 2i pentru fiecare 9on consideratD
eta=,r;'> - factorul de utili9are a pierderilor de cldur 8n situaia rciriiE
lam5da='> - raportul dintre aporturile 2i pierderile de cldura ale 9onei 8n perioada de rcireE

Q(surse,R)
gamma(R) = (2.49)
Q(t,R)

<=surse;'> - aporturile de cldura totale pentru rcire; determinate cf ` 2161712; JMHLE
<=,r;'> - energia total transferat 8ntre cldire 2i mediul e3terior; 8n situaia rcirii cldirilor; JMHL cf1 ` 2161712E
alpBa='> - parametru numeric adimensional ce depinde de constanta de timp a cldirii pentru rcire tau=r> care se calculea9
cu relaiaD

tau(R)
alpha(R) = alpha(0R) + (2.50)
tau(0R)

undeD
alpBa=0'> - parametru numeric de referin; determinat conform ta5elului 21@E
tau='> - constant de timp pentru rcire; determinat conform 12121114; 8n oreE
tau=0'> - constant de timp de referin pentru rcire; determinat conform ta5elului 21@1
,a5elul 21@D 0alorile parametrului numeric alpBa=0'>
2i ale constantei de timp de referin tau=0'>

Tipul de cldire referitor la functionarea sistemului de rcire alpha(0R) tau(0R)


[ore]

I Cldiri rcite continuu (mai mult de 12 ore pe zi): cldiri


rezidentiale, hoteluri, spitale, locuinte
- metoda lunar 1,0 15
- metoda sezonier 0,8 30

II Cldiri rcite numai pe parcursul zilei (mai putin de 12


ore/zi): scoli, birouri, sli de spectacole, magazine 1,0 15
+++
Valorile lui alpha(0R) si tau(0R) pot fi furnizate si la nivel national.
''

-n figura 217 este repre9entat variaia factorului de utili9are eta=t'> pentru o perioad de calcul lunar 2i pentru diverse
constante de timp ale cldirilor din clasa I1
66
#",.D *actorul de utili9are a pierderilor de cldur pentru rcire se define2te independent de caracteristicile sistemului de
rcire; presupunCnd un control perfect al temperaturii 2i fle3i5ilitate optim a controlului1 !n sistem de rcire ce rspunde lent 2i
un control imperfect al temperaturii interioare poate afecta utili9area optim a pierderilor1

ig!"a 2.5
#omogram pentru determinarea factorului de utili9are a pierderilor
pentru rcire eta=t'> pentru constante de timp tau='>D ?; 26; 6? ore;
o sptmCn 2i infinit; vala5ile pentru perioade de calcul lunare
2i cldiri rcite continuu =cldiri tip I>1
II1216111121 Constanta de timp a cldirii pentru rcire
Constanta de timp a cldirii pentru modul de rcire tau='> caracteri9ea9 ineria termic cldirii/9onei 8n timpul perioadei de
rcire1 $e calculea9 cu relaiaD

C(m)/3,6
tau(R) = (2.51)
H(T)

undeD
tau='> - constanta de timp a cldirii pentru modul de rcire; JoreLE
C=m> - capacitatea termic a cldirii; JVH/NLE
P=,> - coeficient de transfer de cldur prin transmisie ale cldirii; 8n modul de rcire; calculat conform ` 2161:; JK/NLE
0alori convenionale ale constantei de timp pentru diverse tipuri de cldiri pot fi calculate pentru tipuri de cldiri repre9entative
construite1 0alori curente sunt date 8n partea I a Metodologiei1
Capacitatea termic intern a cldirii sau a unei 9one; C=m> se o5ine prin 8nsumarea capacitilor termice ale tuturor
elementelor de construcii aflate 8n contact cu aerul interior al 9onei luate 8n considerare

___ ___ ___
\ \ \
C(m) = / X(j) A(j) = / / ro(ij) c(ij) d(ij) A(j) (2.52)

j j i

8n careD
C=m> - capacitatea termic intern a cldirii; JVH/NLE
_=F> - capacitatea termic intern a elementului interior F; JVH/=m
2
N>LE
A=F> - aria elementului F; Jm
2
LE
ro=iF> - densitatea materialului din stratul i al elementului F; JVg/m
4
LE
c=iF> - cldura specifica a materialului din stratul i al elementului F; JVH/=VgN>LE
d=iF> - grosimea stratului i al elementului F; JmLE
$uma este reali9at pentru toate straturile aceluia2i element de perete; 8ncepCnd dinspre suprafaa interioar 2i pCn la
primul strat i9olant1 (rosimea ma3im luat 8n calculul capacitii termice interioare este valoarea minim dintre cea dat 8n
ta5elul 2110 2i Fumtate din grosimea peretelui1
,a5elul 2110 (rosimea ma3im considerat 8n calculul
capacitii termice interioare

Aplicatie Grosime maxim


[m]

67
Determinarea factorului de utilizare pentru nclzire sau rcire 0,10
Efectul nclzirii sau rcirii intermitente 0,03
'+'

II12161121 Condiii interioare de calcul
II1216112111 Ca9ul funcionrii 8n regim continu
Pentru rcirea continu a cldirii pe toat perioada se9onului de rcire; tre5uie utili9at ca temperatur interioar;
temperatura prescris tBeta=i> =8n grade Celsius>1
II1216112121 Ca9ul rcirii 8n regim intermitent
%atorit variaiei diurne a parametrilor climatici 8n perioada de var 2i a ineriei termice a cldirii; funcionarea unui termostat
programat pentru funcionare de 9i/noapte sau pornit/oprit are un efect mai mic asupra necesarului de rcire decCt ar avea pe
perioada de iarn; asupra necesarului de 8ncl9ire1 Acest fapt conduce la diferene importante 8n procedurile de calcul pentru
modul de rcire1
&nergia necesar pentru rcire 8n ca9ul rcirii intermitente se calculea9 cu relaiaD

Q(R,int erm) = a(R,int erm) Q(R) + [1 - a(R,int erm)] Q(R,tot,int erm) (2.53)

undeD
<=';int erm> - energia necesar pentru rcire inCnd cont de efectul intermitenei; JMHLE
<='> - energia necesar pentru rcire; calculat conform ` 21617121 presupunCnd c pentru toate 9ilele lunii; controlul 2i
setarea termostatului de am5ian corespunde unei situaii de rcire 8n regim continu; JMHLE
<=';tot;int erm> - energia necesar pentru rcire; calculat conform ` 21617; presupunCnd c pentru toate 9ilele lunii; controlul
2i setarea termostatului de am5ient corespund perioadei de intermiten; JMHLE
a=';int erm> - factor adimensional de corecie pentru rcirea intermitent; determinat cu relaiaD

tau(0R) 1
a(R,int erm) = 1 - b(R,int erm) [1 - f(R,N)] (2.54)
' tau(R) ' ' lambda(R) '

avCnd ca valoare minimaD a=';int erm> G f=';#>
8n careD
f=';#> - factor repre9entCnd raportul dintre numrul de 9ile din sptmCn cu rcire normal 2i numrul de 9ile dintr-o
sptmCn =e31 7/:>E
5=';int erm> - factor de corelaie empiric cu valoare constant 5=';int erm> G 4E
tau='> - constanta de timp pentru rcire; determinat conform ` 2161111 JoreLD
tau=0'> - constanta de timp de referin pentru rcire; determinat conform ` 2161111; JoreLE
lam5da='> - raportul dintre aporturile 2i pierderile de cldur ale cldirii =9onei> 8n modul de rcire; determinat conform `
2161111
#",A 1D *actorul de corecie a=';int erm> ine cont de faptul c impactul intermitenei de funcionare a sistemului de rcire
asupra necesarului de energie este funcie de lungimea perioadei de intermiten; de raportul dintre aporturile 2i pierderile de
cldur 2i de ineria termic a cldirii - a se vedea figura 2161

ig!"a 2.6
#omogram de alegere a factorului de corecie a=';int erm>
pentru rcirea intermitentD 1 - cldiri cu inerie mareE 2 - cldiri
cu inerie mic
II1216112141 Ca9ul rcirii cu perioade mari de 8ntrerupere a funcionrii
-n anumite cldiri cum ar fi 2colile; perioadele de vacan 8n timpul se9onului de rcire conduc la o reducere important a
necesarului de frig1
#ecesarul de frig 8n timpul perioadei de vacan se calculea9 astfelD
- pentru luna ce include o perioad de vacana; calculul se face difereniatD a> pentru perioada de rcire normalD 2i 5> pentru
perioada de vacanD
- se interpolea9 liniar re9ultatele o5inute inCnd cont de raportul dintre perioada de timp de vacan 2i perioada de timp
normal; utili9Cnd urmtoarea relaieD
68

Q(R,vac) = f(R,N) Q(R) + [1 - f(R,N)] Q(R,tot,vac) (2.55)

undeD
<=';vac> - necesarul de energie pentru rcire ce ine cont de perioadele de vacan; JMHLE
<='> - necesarul de energic pentru rcire calculat conform ` 21617; presupunCnd ca pentru toate 9ilele lunii; setrile 2i
controlul termostatului de am5ian sunt cele corespun9toare perioadei normale; JMHLD
<=';tot;vac> - necesarul de energie pentru rcire calculat conform ` 21617; presupunCnd c pentru toate 9ilele lunii; setrile 2i
controlul termostatului de am5ian sunt cele corespun9toare perioadei de vacan; JMHLD
f=';#> - factor repre9entCnd numrul de 9ile din luna cu rcire normal; raportate la numrul total de 9ile al perioadei =e31
10/41>E
"5s1 Metoda nu este aplica5il pentru ca9uri comple3e1
II12161141 &nergia utili9at =consumat> anual pentru rcirea cldirilor
II1216114111 #ecesarul de energie anual pentru rcire; pentru fiecare 9on
#ecesarul anual de energie pentru rcire; pentru o 9on de cldire dat; se calculea9 8nsumCnd necesarul de energie pe
perioadele distincte din an 8n care este necesar rcirea; inCnd cont de durata acestor perioade de-a lungul unui an
calendaristicD

___
\
Q(R,an) = / Q(R,j) (2.56)

j

8n careD
<=';an> - necesarul anual de rcire pentru 9ona considerat; JMHLE
<=';F> - necesarul de rcire al 9onei considerate pentru luna F; determinat conform ` 21617; JMHLE
ungimea se9onului de rcire ce determin perioada de funcionare a sistemelor de rcire se o5ine conform ` 216161
II1216114121 #ecesarul de energie anual pentru rcire; pentru o com5inaie de sisteme
-n ca9ul unui calcul multi9on =cu sau fr interaciune termic 8ntre 9one>; energia anual necesar pentru rcire; pentru o
com5inaie dat de sisteme de rcire 2i ventilare; care deservesc 9one diferite; se o5ine prin 8nsumarea necesarului de energie
al tuturor 9onelor 9 deservite de aceea2i com5inaie de sisteme considerateD

___
\
Q(R,an,mz) = / Q(R,an,z) (2.57)

z

8n careD
<=';an;m9> - necesarul de cldur anual pentru rcire pentru cldirea multi9on deservit de aceea2i com5inaie de sisteme
ca 2i 9ona 9; JMHLE
<=';an;9> - necesarul de cldur anual pentru rcire pentru 9ona 9; JMHL1
II1216114141 &nergia total utili9at pentru sisteme de rcire 2i de ventilare
II121611414111 Pierderile de energie ale sistemului
-n ca9ul e3istenei unei singure com5inaii de sisteme de rcire 2i ventilare 8n cldire; energia anual utili9at pentru rcire;
<=sist;'> =inclusiv pierderile de energie din sisteme>; se determin 8n funcie de energia necesar pentru rcire; 8ntr- una din
urmtoarele 4 varianteD
a) calcul direct al energiei totale utili9ate de sistemul de rcire <=sist;';i> pentru fiecare resurs de energie i; inclu9Cnd sau
tratCnd separat energia au3iliar; JMHLE
b) calculul pierderilor de energie 2i energiei au3iliare consumate pentu rcireD <=sist;pierd;'> 2i <=sist;au3;'> pentru fiecare
resurs de energie i; e3primate 8n MHE pierderile de energie 2i energia au3iliar consumat cuprind etapele de generare;
transport; control; distri5uie; acumulare 2i emisie de energie din cadrul fiecrui sistem 8n parteE
c) pierderile de energie ale sistemului pot fi indicate prin intermediul unei eficiente glo5ale a sistemuluiE 8n acest ca9 se
utili9ea9 relaiaD

Q(sist,R) = Q(R)/eta(sist,R) (2.58)

undeD
<=sist;'> - energia utili9at de sistemul de rcire; inclusiv pierderile de energie ale sistemului; JMHLE
<='> - energia necesar pentru rcire a cldirii sau 9onei; JMHLE
eta=sist;'> - eficiena glo5al a sistemului de rcire; inclu9Cnd pierderile de energie la generarea; partea electronic de
comand 2i control; transportul; acumularea; distri5uia 2i emisia de agent termic din sistem; cu e3cepia ca9ului cCnd sunt
raportate separat ca energie au3iliar1
Aceste trei opiuni de calcul ar tre5ui s conduc la acela2i re9ultat final; iar alegerea repre9int doar o alegere personal1
Prima variant este totu2i prefera5il; 8ntrucCt conduce cel mai direct la calculul energiei totale utili9ate1
69
Pierderea total de energie a sistemului ar tre5ui luat egal cu pierderile de energie directe plus cele recuperate 8n sistem1
Calculul separat al pierderilor este Fustificat deoareceD
- pierderile sistemului care sunt recuperate 8n cldire =ca surse calde sau reci> sunt luate deFa 8n considerare 8n cadrul
necesarului de energie pentru rcirea cldirii;
- 8n ca9ul a mai mult de un agent termic de transport a energiei 8n cldire poate s nu apar 8n mod evident care parte din
energia utili9at de unul din ageni este utili9at 2i care parte este pierdut;
- pentru cldirile cu cogenerare; nu este re9ona5il s se atri5uie cantitatea de com5usti5il utili9at pentru producerea cldurii
2i electricitii ca pierdere de energie 8n sistem1 " defalcare tre5uie reali9at 8ntr-un mod cCt mai raional1
-n diagrama energetic din fig1 216 s-au pus 8n eviden patru nivele la care tre5uie calculate pierderile 2i aporturile de energie
8n sisteme 2i anumeD
- nivelul cldirii;
- nivelul centralei de tratare a aerului;
- nivelul sursei de frig; pe partea de agent secundar =de rcire>
- nivelul sursei de frig; pe partea de agent primar =agent frigorific>1
a acestea se adaug energia au3iliar necesar funcionrii pompelor; ventilatoarelor; recuperatoarelor etc1
a nivelul generatorului termodinamic de frig; (,* sunt evideniate dou intrriD pe de o parte este energia primar furni9at
sistemului frigorific 2i pe de alt parte este energia =cldura> a5sor5it de circuitul secundar care va alimenta centrala de tratare
a aerului; C,A1
%e asemenea sunt puse 8n eviden dou circuite energetice distincteD
- circuitul cldire - central de tratare - central frigorific 2i
- circuitul energie primar - central frigorific1
%iferena esenial dintre cele dou circuite este c 8n primul circuit; flu3ul de energie care iese din sistem are un rol po9itiv;
mic2orCnd necesarul de rcire la fiecare nivel iar pe circuitul al doilea; energia care iese din sistem repre9int un consum
suplimentar de energie1
&valuarea la nivelul cldirii a energiei care iese din sistem =prin transfer de cldur 2i prin ventilare nocturn au fost detaliate
la ` 2161 a nivelul centralei de tratare a aerului; tre5uie evaluate 8n detaliu urmtoarele componente energeticeD
- contri5uia energetic a surselor neconvenionale; <=neconv C,A>;
- consumul suplimentar de energie la nivelul C,A; datorit 8ncl9irii aerului rece pe conducte;
- consumul suplimentar de energie datorit pierderilor de aer prin neetan2eitile sistemului de transport 2i distri5uie a aerului;
<=pierd aer>1
&valuarea contri5uiei surselor neconvenionale tre5uie s se fac cu luarea 8n considerare a tuturor componentelor
sistemului de recuperare; inclusiv energia au3iliar suplimentar1
Pierderile de aer din sistem conduc la pierderi mari de energie 8n sistem deoarece aerul tratat; de cele mai multe ori; nu mai
aFunge 8n 8ncperi1 Aceste pierderi tre5uie evaluate 8n funcie de clasa de etan2are a sistemului de conducte 2i de locul de
montaF al acestora1
Pierderile de energie datorit 8ncl9irii pe circuit a apei reci; <=pierd ar>; tre5uie s fie luat 8n considerare la nivelul circuitului
secundar de rcire1
Pierderile de energie ale sistemului pot include 2i pierderile energetice ale cldirii datorate distri5uiei neuniforme a
temperaturii 2i controlului imperfect al temperaturii am5ientale; dac acestea nu au fost deFa considerate 8n cadrul coreciilor la
temperatura interioar1
$e menionea9 c nu a fost introdus 8n 5ilanul de energie pentru rcire; consumul de energie datorat condensrii vaporilor
de ap pe 5ateria de rcire din centrala de tratare a aeruluiE dup cum s-a menionat la 8nceputul ` 216; acesta se refer numai
la cldura sensi5il1
II121611414121 'e9ultate pe grupuri de 9one 2i pe 8ntreaga cldire
'e9ultatele calculelor sunt redate 8n ta5elul 2111; acest ta5el fiind repeta5il pentru diverse alte sisteme ce deservesc alte
9one; re9ultatele din toate aceste ta5ele putCnd fi la nevoie 8nsumate pentru a afla valorile consumurilor de energie pentru
8ntreaga cldire1
iniile 2i coloanele din ta5el tre5uie adaptate pentru cldirea studiat1 Coloanele includ date pentru cele mai importante
resurse de energie1 iniile includ diversele 9one sau grupuri de 9one; deservite de ctre fiecare grup de sisteme 8n parte1
,a5elul 2111 ,a5el centrali9ator al calculelor de consum de energie

Sursa de energie

Utilizarea energiei alte
electri- gaz sistem petrol surse surse
citate urban solare neconven-
tionale

Energia necesar pentru rcire

Energia utilizat rcire

Pierderi energie rcire

Sistem de ventilare, zonele A

Sistem de ventilare, zonele B

Sub-total

Productie solar termic


70

Productie solar fotovoltaic

Productie cogenerare

Total
'++++++'

Pentru fiecare sistem ce produce energie in-situ se adaug o linie 8n matricea cldirilor fr producie proprie1 &nergia
primar consumat de sistem =e31 (a9 pentru cogenerare> este indicat 8n celula corespun9toare din ta5el1 Pentru fiecare alt
resurs de energie se adaug o coloan suplimentar 8n ta5el; la dreapta1 &nergia produs de sistem este indicat printr-o
valoare negativ 8n celula corespun9toare1 &nergia produs 2i consumat in-situ este indicat printr-o valoare po9itiv 8n celula
corespun9toare1 !n numr negativ 8n dreptul totalului pe o linie a ta5elului semnific energia e3portat ctre alte sisteme sau
cldiri1
Cantitile de energie e3portate =electricitate sau cldur 8n maForitatea ca9urilor> sunt conta5ili9ate separat; din cau9a
factorilor de conversie ce tre5uie aplicai acestor forme de energie1
Pentru energia utili9at 8n sistemele de ventilare; a se vedea ` 2161
II121611414141 !tili9area anual de energie suplimentar de ctre sistemele de ventilare
&nergia anual adiional cerut de un sistem de ventilare includeD
- energia utili9at la ventilatoareE
- energia utili9at pentru de9gBe 2i 8n recuperatoarele de cldurE
- energia utili9at pentru pre8ncl9irea aerului e3teriorE
- energia utili9at pentru prercirea aerului e3teriorE
II12171 Calculul necesarului de energie pentru rcirea cldirilor - metod de calcul orar
II1217111 %omeniul de aplicare 2i o5iectiv
Metoda de calcul orar este o alternativ de calcul a consumului de energie pentru rcirea cldirilor1 %omeniul de aplicare ca
2i o5iectivul metodei orare sunt acelea2i ca pentru metoda lunar simplificat =v1 ` 216>1 $e fac 8n plus urmtoarele preci9riD
- metoda orar permite introducerea unor scenarii de funcionare orare referitoare la temperaturile prescrise; modul de
ventilare; sursele interioare de cldur; utili9area dispo9itivelor de um5rire etc1
- deoarece modelarea reali9at este mai apropiat de fenomenele fi9ice 2i de regimul de utili9are; re9ultatele o5inute sunt
mai apropiate de realitate1
Metoda este 8n mod special de preferat celei lunare 8n ca9ul cldirilor cu inerie termic mare; cu intermiten mare de
funcionare sau 8n alte situaii speciale1
II1217121 Coninut general
Metoda are la 5a9 un model analogic termo-electric 2i utili9ea9 o scBem de tip '-C ='e9istene-Capaciti> - cf1 fig1 21:1
&ste o metod dinamic ce modelea9 re9istenele 2i capacitile termice precum 2i flu3urile de cldur emise de sursele
interioare1 Metoda este simplificat deoarece com5in re9istena la transfer termic 2i capacitatea termic a cldirii sau a unei
9one; 8ntr-o singura perecBe Mre9isten-capacitateM1
Prin modelul reali9at; se urmre2teD
- repre9entarea relativ simpl a fenomenelor de transfer de cldur dintr-o cldire 2i o formulare matematic u2or de
implementat informaticE
- reali9area unui nivel de acuratee ridicat; 8n special pentru 8ncperile climati9ate 8n care comportamentul termic 8n regim
dinamic are un impact semnificativ1
Pentru calcul; se utili9ea9 un pas de timp orar; pentru 8ntreaga cldire1
%atele de intrare privitoare la funcionarea sistemului pot fi introduse cu variaii orare utili9Cnd ta5ele de variaie =temperatur
interioar prescris; degaFri de la surse interioare de cldur etc1>1
Modelul face distincie temperatura aerului interior 2i temperatura medie a suprafeelor interioare =temperatura medie de
radiaie>1 Aceast a5ordare 8m5unte2te gradul de repre9entare a confortului termic interior 2i cre2te acurateea repre9entrii
scBim5urilor de cldura prin radiaie; datorit posi5ilitii de a lua 8n considerare partea convectiv 2i radiativ pentru iluminat;
aporturi solare sau degaFri de cldur de la surse interioare1
,emperatura interioar prescris =de calcul> este temperatura aerului interior; deoarece maForitatea aparatelor de control 2i
reglare reacionea9 la aceast valoare1 &nergia necesar pentru 8ncl9ire/rcire =po9itiv/negativ> se calculea9 ca fiind
energia ce tre5uie adugat/e3tras la fiecare or 8n/din nodul care repre9int aerul interior JtBeta=i>L pentru a menine
temperatura interioar prescris1 &nergia total pe perioada de calcul =lun; se9on de rcire> se va calcula prin 8nsumarea
valorilor orare1
II121712111 %escrierea modelului
Modelul analogic conectea9 7 noduri prin 7 conductane 2i o capacitate1 %in punct de vedere termic; nodurile corespund
temperaturilor urmtoareD
- temperatura aerului interior; tBeta=i>
- temperatura aerului e3terior; tBeta=e>
- temperatura aerului introdus =refulat> pentru ventilare tBeta=intr>
- temperatura medie de radiaie; tBeta=mr>
- temperatura tBeta=s>; scris ca o medie dintre temperatura aerului interior tBeta=i>E 2i temperatura medie de radiaie tBeta=mr>
,ransferul de cldur datorat ventilrii se scrie ca o cone3iune 8ntre nodul de temperatur al aerului tBeta=i> 2i nodul de
temperatur caracteristic aerului refulat tBeta=intr>; prin intermediul coeficientului de transfer prin ventilare =conductanei> P=0>1
,ransferul de cldur prin transmisie este divi9at 8ntre transferul prin fereastr; caracteri9at prin inerie termica nul 2i
conductan P=*>; 2i transferul prin elementele masive1 ,ransferul prin fereastr are loc 8ntre nodurile de temperatur e3terioar
tBeta=e> 2i nodul de temperatur tBeta=s>1 ,ransferul prin elementele masive care au o conductan total P=op> are dou
componenteD
- transferul dintre nodul de temperatur e3terioar tBeta=e> 2i nodul de temperatura medie de radiaie a elementelor masive;
tBeta=mr>; prin conductana P=em> 2i
- transferul dintre nodul de temperatura tBeta=s>; 2i cel cu temperatura medie de radiaie tBeta=mr>; prin conductan P=ms>1
Masa termica care caracteri9ea9 ineria elementelor masive este repre9entat printr-o capacitate unic C=m> plasat 8n nodul
71
de temperatur tBeta=mr>; 8ntre P=ms> 2i P=em>1 &fectul surselor de cldur interioare este materiali9at prin 8mprirea 8n mod
egal pe cele 4 noduri de temperaturD tBeta=i>; tBeta=s> 2i tBeta=mr>; a flu3ului provenit de la soare 2i cel degaFat de sursele
interioare1 " conductan de cuplare P=is> este introdus 8ntre nodul aerului interior 2i cel al suprafeei interioare1

ig!"a 2.7
Modelul simplificat cu 7 re9istene 2i o capacitate =7'-1C>
Mrimile de intrare 8n model sunt o5inute pe 5a9a urmtoarelor dateD
- coeficienii de transfer termic prin ventilare P=0> 2i temperatura aerului introdus 8n 8ncperi =de refulare> tBeta=intr> o5inute
conform ` 2161?E
- coeficienii de transfer termic prin transmisie; pentru ferestre P=*> 2i elementele masive de anvelop se determin P=,>
conform ` 2161:E
- conductana de cuplare P=is> este egal cuD

H(is) = h(is) A(t) (2.59)
si
A(t) = R(at) - A(p)

undeD
P=is> - conductana de cuplare dintre nodurile de temperatur tBeta=i> 2i tBeta=s>;
A=t> - aria tuturor suprafeelor elementelor perimetrale ale 8ncperii/9onei de calcul; Jm
2
L
A=p> - aria util a pardoselii; Jm
2
L;
B=is> - coeficientul de transfer de cldur la interior =prin convecie>; se poate considera cu valoarea B=is> G 4;67 K/=m
2
N>;
'=at> - raport dintre aria tuturor suprafeelor 2i aria pardoselii; considerat '=at> G 6;71
%ivi9area conductanei P=,> 8ntre P=ms> 2i P=em> se face considerCnd re9istenele 1/P=ms> 2i 1/P=em> 8nseriate 2i atunciD

H(em) = 1/[1/H(T) - 1/H(ms)] (2.60)
unde:
H(ms) = f(ms) - A(m)

pentruD
B=ms> - coeficientul de transfer de cldur dintre nodurile de temperatur tBeta=s> 2i tBeta=mr>; care poate fi considerat B=ms>
G @;1 K=m
2
N>
A=m> - aria efectiv a elementelor masive se determin conform ` 21611012 2i 217141
II121712121 &cuaiile modelului orar simplificat
$cBema general de calcul este aceea2i cu a modelului de calcul lunar =` 216>1 -n acest paragraf; se detalia9 procedura
specific de calcul pentru urmtoarele mrimiD
- degaFrile de cldur de la sursele interioare 2i aporturile solare ce vor fi distri5uie ca solicitri pentru nodurile de calcul
interioare;
- temperaturile 8n nodurile interioare de calcul; atunci cCnd 8n aceste noduri e3ist o solicitare cunoscut =un flu3 de cdur
pentru 8ncl9ire/rcire; R=I;'>
- necesarul de 8ncl9ire sau rcire R=nec;i;'>; dac se impune o temperatur interioar prescris =de set-point> sau
temperaturile interioare care se sta5ilesc dac se impune un disponi5il de energie ma3im pentru 8ncl9ire sau rcire1
II12171212111 Calculul flu3urilor de cldur care constituie solicitri ale nodurilor interioare de calculD R=ia>; R=st> 2i R=m>
%egaFrile de la sursele interioare de cldur ctre interiorul 9onei climati9ate; provenind de la iluminatul electric; prepararea
Branei; meta5olism etc1; precum 2i cldura ptruns 8n interior ca urmare a aporturilor solare; sunt divi9ate 8n cadrul modelului
orar 8n trei componente; dup cum urmea9 Jcorespun9toare nodurilor cu temperaturileD tBeta=i>; tBeta=m> 2i tBeta=s>LD
72

I(ia) = 0,5 - I(surse)

A(m)
I(m) = 0,5 I(surse) + I(S) , (2.61)
A(t) ' '

A(m) H(es)
I(st) = 1 - - [0,5 I(surse) + I(S)]
' ' A(t) 9,1 A(t) '

8n careD
R=surse> =K> 2i R=$> =K> repre9int cldura total degaFat de sursele interioare =conform ` 2161@>; iar <=s> cldura total
ptruns la interior datorit aporturilor solare =conform ` 216110>1 0alorile o5inute conform ` 216 sunt e3primate 8n MHE pentru a
fi introduse 8n relaiile =2161> ca flu3uri de cldur e3primate 8n K; se vor divi9a prin 0;0461
II12171212121 %eterminarea temperaturii aerului 2i a temperaturii operative pentru o valoare cunoscut a unui flu3 de cldur
disponi5il; R=d>
*lu3ul R=d> repre9int un flu3 de cldur furni9at 8n 8ncpere prin sistemele de 8ncl9ire/rcire1 !tili9area acestui model
permite s se evalue9e temperaturile interioare =temperatura aerului 2i temperatura operativ>; 8n condiiile 8n care e3ist o
surs de 8ncl9ire/rcire 2i tre5uie s se aprecie9e dac aceasta este suficient sau nu pentru asigurarea confortului interior1 a
limit; cCnd R=d> G 0; se pot o5ine temperaturile interioare; 8n a5sena sistemelor1
$oluia numeric a modelului de calcul se 5a9ea9 pe o scBema de re9olvare de tip CranV-#icBolson cu un pas de timp egal
cu o or1 ,emperaturile au valori medii orare cu e3cepia tBeta=m;t> 2i tBeta=m;t-1> care sunt valori instantanee la momentele de
timp t; respectiv t-11
Pentru un pas de timp de o or; tBeta=m;t> se calculea9 la sfCr2itul pasului de timp 8n funcie de valoarea la ora precedent;
tBeta=m;t-1>; conform relaieiD

[C(m)/3600 - 0,5 [H
3
+ H(em)] + I(m,tot)]
theta(m,t) = theta(m,t-1) ,
(2.62)
[C(m)/3600 + 0,5 [H
3
+ H(em)]]
n care:
I(ia) + I(d)

I(m,tot) = I(m) + H(em) theta(e) + H


3
I(st) + H(F) theta(e) + H
1
+ theta(aer,r)
/H
2
' ' H(niu) '
'
1
H
1
=
1/H(niu) + 1/H(is)

H
2
= H
1
+ H(F)

1
H
3
=
' 1/H
2
+ 1/H(ms)

Mrimile P=em>; P=niu>; tBeta=e>; tBeta=aer;r> 2i C=m> se sta5ilesc conform relaiilor de la ` 2161
Pentru pasul de timp considerat; valorile medii ale temperaturilor 8n nodurile de calcul se o5in cu urmtoarele relaiiD

theta(e) = [theta(m,t) + theta(m,t-1)]/2

(2.63)
I(ia)+I(d)
theta(s) = H(ms) theta(m) + I(st) + H(F) theta(e) + H
1
+ theta(int r)/[H(ms)+H(F)
+H
1
]
' ' ' H(niu) ''

8n care P=ms> se calculea9 cu relaia =2160>1
,emperaturile interioar JtBeta=i>L 2i operativ JtBeta=op>L se o5in cu relaiileD

theta(i) = [H(is) theta(s) + H(niu) theta(int r) + I(ia) + I(d)]/[H(is) + H(niu)]

(2.63)
' theta(op) = 0,3 theta(i) + 0,7 theta(s)

,emperatura operativ este egal cu media ponderat dintre temperatura aerului interior 2i temperatura medie de radiaie; cu
coeficienii superficiali de scBim5 de cldur prin convecie 2i prin radiaie1
II12171212141 Calculul temperaturii aerului 2i energiei necesare pentru 8ncl9ire/rcire
Pentru fiecare or; modelul de calcul tip '-C permite calculul temperaturii interioare tBeta=i> pentru orice flu3 de cldur
furni9at de sistemul de 8ncl9ire sau rcire R=I;'>1
73
$cBema de re9olvare presupune o dependen linear dintre R=I;'> 2i tBeta=i>1 Pentru o or dat; comportamentul termic al
8ncperii/9onei e3primat printr-o dreapt; se determin aplicCnd ecuaiile pre9entate anterior la 217121212; pentru dou valori ale
R=I;'>1
&nergia de 8ncl9ire sau rcire furni9at 8ncperii/9onei poate fi repre9entat pe acela2i grafic cu temperaturile prescrise =de
set-point> tBeta=i;set> 2i cu necesarul de energie ma3im pentru 8ncl9ire sau rcire la ora respectiv1
,emperatura interioar ce re9ult din acest grafic se afl la intersecia celor dou cur5e1
Pot apare cinci ca9uri distincteD
1) -ncperea necesit 8ncl9ire; iar energia de 8ncl9ire disponi5il nu este suficient pentru a se atinge temperatura
prescris1 -n acest ca9 necesarul de 8ncl9ire este limitat superior la valoarea corespun9toare energiei ma3ime disponi5ile
pentru 8ncl9ire; iar temperatura interioar ce se sta5ile2te 8n 8ncpere/9on este inferioar valorii prescrise tBeta=i;set>1 Acest
fenomen se 8ntClne2te de o5icei 8n perioada de demarare din se9onul de 8ncl9ire; cCnd pierderile de cldur ale 8ncperii/9onei
sunt ma3ime1
2) -ncperea necesit 8ncl9ire iar energia de 8ncl9ire disponi5il este suficient pentru a se atinge temperatura prescris1 -n
acest ca9 necesarul de 8ncl9ire este mai mic decCt energia ma3im disponi5il pentru 8ncl9ire; iar temperatura interioar ce
se sta5ile2te 8n 8ncpere/9on este egal cu valoarea tBeta=i;set>1
3) -ncperea/9ona nu necesit nici 8ncl9ire; nici rcire =regim Mli5erM de evoluie a temperaturii>1 ,emperatura interioar se
calculea9 din 5ilanul de energie pentru 9ona respectiv; fr a introduce 8n ecuaia de 5ilan nici un fel de energie au3iliar
pentru 8ncl9ire sau rcire1
4) -ncperea necesit rcire iar energia de rcire disponi5il este suficient pentru a se atinge temperatura prescris1 -n acest
ca9 necesarul de rcire este mai mic decCt energia ma3im disponi5il pentru rcire; iar temperatura interioar ce se sta5ile2te
8n 8ncpere/9on este egal cu valoarea tBeta=i;set>1
5) -ncperea necesit rcire; iar energia de rcire disponi5il nu este suficient pentru a se atinge temperatura prescris1 -n
acest ca9 necesarul de rcire este limitat superior la valoarea corespun9toare energiei ma3ime disponi5ile pentru rcire; iar
temperatura interioar ce se sta5ile2te 8n 8ncpere/9ona este superioar valorii tBeta=i;set>1
Procedura de calcul sta5ile2te valoarea temperaturii interioare reale o5inute 8n 8ncpere; tBeta=i;real> 2i valoarea necesarului
de 8ncl9ire/rcire real R=I;';real>1 -n toate ca9urile; valoarea temperaturii tBeta=m;t> este calculat 2i stocat 8n memorie; fiind
utili9at la pasul de timp urmtor1
Pa2ii de calcul sunt urmtoriiD
Pasul 1D
- se verific dac este nevoie de 8ncl9ire sau de rcire =ca9ul 4>
- se consider R=I;'> G 0 2i se aplic setul de ecuaii 2162-21661
$e consider tBeta=i> G tBeta=i0> =temperatura interioar 8n regim li5er> 2i se verific 8ndeplinirea condiiei =du5lei inegaliti>D
tBeta=i;set;I> Z tBeta=i0> Z tBeta=i;set;'>
%ac aceast condiie este satisfcut atunci nu este nevoie de 8ncl9ire sau rcire astfel 8ncCt R=I;';real> G 0 2i tBeta=i;real>
G tBeta=i0> 2i calculul se opre2te; 8n ca9 contrar se trece la pasul 21
Pasul 2D
$e alege valoarea temperaturii prescrise 2i se calculea9 necesarul de 8ncl9ire 2i cel de rcire1
%ac tBeta=i0> [ tBeta=i;set;'> se consider tBeta=set> G tBeta=set;'>1
%ac tBeta=i0> Z tBeta=i;set;I> se consider tBeta=set> G tBeta=set;I>1
$e aplic apoi setul de ecuaii 2162-2166 luCnd R=I;'> G R=nec I;';10> cu R=nec I;';10> calculat la o valoare a ariei pardoselii
de 10 ori mai mare J10 O A=p>L; pentru a calcula o temperatur interioar ce se va nota cu tBeta=i;10>1
$e 8nlocuie2te apoi tBeta=i> G tBeta=i;10> 2i se calculea9 R=nec;I;';nelim> =nelimitat> adic necesarul de 8ncl9ire sau rcire
nelimitat inferior sau superior pentru a se o5ine temperatura prescrisD

theta(set) - theta(i10)
I(nec,I,R,nelim) = I(nec,I,R,10) (2.65)
theta(i10) - theta(i0)

Pasul 4D
$e verific dup aceea dac energia disponi5il pentru 8ncl9ire sau rcire este suficient =ca9ul 2 sau 6>1
%ac R=nec;I;';nelim> se situea9 8ntre valorile R=I;ma3> 2i R=';ma3> atunciD
R=I;';real> G R=I;';nelim> 2i tBeta=i;real> G tBeta=i;set>
Astfel; s-au o5inut valorile flu3urilor orare necesare 2i calculul este 8ncBeiat1
%ac nu s-a 8ndeplinit condiia; se trece la pasul 6 =ultimul>1
Pasul 6D
$e calculea9 temperatura interioar =ca9ul 1 sau ca9ul 7>1
%ac R=I;';nelim> [ 0 se ia R=I;';real> G R=I;ma3>E dac R=I;';nelim> Z 0 se ia R=I;';real> G <=';ma3>1
$e calculea9 apoi tBeta=i;real> utili9Cnd ecuaiile =2162-2166>1
#",AD -n acest ca9 temperatura de prescris nu este niciodat atins1
Pe 5a9a valorilor orare de energie calculate; care repre9int energia ce tre5uie adugat/e3tras la fiecare or 8n/din nodul
care repre9int aerul interior JtBeta=i>L pentru a menine temperatura interioar prescris; se determin; prin 8nsumarea valorilor
orare; energia total pe perioada de calcul =lun; se9on de rcire>1
II1217141 Preci9ri pentru aplicarea metodei orare
*a de metoda lunar simplificat; pre9entat la ` 216; se fac urmtoarele preci9ri pentru aplicarea metodei de calcul
lunare1 AstfelD
74
O %urata se9onului de 8ncl9ire 2i de rcire =numr de 9ile sau ore> se determin considerCnd momentul de 8nceput 2i de
sfCr2it al perioadei de 8ncl9ire/rcire atunci cCnd necesarul de cldur sau frig dep2e2te 1 K/m
2
1 Aceast durat va fi luat 8n
considerare 2i pentru calculul energiei au3iliare consumate 8n sisteme =pentru funcionarea pompelor; ventilatoarelor etc>1
O Condiiile la limit 2i datele de intrare se vor sta5ili dup acelea2i reguli ca 8n ca9ul metodei lunare simplificate 2i anumeD
- coeficienii de transfer termic prin transmisie 2i ventilare se vor lua 8n calcul cu valorile recomandate la ` 2161: 2i ` 2161?;
- transferul de cldur prin sol 2i luarea 8n considerare a punilor termice a2a cum se preci9ea9 la ` 2161:;
- degaFrile de la sursele interioare de cldur se consider conform datelor de la ` 2161@; dar se introduc la fiecare pas de
calcul =or de or>; conform scenariilor de funcionare ale 9onei/cldirii;
- aporturile de cldur solare se consider conform datelor de la ` 216110; dar se introduc la fiecare pas de calcul =or de or>E
la o valoare a intensitii radiaiei solare [ 400 K/m
2
se consider c tre5uie utili9ate protecii solare la ferestre; pentru
diminuarea necesarului de energie pentru rcire;
O Pentru calculul orar simplificat; efectul radiaiei nocturne tre5uie luat 8n considerare direct la fiecare or; 8n funcie de graficul
diurn de 8ncBidere a Falu9elelor 2i corelat cu coeficienii de transfer ai ferestrei neproteFate respectiv complet proteFate =cu
Falu9ele; o5loane etc>1 Preci9ri referitoare la modul de calcul sunt date la ` 2161?141
O Ca 2i 8n ca9ul metodei lunare simplificate; sunt necesare metode detaliate pentru a modela comportamentul dinamic al
urmtoarelor elemente de construcie specialeD
- Perei solari ventilai;
- Alte elemente ventilate ale anvelopei;
- $urse interioare de Foas temperatur1
O Metoda orar pre9entat; cu un singur nod capacitiv; necesit determinarea Mariei masei interioare efective a cldiriiM;
conform relaieiD

C(m)
A(m) = (2.66)
___
\
/ A(j) X
2
(j)

j

8n careD
C=m> - capacitatea termic intern a cldirii; determinat conform ` 21611112; 8n VH/NE
A=m> - aria masei interioare efective a cldirii; 8n m
2
E
A=F> - aria elementului F determinat conform ` 216; 8n m
2
E
_=F> - capacitatea termica intern a elementului interior F; 8n VH/=m
2
N>E
O Pentru rcirea continu a cldirii pe timpul se9onului de rcire; tre5uie utili9at ca temperatura interioar; temperatura
prescris tBeta=i>1 -n ca9ul perioadelor de 8ntrerupere mare de funcionare =de e3emplu vacane 2colare> se aplic metoda
e3pus la ` 2161141 -n ca9ul rcirii intermitente; calculul se va face 8n conformitate cu programul orar de utili9are a cldirii1
O Calculul energiei utili9ate anual pentru rcirea cldirii se reali9ea9 8n conformitate cu ` 2161141
Comple3itatea datelor de intrare 2i modul 8n care se efectuea9 calculul orar; pun 8n eviden interesul aplicrii acestei
metode pentru situaia unor cldiri cu sarcini interioare mari; cu un regim de solicitare diferit pe parcursul unei 9ile; a unei
sptmCni etc1
Pentru calcule mai riguroase; comple3itatea fenomenelor termice 2i aeraulice din cldiri necesit utili9area unor programe de
calcul performante1 Indiferent de modelul de calcul utili9at pentru integrarea ecuaiei cldurii 2i a modului 8n care sunt descrise
solicitrile interioare 2i e3terioare =condiiile la limit>; pentru ca programele s fie considerate conforme Metodologiei de calcul
a eficienei energetice; ele tre5uie s fie testate conform prevederilor 8n vigoare1
II12161 Calculul de5itelor de aer pentru ventilare natural 2i mecanic
II1216111 %omeniu de aplicareD cldiri ventilate 2i climati9ate
- cldiri ventilate mecanic =sisteme cu un circuitD evacuare sau introducere mecanic sau du5lu circuitD evacuare 2i introducere
mecanic>E
- evacuare natural prin co2uri de ventilare =conducte de aer pasive>E
- sisteme Bi5ride care comut 8n funcionare natural/mecanicE
- aerisire prin descBiderea manual a ferestrelor1
%e5itul de aer necesar pentru asigurarea calitii aerului interior; pentru evacuarea fumului 8n ca9 de incendiu precum 2i
permea5ilitatea la aer a cldirilor; nu fac o5iectul metodelor de calcul e3puse 8n acest paragraf1 %e asemenea; nu sunt tratate
sistemele de ventilare industrial1 %e5itele de aer necesare se sta5ilesc 8n conformitate cu normativele naionale =de e3emplu
I7>1 -n completare se pot utili9a valorile din ane3a II12 &1 Pentru 5uctrii; metoda este vala5il pentru situaiile de preparare a
Branei pentru u9 imediat 2i pentru restaurante1
II1216121 "5iectivD calculul de5itelor reale de aer de ventilare din cldiri; necesare la calculul consumurilor de energie; a
sarcinilor de rcire/8ncl9ire; la evaluarea confortului termic interior 2i a calitii aerului interior1
II1216141 Coninut general
%e5itele de aer sunt calculate pentru 8ntreaga cldire sau pentru o 9on a cldirii1
" cldire poate fi separat 8n diferite 9one 8n situaia 8n careD
- 9onele diferite sunt racordate fiecare la un sistem de ventilare propriuE
- 9onele pot fi considerate ca independente din punct de vedere al transferului de aer =nu e3ist transfer de aer 8ntre 9one>1
Calculul corect din punct de vedere fi9ic se 5a9ea9 pe 5ilanul masic de aer uscat din 9ona sau cldirea considerat1 Pentru
simplificare; se permite 2i 5ilanul volumic de aer; 8n anumite situaii1
Ailanul masic de aer este o5ligatoriu pentru sistemele de 8ncl9ire cu aer cald 2i pentru sistemele de climati9are; datorit
diferenelor mari de densitate dintre aerul introdus de sisteme 2i aerul interior1
%atele de intrare pentru calcul sunt de5itele de aer ale sistemului de ventilare 2i caracteristicile de5it-presiune ale orificiilor de
ventilare sau ale neetan2eitilor prin care se infiltrea9 aer1
75
%atele de ie2ire sunt de5itele de aer ce intr sau ies din cldire prinD
- neetan2eitiE
- orificii de ventilareE
- descBiderea ferestrelorE
- sistemul de ventilare; inclusiv neetan2eitile conductelor de aer1
Convenional; se notea9 cu valori po9itive de5itele de aer ce intr 8n cldire 2i negative cele ce ies din cldire1
Calculul de5itelor de aer ce traversea9 anvelopa cuprinde urmtoarele etapeD
- sta5ilirea relaiilor de calcul pentru de5itele de aer; pentru o presiune interioar de referin
- calculul presiunii interioare de referin pe 5a9a 5ilanului masic de aer pentru de5itele care intr 2i ies din cldire
- calculul de5itelor de aer pentru presiunea interioar de referin sta5ilit1
%ivi9area interioar a cldirii se 5a9ea9 la rCndul ei pe urmtoarele considerenteD
- separarea cldirii 8n diferite 9one independente aeraulic =8ntre care se poate negliFa transferul aeraulic>E
- descrierea; dac este ca9ul; fiecrei dintre aceste 9one ca su5-9one conectate la o 9on comun =Bol; casa scrii>
$cBema general a acestei ipote9e de calcul este repre9entat 8n figura 21?1

ig!"a 2.8
$cBema de calcul pentru de5itele de aer 8n ipote9a divi9rii
8n 9one interioare
Pentru toate tipurile de aplicaii ale acestei metode de calcul; s-a ales soluia de re9olvare implicit1
$oluii e3plicite se folosesc numai punctual; cCnd anumii parametri pot fi clar identificai ca valoare pentru aplicaia
respectiv1
Metoda de calcul iterativ este utili9at pentru a calcula de5itul de aer al unei centrale de ventilare sau de5itul care trec prin
orificiile 2i ne etan2eitile din anvelopa cldirii 8n condiiile 8n care sunt cunoscuteD
- climatul e3terior =vCnt 2i temperatur>E
- condiiile interioare =temperatura>E
- funcionarea sistemului1
&tapele de calcul ce tre5uie parcurse sunt urmtoareleD
- calculul ventilrii mecaniceE
- calculul pentru conductele pasive pentru cldiri re9ideniale sau nere9ideniale miciE
- calculul infiltraiilor/e3filtraiilorE
- de5itele de aer pentru com5ustie 8n cldiri re9ideniale 2i nere9ideniale =dac este ca9ul>E
- calculul de5itelor de aer suplimentare provenite din descBiderea ferestrelorE
- calculul de5itului total de aer1
II1216161 Calculul ventilrii mecanice
Acest calcul se 5a9ea9 pe de5itul de aer necesar Jintrodus Y=intr> sau evacuat Y=ev>L 8n fiecare 8ncpere; sta5ilit conform
normelor naionale =#ormativ I17>; 8n ipote9a unui sistem de ventilare de tip Mamestec completM1 Pentru a transforma acest de5it
8n de5itul ce corespunde ventilatorului central; tre5uie luai 8n considerare urmtorii coeficieni de corecieD
1) C=util>D coeficient de utili9are corespun9tor po9iiei MpornitM JC=util> G 1L sau MopritM JC=util> G 0L a ventilatorului
2) epsilon=v>D indicele de eficien a ventilrii
3) C=contr>D coeficient ce depinde de sistemul local de control al de5itului de aer
4) C=sist>D coeficient ce depinde de imperfeciunile componentelor sistemului =aFustare; instalare; etc1>
5) C=pierd>D coeficient ce depinde de pierderile de aer din conductele de transport 2i din centrala de ventilare
6) C=rec>D coeficient de recirculare; 8n special pentru sistemele 0A0 =cu volum de aer varia5il>
Coeficientul C=util> descrie starea de funcionare =MpornitM sau MopritM> a ventilatorului1 &l depinde de scopul instalaiei de
ventilareD consum redus de energie; igien; asigurarea calitii aerului 2i de o5i2nuinele ocupanilor1 %in considerente igienice;
instalaia ar tre5ui pornit 8nainte de 8nceperea perioadei de ocupare 8n scopul McuririiM aerului interior de poluanii acumulai 8n
perioada de neocupare 2i oprit la cCtva timp dup plecarea ocupanilor; 8n vederea dilurii poluanilor acumulai1 %in
considerente energetice; se poate utili9a ventilarea pentru rcirea nocturn1
&ficiena ventilrii epsilon=v> este mrimea care e3prim relaia e3istent 8ntre concentraia de poluant din aerul introdus; cea
din aerul evacuat 2i concentraia interioar din 9ona ocupat a 8ncperii1 &ficiena se calculea9 pe 5a9a relaieiD

C(ev) - C(int r)
epsilon(v) = (2.67)
C(i) - C(int r)
76

undeD
C=ev> - concentraia de poluant 8n aerul evacuat din 8ncpere;
C=intr> - concentraia de poluant 8n aerul introdus 8n 8ncpere;
C=i> - concentraia de poluant 8n interior; 8n 9ona ocupat1
Aceast mrime depinde de concentraia din aerul evacuat 2i de cea din 9ona de ocupare1 Pentru sisteme de ventilare
eficiente; poate avea valori supraunitare1 -n lipsa unor date specifice se poate considera epsilon=v> G 1; valoare care
corespunde sistemelor de tip Mamestec completM1
Coeficientul de control local al de5itului de aer C=contr> tre5uie calculat 8n funcie de eficiena sistemului de control al
instalaiei1 Pentru sistemele de ventilare cu volum de aer varia5il; coeficientul C=contr> =Z 1> repre9int raportul dintre de5itul de
aer reali9at la un moment dat de instalaie Y=intr> Jsau Y=ev>L 2i de5itul necesar Y=intr;nec> Jsau Y=ev;nec>L =valoare impus din
proiectarea instalaiei>1
Coeficientul de permea5ilitate a canalelor de transport ale aerului este dat de relaiaD

A(cond) KdP(cond)
0
,
65
q(V,pierd) = (2.68)
1000

8n careD
Y=0;pierd> - de5itul de aer pierdut din conduct 8n lungul traseului de distri5uie =dm
4
/s>E
A=cond> - aria lateral a conductei de transport =m
2
)E
dP=cond> - diferena de presiune dintre aerul din conduct 2i aerul e3terior =Pa> - cu urmtoarele particulari9riD
- pentru conducta de refulare; se consider ca media dintre diferena de presiune msurat la ie2irea din centrala de ventilare
2i diferena de presiune msurat 8nainte de ie2irea aerului din gura de refulareE
- pentru conducta de aspiraie-evacuare; se ia ca media dintre diferena de presiune msurat imediat dup intrarea aerului 8n
gura de aspiraie 2i diferena de presiune msurat la intrarea 8n centrala de ventilare
N - etan2eitatea canalului de aer =m
4
/sOm
2
) pentru o diferen de presiune de 1 Pa - determinat conform &# 1244: =pentru
conducte circulare>

q(V,pierd)
C(pierd) = 1 + - epsilon(v) (2.69)
Q(V,nec) C(cont) C(sist)

Aceast ecuaie poate fi aplicat fie pentru de5itul refulat; fie pentru cel aspirat sau evacuat1 Pentru calculul ariei canalului se
recomand standardul &# 1624@a1
Coeficientul de permea5ilitate la aer al centralei de ventilare C=pierd>; este e3primat prinD

q(V,pierd CTA)
C(pierd) = 1 + - epsilon(v) (2.70)
Q(V,nec) C(cont) C(sist)

unde de5itul care se pierde 8n central; Y=0;pierd C,A> se determin cf1 &# 1??61
Coeficient de permea5ilitate la aer interior 2i e3terior se considerD
%ac centrala de ventilare este amplasat la interior atunciD

C(pierd,int) = C(pierd_c) C(pierd_CTA) si C(pierd,ext) = 1 (2.71)

%ac centrala de ventilare C0 este amplasat la e3terior atunciD

C(pierd,int) = 1 + R(cond_int) [1 - C(pierd_cond)] (2.72)
C(pierd,ext) = 1 + [1 - R(cond_int)] [1 - C(pierd_cond)] C(pierd_CTA)

8n careD
'=condTint> G A=condTint>/A=cond>
unde A=condTint> repre9int aria lateral a conductelor situate la interior1
#",.D -n dimensionarea ventilatoarelor 2i calculul de5itelor de aer la ventilatoare; pierderile de aer ale conductelor de
transport ale aerului 2i C,A-urilor tre5uie adugate la suma de5itelor proiectate pentru refularea/aspiraie din 8ncperile
ventilate1
Coeficientul de recirculare C=rec>1 Acest coeficient =[ 1> este utili9at 8n principal pentru sistemele cu de5it de aer varia5il; tip
0A0 cu recirculare1 &l ia 8n considerare necesitatea de a introduce mai mult aer proaspt decCt cel recomandat1 Ane3a II121(
ofer o metod pentru determinarea acestui coeficient1
Pe 5a9a coeficienilor enumerai; se determin de5itele de aer1
%e5itul de aer refulat 2i evacuat pe cale mecanic din 9ona ventilat
Aceste dou de5ite se calculea9 cu relaiileD
- de5itul de ventilare introdus 8n 9ona de calcul;

77
q(v,r) = [q(v_sup,r) C(cont) C(pierd,int) C(rec)]/epsilon(v) (2.73)

respectivD
- de5itul de ventilare evacuat din 9ona de calcul

q(v,ev) = [q(v_sup,ev) C(cont) C(pierd,int) C(rec)]/epsilon(v) (2.74)

8n careD
Y=vTsup;r> - repre9int de5itul ma3im ce tre5uie refulat 8n 9ona =valoare de proiect> 2i
Y=vTev;r> - repre9int de5itul ma3im ce tre5uie evacuat din 9ona =valoare de proiect>1
%e5itul de aer refulat 2i evacuat pe cale mecanic din centrala de ventilare
Aceste dou de5ite se calculea9 cu relaii similare 2i anumeD

q(v,r_CV) = [q(v_sup,r) C(cont) C(pierd) C(rec)]/epsilon(v) -
debitul de ventilare refulat la iesirea din CTA, (2.75)
respectiv:
q(v,ev_CV) = [q(v_sup,ev) C(cont) C(pierd) C(rec)]/epsilon(v) -
debitul de ventilare evacuat la iesirea din CTA
(2.76)

undeD
C=pierd> G C=pierd;int> \ C=pierd;e3t> repre9int pierderile de aer totale din instalaie =la interior 2i la e3terior1
II1216171 0entilarea pasiv 2i Bi5rid
!n sistem de ventilare natural cu co2 de ventilare este compus dinD
1. guri de introducere a aeruluiE
2. dispo9itiv de evacuare a aerului 8n e3terior =cciul; deflector>E
3. canal de transport al aeruluiE
4. guri de evacuare a aerului din 8ncpere sau 9on
$copul calculului este de a determina de5itul de aer din sistem; inCnd cont de condiiile interioare 2i e3terioare1
!n sistem de ventilare Bi5rid repre9int un sistem ce comut ventilarea natural 8n ventilare mecanic 2i invers; 8n funcie de
tipul de control utili9at1
Pentru determinarea de5itului din sistem; se urmre2te curgerea aerului prin dispo9itive de evacuare de tip Mcciuli de
ventilareM1
" cciul de ventilare este caracteri9at de urmtoarele mrimiD
- coeficientul de pierderi de sarcin csiE
- efectul de suciune datorat vite9ei vCntului 8n Furul cciulii; dependent de vite9a vCntului de referin v=v;ref> =dependena de
9ona eolian 8n care se gse2te cldirea studiat> 2i de vite9a aerului 8n conducta de evacuare v=cond>E acest efect este
caracteri9at de un coeficient adimensional C conform relaieiD

DELTA[p(caciula)]
C[v(v),v(cond)] = (-) (2.77)
p(din)

8n care p=din> G Jro=aer> v=v>
2
L/2 =Pa> este presiunea dinamic datorat vCntului; iar v=v> =m/s> vite9a vCntului de calculE
%&,AJp=caciula>L =Pa> repre9int diferena de presiune =pierderea de sarcin> la nivelul cciulii de ventilare; ce se poate
determina cu relaiileD

ro(aer) [v(cond)]
2
- pentru cazul absentei vntului [v(v) = 0): DELTA[p(caciula)] = csi
(2.78)
2
ro(aer) [v(v,ref)]
2
- pentru cazul prezentei vntului: DELTA[p(caciula)] = C [v(v,ref) v(cond)]
(2.79)
2

Pentru diferite vite9e ale vCntului; este posi5il utili9area unei legi de similitudine dup cum urmea9D
Pentru o vite9 a vCntului v=v;real> diferit de cea de referin v=v;ref> coeficienii C rmCn nescBim5ai dac v=cond> se
8nmule2te cu raportul v=v;real>/v=v;ref> ceea ce permite e3istena relaiei de similitudineD

v(v,real)
C v(v,real), v(cond), = C [v(v,real), v(cond)]
(2.80)
' v(v,ref) '

'elaiile de mai sus se aplic dup cum urmea9D
- se cunoa2te vite9a real a vCntului v=v>E
- se aplic legea similitudinii pentru a afla vite9a real a aerului 8n conductD

78
v(v)
v(cond,1) = v(cond,max)
(2.81)
V(v,ref)

8n care v=cond;ma3> este vite9a ma3im a aerului 8n conducta o5inut la testare1
Ca9uri posi5ileD
1) pentru vite9e ale aerului 8n conduct mai mici ca v=cond;1> %&,A Jp=caciula>L se calculea9 utili9Cnd legea similitudinii 2i
prin interpolare 8ntre diferitele puncte o5inute 8n urma testrii e3perimentale1
2) pentru vite9e ale aerului 8n conduct mai mari ca v=cond;1>; este important tran9iia ctre cur5a ce caracteri9ea9 situaia
Mfr vCntM pstrCnd totu2i o cur5 monotonE pentru aceasta se recomand cutarea unui punct v=cond;2> pentru care %&,A
Jp=caciula>L este mai mare decCt %&,A Jp=caciula>L Jv=cond;1>L1 Acest lucru sc poate face prin 8ncercri; punCnd 8ntCi
Jv=cond;2>L G 2 Jv=cond;1>L; apoiD Jv=cond;2>L G 4 Jv=cond;1>L 2i a2a mai departe1
3) pentru v=cond> situat 8ntre v=cond;1> 2i v=cond;2>; valoarea lui c se o5ine prin interpolare liniar 8ntre cele 2 puncteD
Jv=cond;1>E %&,A Jp=caciula>L Jv=cond;1>LL 2i Jv=cond;2>E %&,A Jp=caciula>L Jv=cond;2>LL
4) pentru v=cond> mai mare decCt v=cond;2>; cur5a pierderii de sarcina este %&,A Jp=caciula>L J0;v=cond>L1
$e poate introduce un factor de corecie 8n funcie de ungBiul acoperi2ului 2i po9iia fa de coama a cciulii1 %ispo9itivele
normale de evacuare a aerului 8n e3terior =cciuli de ventilare; deflectoare> nu sunt po9iionate la nivelul coamei acoperi2ului; ci
sunt supra8nlate cu o distan de 0;1 pCn la 2 m fa de aceasta1 Presiunea dinamic a vCntului e3ercitat asupra unui astfel
de dispo9itiv sau asupra unei guri de ventilare amplasate 8n faad depinde 2i de ungBiul de 8nclinare =panta> acoperi2ului - a se
vedea figura 21@1

ig!"a 2.9
Po9iia unei cciuli de ventilare pe acoperi2 2i a coeficienilor de
presiune dinamic $-au notatD 11 (ura de evacuare sau dispo9itiv de
evacuare pe acoperi2 =cciula ventilare> 21 -nlimea de amplasare a
dispo9itivului deasupra coamei acoperi2ului 41 C=p> pentru cciula de
ventilare C=p;caciula> 61 C=p> mediu pe 8nlime C=p;inalt> =corecie
pentru po9iionarea cciulii deasupra acoperi2ului> 71 C=p> la nivelul
coamei acoperi2ului C=p;acop> 61 Panta acoperi2ului :1 Conducta de
evacuare a aerului pe acoperi2
Coeficientul de presiune datorat vCntului la nivelul dispo9itivului de evacuare se o5ine prin 8nsumarea celor trei coeficieni de
presiune definii anteriorD
C=p> G C=p;caciula> \ C=p;inalt> \ C=p;acop>
Pentru C=p;inalt> =corecia de 8nlime> a se vedea ta5elul 21121
,a5elul 2112 Corecii de 8nlime

nltimea cciulii de ventilare deasupra C(p,inalt)


coamei acoperisului (-)

< 0,5 m -0,0

0,5-1,0 m -0,1

> 1 m -0,2
'+'

79
II1216161 %e5ite de aer pentru com5ustie =ardere>
%e5itul suplimentar de aer preluat din e3terior; necesar pentru funcionarea corect a aparatelor de 8ncl9ire cu com5ustie
local =pe ga9 sau alt com5usti5il> avCnd puterea instalat P =8n VK> tre5uie calculat astfelD

q(v,comb) = 3,6 Fas Ff P [m
3
/h] (2.82)

undeD
*as - factor de aparat/sistem de com5ustie
*f - factor de com5usti5il
P - puterea termic a aparatului JVKL
*actorul de aparat/sistem de com5ustie ine cont dac de5itul de aer pentru com5ustie traversea9 sau nu 8ncperea; valorile
pentru acest factor fiind date 8n ta5elul 21141
*actorul de com5usti5il depinde de de5itul specific de aer necesar pentru arderea tipului de com5usti5il utili9at =de5it
normali9at la temperatura interioar>1
,a5el 2114 %ate pentru factorul de aparat/sistem de com5ustie

Situatia aerului de Situatia gazelor Sistemul de combustie Factor de


combustie evacuate utilizat aparat/sistem

Aerul de combustie este Gazele de ardere sunt evacuate- soba de buctrie 0


preluat din interior n ncpere - aparat functionnd cu gaz
conform CR 1749 tip A

Aerul de combustie este Gazele de ardere sunt evacuate- loc de combustie deschis 1
preluat din interior prin conduct separat ctre (gaz)
exterior - aparat functionnd cu gaz
conform CR 1749 tip B

Aerul de combustie este Gazele de ardere sunt evacuate- aparat specific *)


preluat din interior n aceeasi conduct n care functionnd cu gaz
este evacuat aerul extras din
ncpere pe cale mecanic

Aerul de combustie este Gazele de ardere sunt evacuate- aparat functionnd cu gaz 0
preluat din exterior prinprin conduct separat ctre conform CR 1749 tip C
conduct separat, exterior - loc de combustie nchis
izolat fat de ncpere (lemn, crbune sau
alternativ)
+++
*) NOT: Considerat ca sistem mecanic de evacuare, dar cu volum de aer variabil, depinznd de
sistemul de evacuare si de tipul de aparat de combustie
''

II12161:1 Calculul de5itelor de aer infiltrat/e3filtrat prin metoda iterativ
%e5itele de aer sunt determinate de orientarea 2i 8nlimea la care este amplasat fiecare element aeraulic =orificiu; fisur>
precum 2i de caracteristicile cldirii; 9onei 2i gradului de adpostire1
*iecare component aeraulic al anvelopei e3terioare este caracteri9at prinD
- coeficientul su de presiune dinamic C=p;comp> 2i
- 8nlimea sa fa de planul 0 al 9onei considerate B=comp>
%iferena de presiune la nivelul acestui component se va scrie ca o diferen 8ntre presiunea e3terioar 2i presiunea
interioar de o parte 2i de alta a componentului aeraulicD

d P(comp) = P(ext,comp) - P(int,comp) (2.83)

8n careD

1 T(e,ref)
P(est,comp) = ro(aer,ref) C(p,comp) [v(v)]
2
- h(comp) g
' 2 T(e) '
T(i,ref)
P(int,comp) = P(int,ref) - ro(aer,ref) h(comp) g ,
T(i)

8n careD
P=est;comp>D presiunea e3terioar la nivelul componentului aeraulic =Pa>E
P=int;comp>D presiunea interioar la nivelul componentului aeraulic =Pa>E
P=int;ref>D presiunea interioar de referin =Pa>E
,=e;ref>D temperatura e3terioar de referin; egal cu 2@4117WNE
,=e>D temperatura e3terioar real msurat; funcie de ora 9ilei 2i localitatea respectivE
80
,=i;ref>D temperatura interioar de referin; egal cu 2@4117WNE
,=i>D temperatura interioar real msurat; 8n funcie de orE
ro=aer;ref>D densitatea de referin a aerului; egal cu 1;2 Vg/m
4
=la 2@4117WN>; 8n funcie de care se aplic coreciile necesare1
*iecare component aeraulic al anvelopei e3terioare; supus unei diferene de presiune va fi traversat de un de5it de aer
volumic care se calculea9 cu relaiileD


0
,
667
q(v,inf) = C(inf) semn [D P(comp)] D P(comp) (2.84)


pentru de5ite e3filtrate/infiltrate prin fisuri sau neetan2eiti ale anvelopei;
respectivD


0
,
5
q(v,inf) = C(inf) semn [D P(comp)] D P(comp) (2.85)


pentru de5ite care ptrund prin orificii mari din anvelop1
-n ca9ul unor descBideri particulare; aceast ultim ecuaie poate fi 8nlocuit cu o alta mai precis; 8n ca9ul cCnd componentul
a fost testat conform normei &# 14161-1 =pentru de5itul prin descBideri>1
'e9olvCnd iterativ ecuaiaD

q(inv) + q(vev) + SUM [q(vcomp)] + q(vpas) + q(vcomp) = 0 (2.86)

unde singura necunoscut este presiunea intern de referin pref; se determin valoarea acestei presiuni1 %e5itul real de
aer care traversea9 fiecare component =descBidere> se calculea9 cu relaiile =21?6> 2i =21?7>; folosind diferenele de presiune
raportate la presiunea de referin calculat1
II12161?1 Calculul de5itului de aer prin descBiderile ferestrelor =aerisire>
Pentru o fereastr amplasat pe o singur faad a 8ncperii de calcul =a5sena unei ventilri transversale> de5itul volumic
ptruns prin fereastr Y=*> =m
4
/B> se scrieD

q(F) = 3,6 - 500 - A(F) - [v(v)]
0
,
5
(2.87)

8n care v=v> =vite9a vCntului; 8n m
4
/B> se e3prim prin relaiaD


v(v) = C(t) + C(v) - v(ref) + C(tt) - H(F) - T(i) - T(e) (2.88)


8n careD
A=*> - aria ferestrei =m
2
)E
C=t> G 0;01 - coeficient funcie de tur5ulena vCntuluiE
C=v> G 0;001 - coeficient funcie de vite9a vCntuluiE
C=tt> G 0;0047 coeficient funcie de efectul tiraFului termic =presiunii termice>E
0=ref> - vite9a de referin a vCntului msurat la 10 m 8nlime deasupra soluluiE
,=i> - temperatura interioar =N>E
,=e> - temperatura e3terioar =N>1
'aportul dintre de5itul de aer cu fereastra parial descBis 2i de5itul de aer cu fereastra complet descBis se calculea9 8n
funcie de ungBiul de descBidere 2i este independent de raportul dintre limea 2i 8nlimea ferestreiD

q(F) [alpha]
C(k) [alpha] = (2.89)
q(F)

Acest raport se poate apro3ima cu un polinom 8n funcie de ungBiul alpBaD

C(k) [alpha] = 2,6 - 10-
7
- alpha
3
- 1,19 - 10-
4
- alpha
2
+ 1,86 - 10-
2
- alpha (2.90)

cu condiiile la limitD C=V> JalpBaL G 0 pentru alpBa G 0 =fereastra complet 8ncBis> 2i C=V> JalpBaL G 1 pentru alpBa G 1?0
=fereastra complet descBis>1
Ca alternativ; se poate folosi un calcul simplificat; dup cum urmea9D
Atunci cCnd criteriul de descBidere a ferestrei este 8m5untirea calitii aerului interior; se consider c utili9atorii recurg la
un comportament 8n sensul mririi de5itului de aer prin ferestre fa de cel stipulat 8n reglementri ca valoare minim1
Coeficientul C=aerare> ine cont de acest comportament; conform relaieiD

q(F) = C(aer) - max [q(F,sup), q(F,nec)] (2.91)
81

Coeficientul C=aer> ine cont de frecvena 2i perioada diurn a descBiderii ferestrei de ctre ocupani; precum 2i de gradul
diurn de ocupare al 8ncperii 8n care se afl fereastra respectiv1 Acest coeficient tre5uie definit pentru fiecare situaie 8n parte;
8n special dac ventilarea natural prin descBiderea ferestrelor se consider un sistem de ventilare separat 2i autonom1
-n lipsa altor valori 8n documentaia teBnic; pentru mrimile utili9ate 8n relaiile din ` 216; se pot utili9a valorile din ane3a II121&
date de proiectare
II12161@1 Calculul consumului anual de energie pentru ventilare natural 2i mecanic
O 0alori de calcul pentru sistemele de distri5uie a aerului din 8ncperi
C=util> G 0 pe perioada nefuncionrii sistemului de ventilare =ventilator oprit>; respectiv C=util> G 1 pe perioada de funcionareE
epsilon=v> G 1E
C=constr> G 1E
C=sist> G 1;2E
C=aer> G 1;?E
Pentru ventilarea 8n regim li5er 2i 8n regim de noapte nu se pot defini valori implicite; fiind necesar intervenia unui e3pert
teBnic autori9at la instalaia de ventilare; care s evalue9e strategia de control a sistemului pe perioada de funcionare a
acestuia1
O 0alori implicite pentru sistemul de ventilare centrali9at =central de ventilare C0> sau local =ventilator local; aeroterm etc1>
- Pierderile de aer 8n canalele de transport ale aerului aflate 8n suprapresiune 2i C0
$e propune negliFarea pierderilor de aer 8n centrala de ventilare dac aceasta a fost testat conform normativului &# 1??6 2i
a o5inut clase de etan2eitate de minim 41
$e recomand urmtoarele valori pentru permea5ilitatea N =m
4
/sOm
2
) a canalului de aer; raportul dintre de5itul pierdut din
canal ctre e3terior 2i de5itul total transportat; r =X> 2i pentru coeficientul de pierdere de aer din canal C=pierd;c>1
,a5el 2117 Mrimi necesare pentru calculul
pierderilor de aer 8n conducte

K r C(pierd,c)

Valoare implicit = 2.5 - valoare clasa A 6.75 - 10-


5
0.150 1.15

Clasa A 2.7 - 10-


5
0.060 1.06

Clasa B 9 - 10-
6
0.020 1.02

Clasa C sau superioar 3 - 10-


6
0.00 1.0
'+++'

0alorile pentru C0 sunt redate 8n ta5elul de mai FosD
,a5el 2116 Mrimi necesare centru calculul pierderilor de aer 8n C0

K r C(pierd,CV)

Valoare implicit = 2.5 - valoare clasa A 6.75 - 10-


5
0.150 1.06

Clasa A 2.7 - 10-


5
0.060 1.02

Clasa B 9 - 10-
6
0.020 1.01

Clasa C sau superioar 3 - 10-


6
0.00 1.0
'+++'

O 0alori ale coeficientului de presiune dinamic C=p> inCnd cont 2i de posi5ila ventilare transversal
- 0alori C=p> pentru cldiri cu ventilare transversal
0alorile lui C=p> vor fi indicate 8n Ane3a II121* atCt pentru faadele neadpostite la vCnt cCt 2i pentru cele adpostite =opuse
direciei vCntului>1 Pentru acoperi2; valoarea lui C=p> se consider egal cu cea a faadei adpostite1
- 0alori ale C=p> pentru cldiri fr ventilare transversal
-n acest ca9; pentru a lua 8n considerare suprapresiunea vCntului pe faada neadpostit; se maForea9 C=p> din ca9ul
anterior cu 0107 pentru aceasta; 2i se scade C=p> cu 0107 pentru faada adpostit1
O 'eparti9area rosturilor 2i neetan2eitilor la nivelul 8ntregii anvelope
-n ca9ul necunoa2terii amplasrii e3acte a rosturilor 2i neetan2eitilor anvelopei prin care se produc infiltraii/e3filtraii; se
consider o reparti9are convenional a acestora pe cele dou faade; dup cum urmea9D

C(infiltr/exfiltr, zona) [(pierderea de aer din zon] = 0.67 (conventional);
- pentru fatad
A(fatade)
C(infiltr/exfiltr,fatada) = C(infiltr/exfiltr,zona) ; (2.92)
82
A(acoperis) + A(fatade)
- pentru acoperis
A(acoperis)
C(infiltr/exfiltr,acoperis) = C(infiltr/exfiltr,zona) ; (2.93)
A(acoperis) + A(fatade)

- -n funcie de po9iia pe 8nlime a unui component aeraulic fa de 9ona respectiv JP=c> fa de P=9> 8nlimea 9onei>; se
consider urmtorii coeficieni de pierderi aeraulice; 8n funcie de tipul faadei 2i de pre9ena acoperi2ului tip 2arpantD
,a5el 211:

nltime component Fatad neadpostit Fatad adpostit Acoperis

H(c) = 0.25 - H(z)0,25 - C(infiltr/exfiltr,fatada)0,25 - C(infiltr/exfiltr,fatada)

H(c) = 0.75 - H(z)0,25 - C(infiltr/exfiltr,fatada)0,25 - C(infiltr/exfiltr,fatada)

H(c) = H(z) C(infiltr/exfiltr,acoperis)


'+++'

- 'eparti9area gurilor de ventilare natural la nivelul 8ntregii anvelope
,a5el 211?

nltime component Fatad neadpostit Fatad adpostit Acoperis

H(c) = 0.25 - H(z) 0,25 - C(intr,fatada) 0,25 - C(intr,fatada)

H(c) = 0.75 - H(z) 0,25 - C(intr,fatada) 0,25 - C(intr,fatada)


'+++'

O Concentraii e3terioare de calcul pentru poluanii ga9o2i
%eoarece nu e3ist recomandri sau reglementri pentru totalitatea poluanilor 2i cele e3istente nu sunt omogene 8ntre ri;
sunt necesare interpretri documentate din partea proiectantului1 $e ia 8n considerare impactul potenial al amestecurilor de
poluani 2i nu numai al poluanilor individuali1
Poluanii ga9o2i tipici care se iau 8n considerare la evaluarea aerului e3terior pentru proiectarea instalaiilor de ventilare 2i de
climati9are a 8ncperilor sunt mono3idul de car5on; 5io3idul de car5on; 5io3idul de sulf; o3i9i de a9ot 2i compu2i organici volatili
=0"C - de e3emplu 5en9en; solveni 2i Bidrocar5uri poliaromatice>1 Impactul asupra mediului interior al acestor poluani e3teriori
depinde de reactivitatea acestora1 %e e3emplu; mono3idul de car5on este relativ sta5il 2i pre9int o a5sor5ie redus la nivelul
suprafeelor interioare1 Prin contrast; o9onul din aerul e3terior nu este 8n mod u9ual luat 8n calcul pentru proiectarea instalaiei
datorit reactivitii sale ridicate 2i reducerii foarte rapide a concentraiei acestuia 8n instalaia de ventilare 2i 8n 8ncpere1 Ali
poluani ga9o2i sunt 8n cele mai multe ca9uri 8ntre aceste e3treme1
Prin coninut de particule se 8nelege cantitatea total a particulelor solide 2i licBide din aer; de la praful vi9i5il 2i pCn la
particulele su5 un micron1 MaForitatea gBidurilor se refer la PM10 =coninut de particule cu un diametru aerodinamic de pCn la
10 am>; 8ns se accept din ce 8n ce mai mult faptul c; 8n scopul asigurrii proteciei sntii; o atenie deose5it tre5uie
acordat particulelor mici1 -n ca9ul 8n care este necesar s se in seama de particulele 5iologice; gBidurile PM10 nu sunt
aplica5ile 2i cel mai important aspect 8l constituie riscul imunologic sau infecios repre9entat de aceste particule1
Ca o recomandare; 8n ta5elul 211@ sunt pre9entate e3emple de niveluri pentru calitatea aerului e3terior1
,a5elul 211@D &3emple de concentraii ale poluanilor din aerul e3terior

Concentratie
Descrierea amplasamentului
CO
2
CO NO
2
SO
2
TOTAL PM PM
10

ppm mg/m
3
g/m
3
g/m
3
mg/m
3
g/m
3

Mediu rural; fr surse importante 350 < 1 5-35 < 5 < 0,1 < 20

Oras mic 375 1-3 15-40 5-15 0,1-0,3 10-30

Centrul orasului - poluat 400 2-6 30-80 10-50 0,2-1,0 20-50


'++++++'

#",. - 0alorile indicate pentru poluanii aerului repre9int concentraii anuale 2i nu tre5uie s fie utili9ate pentru proiectarea
instalaiilor1 Concentraiile ma3ime sunt mai ridicate1 Pentru informaii suplimentare se utili9ea9 msurrile locale 2i gBidurile
naionale1
83
%e5ite specifice de aer proaspt =e3terior> pentru o persoan
Aceast metod este o metod practic 5ine fundamentat pentru toate situaiile 8n care 8ncperile sunt destinate ocuprii
umane tipice1 %e5itele de aer e3terior =furni9ate de instalaia de ventilare> pentru o persoan 8n ca9ul activitii normale 8ntr-un
5irou sau 8n cas; cu o rat meta5olic de 1;2 met; sunt indicate 8n ta5elul 21201 Aceste valori sunt utili9ate 8n mod curent la
proiectarea instalaiei1 0alorile tre5uie s fie respectate 8n 9ona ocupat1 %e5itele indicate pentru 9one de nefumtori in seama
atCt de meta5olism; cCt 2i de emisiile tipice 8n cldiri cu poluare redus; 8n ca9uri cu niveluri ridicate de activitate =met [ 1;2>;
de5itele de aer e3terior tre5uie s fie maForate cu un factor de =valoare real met>/1;21
,a5el 2120 %e5itul specific de aer proaspt pe persoan

Debit de aer pentru o persoan


Categorie Unitate de Zona nefumtori Zona fumtori
msur
Domeniu tipic Valoare prin lips Domeniu tipic Valoare prin lips

INT 1 m
3
/(s-pers) > 54 72 > 108 144
1/(s-pers) > 15 20 > 30 40

INT 2 m
3
/(s-pers) 36-54 45 72-108 90
1/(s-pers) 10-15 12,5 20- 30 25

INT 3 m
3
/(s-pers) 22-36 29 43- 72 58
1/(s-pers) 6-10 8 12- 20 16

INT 4 m
3
/(s-pers) < 22 18 < 43 36
1/(s-pers) < 6 5 < 12 10
'+++++'

&ste recomandat 8n mod special alegerea materialelor de construcie nepoluante sau cu poluare redus; inclusiv mo5ila;
covoarele 2i instalaia de ventilare propriu-9is; 8n locul cre2terii de5itului de aer e3terior 8n scopul dilurii acestor emisii posi5il a
fi evitate1
%e5itele indicate pentru 9onele de fumtori sunt vala5ile pentru 9onele 8n care este permis fumatul1 $e recomand definirea
9onelor de fumtori 2i nefumtori 2i adaptarea instalaiei la situaia corespun9toare1
%e5itele specifice de aer e3terior raportate la aria pardoselii
Aceast metod poate fi utili9at 8n anumite ca9uri la proiectarea instalaiei pentru 8ncperi fr ocupare uman 2i fr o
destinaie clar =de e3emplu 8ncperi de depo9itare>1 %e5itele de aer pe unitate de arie a pardoselii sunt indicate 8n ta5elul 21211
Acestea se 5a9ea9 pe un timp de funcionare de 70X 2i pe o 8nlime a 8ncperii de 4 m1 Pentru timp de funcionare mai mic 2i
pentru 8ncperi mai 8nalte; de5itele de aer tre5uie s fie mai mari1
,a5elul 2121 %e5ite de aer e3terior sau transferat
pe unitate de arie util a pardoselii pentru 8ncperi cu alt destinaie
decCt ocupare uman

Debit de aer exterior sau transferat


Categorie Unitate de pe unitate de arie a pardoselii
msur
Domeniu tipic Valoare prin lips

INT 1 m
3
/(s-pers) * *
1/(s-pers) * *

INT 2 m
3
/(s-pers) > 2,5 3
1/(s-pers) > 0,7 0,83

INT 3 m
3
/(s-pers) 1,3 -2,5 2
1/(s-pers) 0,35-0,7 0,55

INT 4 m
3
/(s-pers) < 1,3 1
1/(s-pers) < 0,35 0,28
'+++'

II121:1 Calculul consumului de energie pentru ventilarea cldirilor
II121:111 %omeniu de aplicareD cldiri dotate cu sisteme de ventilare 2i climati9ate; fr controlul umiditii interioare 8n
perioada de var1 Pot fi incluse 2i sistemele de 8ncl9ire 2i rcire cu aer; dac acestea au 2i rol de ventilare1
Calculul se aplic la cldiri re9ideniale sau nere9ideniale sau pri ale acestora1
II121:121 "5iectivD evaluarea impactului energetic al sistemelor de ventilare din cldiri; ca parte a procedurilor comple3e de
evaluare energetic a cldirilor 2i sistemelor aferente; 8n acest scop sunt detaliateD
- temperatura 2i umiditatea aerului de ventilare care ptrunde 8n cldiri;
- calculul consumului de energie pentru veBicularea aerului 2i
- calculul energiei pentru pretratarea aerului de ventilare/climati9are1
II121:141 Coninut general
84
-n acest paragraf se dau metodele de calcul pentruD
- necesarul de energie la ventilatoare 2i alte elemente au3iliare ale sistemului de ventilareE
- energia necesar pentru de9gBeul 5ateriilor de pre8ncl9ire 2i prercireE
#ecesarul de energie pentru 8ncl9irea aerului infiltrat nu face o5iectul pre9entului paragraf1
Aceste energii vor depinde de sistemul 2i de com5usti5il utili9at 2i vor fi defalcate pe tipuri de procese termodinamice
=8ncl9ire; rcire sau ventilare>1 -n unele ca9uri este necesar de preci9at ipote9ele de calcul; de e3emplu dac un ventilator este
utili9at 8n cadrul unor procese de 8ncl9ire; rcire sau ventilare simpl1
II121:161 Metoda de calcul
Pe 5a9a de5itelor de introducere considerate cunoscute; procedura de calculD
- temperaturile 2i umiditile de5itelor de aer ce sunt refulate 8n 9onele 8ncl9ite sau rciteE
- energia consumat pentru a reali9a aceast tratare1
-n ca9ul 8n care aerul este introdus 8n 8ncperi prin descBideri pasive =guri pentru ventilarea natural> sau ferestre; se
consider c acest aer are caracteristicile termodinamice ale aerului e3terior1
%ac acest aer este preluat dintr-un spaiu adiacent 9onei de calcul; temperatura acestui spaiu se calculea9 conform ` 2161
%ac aerul este introdus 8n 8ncperi printr-un sistem de ventilare ecBili5rat sau nu aeraulic se determin modul 8n care se
modific parametrii termodinamici ai aerului; precum 2i modul de calcul al energiei necesare pentru tratarea acestuia1
II121:16111 Pierderi de cldur prin suprafaa canalelor de transport al aerului
a) Pierderi de cldur prin conductele =canalele> situate 8n 8ncperea/9ona climati9at
Aceste pierderi tre5uie luate 8n considerare doar atunci cCnd diferena dintre temperatura aerului transportat 2i temperatura
8ncperii sau 9onei climati9ate este semnificativ1 &le pot fi negliFate 8n ca9ul cCnd sistemul nu asigura 8ncl9irea sau rcirea
aerului; ci doar ventilarea simpl1
b) Pierderi de cldur prin conductele situate 8n afar 8ncperii/9onei climati9ateD
,emperatura 2i umiditatea aerului din conduct se calculea9 cu relaiileD

theta
2
= theta
1
+ DELTA [T(cta)]
x
2
= x
1
(2.94)
si
H(cta)

0,34 q(v,cta)
DELTA [T(cta)] = theta
1
- theta(ext) 1 - e^ s (2.95)
' ' ' '

undeD
tBeta1; 31 - temperatura 2i coninutul de umiditate al aerului la intrare 8n conduct; JWC; respectiv g=vapori>/Vg=aer uscat>L;
tBeta2; 32 - temperatura 2i coninutul de umiditate al aerului la ie2ire din conduct; JWC; respectiv g=vapori>/Vg=aer uscat>L;
P=cta> - pierderea de cldur a aerului prin pereii conductei; ctre mediul am5iant; JK/NL;
Y=v;cta> - de5itul de aer din conduct Jm
4
/BL1
c) Pierderi de aer din conductele de transport ale aerului
Aerul infiltrat 8n/din conductele de transport de aer se calculea9 conform ` 2161:1 %ac aerul este e3filtrat din conduct; nu
e3ista o modificare a parametrilor termodinamici ai aerului transportat de aceasta; dac 8ns se infiltrea9 aer 8n conduct;
ace2ti parametri se modific 8n funcie de parametrii aerului infiltrat; care se amesteca cu cel transportat1
II121:16121 0entilatoare
Cre2terea de temperatur a aerului la trecere prin ventilator; %&,A J,=vent>L se calculea9 cu relaiaD

F(vent) R(rc)
DELTA [T(vent)] = (2.96)
ro c q(v,vent)

undeD
%&,A J,=vent>L - diferena de temperatur cu care se 8ncl9e2te aerul 8n ventilator; JWCL;
ro=aer> - =Vg/m
3
) este densitatea aerului;
c=p;aer> - =H/VgN> cldura specific masic a aerului1
$e cunoscD
- de5itul volumic la ventilator Y=v;vent> =m
4
/B>E
- puterea instalat la ventilator P=vent> =K>E
- rata de transformare a energiei electrice 8n cldur; a5sor5it de aer '=rc> - =valori 8n ta5elul 2122>
a 20WC; produsul p=aer> c=p;aer> este apro3imativ egal cu 1217 H/m
4
N1
,a5el 2122 'ata de recuperare a puterii ventilatorului

Motor plasat n curentul de aer 0,9

Motor plasat n afar curentului de aer 0,6

Pozitie necunoscut 0,75


'+'
85

Pentru ventilarea mecanic controlat cu volum de aer constant =sistem CA0 Constant Air 0olume> sau varia5il =sistem 0A0
- 0aria5le Air 0olume> fr aer recirculat =adic 100X aer e3terior> se poate afirma c puterea medie consumat este similar
cu cea o5inut pentru un de5it volumic de aer C=cont> Y=v> =m
4
/B>; pentru simplificarea calculului1
Pentru sistemele 0A0 cu recirculare; C=cont> depinde de aciunea asupra clapetei de reglare pe aerul e3terior 8n timp ce
puterea a5sor5it de ventilator depinde de raportul dintre de5itul mediu refulat 2i de5itul ma3im refulat1
-n orice situaie; reglarea ventilatorului tre5uie luat 8n calcul pentru a determina cCt de mult scade puterea a5sor5it de
ventilator 8n raport cu puterea a5sor5it 8n condiii nominale de funcionare1
%ac nu este disponi5il nici o informaie; urmtoarele cur5e caracteristice Y=v> - P=a5s> =X> pot da o idee asupra diverselor
tipuri de reglare posi5ile la ventilator - figura 21101

ig!"a 2.10
Cur5e de dependen Y=v> - P=a5s> 8n diverse ca9uri de
reglare a ventilatoarelor
PA - Palete cur5ate 8napoiE
PI - Palete cur5ate 8nainteE
,0 - ,uraie varia5ilE
C0 PA - Control varia5il al paletelor cur5ate 8napoiE
$' - )i5r de reglaFE
I0 - 8nclinare varia5il a paletelor de pe aspiraieE
%e e3emplu; dac s-a determinat un coeficient C=cont> G 0;7 pentru un sistem de tip CA0; se poate presupune c puterea
consumat este ecBivalent cu puterea nominal la un raport de 70X; adic 8n acest ca9 40X din puterea ma3im cu variaia
turaiei1
-n ta5elul 2124 este redat raportul ce tre5uie aplicat puterii a5sor5ite la vite9a ma3ima 8n funcie de valoarea C=cont> 2i de tipul
de reglare1
,a5elul 2124 &3emplu de rapoarte de putere a5sor5it
8n funcie de reglare 2i de raportul de de5ite

Raport de debit 0,2 0,4 0,6 0,8

Control clapete reglare la ventilator 55% 75% 90% 100%


cu palete nclinate napoi

Control clapete reglare la ventilator 50% 55% 70% 100%


cu palete nclinate nainte

Variatia turatiei 10% 18% 35% 65%


'++++'

II. 21:1614 $cBim5toare de cldur =recuperatoare>
O 'ecuperatoare de cldur sensi5il
mrimi de intrareD
- tBeta=ev;1E 3=ev;1> - temperatura 2i coninutul de umiditate al aerului evacuat 8nainte de intrarea 8n recuperatorE
- tBeta=ref;1>E 3=ref;1> - temperatura 2i coninutul de umiditate al aerului e3terior 8nainte de intrarea 8n recuperatorE
86
- Y=v;ref>E Y=v;ev> - de5itul volumic refulat 2i evacuat ce trec prin recuperatorE
- epsilon=rec> - eficiena de transfer termic a recuperatorului pentru un set de de5ite refulat/evacuat apro3imativ egaleE
- P=el;nec> - puterea electrica necesar la recuperator =8n K>
- %&,A JtBeta=recup>L - cre2terea de temperatur a aerului datorat pre9enei ventilatorului 8n curentul de aer =considerat
atCt pentru circuitul de refulare cCt 2i pentru cel de evacuare>1
Pentru unitile de recuperare din sectorul re9idenial =testate conform &# 14161-:> eficiena glo5al include cre2terea de
temperatur la ventilator
&lemente de calculD

DELTA [theta(recup,ref)] = epsilon(recup) [theta(ev,1) - theta(ref,1)]
theta(ref,2) = theta(ref,1) + DELTA [theta(recup,ref)]
DELTA [theta(recup,ev)] = -DELTA [theta(recup,ref)] (2.97)
theta(ev,2) = theta(ev,1) + DELTA [theta(recup,ev)]
x(ref,2) = x(ref,2)
' x(ev,2) = x(ev,2)

mrimi de ie2ireD
- tBeta=ev;2>E 3=ev;2> - temperatura 2i coninutul de umiditate al aerului evacuat dup ie2irea din recuperatorE
- tBeta=ref;2>E 3=ref;2> - temperatura 2i coninutul de umiditate al aerului e3terior dup ie2irea din recuperatorE
II121:16161 'ecuperatoare de cldur sensi5il 2i latent =entalpice>
O Pro5leme legate de de9gBe
Prevenirea 8ngBeului apei 8n instalaiile de ventilare/climati9are se poate face 8n dou moduriD
a) Control direct al de9gBeului prin aciune asupra recuperatorului de cldur =prin montarea unui 5Spass; a altor 5aterii
au3iliare de 8ncl9ire sau a unui scBim5tor rotativ>E
b) Prin utili9area unei 5aterii de pre-8ncl9ire a aerului e3terior; 8nainte de intrarea acestuia 8n recuperator
-n am5ele ca9uri; valoarea temperaturii la ie2irea din compartimentul de pre8ncl9ire - tBeta=ref;2> este limitat la \7WC pentru
cldirile re9ideniale 2i la 0WC pentru cele re9ideniale1 0aloarea de referina pentru recuperatoarele cu regenerare Bigroscopic
din cldirile comerciale este de -7WC1
0alori de referina pentru tBeta=ref;2>D
- 7WC pentru sectorul re9idenialE
- 0WC pentru scBim5toare cu plci din sectorul non-re9idenialE
- 7WC pentru scBim5toare rotative din sectorul non-re9idenial
a) Control direct al de9gBeului
- 8n acest ca9 tre5uie aplicat o corecie %&,A J%&,A JtBeta=recup;ev>LL asupra temperaturii de ie2ire tBeta=ev;2>D
%&,A J%&,A JtBeta=recup;ev>LL G ma3 J0E tBeta=ev;min - tBeta=ev;2>L dac
- dac de5itul refulat 2i evacuat sunt egale; aceea2i corecie tre5uie aplicat 2i lui tBeta=ref;2>D
%&,A J%&,A JtBeta=recup;ref>LL G -%&,A J%&,A JtBeta=recup;ev>LL
- 8n ca9ul lipsei oricrui element pentru de9gBe; este suficient de a seta temperatura tBeta=ev;2> la o valoare foarte sc9ut -
e31 - 100WC1
b) 5aterie de pre8ncl9ire pentru de9gBe
-n acest ca9 aerul e3terior este pre8ncl9it pCn la o valoare tBeta=de9gBet>; ce serve2te la calculul tBeta=ev;2>;
corespun9toare ie2irii aerului evacuat din recuperator1
O imitarea temperaturii de refulare la regimul de evoluie li5er Mfree-coolingM
,emperatura tBeta=ref;2> poate fi limitat ma3imal la o valoare tBeta=ref;2;ma3> pentru a opri 8ncl9irea e3cesiv a aerului
refulat 8n timpul perioadei de rcire1 0aloarea diferenei de temperatura %&,A JtBeta=recup;ref>L pe circuitul de refulare 8nainte
2i dup recuperator tre5uie corectat cu valoareaD
%&,AJ%&,A JtBeta=recup;ref>LL G min J0LE ma3 JtBeta=ref;2;ma3> - tBeta=ref;2>E tBeta=ref;1> - tBeta=ref;2>L
%ac nu se impune o limitare; este suficient s se aplice aceea2i formul de calcul setCnd tBeta=ref;2;ma3> la o valoare
ma3im; de e31 100WC1 #oua valoare controlat a temperaturii de refulare tBeta=ref;2;c> se va scrie 8n aceast ipote9D
tBeta=ref;2;c> G tBeta=ref;2> \ %&,AJ%&,A JtBeta=recup;ref>LL
II121:16171 Camere de amestec
-n aceste aparate componente ale C,A; aerul recirculat din 8ncperile climati9ate este amestecat cu aerul e3terior =proaspt>
8n vederea recuperrii energiei1 Camerele de amestec sunt ecBipate cu clapete de reglare a de5itului atCt pe partea aerului
e3terior; cCt 2i pe cea a aerului recirculat1
Mrimi de intrareD
- tBeta=ev;1>E 3=ev;1> - temperatura 2i coninutul de umiditate al aerului evacuat din 8ncperea =9ona> climati9at 8nainte de
intrarea 8n camera de amestecE
- tBeta=ref;1>E 3=ref;1> - temperatura 2i coninutul de umiditate al aerului e3terior 8nainte de intrarea 8n camera de amestecE
- Y=rec> - JecBivalent ca notaie cu Y=ev;1>L - de5itul masic de aer recirculat prin camera de amestecE
- Y=e3t> JecBivalent ca notaie cu Y=ref;1>L - de5itul masic de aer e3terior =proaspt> prin camera de amestec; 8n funcie de
condiiile de diluare a nocivitilor din aerul interior respira5il =condiii igienico-sanitare>1
Calculul raportului de recirculare al camerei de amestecD
- '=rec> G Y=rec>/Y=e3t> =-> repre9int raportul de recirculare 8n camera de amestec; scris ca raport dintre de5itul masic de aer
recirculat Y=rec> 2i de5itul masic de aer e3terior; ce ptrund 8n camera de amestec
Mrimi de ie2ireD
- tBeta=ref;2>E 3=ref;2> - temperatura 2i coninutul de umiditate al aerului e3terior la ie2irea din camera de amestec; calculate pe
5a9a relaiilor de 5ilan masic 2i de umiditate la nivelul camerei de amestecD

theta(ref,2) = theta(ev,1) + [1 - R(rec) theta(ref,1)]
(2.98)
' x(ref,2) = x(ev,1) + [1 - R(rec) x(ref,1)]

- Y=ref;2> G Y=e3t> J1 \ '=rec>L - de5itul de refulare la ie2irea din camera de amestecE
87
- Y=ev;2> G Y=e3t> - de5itul evacuat 8n e3terior1
II121:16161 Pre8ncl9irea aerului
-n urma pre8ncl9irii; aerul este 8ncl9it la o temperatura impus tBeta=preinc>
Mrimi de intrareD
tBeta1; 31 - temperatura 2i coninutul de umiditate al aerului la intrarea 8n 5aterie de pre8ncl9ire =aer e3terior sau ie2it din
camera de amestec pe circuitul de refulare>E
Y=preinc> - de5itul masic de aer ce trece prin 5ateria de pre8ncl9ire =aer e3terior sau ie2it din camera de amestec pe circuitul
de refulare>1
Calculul puterii termice necesare pre8ncl9iriiD

P(preinc) = max [0; q(preinc) [theta(preinc) - theta
1
]] (kW) (2.99)

Mrimi de ie2ireD
tBeta2 G tBeta=preinc> - temperatura aerului la ie2irea din 5ateria de pre8ncl9ire
32 G 31 - coninutul de umiditate la ie2irea aerului din 5ateria de pre8ncl9ire; egal cu cel de la intrarea 8n 5aterie =nu e3ist
scBim5 de energie latent>
II121:161:1 Prercirea aerului
-n general; 8n situaia de var; aerul e3terior este prercit pCn la o temperatur tBeta=prerac> impus1
Mrimi de intrareD
tBeta1; 31 - temperatura 2i coninutul de umiditate al aerului la intrarea 8n 5aterie de prercire =aer e3terior>E
Y=v;prerac> - de5itul volumic de aer ce trece prin 5ateria de prercire =aer e3terior>E
tBeta=A'> - temperatura medie a 5ateriei de rcire; funcie de temperaturile de tur/retur ale apei de rcire =8n ca9ul pre9enei
unui agregat frigorific de preparare a apei rcite> sau egal cu temperatura de vapori9are a fluidului frigorific =8n ca9ul rcirii prin
detent direct>1
CalculD
- variaia temperaturii aerului 8n timpul procesului de prercire %&,A JtBeta=prerac>LD

DELTA [theta(prerac)] = max [0; theta
1
- theta(prerac)] (2.100)

- tBeta2 - temperatura aerului la ie2irea din 5ateria de prercireD

theta
2
= theta
1
- DELTA [theta(prerac)] (2.101)

- eficiena procesului de prercire epsilon=prerac>D

theta(prerac) - theta(BR)
epsilon(prerac) = min 1; (2.102)
' theta
1
- theta(BR) '

- coninutul de umiditate al aerului la suprafaa e3terioar a 5aterie de rcire 3=A'>D

x(BR) = EXP [18.8161 - 4110.34/[theta(BR) + 235[] (2.103)

- variaia coninutului de umiditate al aerului 8n urma prercirii %&,A J3=prerac>LD

DELTA [x(prerac)] = min [0; [x(BR) - x
1
] [1 - epsilon(prerac)]] (2.104)

- coninutul de umiditate al aerului la ie2irea din 5ateria de prercire 32D

x
2
= x
1
- DELTA [x(prerac)] (2.100)

- puterea necesar pentru a asigura procesul de prercire P=prerac> =VK>D

P(prerac) = q(v,prerac) [0.83 (x
2
- z
1
) + 0.34 (theta
2
- theta
1
)] (2.105)

Mrimi de ie2ireD
tBeta2; 32; P=prerac>
II121:161?1 !midificarea i9oterm a aerului iarna
-n special 8n situaia de iarn; atunci cCnd aerul e3terior are un coninut de umiditate redus; acesta tre5uie umidificat pCn la
o valoare setat impus 3=umidif>1 Acest proces se reali9ea9 teBnic prin inFectarea de a5ur saturat 8n curentul de aer; procesul
termodinamic de evoluie a aerului 8n camera de umidificare fiind cvasi-i9oterm1
Mrimi de intrareD
tBeta1; 31 - temperatura 2i coninutul de umiditate al aerului la intrarea 8n camera de umidificare =aer e3terior sau nu>E
Y=v;umidif> - de5itul volumic de aer 8n procesul de umidificareE
3=umidif> - valoare setat a coninutului de umiditate al aerului dup umidificare1
CalculD

theta
2
= theta
1
(temperatura la iesirea din umidificator este egal cu cea la intrare, n
conditiile mentionate);
x
2
= max [x
1
; x(umidif)] - continutul de umiditate al aerului la iesirea din umidificator;
88
P(umidif) = 0.83 - q(v,umidif) - max [0; (x(umidif) - x
1
)] - puterea termic necesar
umidificrii izoterme a debitului de aer volumic q(v,umidif). (2.106)

Aceste formule se vor aplica e3clusiv 8n situaia de iarn; la cre2tera umiditii aerului 8nainte de a fi refulat 8n 8ncperile
climati9ate; pentru a se evita sen9aia de uscciune la interior din cau9a unei umiditi relative sc9ute1 -n condiii de var; nu se
utili9ea9 umidificarea aerului1
Mrimi de ie2ire
tBeta2; 32; P=umidif>
II121:171 Aplicaii
%omeniile principale de aplicare ale metodelor pre9entate 8n acest paragraf sunt urmtoarele D
- pentru metodele de calcul orareE
- pentru metodele lunareE
- pentru metodele anualeE
- pentru metodele statistice
O Metode orare
%ac aerul nu este introdus prin intermediul unui sistem de ventilare mecanic; caracteristicile termodinamice ale aerului de
ventilare corespund celor pentru aerul e3terior1 -n acest ca9; se va calcula numai energia necesar pentru antrenarea
ventilatorului montat pe circuitul de evacuare al aerului viciat din 8ncperi =dac acesta e3ist>1
-n restul ca9urilor =ventilare mecanic controlat pe circuitul de refulare; cu sau fr tratarea termodinamic a aerului>; pa2ii
de calcul tre5uie s urme9e urmtoarea ordine cronologicD
1. se definesc la 8nceputul calculului anual; caracteristicile sistemului de ventilare; cu e3cepia condiiilor privind climatul
e3terior 2i interiorE
2. se definesc; ca valori orareD
- caracteristicile aerului e3terior =temperatur 2i coninut de umiditate> tBeta=e3t>; 3=e3t>
- caracteristicile aerului interior =temperatur 2i coninut de umiditate> tBeta=int>; 3=int>E pentru a evita pro5leme de
convergen; se recomand preluarea valorilor calculate pentru ora precedent
- valorile de temperatur 2i/sau coninut de umiditate pre-setate =impuse>E
- de5itele de aer din sistem =e3terior; recirculat; evacuat; refulat>
-n continuare se procedea9 astfelD
a) se calculea9 caracteristicile termodinamice ale aerului dup recuperatorul de cldur =dac el e3ist> atCt pe circuitul de
refulare; cCt 2i pe cel de evacuareE
b) se calculea9 caracteristicile termodinamice 2i energiile necesare pentru desf2urarea urmtoarelor procese
termodinamiceD
- pre8ncl9ireE
- prercireE
- umidificareE
- pierderi de energie prin suprafaa e3terioar a conductelor de transport ale aerului amplasate la e3teriorE
- 8ncl9irea suplimentar a aerului la trecerea prin ventilator=oare>1
Aceasta ordine poate s nu fie respectat de funcionarea real a instalaiei; 8ns ea este corect principial inCnd cont de
urmtoarele ipote9eD
- controlul pre8ncl9irii 2i prercirii este reali9at pentru aerul refulat 8n 9ona 8ncl9it sau rcitE 8n acest ca9; impactul
pierderilor de energie la suprafaa conductelor 2i cC2tigurilor de energie 8n ventilator sunt astfel compensateE
- temperatura setat pentru prercire este mai mic decCt cea prev9ut pentru pre8ncl9ireE
- coninutul de umiditate setat pentru umidificare este mai mic decCt cel corespun9tor temperaturii de saturaie i9otermeE
O Metode anuale 2i lunare
- $istem fr impact asupra umiditii
$e menin acelea2i ipote9e de calcul ca 8n ca9ul metodelor orare; inCnd cont de distri5uia anual =lunar> a temperaturii
e3terioare 2i aplicCnd aceea2i ipote9 la calculul temperaturilor interioare1
'e9ultatele finale vor fi su5 forma unor energii anuale =lunare> necesare pentru pre8ncl9ire; prercire 2i au3iliarele acestora1
- $istem cu impact mediu sau mare asupra umiditii
$e menin acelea2i ipote9e de calcul; inCnd cont de distri5uia anual =lunar> a temperaturii 2i umiditii e3terioare 2i
aplicCnd aceea2i ipote9 la calculul temperaturilor 2i umiditilor interioare1
'e9ultatele finale vor fi su5 forma unor energii anuale =lunare> necesare pentru pre8ncl9ire; prercire; umidificare 2i
au3iliarele acestora1
II121?1 Calculul consumului anual de energie pentru sistemele centrali9ate 2i descentrali9ate de climati9are 2i aer condiionat1
II121?111 %omeniu de aplicareD cldiri climati9ate; cu controlul umiditii; ecBipate cu unul din urmtorele tipuri de sisteme de
climati9areD
- sisteme de climati9are de tip Mnumai aerM;
- sisteme de climati9are de tip Maer-apM cu aparate terminale - ventiloconvectoare
Calculul se aplic la cldiri re9ideniale sau nere9ideniale sau pri ale acestora; care vor fi denumite generic McldireM1
Metoda de calcul poate fi de9voltat pentru estimarea consumurilor energetice 2i 8n ca9ul altor tipuri de sisteme de
climati9are1
II121?121 "5iectivD calculul energiei necesare climati9rii cldirilor pentru asigurarea unei temperaturi 2i a unei umiditi
interioare prescrise precum 2i energia consumat de sistemul de climati9are 8n acest scop1
II121?141 Coninut general
Metoda de calcul pentru necesarul de energie pentru rcire 2i de9umidificare este de tip Mgrade-9ileM1
$unt luai 8n calcul factori specifici; corespun9tori domeniului de aplicare 2i anumeD
- consumurile de energie datorate sarcinilor de cldur latent
- e3istena unor sarcini importante datorate de5itelor mari de aer proaspt
- utili9area 8n cadrul sistemelor de climati9are a recuperatoarelor de cldur =sensi5il sau sensi5il 2i latent>
- ineria termic a elementelor de construcie
89
- varietatea mare de tipuri de instalaii de climati9are 2i a surselor de frig utili9ate =sisteme centrali9ate Mnumai aerM; sisteme cu
aparate terminale de tip Maer-apM; cBillere cu compresie mecanic; cBillere cu a5sor5ie; cBillere reversi5ile - pompe de cldur;
etc1>
Metoda de calcul a consumului de energie este lunar1
Pentru a se putea evalua consumul total de energie corespun9tor tuturor ecBipamentelor din cadrul unui sistem de
climati9are; se introduce de asemenea o metodologie de calcul pentru energia necesar proceselor de umidificare 2i veBiculare
aer1
II121?14111 Principalele date de intrare necesare pentru efectuarea calculelor
%atele necesare de calcul suntD
- caracteristicile elementelor de anvelop pentru 8ncperea climati9atE
- scenariul de ocupare al 8ncperii climati9ateE
- sursele interne de cldur 2i umiditateE
- climatul e3teriorE
- date privind sistemul de climati9areD
O de5itul de aerE de5itul de aer proaspt;
O valorile prescrise pentru parametrii de confort =temperatur; umiditate>;
O temperatura 2i umiditatea aerului refulat 8n 8ncpere;
O coeficientul de performan al instalaiei frigorifice;
O pierderea de sarcin din sistem;
O randamentul ventilatorului;
O modul de funcionare al ventilatorului =1 treapt de turaie; 2 trepte de turaie; variaie continu turaie>;
O eficacitatea recuperatorului de cldur =dac e3ist>1
II121?14121 Principalele date de ie2ire =re9ultate> suntD
- necesarul de energie lunar 2i anual pentru climati9area cldirilor =rcire; 8ncl9ire; umidificare; veBiculare aer>
II121?161 #ecesarul de energie pentru climati9are
II121?16111 #ecesarul de energie pentru rcire 2i de9umidificare
Calculul de tip grade-9ile se efectuea9 pe 5a9a relaieiD

N x [theta(aem) - theta(b)]
NGZ = (grade-zile) (2.107)
-k x [theta(aem) - theta(b)]
1 - e^

undeD
# - numr de 9ile =pentru luna de calcul considerat> =9ile>
tBeta=aem> - temperatura medie lunar a aerului e3terior =pentru luna de calcul considerat> =WC>
tBeta=5> - temperatura de 5a9 calculat conform metodologiei de mai Fos; 8n funcie de tipul sistemului de climati9are =WC>
N - constant; valoare utili9at de regulD 0;:1
Calculul consumului de energie pentru rcire 2i de9umidificare se efectuea9 pe 5a9a numrului de grade-9ile 2i a valorii
coeficientului de performan al cBiller-ului; astfelD

Q(chiller) = Q(r)/COP (kWh) (2.108)
Q(r) = 24 - m c(p) NGZ (kWh) (2.109)

undeD
<=cBiller> - necesarul de energie la sursa de frig a sistemului de climati9are =VKB>
<=r> - necesarul de energie pentru rcire 2i de9umidificare =VKB>
C"P - coeficient de performan al cBiller-ului
m - de5itul masic de aer veBiculat 8n sistemul de climati9are =Vg/s>
c=p> - cldura specific a aerului =VH/VgWC>
,emperatura de 5a9 se calculea9 8n funcie de tipul sistemului de climati9are dup cum urmea9D
a) sisteme de climati9are Mnumai aerMD
,emperatura de 5a9 utili9at 8n metoda de calcul grade-9ile depinde deD
- temperatura de confort a aerului interior =valoarea setat> din 8ncperea climati9at;
- sarcina de rcire sensi5il datorat aerului proaspt;
- 8ncl9irea aerului 8n ventilatorul de introducere =termenul al doilea din ecuaia de mai Fos>;
- degaFrile de cldur sensi5il de la surse interioare din 8ncperea climati9at 2i aporturile de cldur datorate radiaiei
solare =termenul al treilea din ecuaia de mai Fos>;
- aporturile de cldur prin transmisie pentru 8ncperea climati9at =termenul al patrulea din ecuaia de mai Fos>;
- degaFrile de cldur latent de la surse interioare din 8ncperea climati9at 2i sarcina de rcire latent datorat aerului
proaspt =ultimul termen din ecuaia de mai Fos>1

-
v DELTA [P] Q[s(m)] U'
theta(b) = theta[ai] - - - [theta(aezi) - theta(ai)] - 2400 DELTA [x]
(~C) (2.110)
- - -
m c(p) eta(v) m c(p) m c(p)

undeD
90
tBeta=ai> - temperatura prescris a aerului interior din 8ncperea climati9at =WC>
v - de5itul volumic de aer veBiculat 8n sistemul de climati9are =m
4
/s>
%&,A JPL - presiunea introdus 8n sistem de ventilator =Pa>
eta=v> - randamentul ventilatorului
<=sm> - degaFri de cldur sensi5il de la surse interioareD ocupani; iluminat; ecBipamente - 2i aporturi de cldur de la
radiaia solar =VK>E pe 5a9a valorilor calculate se determin valoarea medie lunar =pentru luna de calcul considerat> =VK>
!Q G A! =VK/N>; A - suprafaa elementului de construcie prin care au loc aporturi de cldur prin transmisie =m
2
)E ! -
coeficient glo5al de transfer termic al elementului de construcie prin care au loc aporturi de cldur prin transmisie =VK/m
2
WC>
tBeta=ae9i> - temperatura medie a aerului e3terior pe perioada de ocupare a 8ncperii climati9ate =pentru luna de calcul
considerat> =WC>
%&,A J3L G 3=e> - 3=s>; diferena medie lunar de coninut de umiditate =pentru luna de calcul considerat>; =Vg/Vg>; 3=e> -
coninutul de umiditate al aerului e3terior =Vg/Vg> 2i 3=s> - coninutul de umiditate la ie2irea din 5ateria de rcire =Vg/Vg>E diferena
medie de coninut de umiditate se determin utili9Cnd relaiaD

_
_____________ x(e) - x(s)
[x(e) - x(s)] = (kg/kg) (2.111)
_
-k[x(e) - x(s)]
1 - e^
_
cu xe - continutul de umiditate mediu lunar al aerului exterior (pentru luna de calcul
considerat) (kg/kg) si k - parametru calculat pe baza expresiei:
2,5
k = (2.112)
sigma(x)

sigma=3> - deviaia standard pentru coninutul de umiditate lunar al aerului e3teriorE valoarea depinde de amplasarea
geografic a cldirii climati9ate
"5s1
1) Pentru luarea 8n considerare a ineriei termice; e3presia de calcul a temperaturii de 5a9 se modific astfelD

v DELTA [P] Q[s(m)] U'
Q(c)
theta(b) = theta[ai] - - - [theta(aezi) - theta(ai)] - 2400 DELTA [x] +
(~C) (2.113)
- - -
-
m c(p) eta(v) m c(p) m c(p)
m c(p)

undeD
<=c> G JC %&,A JtBeta=i>LL/2634600
<=c> - rata medie 9ilnic de stocare termic a elementelor de construcie =VK>
C G ro c=pm> 0 =VH/WC>; capacitatea termic a elementelor de construcie ale 8ncperii climati9ate
ro - densitatea materialelor elementelor de construcie =Vg/m
3
)
c=pm> - cldura specific a materialelor elementelor de construcie =VH/VgWC>
0 - volumul elementelor de construcie =m
3
)

-t/tau
DELTA [theta(i)] = e^ theta(ai) - theta[ae(n)] (~C) (2.114)
' '

%&,A JtBeta=i>L - rata de rcire a elementelor de construcie =diferena de temperatur 8ntre temperatura elementelor de
construcie 2i temperatura aerului interior> =WC>
t - perioada de neocupare a 8ncperii climati9ate =B>
tau - constanta de timp a elementelor de construcie =B>
tBeta=aen> - temperatura medie a aerului e3terior noaptea =pentru luna de calcul considerat> =WC>
2) 8n ca9ul 8n care e3ist 8n cadrul sistemului de climati9are recuperatoare de cldur =numai sensi5il sau sensi5il 2i latent>
calculul numrului de grade-9ile se reali9ea9 pe 5a9a relaieiD

[theta(aem) - theta(b)] epsilon [theta(aem) - theta(b)]
NGZ = N - (grade-
zile)*) (2.115)
-k x [theta(aem) - theta(b)] -k x [theta(aem) - theta(b)]
' 1 - e^ 1 - e^ '

undeD
epsilon - eficacitatea recuperatorului de cldurE 8n a5sena unei valori; se poate determina conform relaieiD

-
m(AP)
91
epsilon = 1 -
- -
m(AP) - m(R)

m=AP> - de5itul de aer proaspt =Vg/sE m
4
/s>
m='> - de5itul de aer recirculat =Vg/sE m
4
/s>
*) Notaiile din aceast ecuaie sunt identice cu cele utilizate anterior, cu meniunea c n expresia
temperaturii de baz se modific calculul diferenei medii de coninut de umiditate dup cum urmeaz

_ _
_____________ x(e) - x(s) epsilon [x(e) - x(s)]
[x(e) - x(s)] = - (kg/kg) (2.116)
_ _
-k[x(e) - x(s)] -k[x(e) - x(s)]
1 - e^ 1 - e^

unde
x!r) " coninutul de umiditate din aerul recirculat !considerat e#al cu coninutul de umiditate din ncperea
climatizat) !$#%$#)
b) sisteme de climati9are de tip Maer-apM cu aparate terminale ventiloconvectoare
&3ist dou situaii de calcul; 8n funcie de configuraia sistemului de climati9areD
- ca9ul 8n care ventiloconvectoarele din 8ncperi preiau sarcinile latenteE 8n aceast situaie metoda de calcul este similar
metodologiei descris mai sus pentru determinarea temperaturii de 5a9; considerCnd toate ventiloconvectoarele prin
intermediul unui ventiloconvector ecBivalent 2i utili9Cnd sarcini medii la nivelul 8ntregii cldiri
- ca9ul 8n care ventiloconvectoarele asigur doar partea sensi5il; 5ateria de rcire a centralei de tratare pentru aerul proaspt
asigurCnd sarcina latentE 8n aceast situaie e3presia de calcul a temperaturii de 5a9 pentru calculul numrului de grade-9ile
se scrieD

- -
m(R) m(AP)
theta(b) = theta(s) + theta(ae) - theta(r) - 2400 DELTA [x] (~C) (2.117)
- ' ' -
' m m '

undeD
tBeta=s> - temperatura aerului la ie2irea din 5ateria de rcire a ventiloconvectorului =WC>
tBeta=r> - temperatura aerului din 8ncperea climati9at =WC>
II121?16121 #ecesarul de energie pentru umidificarea aerului
Consumul energetic se determin 8n funcie de urmtorii parametriiD
- valoarea minim a umiditii aerului din 8ncpere
- sursele de umiditate din 8ncpere
- umiditatea aerului e3terior
- de5itul de aer proaspt al 8ncperii
- -n cadrul metodologiei de calcul se consider valori medii 9ilnice pentru aceste mrimi1
Metoda de calcul ine seama 2i de eventuala pre9en a unui recuperator de cldur latent 8n cadrul sistemului de
climati9are1
!miditatea transferat aerului din instalaia de climati9are prin intermediul ecBipamentelor specifice se calculea9 conform
relaieiD

x(z) = x(i,min) - [x(g)/m'(e)] (2.118)

undeD
3=9> - umiditatea adugat aerului tratat de sistemul de climati9are; g/m
4

3=i;min> - valoarea minim a umiditii din aerul interior; g/m
4

3=g> - degaFrile medii de umiditate de la surse interne; g/B; m
2
=valori recomandate conform Ane3a II121I>
mQ=e> - de5itul de aer proaspt raportat la unitatea de suprafa; m
4
/B; m
2

Cantitatea total anual de ap utili9at pentru umidificare se determin pe 5a9a de5itului de aer tratat 2i a diferenei 9ilnice
8ntre valoarea coninutului de umiditate al aerului refulat 8n 8ncpere 2i valoarea coninutului de umiditate al aerului e3teriorD

W = 24 h SUM [m'(e) [x(z) - x(e)]] = 24 h SUM [[m'(e) [x(i,min) - x(e)]] - x(g)] (g/an)
(2.119)

"5s1
'elaia de mai sus este utili9at numai pentru momentele de timp pentru care este satisfcut inegalitateaD

[x(z) - x(e)] = x(i,min) - x(e) - x(g)/m'(e) > 0 (2.120)

92
%ac sistemul de climati9are este prev9ut cu un recuperator de cldur latent; umidificarea aerului e3terior pe 5a9a
scBim5ului de mas din recuperator se determin astfelD

DELTA [x] = eta(recuperator) [x(i,min) - x(e)] (2.121)

undeD
eta=recuperator> - eficiena scBim5ului de cldur latent la nivelul recuperatorului
-n acest ca9; cantitatea de ap necesar pentru umidificare esteD

W = 24 h SUM [[m'(e) [x(i,min) - x(e)] [1 - eta(recuperator)]] - x(g)] (g/an) (2.122)

"5s1
Calculul pe 5a9a relaiei anterioare se efectuea9 pentru momentele de timp pentru careD

[x(i,min) - x(e)] [1 - eta(recuperator)] - x(g)/m'(e) > 0 (2.123)

&nergia consumat pentru umidificare se determin pe 5a9a consumului de ap necesar pentru umidificare estimat cu
relaiile de mai sus; 8n funcie de configuraia sistemului de climati9areD

Q(h) = C(h) W (Wh/an) (2.124)

undeD
C=B> - coeficient de consum specific de energie electric pentru umidificare; 8n funcie de tipul procesului de umidificare folosit
=umidificare cu a5ur sau umidificare cu ap> =KB/g>1 0alorile recomandate sunt date 8n Ane3a II121H1
II121?16141 #ecesarul de energie pentru veBicularea aerului
Consumul de energie pentru veBicularea aerului se 5a9ea9 pe calculul consumului specific de energie electric1 Consumul
specific de energie electric se determin pentru fiecare 8ncpere sau grup de 8ncperi cu aceea2i destinaie1 Consumul specific
de energie electric pentru cldirea climati9at sau o parte din aceasta re9ult prin medierea consumului specific pentru fiecare
8ncpere sau grup de 8ncperi prin intermediul suprafeei pardoselii1 Consumul total de energie electric pentru veBicularea
aerului dintr-un sistem de climati9are se o5ine prin 8nmulirea consumului specific cu suprafaa total a spaiilor climati9ate din
cldireD
<=vt> G <=v> $
'elaia de calcul pentru consumul specific de energie electric al motoarelor ventilatoarelor din cadrul sistemelor de
climati9are esteD

Q(v) = P(v) - N(h)/1000 (kWh/m
2
, an) (2.125)

undeD
<=v> - consum specific de energie electric al ventilatorului =VKB/m
2
; an>

DELTA [p] - V'
P(v) = (2.126)
eta(v) 3600

P=v> - putere electric specific pentru antrenarea ventilatorului =K/m
2
)
%&,A JpL - pierderea de presiune din sistem =Pa> valoarea luat 8n calcul este valoarea medie 8ntre dou scBim5uri ale
filtrului de praf
0Q - de5it volumic specific de aer =raportat la suprafaa 8ncperii; m
4
/m
2
; B>
eta=v> - eficiena ventilrii =pentru 8ntregul sistem de climati9are>
#=B> - numr de ore de funcionare la sarcin nominal =B/an> - valoarea se consider conform datelor de funcionare ale
sistemului de climati9areE valorile indicate sunt date 8n Ane3a II121N1
"5servaiiD
1) %ac nu sunt date disponi5ile privind pierderea de presiune 2i eficiena ventilrii; puterea electric specific se determin
conform relaieiD

P(v) = P(sp) V' (W/m
2
) (2.127)
unde
DELTA [p]
P(sp) = (W/m
3
/h) (2.128)
eta

P=sp> - putere specific ventilator =K/m
4
/B>
eta - randament ventilator
93
0alorile indicate pentru puterea specific a ventilatorului =pentru 8ntregul sistem de climati9are> sunt date 8n Ane3a II121 8n
funcie de tipul instalaiei =destinaia 8ncperii> 2i eficiena energetic a instalaiilor1
2) #umrul de ore de funcionare la sarcin nominal este ecBivalat cu o valoare energetic ecBivalent astfel 8ncCt pentru
numrul de ore de funcionare la sarcin parial tre5uie s se in cont de raportul dintre puterea electric specific la sarcin
redus 2i cea la sarcin nominal pentru a o5ine o mrime ecBivalent1 %ac nu sunt disponi5ile date privind funcionarea 8n
sarcin redus 2i eficiena energetic pentru aceasta; se recomand utili9area valorilor din Ane3a II121N1
ANE#A N". II.2.A
%ate climatice
%ate generale - timpul total de simulare pe parcursul anului

Luna Nr. de Nr. de Timp Luna Nr. de Nr. de Timp


zile ore total zile ore total

Ianuarie 31 744 Iulie 31 744

Februarie 28 672 August 31 744

Martie 31 744 Septembrie 30 720

Aprilie 30 720 Octombrie 31 744

Mai 31 744 Noiembrie 30 720

Iunie 30 720 Decembrie 31 744


'+++++++'

%ate climatice
-n ceea ce prive2te datele climatice; indispensa5ile simulrii regimului termic al cldirilor 2i a consumurilor de energie pentru
8ncl9ire/rcire; sunt necesar urmtoarele mrimi climatice orareD
- temperatura e3terioar orar; JWCLE
- radiaia total orar pe un plan ori9ontal; JK/m
2
LE
- indicatori pentru conversia radiaiei totale 8n radiaie incident pe suprafee verticale; cum ar fi; de e3empluD radiaia direct
orar perpendicular pe direcia ra9ei solare 2i gradul de acoperiri cu nori a cerului =grad de ne5ulo9itate>E
- vite9a 2i direcia local a vCntului; Jm/sLE
- al5edoul =raportul dintre radiaia solar reflectat 2i radiaia incident> soluluiE
- umiditatea relativ a aerului e3terior; JXL1
%atele climatice orare pentru un an repre9entativ tre5uiesc selectate din 5a9e de date recente; prelucrate corespun9tor
cerinelor de calcul1
ANE#A N". II.2.$
Calcul multi9on utili9Cnd cuplaFul termic 8ntre 9one adiacente
A111 (eneraliti
!n calcul multi9on al cuplaFului termic dintre 9onele unei cldiri tre5uie utili9at cu precauie 2i pentru situaii 5ine cunoscute;
8n conte3tul unei proceduri simplificate de evaluare a consumurilor de energie1
#",.D !n calcul multi9on al cuplaFului termic inter-9one necesitD
a) date de intrare precumD proprieti de transfer termic prin transmisie; de5ite de aer inter-9one =cu valoare 2i sens>
b) cunoa2terea sistemului de reglare a temperaturilor din 9one 2i regulile de partiionare intern a 9onelor; cu restricii speciale
de temperatur =e31 'estaurante; spitale etc1>
" complicaie 8n plus o repre9int pre9ena unor sisteme diferite de 8ncl9ire; rcire 2i ventilare pentru 9one diferite;
conducCnd la o comple3itate a calculului ce dep2e2te grania impus pentru calculul glo5al simplificat al consumurilor de
energie1
A121 Metoda lunar
94
-n ca9ul calculului multi9on cu cuplaF termic 8ntre 9one; procedura de calcul lunar este descris 8n cele ce urmea91
-n primul rCnd; tre5uie colectate datele referitoare la transferurile inter-9one; conform celor descrise 8n A121
!lterior; tre5uie adugate la transferul de cldur prin transmisie 2i ventilare caracteristice 9onei 9 luate separat; termeni ce
repre9int transferurile de cldura prin transmisie 2i ventilare dinspre 9onele adiacente 9onei 9 ctre 9ona 9D

Q(T,z-y) = H(T,z-y) [theta(z) - theta(y,med)] T
Q(V,z-y) = H(V,z-y) [theta(z) - theta(y,med)] T

8n careD
tBeta=S;med> - repre9int temperatura medie din 9ona S adiacent 9onei 9 inclu9Cnd orice supra8ncl9ire =8n modul de
8ncl9ire> sau suprarcire =8n modul de rcire> fa de valoarea presta5ilit de set-point1
Aceast temperatur se determin conform urmtoarelor dou relaiiD
- pentru modul de 8ncl9ireD

___
\
Q(ap,inc) + Q(nec,inc) + / H(y,inc,k) theta(a,k)

k
theta(y,med) =
___
\
/ H(y,inc,k)

k

- pentru modul de rcireD

___
\
Q(ap,rac) + Q(nec,rac) + / H(y,rac,k) theta(a,k)

k
theta(y,med) =
___
\
/ H(y,rac,k)

k

8n careD
<=inc> - necesarul de energie pentru 8ncl9ire pentru 9ona S; determinat conform :121111; 8n MHE
P=S;inc;V> - coeficientul de transfer glo5al =transmisie \ ventilaie> pentru elementul V ctre 9ona S determinat conform :1212;
8n MH/NE
<=ap;inc> - suma total a surselor de cldur interioare 8n modul 8ncl9ire pentru 9ona S; conform :121112; 8n MHE
<=rac> - necesarul de energie pentru rcire pentru 9ona S; determinat conform :121111; 8n MHE
<=a;V> - pentru un element V ce transfera cldura prin transmisie este egal cu tBeta=e;V>; temperatura pe suprafaa
e3terioar a elementului VE
- pentru un element V ce transfera cldura prin ventilaie este egal cu tBeta=a;ref;V>; temperatura de refulare a aerului 8n 9ona
9 prin elementul V
Calculul necesarului de energie pentru 8ncl9ire 2i rcire tre5uie reali9at iterativ =dou sau trei iteraii sunt 8n general
suficiente>D
1) se face ipote9a iniiala c temperatura medie a 9onei la pasul de timp curent este egal cu temperatura de set-point pentru
8ncl9ire sau rcire 8n 9ona respectiv =sau cu temperatura ecBivalent interioar; dac avem un sistem de 8ncl9ire sau rcire
intermitent>E
2) calculul energiei necesare pentru 8ncl9ire sau rcire pentru fiecare 9on 8n parte; inCnd cont de contri5uia transferurilor
de cldur prin transmisie 2i ventilaie dintre 9one; a2a cum s-a specificatE
3) pe 5a9a acestor re9ultate; se calculea9 pentru fiecare 9on temperatura medie interioar; conform relaiilor deFa
pre9entateE
4) dac temperatura medie calculat difer cu mai mult de o eroare relativ accepta5il fa de temperatura impus la pasul
1>; se setea9 aceast nou temperatur ca dat de intrare 2i se reia calculul de la pasul 2>; pCn cCnd eroarea relativ devine
cea minim acceptat1
A141 %ate de intrare pentru toate metodele de calcul
Aceste date de intrare au fost deFa detaliate 8n cadrul normativului; de aceea aici vor fi doar re-enumerateD
P=,;9-S> - coeficient de transfer de cldur prin transmisie 8ntre 9onele 9 2i S; 8n K/NE
P=0;9-S> - coeficient de transfer de cldur prin ventilaie 8ntre 9ona 9 2i 9ona S; 8n K/NE
P=0;S-9> - coeficient de transfer de cldur prin ventilaie 8ntre 9ona S 2i 9ona 9; 8n K/NE
95
#",AD P=0;9-S> 2i P=0;S-9> pot fi diferite dac de5itele de aer ce traversea9 interfaa de aer dintre 9ona S 2i 9ona 9 8n cele
dou sensuri sunt diferite1
Ace2ti doi coeficieni se pot determina cu relaiileD
P=0;9-S> G ro=aer> c=aer> Y=v;9-S>;
respectivD
P=0;S-9> G ro=aer> c=aer> Y=v;S-9>;
8n care Y=v;9-S> 2i Y=v;S-9> =8n m
4
/s> sunt de5itele de aer ce trec din 9ona 9 ctre 9ona S; respectiv din 9ona S ctre 9ona 91

Tipul de cldire din punct de vedere a functionrii alfa(0,rac) tau(0,rac)


sistemului de rcire (ore)

I Cldiri rcite continuu (mai mult de 12 ore pe zi), precum cldiri 1,0 15
rezidentiale, hoteluri, spitale, locuinte si penitenciare
- metoda lunar

II Cldiri rcite numai pe parcursul zilei (mai putin de 12 ore pe 1,0 15


zi), precum scoli, birouri, sli de spectacole sau magazine
+++
Valorile lui alfa(0,rac) si tau(0,rac) pot fi furnizate si la nivel national.
''

ANE#A N". II.2.%
%ate pentru calculul aporturilor solare
C111 &nergia solar total transmis printr-o suprafa vitrat
&nergia solar transmis ctre 8ncperea climati9at printr-o suprafa vitrat transparent depinde esenial de tipul de geam
utili9at =calitate; grosime; emisivitate; tratamente termice>; de tipul de protecie solar =Falu9ele; rulouri; o5loane>; dac aceasta
e3ist =ve9i (12>; 2i de um5rirea suprafeei vitrate datorat pre9enei unor o5stacole e3terioare 8n calea radiaiei solare incidente
=alte cldiri 8nvecinate sau elemente de arBitectur e3terioare ale cldirii> - ve9i (141 'ata de transmitere =sau transmitana>
energiei solare prin elementele vitrate; definit 8n &# 610; se calculea9 cu &# 14464-2; inCnd cont de radiaia solar incident
normal =perpendicular> pe suprafaa e3terioar elementului respectiv; 8n =K/m
2
) 2i de radiaia ptruns 8n 8ncperea
climati9at prin transmisie; I=t> =K/m
2
)1 Aceasta transmitan MnormalM se notea9 cu tau=n> 2i cCteva valori ale sale sunt redate
8n ta5elul (11; pentru elemente vitrate u9uale; presupunCnd c au suprafaa curat 2i geamuri normale netratate1
Pentru metodele de calcul lunare; se utili9ea9 un factor *=v> =definit 8n 111611>; definit ca raportul dintre transmitana total
tau la un ungBi de inciden oarecare; 2i transmitana normal tau=n> la un ungBi de inciden egal cu @0WD
*=v> G tau/tau=n>
Acest factor depinde de tipul de geam; de latitudine 2i de orientarea elementului vitrat1

Tipul ferestrei tau(n)

Fereastr simpl 0,85

Fereastr termoizolant dubl 0,75

Fereastr termoziolant dubl cu o tratare selectiv a geamului 0,67

Fereastr termoizolant tripl 0,7

Fereastr termoizolant tripl cu dou tratri selective 0,5

Fereastr dubl obisnuit (dou ferestre) 0,75


'+'

,a5elul C11D 0alori ale transmitantei normale MrM pentru
tipuri u9uale de elemente vitrate
96
" alt metod de calcul a energiei solare transmise utili9ea9 raportarea la energia transmis printr-o fereastr de referin
simpl sau du5l; de la ca9 la ca9E 8n acest mod; energia solar transmis printr-o fereastr oarecare; <=s;t> =8n MH> se va scrieD
<=s;t> G <=s;t;ref> O tau/tau=ref>
8n careD
<=s;t;ref> - energia solar transmis prin fereastra de referin =simpl sau du5l; dup ca9>; 8n MHE
tau - transmitana total a ferestrei oarecare =->E
tau=ref> - transmitana total a ferestrei de referin =->E
C121 &fectul elementelor de um5rire permanente
Aceste elemente de um5rire =ecranare> a ferestrelor; care pot fi de tipulD perdele; Falu9ele; storuri; o5loane; repre9int
accesorii opionale; manevra5ile de ocupanii cldirii; pentru reducerea sau dimpotriv intensificarea aporturilor solare ctre
interior; 8n funcie de se9on1 &le pot fi plasate la faa interioar sau e3terioar a ferestrelor sau 8ntre foile de geam =la ferestre
du5le>1
Aceste elemente introduc o reducere a energiei solare transmise ctre interior; cu un factor de um5rire g=u> ce depinde de
tipul de element utili9at; de culoarea 2i proprietile optice ale acestuia; precum 2i de po9iionarea sa 8n cadrul ferestrei =la
interior; e3terior sau 8ntre geamuri>1 -n ta5elul (12 sunt date cCteva valori ale acestui coeficient g=u> pentru tipuri u9uale de
elemente de um5rire permanente =de e31 Halu9ele>1

Proprietti optice: Factor g(u) pentru:


Tip jaluzea Absorbtie Transmisie Jaluzele Jaluzele
interioare exterioare

Jaluzele venetiene de 0,1 0,05 0,25 0,10


culoare alb 0,1 0,30 0,15
0,3 0,45 0,35

Jaluzele obisnuite albe 0,1 0,5 0,65 0,55


0,7 0,80 0,75
0,9 0,95 0,95

Jaluzele textile colorate 0,3 0,1 0,42 0,17


0,3 0,57 0,37
0,5 0,77 0,57

Jaluzele de aluminiu 0,2 0,05 0,20 0,08


'++++'

,a5el C12D *actor de reducere a energiei solare transmise la interior
datorat pre9enei unor elemente de um5rire permanente Jg=u>L
Alte elemente de um5rire cu utili9are intermitent; precum 2i proteciile solare regla5ile; sunt luate 8n calcul 8n cadrul factorului
de utili9are pentru modul de rcire1
C141 *actori de um5rire datorai unor o5stacole e3terioare
C14111 Principiu de calcul
Pre9ena unor cldiri 8nvecinate sau a unor elemente de arBitectur ane3e ce dep2esc planul ferestrei la e3terior =corni2e;
5alcoane; stClpi e3teriori> conduce la apariia unei suprafee um5rite 8n planul ferestrei; ce 8mpiedic ptrunderea prin fereastr
a radiaiei solare directe la nivelul acestei suprafee; permiCnd totu2i trecerea radiaiei difu9e prin 8ntreaga suprafaa vitrat; 8n
vederea evalurii acestui tip de um5rire; se introduce un factor de um5rire adimensional datorat o5stacolelor e3terioare cldirii
*=u;oe>; e3primat prin relaiaD
*=u;oe> G *=u;oe-ori9ont> *=u;oe-v> *=u;oe-l>;
8n careD
*=u;oe-ori9ont> - factor de um5rire datorat o5stacolelor e3terioare cldirii aflate la ori9ont =copaci; forme de relief sau alte
cldiri>E
*=u;oe-v> - factor de um5rire datorat o5stacolelor e3terioare apropiate 8n plan vertical; de tipD retragerea ferestrei 8n plan
vertical fa de planul faadei; 5alcoane; cascBete etc1
*=u;oe-l> - factor de um5rire datorat o5stacolelor e3terioare apropiate 8n plan lateral; de tipD retragerea ferestrei 8n plan lateral
faa de planul faadei; stClpi e3teriori etc1
C14121 !m5rirea datorat o5stacolelor e3terioare aflate la ori9ont
97
&fectul de um5rire datorat o5stacolelor e3terioare cldirii aflate la ori9ont depinde de ungBiul la ori9ont; latitudine; climatul
local 2i se9onul de 8ncl9ire1 -n ta5elul C14 sunt redate valorile factorului de um5rire datorat o5stacolelor e3terioare de la ori9ont;
*=u;oe-ori9ont>; pentru trei latitudini diferite 2i patru orientri verticale diferite ale ferestrei1 !ngBiul la ori9ont este un ungBi mediu
fa de ori9ontala su5 care Mse vedeM o5stacolul e3terior din planul faadei cldirii studiate =ve9i figura C11>1

Unghi 45~ N latitudine 55~ N latitudine 65~ N latitudine


la
orizont S E/V N S E/V N S E/V N

0~ 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00

10~ 0,97 0,95 1,00 0,94 0,92 0,99 0,86 0,89 0,97

20~ 0,85 0,82 0,98 0,68 0,75 0,95 0,58 0,68 0,93

30~ 0,62 0,70 0,94 0,49 0,62 0,92 0,41 0,54 0,89

40~ 0,46 0,61 0,90 0,40 0,56 0,89 0,29 0,49 0,85
'+++++++++'

,a5elul C14D 0alori ale factorului de um5rire parial
datorat o5stacolelor e3terioare aflate la ori9ont
*igura C11D !ngBiul la ori9ont alfa
C14141 *actorul de um5rire datorat elementelor e3terioare ale cldirii

Unghi 45~ N latitudine 55~ N latitudine 65~ N latitudine


la
orizont S E/V N S E/V N S E/V N

0~ 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00

30~ 0,90 0,89 0,91 0,93 0,91 0,91 0,95 0,92 0,90

45~ 0,74 0,76 0,80 0,80 0,79 0,80 0,85 0,81 0,80

60~ 0,50 0,58 0,66 0,60 0,61 0,65 0,66 0,65 0,66
'+++++++++'

,a5elul C16D 0alori ale factorului de um5rire parial
datorat o5stacolelor e3terioare verticale; *=u;oe-v>

Unghi 45~ N latitudine 55~ N latitudine 65~ N latitudine


la
orizont S E/V N S E/V N S E/V N

0~ 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00

30~ 0,94 0,92 1,00 0,94 0,91 0,99 0,94 0,90 0,98

45~ 0,84 0,84 1,00 0,86 0,83 0,99 0,85 0,82 0,98

60~ 0,72 0,75 1,00 0,74 0,75 0,99 0,73 0,73 0,98
'+++++++++'

,a5elul C17D 0alori ale factorului de um5rire parial
datorat o5stacolelor e3terioare laterale; *=u;oe-l>
ANE#A N". II.2.&
%ate de intrare convenionale
%111 Introducere
Aceast ane3 conine datele de intrare convenionale pentru anumii parametri din cadrul normativului; 8n lipsa unor valori
reglementate la nivel naional1
%121 $urse de cldura interioare de la ocupani 2i aparatura de 5irou
98
$cenariile 9ilnice 2i sptmCnale privind degaFrile de cldur provenite de la ocupani datorit activitii meta5olice; precum
2i degaFrile provenite de la aparatura electric de 5irou; tre5uie 8n general definite la scar naional; 8n funcie de utili9area
cldirii; gradul de ocupare 2i scopul calculului1
-n a5sena unor valori naionale; tre5uie utili9ate datele din pre9enta ane3; ce sunt detaliate pentru cldiri re9ideniale;
5irouri; precum 2i pentru o gam mai larg de utili9ri a cldirilor1 -n ta5elele H1; H2; H4 2i H6 sunt date valori ale acestor
degaFri; 8n K pentru un m
2
de pardoseal ocupat1

Cldiri rezidentiale

Zile Ore Camera de zi + Alte ncperi climatizate


buctrie (ex. Dormitoare)

Luni - Vineri 07.00 - 17.00 8,0 1,0

17.00 - 23.00 20,0 1,0

23.00 - 07.00 2,0 6,0

Medie 9,0 2,67

Smbt - Duminic 07.00 - 17.00 8,0 2,0

17.00 - 23.00 20,0 4,0

23.00 - 07.00 2,0 6,0

Medie 9,0 3,83

Medie 9,0 3,0


'+++'

,a5elul %11D %ensitatea flu3ului de cldur
degaFat de ocupani 2i aparatura electronic =8n K/m
2
) - valori
convenionale pentru cldiri re9ideniale

Birouri

Spatii de birou Alte spatii, holuri,


Zile Ore (60% suprafat coridoare (40% suprafat
utilizat) utilizat)

Luni - Vineri 07.00 - 17.00 20,0 8,0

17.00 - 23.00 2,0 1,0

23.00 - 07.00 2,0 1,0

Medie 9,5 3,92

Smbt - Duminic 07.00 - 17.00 2,0 1,0

17.00 - 23.00 2,0 1,0

23.00 - 07.00 2,0 1,0

Medie 2,0 1,0

Medie 7,4 3,1


'+++'

,a5elul %12D %ensitatea flu3ului de cldur
degaFat de ocupani 2i aparatura electronic =8n K/m
2
) - valori
convenionale pentru 5irouri

Gradul de m
2
de suprafat util Coeficient de I(ov)/A(pard)
ocupare per persoan simultaneitate W/m
2

I 1,0 0,15 15

II 2,5 0,25 10

III 5,5 0,27 5

IV 14 0,42 3
99

V 20 0,40 2
+++
n care:
I(ov) este fluxul de cldur degajat de la ocupanti, [W];
A(pard) este aria suprafetei utile, definit n 6.3.2, [m
2
];
''

,a5elul %14D %ensitatea flu3ului de cldur degaFat de ocupani
=8n K/m
2
) - valori convenionale glo5ale pentru sectorul non-re9idenial;
8n funcie de gradul de ocupare

Flux de cldura unitar Fluxul unitar


Tip de utilizare emis de aparatura Fractia de timp emis pe m
2

a cldirii electronic pe timpul f(app) I(app)/A(pard)
de operare W/m
2
W/m
2

Birou 15 0,20 3

Unitate de nvtmnt 5 0,15 1

Unitate medical clinic 8 0,50 4

Unitate medical non-clinic 15 0,20 3

Catering 10 0,25 3

Magazin 10 0,25 3

Sal de sedinte 5 0,20 1

Sal de relaxare 4 0,50 2

Celul si penitenciar 4 0,50 2

Sal se sport 4 0,25 1


+++
n care:
I(app) este fluxul de cldur degajat de la ocupanti, [W];
A(pard) este aria suprafetei utile, definit n 6.3.2, [m
2
];
''

,a5elul %16D %ensitatea flu3ului de cldur degaFat de aparatura
electronic =8n K/m
2
) - valori convenionale glo5ale pentru sectorul
non-re9idenial; 8n funcie de gradul de ocupare
%141 *actori de reducere a radiaiei solare datorai proteciilor solare varia5ile
Perioada de timp 8n care protecia solar de tipD Falu9ele; rulouri etc1 este utili9at sau nu depinde 8n general de luna de
calcul1 Pentru fiecare tip de climat se pot utili9a valori convenionale =implicite> ale factorului pentru protecii solare varia5ile 8n
timp; *=psv>; pentru diferite orientri 2i 8nclinri ale ferestrei fa de planul ori9ontal1 ,a5elul H16 cuprinde aceste valori medii
pentru toate lunile anului =e3emplu preluat din %anemarca>1

Factor de umbrire F(psv)

Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec

90~ N 1,00 1,00 1,00 1,00 0,98 0,96 0,98 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00

90~ NE/NV 1,00 1,00 0,94 0,66 0,51 0,53 0,57 0,69 0,84 1,00 1,00 1,00

90~ E/V 0,41 0,48 0,36 0,34 0,29 0,32 0,34 0,29 0,36 0,36 0,42 0,53

90~ SE/SV 0,22 0,37 0,25 0,32 0,26 0,32 0,32 0,24 0,31 0,28 0,26 0,34

90~ S 0,20 0,36 0,26 0,32 0,29 0,32 0,33 0,23 0,30 0,24 0,23 0,31

45~ N 1,00 1,00 0,99 0,98 0,63 0,39 0,58 0,93 1,00 1,00 1,00 1,00

45~ NE/NV 1,00 1,00 0,87 0,47 0,31 0,28 0,32 0,40 0,71 1,00 1,00 1,00

45~ E/V 0,82 0,65 0,41 0,31 0,22 0,21 0,24 0,25 0,37 0,48 0,74 0,96

45~ SE/SV 0,33 0,43 0,29 0,24 0,18 0,17 0,19 0,16 0,29 0,29 0,32 0,47

100
45~ S 0,26 0,39 0,25 0,23 0,18 0,16 0,17 0,14 0,26 0,25 0,28 0,37

ORIZ. 1,00 0,78 0,44 0,27 0,19 0,16 0,18 0,19 0,38 0,58 0,93 1,00
'++++++++++++'

,a5elul %16D 0alori ale factorului de um5rire *=psv>
datorat proteciilor solare varia5ile
ANE#A N". II.2.E
Ipote9e 2i valori necesare proiectrii instalaiilor de
ventilare 2i climati9are
&111 Cele mai importante ipote9e de proiectare cu referire la calitatea aerului interior sunt informaiile cu privire la ocuparea
uman; faptul c fumatul este permis sau nu; 2i emisiile din partea surselor altele decCt meta5olism 2i fumat1 %e asemenea
tre5uie s se in seama de faptul c perceperea calitii aerului interior se face 8ntr-o manier negativ pe msura cre2terii
temperaturii 2i umiditii1
0alori tipice pentru ocuparea uman sunt indicate 8n ta5elul &111 0alorile de proiectare se 5a9ea9 oriunde este posi5il pe
date reale specifice proiectului1 "ricum; 8n ca9ul 8n care nu este declarat nici o valoare; se aplic valorile prin lips indicate 8n
ta5elul &111 %ac nu se specific nici o informaie cu privire la fumat; se presupune c fumatul este inter9is pentru toate
destinaiile indicate 8n ta5elul &111 -n ca9ul 8n care fumatul este permis; se recomand cu trie defalcarea clar 8ntre 9onele de
fumtori 2i cele de nefumtori1

Aria pardoselii pentru o persoan, n m


2
/persoan*)
Destinatie
Domeniu tipic Valoare prin lips

Birou de la 7 pn la 20 12

Birou mic de la 8 pn la 12 10

Sal de sedinte de la 2 pn la 5 3

Magazin de la 3 pn la 8 4

Sal de clas de la 2 pn la 5 2,5

Salon de spital de la 5 pn la 15 10

Camer de hotel de la 5 pn la 20 10

Restaurant de la 1,2 pn la 5 1,5


'++'
*) Aria util a pardoselii pe ncpere.

,a5elul &11D Ipote9e de proiectare a de5itelor de aer 8n funcie de
densitatea de ocupare a 8ncperii
&misiile din partea altor surse decCt meta5olism 2i fumat tre5uie s fie specificate cCt se poate de clar1 %ac nu se specific
nimic; tre5uie clarificat cu 5eneficiarul faptul c nu tre5uie s fie luate 8n considerare emisii suplimentare1
&121 %e5ite de introducere a aerului
&12111 (eneraliti
%e5itul de ventilare =de5itul de aer e3terior 2i introdus> se determin utili9Cnd urmtoarele criteriiD
O ocupare uman cu sau fr fumat
O alte emisii cunoscute
O degaFrile pentru 8ncl9ire sau rcire sunt disipate prin ventilare1
-n vederea prevenirii pierderilor necontrolate de aer introdus; conductele 2i canalele tre5uie s fie etan2e1
&12121 "cupare uman
%e5itul de ventilare pentru ocupare uman se determin utili9Cnd informaiile din 71217 sau utili9Cnd valori specifice pentru
de5itul de aer pe 5a9a reglementrilor sau de e3perienei1
&12141 Alte emisii cunoscute
%e5itul de ventilare necesar pentru de5itul emisiilor 2i pentru nivelul admisi5il al concentraiei 8n 8ncpere conduce la diluarea
emisiilor cunoscute dup cum urmea9D

q(m,E)
q(v,ref) = ,
C(int) - C(ref)

8n careD
101
Y=v;ref> - de5itul volumic de aer refulat; 8n m
4
/sE
Y=m;&> - de5itul masic al emisiilor 8n 8ncpere; 8n mg/sE
C=int> - concentraia ma3im admisi5il din 8ncpere; 8n mg/m
4
E
C=ref> - concentraia din aerul refulat; 8n mg/m
4
E
-n ca9ul poluanilor diferii este necesar verificarea tuturor poluanilor relevani 8n vederea determinrii celui mai critic dintre
ace2tia1 %e regul; se prefer reglarea sursei 8n loc de ventilare1
'elaia indicat mai sus; este vala5il pentru regim staionar =situaie prin lips> cu emisie constant pe o durat lung de
timp1 Atunci cCnd durata emisiei este scurt; concentraia de ecBili5ru 8n regim staionar nu poate fi atins sau de5itul de aer
poate fi redus pentru un nivel ma3im de concentraie preci9at1 %ependena de timp a nivelului concentraiei 8n 8ncpere se
determin cu relaia urmtoare =de5it de aer introdus G de5it de aer e3tras>D

q(m,E) [q(v,ref)/V(inc)] t
C(int) [t] - C(ref) = C(int) [0] + 1 - e^ ,
q(v,ref) ' '

8n careD
C=int> JtL - concentraia 8n 8ncpere la momentul t; 8n mg/m
4
E
C=ref> - concentraia din aerul refulat; 8n mg/m
4
E
C=int> J0L - concentraia 8n 8ncpere la momentul t G 0; 8n mg/m
4
E
Y=v;ref> - de5itul volumic de aer refulat; 8n m
4
/sE1
Y=m;&> - de5itul masic al emisiilor 8n 8ncpere; 8n mg/sE
0=inc> - volumul 8ncperii; 8n m
4
E
t - timpul; 8n sE
&12161 $arcin de 8ncl9ire 2i de rcire
-n anumite ca9uri degaFrile de cldur pentru 8ncl9ire sau rcire care tre5uie s fie disipate prin instalaia de ventilare
conduc la determinarea de5itului de ventilare1 %ac din acest motiv de5itul de ventilare devine mult mai mare decCt cel preci9at
8n 6161212; atunci poate fi mai eficient din punct de vedere energetic o soluie alternativ de disipare a cldurii1
%e5itul de ventilare necesar pentru 8ncl9ire sau rcire se determin dup cum urmea9D

I
q(v,ref) = ,
ro(aer) - c(p,aer) - [theta(int) - theta(ref)]

8n careD
Y=v;ref> - de5itul volumic de aer refulat; 8n m
4
/sE
R - sarcina termic a 8ncperii; 8n VKE
ro=aer> - densitatea aerului din 8ncpere; 8n Vg/m
4
E
c=p;aer> - cldura specific a aerului; apro31 1 NF/VgNE
tBeta=int> - temperatura interioar din 8ncpere; 8nWCE
tBeta=ref> - temperatura de refulare; 8nWCE
%ensitatea 2i capacitatea termic a aerului depind de temperatura 2i presiunea acestuia1 Calculul se efectuea9 cu valorile
aplica5ile pentru situaia real1
&141 %e5ite de evacuare a aerului
-ntr-o instalaie de ventilare mecanic la ecBili5ru cu aer introdus 2i e3tras; de5itul de aer e3tras este determinate de de5itul
de aer introdus 2i de condiiile de presiune necesare1
Pentru instalaiile cu e3tracie a aerului; de5itele de aer e3tras se calculea9 8n conformitate cu principiile preci9ate 8n
paragrafele de la 6161212 pCn la 61612161 0alori tipice de proiectare pentru 5uctrii 2i toalete/grupuri sanitare sunt indicate 8n
ta5elul &121 Aerul e3tras poate fi 8nlocuit cu aerul e3terior sau cu aer din alte 8ncperi1 Pentru aplicaii speciali9ate =de e3emplu
anumite cldiri industriale 2i spitalice2ti>; de5itele de aer e3tras tre5uie s fie calculate conform unor cerine specifice; inCnd
seama de asemenea de influena posi5il asupra mediului e3terior1
Aceasta este 8n afar domeniului de aplicare al acestui document1
,a5elul &12D 0alori de proiectare pentru de5itele de aer aspirat
din 8ncperi poluate

Destinatie UM Domeniu tipic Valori prin lips

Buctrie:
- Utilizare obisnuit (de ex. buctrie m
3
/h > 72 108
pentru prepararea meselor calde); l/s > 20 30
- Utilizare profesional * * *

Toalet/grup sanitar**
- pe ncpere (minim) m
3
/h > 24 36
102
l/s > 6,7 10
- pe arie de pardoseal m
3
/(h*m
2
) > 5,0 7,2
l/(s*m
2
) > 1,4 2,0
'+++'

* &ebitele de aer extrase pentru buctrii se dimensioneaz n conformitate cu situaia specific'
** (n utilizare cel puin )*+ din timp' ,entru durate de funcionare mai mici sunt necesare debite mai mari'
Valori mai mici sunt posibile pentru aer extras direct din cabina de -. !/aloare tipic de la 0* p1n la 2*
m
3
23"
0
pentru o cabin de -.)'
&161 !miditatea aerului interior
-n domeniul tipic al temperaturilor aerului dintr-o 8ncpere 8ntre 20WC 2i 26WC evaporarea Foac un rol minor 8n reglarea
temperaturii corpului omenesc1 Prin urmare 8n mod normal apar puine pro5leme cu referire la confortul termic atunci cCnd
umiditatea relativ este 8ntre 40X 2i :0X1
imita inferioar de 40X este preci9at pentru a preveni uscarea ocBilor 2i iritarea mucoaselor1 ,otu2i; 8n climate severe se
permite convenirea unei umiditi mai sc9ute pe o durat limitat; 8ntre 5eneficiar 2i proiectant; inCnd seama de normele locale
2i de preferine1 'eclamarea aerului prea uscat este adesea cau9at de praf sau de ali poluani din aer1 !miditatea relativ este
adesea prea sc9ut datorit temperaturii din 8ncpere 2i/sau de5itului de aer e3terior prea mari1 ,oate aceste cau9e tre5uie s
fie luate 8n considerare 8nainte de prevederea umidificrii1
%atorit faptului c umiditatea relativ ridicat stimulea9 de9voltarea fungilor 2i a acarienilor; precum 2i degradarea
materialelor de construcie; perioade prea lungi cu umiditate relativ prea ridicat tre5uie s fie evitate1 Concentraii prea
ridicate 8n particule din aceste organisme pot constitui de asemenea un risc pentru persoanele sensi5ile 2i tre5uie s fie evitate1
-n lipsa unor informaii alternative; proiectarea se 5a9ea9 pe ipote9a c e3ist alte surse de umiditate decCt ocuparea uman 2i
aerul introdus 2i infiltrat1
ANE#A N". II.2.
%ate privind coeficienii de presiune dinamic C=p> datorai vCntului
%escrierea procedurii
-n cadrul acestui calcul; tre5uie urmai urmtorii pa2iD
- calculul vite9ei vCntului la o 8nlime de 10 m deasupra solului; pentru amplasamentul respectivE
- determinarea e3istenei 2i caracteristicilor de adpostire a faadelor de ctre elemente de construcie sau o5stacole
e3terioare =de tipulD adpostire mic; medie sau mare>E
- gsirea valorilor C=p> pentru aceste trei tipuri de adpostire; 2i
- determinarea valorilor C=p> pe ansam5lul 8ntregii 9one1
0ite9a de referin a vCntului pe amplasament v=site>
,re5uie introdus o corecie pentru vite9a vCntului din amplasament v=site> 8n raport cu cea msurat; v=meteo>; 8n funcie de
diferenele dintre rugo9itatea terenului corespun9tor amplasamentului investigat 2i rugo9itatea terenului corespun9tor
amplasamentului meteorologic unde se face msurtoarea v=meteo>1 Pentru aceasta se consider trei tipuri de terenuriD
- teren descBis; neadpostitE
- teren amplasat 8n mediu rural sau su5ur5anE
- teren amplasat 8n mediu ur5an1
egea logaritmic de variaie a vite9ei vCntului cu 8nlimea este dat de relaia de similitudineD

v
1
ln [h
2
/z
0
]
= ,
v
2
ln [h
1
/z
0
]

8n careD
v1 - vite9a vCntului la 8nlimea B1; 8n m/sE
02 - vite9a vCntului la 8nlimea B2; 8n m/sE
B1 - 8nlimea B1; 8n mE
B2 - 8nlimea B2; 8n mE
90 - rugo9itatea terenului; 8n mE
Aceast lege este vala5il strict de la o 8nlime de 60-100 metri deasupra solului; 8ns ea poate fi aplicat 2i pentru vite9e
ale vCntului [ 2 m/s 2i pentru 8nlimi B [ 20 90E de e3emplu; pentru un teren situat la altitudinea de ?0 metri; 8n ta5elul A1 sunt
dai factorii de corecie 8n funcie de rugo9itatea terenului la o 8nlime de 10 m deasupra solului1

Clasa terenului Rugozitatea terenului v(site)/v(meteo)


z
0
(m)

Teren deschis 0,03 1,0

Teren n mediu rural sau suburban 0,25 0,9

103
Teren n mediu urban 0,5 0,8
'++'

,a5elul *11D *actor de corecie pentru v=site>/v=meteo> la 10 m
8nlime deasupra solului
Clase de adpostire
Pe 8nlime; faadele cldirilor sunt divi9ate 8n trei pri; 8n funcie de adpostireD
1) partea Foas =inferioar>; 8ntre 0 2i 17 m 8nlimeE
2) partea medie; 8ntre 17 2i 70 m 8nlimeE
3) partea 8nalt =superioar>; la mai mult de 70 m 8nlime1
a rCndul ei; fiecare parte de faad; mai puin cea 8nalt; poate fi adpostit de un o5stacol; dac sunt 8ndeplinite condiiileD
- dac P=o5stacol> [ 0;7 O min JP=cldire>E 17L; partea inferioar a faadei este adpostit
- daca P=o5stacol> - 17 [ 0;7 O min JP=cldire> - 17E 47L; partea medie a faadei este adpostit
Pentru o vite9a a vCntului dat; un o5stacol este definit ca orice structura sau cldire 8nvecinat pentru care
=o5stacol>/=cldire> [ 0;71 Clasa de adpostire depinde de raportul P=o5stacol>/%=o5stacol>; 8n care =figura A11>D
P=o5stacol> - 8nlimea o5stacolului cel mai apropiat =m>E
=o5stacol> - limea celui mai apropiat o5stacol =m>E
=cldire> - limea cldiri =m>E
%=o5stacol> - distana dintre cel mai apropiat o5stacol 2i cldire =m>E
'i(g 7o157065 0 ig!"a .l ]
Cldirea 2i o5stacolul
1. Partea 8nalt
2. 0Cnt
3. Partea medie =17-70 m>
4. -nlimea P=o5stacol>
5. imea =o5stacol>
6. Partea Foas =0-17 m>
7. %istana %=o5stacol>
8. imea =o5stacol>

Clasa de adpostire Distanta relativ


a cldirii D(obstacol)/H(obstacol)

Neadpostit > 4

Normal 1,5 - 4

Adpostit < 1,5


'+'

,a5el *12D Clase de adpostire funcie de 8nlimea o5stacolului 2i
de distana relativ dintre o5stacol 2i cldire
0alori ale coeficienilor C=p> pentru faade
-n funcie de partea de faada considerat =dependena de 8nlime; a2a cum s-a afirmat anterior>; valorile coeficientului de
presiune dinamic C=p> datorat vCntului sunt redate 8n ta5elul *14D

Coeficienti de presiune adimensionali C(p)


Partea
de Adpostire Pentru fatad Pentru fatad Pentru acoperis (functie de pant) C(p3)
fatad btut de vnt adpostit
C(p1) C(p2) < 10~ 10~ - 30~ > 30~

Neadpostit +0,50 -0,70 -0,70 -0,60 -0,20



Joas Normal +0,25 -0,50 -0,60 -0,50 -0,20

Adpostit +0,05 -0,30 -0,50 -0,40 -0,20

Neadpostit +0,65 -0,70 -0,70 -0,60 -0,20



Medie Normal +0,45 -0,50 -0,60 -0,50 -0,20

Adpostit +0,25 -0,30 -0,50 -0,40 -0,20

nalt Neadpostit +0,80 -0,70 -0,70 -0,60 -0,20


104
'++++++'

,a5elul *14 - Coeficienii de presiune dinamic C=p>
#",.D Coeficienii de presiune dinamic datorai vCntului sunt vala5ili pentru o deviere a vite9ei vCntului de b60W fa de
normala la planul faadei1
0alori ale C=p> pentru 9one
Pentru fiecare 9on; valorile coeficientului C=p> sunt luate 8n considerare inCnd cont de 8nlimea medie a faadelor
corespun9toare acelei 9oneD
- daca 8nlimea medie este mai mic de 17 m; C=p>-urile 9onei sunt luate egale cu cele corespun9toare prilor Foase ale
faadeiE
- daca 8nlimea medie este cuprins 8ntre 17 2i 70 m =inclusiv>; C=p>-urile 9onei sunt luate egale cu cele corespun9toare
prilor medii ale faadeiE
- daca 8nlimea medie este mai mare de 70 m; C=p>-urile 9onei sunt luate egale cu cele corespun9toare prilor 8nalte ale
faadei1
ANE#A N". II.2.G
Caracteristici de permea5ilitate ale cldirii
Caracteristicile de permea5ilitate ale unei cldiri depind de numrul 2i tipul neetan2eitilor anvelopei e3terioare =rosturi de
dilatare; fisuri; infiltraii de aer prin tCmplria e3terioar>; fiind e3primate prin de5itul de aer total ce ptrunde 8n cldire la o
diferen de presiune e3terior-interior dat1
$e pot defini la nivel naional sau se pot prelua ca valori implicite din ta5elul A11; urmtoarele valoriD
- numrul de scBim5uri de aer orare datorat infiltraiilor n=infiltr> =8n vol/B> sau de5itul de aer infiltrat Y=v;infiltr> raportat la aria
lateral a anvelopei cldirii sau la aria pardoselii =8n m
4
/BOm
2
)E
- de5itul de aer infiltrat Y=v;infiltr> corespun9tor unor diferene de presiune e3terior-interior de 6; 10 sau 70 Pa1


L/s per m
2
de anvelop exterioar
(exp. debit = 0,667)

Permeabilitate q(v,infiltr) q(v,infiltr) q(v,infiltr)
pt. 4 Pa pt. 10 Pa pt. 50 Pa

Mic 0,15 0,25 0,8


Cldire
unifamilial Medie 0,3 0,5 1,6

Mare 0,6 1 3,2

Mic 0,15 0,25 0,8


Cldire
multifamilial Medie 0,3 0,5 1,6
nerezidential
Mare 0,6 1 3,2

Mic 0,3 2 5
Cldire
industrial Medie 0,6 3,5 10

Mare 1,2 7 20
'++++'

n(infiltr) (vol/h) (exp. debit = 0,667)
Suprafata
Permeabilitate n(infiltr) n(infiltr) n(infiltr) lateral/
pt. 4 Pa pt. 10 Pa pt. 50 Pa Volum

Mic 0,4 0,7 2,2 0,75


Cldire
unifamilial Medie 0,8 1,4 4,3 0,75

Mare 1,6 2,7 8,6 0,75

Mic 0,2 0,4 1,2 0,4


Cldire
multifamilial Medie 0,4 0,7 2,3 0,4
nerezidential
105
Mare 0,9 1,4 4,6 0,4

Mic 2,2 5,4 5 0,3


Cldire
industrial Medie 3,8 10,8 10 0,3

Mare 7,6 21,6 20 0,3
'+++++'

n(infiltr) (vol/h) (exp. debit = 0,667)
Suprafata
Permeabilitate n(infiltr) n(infiltr) n(infiltr) pardoselii
pt. 4 Pa pt. 10 Pa pt. 50 Pa

Mic 0,7 1,2 4 1,8


Cldire
unifamilial Medie 1,5 2,4 8 1,8

Mare 3 5 16 1,8

Mic 0,2 0,4 1,3 1,1


Cldire
multifamilial Medie 0,5 0,8 2,5 1,1
nerezidential
Mare 1,0 1,6 5 1,1

Mic 0,5 3 8 1,5


Cldire
industrial Medie 1,0 6 16 1,5

Mare 2,0 10 30 1,5
'+++++'

,a5elul (11D 0alori ale de5itului specific infiltrat sau numrului de
scBim5uri de aer infiltrate pentru diverse clase 2i geometrii de cldiri
ANE#A N". II.2.*
Calculul coeficientului de recirculare C=rec>
-n ca9ul utili9rii unor de5ite de aer varia5ile 8n 8ncperile climati9ate 2i a aerului recirculat 8n C,A; coeficientul de recirculare
C=rec> J-L ine cont de necesitatea ca 8n fiecare 8ncpere s fie asigurat de5itul minim de aer proaspt1
%aca Y=v;nec;i> este de5itul minim de aer proaspt necesar pentru 8ncperea i 2i Y=v;ref;i> este de5itul volumic total refulat 8n
aceea2i 8ncpere i; se poate calcula 2i impune o valoare C=rec> dat prin relaiaD

q(v,nec,i)
C(rec) = 1 - max
' q(v,ref,i) '

-n scopul de a menine un nivel de poluare ecBivalent 8n toate 8ncperile climati9ate de acela2i sistem de ventilare; se poate
impune o valoare a C=rec> dat de relaiaD

1
C(rec) =
___ ___
\ \
/ q(v,nec,i) / / q(v,ref,i)

i i
' ' ' '
1 +
q(v,nec,i)
1 - max
' q(v,ref,i) '

Aceast relaie se 5a9ea9 pe respectarea concentraiei limite admise de poluant 8n fiecare 8ncpere1
ANE#A N". II.2.I
%egaFri medii de umiditate de la surse interne; g/B; m
2


106

Clasa Degajarea
de de umiditate Destinatie ncpere
umiditate (g/h, m
2
)

sczut 2 locuinte (numr de ocupanti redus, numr de plante redus),


birouri, magazine, depozite

medie 4 locuinte (numr de ocupanti mrit, numr mare de plante),


scoli, baruri

ridicat 6 restaurante, buctrii, sli de sport, spitale

foarte ridicat > 10 spltorii, procese cu degajare de umiditate


'++'

ANE#A N". II.2.+
Coeficient de consum specific de energie electric
pentru umidificare; KB/g

Consum specific Consum specific de energie Total (Wh/g)


Proces de de energie pentru pentru tratare ap (Wh/g)
umidificare evaporare
(Wh/g) offline offline online offline

umidificare cu abur 1,0 0,02 0,03 1,02 1,03

umidificare cu ap 0,0 0,02 0,03 0,02 0,03


'+++++'

ANE#A N". II.2.,
#umr de ore de funcionare pe an la sarcin nominal
=ecBivalent energie>

Numr Numr
Nr. Tip instalatie Functionare de ore Functionare de ore
(destinatie ncpere) instalatie (echivalent instalatie (echivalent
energie) energie)
(h/an) (h/an)

1 locuinte 1 treapt turatie 8760 1 treapt turatie 8760

2 birouri individuale/colective1 treapt turatie 2750 1 treapt turatie 2750

3 birouri tip "open-space" 1 treapt turatie 2750 1 treapt turatie 2750

4 sli de conferinte 1 treapt turatie 1500 2 trepte de turatie 730

5 retail 1 treapt turatie 3600 2 trepte de turatie 1140

6 retail cu produse refrigerate1 treapt turatie 3600 2 trepte de turatie 1140

7 supermarket 1 treapt turatie 3600 2 trepte de turatie 1140

8 sal de curs 1 treapt turatie 2000 2 trepte de turatie 1240

9 atelier de practic 1 treapt turatie 1800 1 treapt turatie 1800

10 sal de spectacole 2 trepte de turatie 640 variatie continu turatie 510

11 cmin 2 trepte de turatie 6650 2 trepte de turatie 6650

12 camer hotel 1 treapt turatie 4370 1 treapt turatie 4370

13 cantin 2 trepte de turatie 670 variatie continu turatie 340

14 restaurant 2 trepte de turatie 1250 variatie continu turatie 470

15 buctrie cantin 2 trepte de turatie 1090 variatie continu turatie 700

16 buctrie restaurant 2 trepte de turatie 1250 variatie continu turatie 1020


107

17 workshop 1 treapt turatie 2250 2 trepte de turatie 1890

18 WC 2 trepte de turatie 1110 variatie continu turatie 610

19 zon de circulatie (hol) 1 treapt turatie 1250 1 treapt turatie 1250

20 depozit (zon de depozitare) 1 treapt turatie 1460 1 treapt turatie 1460

21 parcare pt. birouri 1 treapt turatie 2250 1 treapt turatie 2250

22 parcare public 1 treapt turatie 4730 2 trepte de turatie 1670

23 camer server 1 treapt turatie 8760 1 treapt turatie 8760


'+++++'

ANE#A N". II.2.-
0alori recomandate pentru puterea specific a ventilatorului;
P=sp> =K/m
4
/B>

Nr. Tip instalatie Psp Eficient energetic


(destinatie ncpere) (W/m
3
/h) instalatie

1 locuinte 0,42 0,17

2 birouri individuale/colective 0,56 0,35

3 birouri tip "open-space" 0,56 0,35

4 sli de conferinte 0,56 0,35

5 retail 0,35 0,22

6 retail cu produse refrigerate 0,35 0,22

7 supermarket 0,90 0,56

8 sal de curs 0,35 0,22

9 atelier de practic 0,35 0,22

10 sal de spectacole 0,35 0,22

11 cmin 0,35 0,22

12 camer hotel 0,56 0,35

13 cantin 0,35 0,22

14 restaurant 0,35 0,22

15 buctrie cantin 0,42 0,28

16 buctrie restaurant 0,42 0,28

17 workshop 0,35 0,22

18 WC 0,14 0,08

19 zon de circulatie (hol) 0,28 0,17

20 depozit (zon de depozitare) 0,28 0,17

21 parcare pt. birouri 0,14 0,0*

22 parcare public 0,28 0,0*

23 camer server 0,14 0,08


'+++'

* /entilare natural'
108
%ocumente recomandate

1 SR EN ISO 7730:2001 Ambiante termice moderate. Determinarea indicilor PMV si PPD si
specificarea conditiilor de confort termic
2 SR EN 12237:2004 Ventilarea n cldiri. Retele de canale. Rezistenta si etanseitatea
canalelor circulare de tabl
3 SR EN 12599 Ventilarea n cldiri. Proceduri de ncercare si metode de msurare pentru
receptia instalatiilor de ventilare si climatizare a aerului
4 SR EN 13779 Ventilarea cldirilor cu alt destinatie dect de locuit.
Cerinte de performant pentru instalatiile de ventilare si de climatizare a
ncperilor
5 EN ISO 12237 Ventilation for buildings - Ductwork - Strength and leakage of circular
sheet metalducts
6 EN ISO 12599 Ventilation for buildings - Test procedures and measuring methods for
handing over installed ventilation and air conditioning systems
7 EN ISO 12792 Ventilation for buildings - Symbols, Terminology and Graphical Symbols
8 EN ISO 13363 Solar protection devices combined with glazing - Calculation of total solar
energy transmittance and light transmittance - Part 2: Detailed calculation
method
9 EN ISO 13465 Ventilation for buildings - Calculation methods for the determination of
air flow rates n dwellings
10 EN ISO 13600 Technical energy systems - Basic concepts
11 EN ISO 13601 Technical energy systems - Structure for analysis - Energy ware supply and
demand sectors
12 EN ISO 13779 Ventilation for non residential buildings - Performance requirements for
ventilation and room conditioning systems
13 EN ISO 13790 Thermal performance of buildings - Calculation of energy use for space
heating
14 EN ISO 13791 Thermal performance of buildings - Calculation of internal temperatures of
a room n summer without mechanical cooling - General criteria and
validation procedures (ISO 13791:2004)
15 EN ISO 15927 Hygrothermal performance of buildings - Calculation and presentation of
climatic data - Part 4: Hourly data for assessing the annual energy use for
heating and cooling
16 EN 13779 Ventilation for Non-residential Buildings - Performance Requirements for
Ventilation and Room Conditioning Systems

II.3. CAC!! C"#$!M!!I %& &#&'(I& )I A &*ICI&#+&I &#&'(&,IC& A I#$,AA+II"' %& AP. CA%. %&
C"#$!M
C!P'I#$
II14111 "5iect; domeniul de aplicare; acte normative cone3e; terminologii; notaii
II14121 Clasificarea instalaiilor de alimentare cu ap cald de consum
II14141 &nergia util pentru instalaiile de alimentare cu ap cald de consum
II14161 'ecuperarea pierderilor de cldur
II14171 &nergia au3iliar total necesar pentru instalaia de alimentare cu ap cald de consum
II14161 #ecesarul de cldur pentru prepararea apei calde de consum =energia util net>
II141:1 Pierderile de cldur aferente furni9rii la consumator a apei calde de consum
II141?1 Metoda de calcul a necesarului de energie termic aferent sistemelor de distri5uie a apei calde de consum
II141@1 Pierderile de cldur pe conductele de distri5uie a apei calde de consum
II141101 Pierderile de cldur aferente unei reele de distri5uie a apei calde de consum; 8n ca9ul pre9enei reelei de
recirculare a apei calde de consum
II141111 Pierderile de cldur aferente ecBipamentelor montate la punctele de consum
II141121 Pierderile au3iliare de energie aferente sistemelor de distri5uie a apei calde de consum
II141141 Pierderi au3iliare de energie necesar pentru 8ncl9irea electric a traseelor
II141161 &nergia au3iliar necesar funcionrii pompelor
II141171 Pierderi de cldur recupera5ile; recuperate 2i nerecupera5ile
II141161 Metoda de calcul a necesarului de energie termic aferent ecBipamentelor de preparare 2i acumulare a apei calde de
consum
II1411:1 Pierderile de cldur aferente ecBipamentelor de preparare a apei calde de consum
II1411?1 Pierderile de cldur aferente conductelor de distri5uie a agentului termic primar
II1411@1 Pierderile de cldur aferente ecBipamentelor de preparare a apei calde de consum
II141201 Proporiile de calcul ale cldurii necesare preparrii apei calde menaFere 8n sistemele com5inate
II141211 Pierderile de cldur recupera5ile; recuperate 2i nerecupera5ile
Ane3e
Ane3a II141A1 !tili9area valorilor specifice de ap cald pentru consum din $,A$ 16:?
Ane3a II141A1 0alori pentru MaM 2i #=u> pentru diferite tipuri de cldiri 2i activiti; cu e3cepia cldirilor de locuit
Ane3a II141C1 Indicele mediu de ocupare a locuinelor din 'omCnia
Ane3a II141%1 #ecesarul/consumul 9ilnic de ap cald de consum
Ane3a II141&1 0olumul necesar de ap cald de consum calculat pentru locuine unifamiliale
Ane3a II141*1 Pierderi de energie la consumator 8n raport cu temperatura de utili9are; numrul de utili9atori pe 9i 2i volumul de
ap estimat la o utili9are
Ane3a II141(1 Calculul pierderilor de cldur aferente conductelor de distri5uie
Ane3a II141P1 Calculul pierderilor de cldur aferente conductelor de distri5uie a apei calde de consum; 8n funcie de
lungimea conductelor
109
Ane3a II141I1 Calculul pierderilor de cldur aferente conductelor de distri5uie a apei calde de consum; 8n funcie de lungimea
conductelor; pentru cldiri de locuit
Ane3a II141H1 Calculul pierderilor de cldur din sistemul de distri5uie; 8n funcie de mrimea consumului anual de energie
pentru producerea apei calde de consum
Ane3a II141N1 Calculul pierderilor de cldur aferente conductelor de distri5uie a apei calde de consum; utili9Cnd o metod
detaliat de calcul
Ane3a II1411 Calculul consumului de energie electric necesar pompelor de circulaie
Ane3a II141M1 Calculul pierderilor de cldur pe traseele conductelor de transport a agentului termic primar
II141 CAC!! C"#$!M!!I %& &#&'(I& )I A &*ICI&#+&I &#&'(&,IC&
A I#$,AA+II"' %& AP. CA%. %& C"#$!M
II14111 "5iect; domeniul de aplicare; acte normative cone3e; terminologii; notaii
II1411111 "5iectul metodologiei 2i domeniul de aplicare
Aceste prevederi cuprind metode de evaluare a performanei energetice a sistemelor de 8ncl9ire 2i de alimentare cu ap
cald de consum a cldirilor 2i 82i propune s preci9e9e metodele pentru calculul necesarului de energie 2i de eficien a
sistemelor1 Metodologia tratea9; pe de o parte; atCt pierderile de energie =cldur> aferente sistemului de distri5uie cCt 2i cele
corespun9toare unitilor de stocare a apei calde; respectiv energia utili9at de generatoarele pentru producerea apei calde de
consum1
Partea II14 se refer la calculul necesarului de energie corespun9tor instalaiilor de alimentare cu ap cald de consum din
cldiri 2i se refer la urmtoarele aspecteD
- calculul necesarului de energie aferent consumului de ap cald; pentru o 9on sau pentru o cldire avCnd o anumit
destinaie; <=ac>E
- calculul pierderilor de energie pe traseele distri5uiei 2i recirculrii pentru alimentarea cu ap cald; <=ac;p;d>E
- calculul pierderilor de energie corespun9toare sursei de producere a clduriiE stocrii =acumulrii> sau furni9rii cu
intermiten a apei calde de consum; <=ac;p;s> 2i <=ac;p;g>1
Pentru de a fi 8n concordan cu calculul consumurilor de energie din sistemele de 8ncl9ire; se vor lua 8n considerare 2i
pierderile de energie datorate risipei 2i pierderilor de ap la armturile de utili9are 2i control1
II1411121 Acte normative cone3e; terminologii; notaii
'eferine la actele normative sunt citate 8n locul cel mai indicat din te3t 2i sunt listate la final1 Acestea se refer la calculul
consumurilor de energie termic; 2i a pierderilor de cldur 8n instalaiile 2i sistemele de preparare 2i distri5uie ap cald
menaFer1
%omeniul de aplicare este constituit de toate activitile din domeniul construciilor prev9ute de legislaia 8n vigoareD egea
nr1 10/1@@7 privind calitatea 8n construcii; egea nr1 4:2/2007 privind performana energetic a cldirilor1
II1411141 #otaii; uniti de msur
$e aplic urmtoarele sim5oluri; uniti de msur 2i indici1
,a5elul 411 - $im5oluri 2i uniti de msur

Simbol Denumirea Unitate de msur

A suprafat m
2

a necesar specific de ap cald de consum

c cldura specific masic J/(kgK)

D diametrul conductei mm

s grosimea peretelui conductei mm

e grosimea termoizolatiei mm

E energia primar J

f factor de conversie -

m masa kg

-
M debitul masic Kg/s

t timpul, perioada de timp s

T temperatura absolut (termodinamic) K

Q cantitatea de cldur, energie J

I puterea termic W
110

P puterea electric W

V volumul m
3

-
V debitul volumic m
3
/s

W energia electric auxiliar J

eta eficienta -

theta temperatura, n grade celsius ~C

ro Densitate (masa volumic) Kg/m


3

lambda conductivitate termic W/(mK)

.... conductant termic W/(m


2
K)

h(ie) Coeficientul de transfer convectiv W/(m


2
K)

K Coeficient global de transfer de cldur W/(m


2
K)
'++'

,a5elul 412 - Indici utili9ai

ac ap cald pentru consum menajer

c consum la punctele de furnizare a apei calde de consum

d distributie

s stocare, acumulare

g preparare, generare

ar ap rece pentru consum menajer

p pierderi

arm armtur, punct de consum

loc locuint, apartament

amb ambiant
'+'

II14121 Clasificarea instalaiilor de alimentare cu ap cald de consum
Instalaiile de alimentare cu ap cald pot fi clasificate 8n funcie de urmtoarele criteriiD
O 8n funcie de numrul de surse de energie utili9ate pentru prepararea apei calde de consum 2i a numrului de 9one de
distri5uieE
O 8n funcie de sistemele de 8ncl9ire adoptate pentru cldireE
O 8n funcie de com5usti5ilul utili9atE
O 8n funcie de regimul de furni9are al apei reci1
II1412111 $isteme de preparare a apei calde de consum 8n funcie de numrul de surse de energie 2i de 9one de distri5uie
Instalaiile de alimentare cu ap cald de consum sunt constituite; 8n general; dintr-un ecBipament de preparare a apei calde
de consum; eventual un re9ervor de acumulare; un sistem de conducte de distri5uie =eventual recirculare a apei calde de
consum> 2i din puncte de consum =armturi sanitare> =ve9i fig1 411>1
&nergia corespun9toare instalaiilor de alimentare cu ap cald de consum poate fi apreciat; separat; pentru fiecare din
cele patru sisteme constitutive importante ale instalaiei de alimentare; respectivD
- sistemul de furni9are a apei calde de consum =respectiv punctele de consum - 5ateriile amestectoare etc1>E
- sistemul de distri5uie a apei calde de consum; inclusiv recirculareaE
- sistemul de preparare/acumulare a apei calde de consumE
- sistemul de producere a energiei termice necesare preparrii apei calde de consum =e3D ca9ane; panouri solare; pompe de
cldur; uniti de cogenerare>1
111

ig!"a 3.1
Cldire cu o singur 9on de consum 2i o singur instalaie de
preparare a apei calde de consum
-n ca9ul 8n care cldirea are mai multe funciuni sau instalaia de alimentare cu ap cald de consum serve2te mai muli
utili9atori; atunci calculul performanei energetice poate fi aplicat 8ntregii cldiri sau unei pri a cldirii; dup ca91 8n vederea
reali9rii acestor calcule; cldirile sunt clasificate 8n funcie de numrul 9onelor de consum e3istente 8n cldire; precum 2i 8n
funcie de numrul instalaiilor de alimentare cu ap cald corespun9toare acestor 9one1
" 9on este definit ca o cldire sau o parte a cldirii cu funciune distinct; pentru care se calculea9 necesarul de energie
utili9at pentru prepararea apei calde de consum1
II141211111 " singur 9ona 2i o singur instalaie de alimentare cu ap cald de consum
Cea mai simpl instalaie supus anali9ei corespunde ca9ului unei singure instalaii de alimentare cu ap cald de consum
care deserve2te o singur 9onE de e3emplu; o instalaie de alimentare cu ap cald care presupune o preparare centrali9at a
apei 2i o distri5uie ctre consumatorii unui singur apartament1
II141211121 " singur 9on 2i mai multe instalaii de alimentare cu ap cald de consum
Acest ca9 corespunde unei 9one 8n care necesarul de ap cald este asigurat de mai multe ecBipamente de preparare a apei
calde de consum1 -ntr-o cldire de locuit; acest ca9 corespunde unui 8ncl9itor de ap cald pentru 5aie 2i; separat; un alt
8ncl9itor pentru 5uctrie =ve9i fig1 412>1 -n celelalte tipuri de cldiri; 9onarea depinde de modul de organi9are funcional 2i de
ecBiparea cu instalaii1

ig!"a 3.2
Cldire cu o singur 9on de consum 2i mai multe instalaii
1. sursa de energie termicE
2. acumulator de ap cald de consumE
3. reea de distri5uieE
4. reea de recirculare a apei calde de consumE
5. ecBipamente =armturi> pentru consumul de ap cald1
Calculul necesarului de energie tre5uie efectuat; separat; pentru fiecare instalaie de alimentare cu ap cald de consum1 -n
fiecare ca9; volumul de de ap cald necesar consumului este determinat de tipul armturilor 2i destinaia consumului =e1g1
5uctrie sau 5aie>1
112
#ecesarul total de energie corespun9tor 9onei de consum se o5ine prin 8nsumarea necesarurilor de energie termic
corespun9toare sistemelor componente ale instalaiilor de alimentare cu ap cald de consum1
II141211141 Mai multe 9one 2i o singur instalaie de alimentare cu ap cald de consum
Aceast situaie corespunde ca9ului 8n care cldirea este 8mprit 8n mai multe 9one cu funciuni distincte/uniti funcionale
independente 2i 8n care e3ist o singur instalaie de alimentare cu ap cald de consum =e3empluD 5loc de locuine avCnd
spaii cu alte destinaii; deservite 8n sistem local centrali9at> - ve9i fig1 4141
*iecare unitate funcional se constituie 8ntr-o 9on de consum; iar necesarul total de energie corespun9toare instalaiei de
alimentare cu ap cald se calculea9 prin 8nsumarea necesarului de energie al fiecrei 9one1

ig!"a 3.3
Cldire cu mai multe 9one 2i o singur instalaie de alimentare cu
ap cald de consum
1. sursa de energie termicE
2. acumulator de ap cald de consumE
3. reea de distri5uieE
4. reea de recirculare a apei calde de consumE
5. ecBipament =armturi> pentru consumul de ap cald de consum1
Ca9urile enunate mai sus se pot concreti9a 8n urmtoarele situaiiD
1. cldiri =apartamente> cu preparare local a apei calde de consum; cu/fr contori9are a consumurilor de apD
O cu centrale termice individualeE
O cu 8ncl9itoare locale de ap cald1
2. cldiri cu preparare centrali9at a apei calde de consumD
O cu contori9area consumurilor de ap cald la nivelul centrali9atE
O cu contori9area consumurilor de ap cald la nivelul scrii sau al tronsonului de 5locE
O cu contori9area consumurilor de ap cald la nivelul apartamentului =unitii funcionale>E
O fr contori9are1
II1412121 $isteme centrale de preparare a apei calde de consum 8n funcie de sistemele de 8ncl9ire
II141212111 $isteme centrale de preparare a apei calde de consum cu aFutorul centralelor termice
-n general sistemele centrale de preparare a apei calde de consum sunt caracteri9ate prin e3istena sursei centrale de
preparare a apei calde 2i de e3istena unei reele de distri5uie a apei calde de consum1
$istemele centrale de preparare a apei calde de consum cu centrale termice; dup locul de amplasare a centralei termice;
pot fi clasificate 8n dou categoriiD
1. Centrale termice pentru ansam5luri de cldiriE
2. Centrale termice pentru o singur cldire; cu centrala termic amplasat 8n cldire sau alipit cldirii1
%iferena dintre cele dou tipuri de centrale termice; din punct de vedere al alimentrii cu ap cald de consum; const 8n
urmtoareleD
a. -n ca9ul centralei termice pentru ansam5luri de cldiri; e3ist urmtoarele particulariti ale instalaieiD
O sunt necesare reele e3terioare de alimentare cu ap cald; amplasate de o5icei 8n canale de distan sau direct 8n pmCntE
O pre9ena reelelor e3terioare de alimentare cu ap cald are drept consecin cre2terea lungimii conductei de alimentare cu
ap caldE
O se impune montarea de contoare de ap cald la fiecare racord de intrare 8n cldire a reelei de ap caldE
O e3istena unei centrale termice pentru ansam5luri de cldiri conduce la cre2terea pierderilor de cldur datorit lungimii mai
mari a reelei de alimentare cu ap cald cCt 2i a modului de amplasare a conductelorE
O 8n ca9ul centralelor termice pentru ansam5luri de cldiri; e3istena unei reele e3terioare o5lig la prevederea unor conducte
de recirculare a apei1
b. -n ca9ul centralelor termice pentru o singur cldire; reeaua de distri5uie a apei calde este de regul amplasat 8n su5sol
sau 8n canale teBnice; su5 pardoseala parterului cldirii1
II141212121 $cBemele de preparare a apei calde de consum adoptate 8n ca9ul utili9rii centralelor termice locale sau centrale
%in punct de vedere al scBemei de preparare a apei calde de consum; nu e3ist nici o diferen 8ntre scBemele de preparare
cu centrala termic pentru ansam5luri de cldiri 2i cele cu centrala pentru o singur cldire1 &cBipamentele pentru prepararea
apei calde de consum suntD
113
- cu acumulare cu serpentin de tip 5oilereE
- fr acumulare de tip scBim5toare tu5ulare; scBim5toare cu plciE
- cu acumulare fr serpentin =re9ervor de acumulare fr serpentin> 2i scBim5toare de cldur de tip recuperativ
=tu5ulare sau cu plci>1
!tili9area scBim5toarelor de cldur cu acumulare determin cre2terea pierderilor de cldur 8n perioada 8n care apa cald
este acumulat1
Ca9anele 8n care se prepar agentul termic nu depind de scBema de preparare a apei calde de consum; ci de sistemele de
8ncl9ire adoptate1
Ca9anele utili9ate sunt de tipulD
- nerecuperativE
- recuperativ 8n condensaie1
'andamentul termic al ca9anelor recuperative este mai mare cu pCn la 7X; fa de celelalte ca9ane1
II141212141 $isteme centrale de preparare a apei calde de consum cu centrale termice cu cogenerare
" unitate de cogenerare presupune instalarea acesteia 8n scopul producerii de energie electric; termic pentru 8ncl9ire;
pentru prepararea apei calde 2i eventual pentru instalaii de climati9are1 !nitatea poate funciona independent sau poate fi
cuplat cu alte surse de cldur =ca9ane clasice sau cBillere>1
$pre deose5ire de domeniul sistemelor de alimentare centrali9at cu cldur; 8n care energia termic 2i electric sunt
generate de o surs 2i sunt transmise prin intermediul unui sistem de reele unui numr de cldiri; mai mult sau mai puin
8ndeprtate; unitile de cogenerare integrate cldirii produc cldur numai pentru utili9area acesteia 8n interiorul cldirii1
&nergia electric produs poate fi utili9at 8n interiorul cldirii sau e3portat 8n ca9ul 8n care sursa produce 8n e3ces acest tip de
energie =2i dep2e2te necesarul consumatorului>1
II141212161 $isteme centrale/locale de preparare a apei calde de consum utili9Cnd energii neconvenionale
$urse de energie neconvenionale utili9ate indirect pentru preparea apei calde de consum pot fiD
- $olar
- Aiomas
- (eotermal etc1
II1412141 Com5usti5ilul utili9at pentru ca9anele centralelor termice
Com5usti5ilul utili9at pentru ca9anele centralelor termice poate fiD
- com5usti5il ga9os =ga9e naturale com5usti5ile; ga9e petroliere licBefiate>E
- com5usti5il licBidE
- com5usti5il solid natural; 5ricBetat =lemne; cr5une; etc1>1
II1412161 'egimul de alimentare cu ap rece
'egimul de furni9are a apei reci poate fi continuu sau intermitent1 -n consecin; 2i regimul de furni9are al apei calde poate fi
asigurat cel puin 8n acelea2i condiii ca 2i pentru apa rece1
-n condiiile furni9rii intermitente a apei calde de consum =8ntre anumite ore din timpul 9ilei>; s-a constatat o cre2tere a
de5itului de ap cald consumat 8n regim de furni9are intermitent comparativ cu regimul de furni9are continuu1
-n ceea ce prive2te temperatura apei reci; aceasta este cuprins 8ntre 7 2i 1?WC1
II14141 &nergia util pentru instalaiile de alimentare cu ap cald de consum
&nergia util corespun9toare instalaiilor de alimentare cu ap cald de consum repre9int suma energiilor utile pentru
fiecare din cele patru sisteme constitutive importante ale instalaiei de alimentare; respectivD
- sistemul de furni9are a apei calde de consum =respectiv punctele de consum - 5ateriile amestectoare etc1>E
- sistemul de distri5uie a apei calde de consum; inclusiv recirculareaE
- sistemul de preparare/acumulare a apei calde de consumE
- sistemul de producere a energiei termice necesare preparrii apei calde de consum =e3D ca9ane; panouri solare; pompe de
cldur; uniti de cogenerare>1
&nergia util pentru instalaia de alimentare cu ap cald de consum depinde deD
- volumul de ap cald solicitat de utili9atori; furni9at la punctele de consum 8n cantiti determinate de tipul armturilor
sanitare sau de numrul utili9atorilor 2i norma specific de consum =energia util net>1
- volumul pierderilor de ap cald de consum; care depinde de caracteristicile 2i starea teBnic a instalaiei de alimentare cu
ap cald1
- volumul total al pierderilor de energie =energie termic \ energie electric> aferente sistemelor de preparare 2i distri5uie a
apei calde de consum1
II1414111 &lementele componente ale instalaiei de alimentare cu ap cald de consum
"rice instalaie de alimentare cu ap cald de consum poate fi descris cu aFutorul a patru sisteme componente; definindu-se
astfel 2i modul de utili9are a energiilor1 -mprirea instalaiei 8n sisteme componente 2i utili9area energiei sunt ilustrate 8n figura
4161
Metodologia 2i pa2ii de calcul urmresc 8n sens invers direcia de transmitere a energiei 8n instalaia de alimentare cu ap
cald; respectiv direcia de calcul este invers direciei flu3ului de energie1 Calculul 8ncepe cu evaluarea consumurilor de
energie necesar volumului de ap cald furni9at la consumator =5aterii amestectoare montate la punctele de consum> 2i se
finali9ea9 cu evaluarea energiei consumate pentru fiecare din sistemele componente ale instalaiei; prin calculul pierderilor de
energie corespun9toare fiecrui sistem1
-n final; cantitatea de energie util repre9int consumul total de energie pentru furni9area necesarului de ap =energia util
net> 2i acoperirea pierderilor 2i risipei din sistem1
&nergia necesar acoperirii pierderilor cuprinde; pe de o parte; pierderile de cldur aferente sistemelor; cCt 2i energiile
au3iliare =electrice> necesare alimentrii agregatelor de pompare 2i/sau servomecanismelor; K=ac;e>; care se calculea9
separat =8n ca9ul 8n care se aprecia9 c este necesar estimarea lor>1
114

ig!"a 3.4
*orme de energie consumate 8n instalaia de alimentare cu
ap cald de consum; direcia de calcul 2i 8mprirea 8n sisteme
componente a instalaiei de alimentare cu ap cald de consum
Pe perioada se9onului de 8ncl9ire; sau 8n lunile 8n care necesarul de cldur pentru 8ncl9irea spaiului este semnificativ ca
valoare; o parte din pierderile de cldur aferente instalaiei de alimentare cu ap cald de consum 2i o parte din energia
au3iliar pentru fiecare din sistemele componente devin energii recupera5ile1
Calculele se consider definitivate; pentru fiecare din sistemele considerate; 8n momentul o5inerii valorii finale de energie
util 8n sistem =util net \ pierderi>1
II1414121 Pierderile de cldur aferente instalaiei de alimentare cu ap cald de consum
Pierderile totale de cldur corespun9toare instalaiei de alimentare cu ap cald de consum; <=ac;p> se e3prim prin suma
pierderilor de cldur al fiecrui sistem component; dup cum urmea9D

Q(ac,p) = Q(ac,c) + Q(ac,d) + Q(ac,s) + SUM [Q(ac,g)] [J] (3.1)

-n careD
<=ac;c> - pierderea de cldur datorat furni9rii/utili9rii la consumator a apei calde la temperatur diferit de temperatura
nominal de calcul JHL
<=ac;d> - pierderea de cldur pe conductele de distri5uie JHLE pierderea de cldur depinde de lungimea reelei sistemului
de distri5uie a apei calde de consum; de amplasarea conductelor de distri5uie; de i9olarea lor termic; de temperatura apei
calde 2i de sistemul de control aferentE
<=ac;s> - pierderea de cldur corespun9toare sistemelor de acumulare a apei calde de consum JHLE
<=ac;g> - pierderea de cldur aferent ecBipamentului de preparare a apei calde de consum cCt 2i pe circuitul de agent
termic primar; atCt pe perioada de funcionare a acestuia cCt 2i pe perioada de nefuncionare1
-n unele situaii; aceste sisteme se com5in sau se separ; dup cum se poate e3emplificaD
O <=ac;c> =necesarul de cldur corespun9tor furni9rii apei calde la punctele de consum> 2i <=ac;d> =pierderile de cldur
din reeaua de distri5uie a apei calde de consum> pot fi com5inate; din motive practice =de e3emplu; 8n ca9ul preparrii locale a
apei calde de consum; 8n care lungimea conductelor de distri5uie a apei calde este nesemnificativ>E
O -n ca9ul instalaiilor de alimentare cu ap cald de consum 8n care distri5uia apei este 8nsoit de o instalaie de recirculare;
este important considerarea distinct a 9onelor din instalaie 8n care e3ist recircularea apei calde 2i celor 8n care recircularea
lipse2te1
Pentru evaluarea instalaiilor cu sisteme de recirculare; <=ac;d> tre5uie s fie determinat distinct pe 9one din instalaie cu 2i
fr recirculareE
O -n ca9ul pre9enei sistemelor locale de 8ncl9ire 2i preparare a apei calde de consum =de e3emplu centrale murale>; este
mai greu de reali9at o distincie clar 8ntre cantitile de energie necesare producerii <=ac;g> 2i stocrii acm <=ac;s>; astfel c 8n
final; cei doi termeni <ac;s 2i <=ac;g> tre5uie s fie e3primai cumulat1
II1414141 Perioadele de calcul
-n final; se urmre2te sta5ilirea consumului anual de energie pentru instalaia de alimentare cu ap cald de consum1
Acest o5iectiv poate fi atins 8n dou moduri; dup cum urmea9D
- utili9Cnd informaii privind perioada de funcionare anual a instalaiei; care permit determinarea unor valori medii glo5ale
=metod aplica5il cldirilor e3istente pentru care e3ist date privind consumurile facturate de ap cald de consum etc1>E
- 8mprind anul 8ntr-un numr de perioade de calcul =e3D luni; sptmCni>; 2i determinCnd consumul total prin 8nsumarea
energiilor corespun9toare pentru fiecare perioad =metod utili9a5il pentru cldiri noi 2i pentru cele e3istente>1
II14161 'ecuperarea pierderilor de cldur
115
CCnd se anali9ea9 o cldire sau o parte a cldirii; nu toate pierderile de cldur ale instalaiei de alimentare cu ap cald de
consum repre9int pierderi efectiveE acest fapt se datorea9 recuperrilor pariale1 %e e3emplu; pierderile de cldur ale
conductelor sunt pierderi efective 8n ca9ul 8n care conductele sunt amplasate 8n e3teriorul cldirii1 %ac conductele sunt
amplasate 8n interiorul spaiilor 8ncl9ite; degaFarea de cldur de la conducte poate contri5ui la 8ncl9irea spaiuluiE 8n acest
ca9; pierderile de cldur sunt considerate recuperate; 2i pot fi luate 8n considerare pentru reducerea necesarului de cldur
pentru 8ncl9ire1 -n mod similar; 8n ca9ul 8n care cldirea studiat are un sistem de rcire; pierderile de cldur ale instalaiei de
alimentare cu ap cald de consum pot maFora sarcina de rcire corespun9toare1
II14171 &nergia au3iliar total necesar pentru instalaia de alimentare cu ap cald de consum
&nergia au3iliar este energia necesar ecBipamentelor electrice pre9ente 8n instalaia de alimentare cu ap cald; respectiv
pompele de distri5uie; circulaie; vanele 2i ecBipamentele de control 2i automati9are1 #ecesarul de energie au3iliar se
calculea9 pentru fiecare sistem component al instalaiei de alimentare cu ap cald de consumD K=ac;3>1 ,otalul energiei
au3iliare se o5ine prin 8nsumarea energiei utili9ate 8n fiecare element component a instalaiei1 &nergia au3iliar este e3primat
8n VKB/an sau 8n VKB/lun1 " parte din energia au3iliar poate fi recuperat su5 form de cldur; <=r;3>1

W(ac,p) = W(ac,c) + W(ac,d) + W(ac,s) + SUM [W(ac,g)] [kWh/an] sau [kWh/an] (3.2)

-n careD
K=ac;c> - energia electric utili9at 8n sistemul de furni9are; la punctul de consum; a apei calde la consumator =de e3emplu
armturile cu celul fotoelectric>
K=ac;d> - energia electric utili9at 8n sistemul de distri5uie =e31 pompa necesar distri5uiei 2i recirculrii apei calde de
consum>E
K=ac;s> - energia electric utili9at 8n sistemul de acumulare a apei calde de consum =e3emplu sistemul de control 2i
automati9are pentru 5oilere>E
K=ac;g> - energia electric utili9at 8n sistemul de preparare a apei calde de consum; care poate fi tratat separat sau poate fi
considerat 8mpreun cu energia au3iliar necesar instalaiilor de 8ncl9ire a cldirii; dac acela2i ecBipament satisface
am5ele cerine =8ncl9ire 2i preparare a apei calde de consum>1
II14161 #ecesarul de cldur pentru prepararea apei calde de consum =energia util net>
-n acest capitol se descriu metode de calcul a energiei termice necesare pentru livrarea apei calde la consumatori1
II1416111 #ecesarul de cldur pentru prepararea apei calde de consum; pe 5a9a volumului de ap furni9at la consumator
#ecesarul de cldur pentru prepararea apei calde de consum corespunde energiei necesare 8ncl9irii apei calde cerut de
consumator; la temperatura dorit1
-n ca9ul 8n care e3ist un sistem de contori9are al volumului de ap cald consumat; atunci necesarul de ap cald poate fi
determinat direct; prin aplicarea formulei 4141
-n ca9ul lipsei unui sistem de contori9are; necesarul de ap cald de consum poate fi determinat 8n funcie de numrul 2i de
tipul consumatorilor1 &nergia total pentru 8ncl9irea necesarului de ap cald de consum se determin prin 8nsumarea
cerinelor individuale1
*ormula general de determinare a necesarului de cldur pentru prepararea apei calde de consum; <=ac>; este dat de
relaiaD

n
___
\
Q(ac) = / ro - c - V(ac) - [theta(ac) - theta(ar)] (3.3)

i=1

8n careD
ro - densitatea apei calde de consum JVg/m
4
L =ta5el 414>E
c - cldura specific a apei calde de consum JH/VgNL =ta5el 414>E
0=ac> - volumul necesar de ap cald de consum pe perioada considerat Jm
4
LE
tBeta=ac> - temperatura de preparare a apei calde JWCLE
tBeta=ar> - temperatura apei reci care intr 8n sistemul de preparare a apei calde de consum JWCLE
i - 1; n repre9int indice de calcul pentru categoriile de consumatori1
,a5el 414 - %ensitatea 2i cldura specific a apei calde
8n funcie de temperatur

theta [~C] 5~C 10~C 15~C 40~C 50~C 55~C 60~C

ro [kg/m
3
] 999,9 999,7 999,1 992,2 988,0 985,6 983,2

c [J/(kgK)] 4,200 4,188 4,184 4,182 4,182 4,182 4,183


'+++++++'

'elaia de calcul =414> poate fi aplicat diferitelor perioade de timp repre9entative pentru consum1 %e e3emplu; acolo unde
volumul de ap 0=ac> repre9int volumul anual de ap; atunci necesarul de cldur pentru prepararea apei calde are valoarea
anual1
II1416121 ,emperatura de utili9are a apei calde
116
,emperatura de preparare a apei calde de consum se diferenia9 fa de temperatura de utili9are a apei caldeE pentru
preparare; se adopt temperaturi de 67-60WC; iar pentru utili9are; temperaturile se 8ncadrea9 8n intervalul 47 2i 60WC; dup cum
urmea9D
- pentru igien corporal - 47-60WCE
- pentru splat/degresat - 70-60WC1
,emperatura de preparare a apei calde menaFere este cuprins 8n intervalul 67-60WC; 8n funcie de po9iia ecBipamentului de
preparare 8n raport cu punctele de consum1 -n scopul definirii unei date compara5ile de calcul; se va folosi ca temperatur
nominal de preparare a apei calde de consum; temperatura de 60WC1
II1416141 ,emperatura apei reci
0ariaia temperaturii apei reci poate avea un efect important 8n evaluarea necesarului de cldur pentru producerea apei
calde de consum1
-n mod convenional; aceasta se consider egal cu 10WC1
Pentru a ine seama de diferitele 9one geografice se pot lua 8n considerare variaii locale 8n funcie de categoria sursei;
conform datelor din ta5elul 4161
,a5elul 416 - ,emperatura apei reci

Temperatura apei reci (~C), n lunile anului:


Captare a apei din:
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Medie

Ruri de munte 5 8 9 11 12 13 14 14 13 11 9 7 10,5

Ruri de cmpie sau lacuri 5 8 10 12 15 18 20 18 15 12 10 7 12,5

Puturi de mic adncime 7 9 10 11 12 13 13 14 13 12 10 8 11,0

Puturi de medie adncime 10 10 11 11 11 12 12 12 12 11 11 10 11,5


'+++++++++++++'

II1416161 0olumul necesar de ap cald de consum
0olumul teoretic de ap cald necesar consumului se determin 8n funcie de destinaia cldirii; de tipul consumatorului de
ap cald de consum 2i de numrul de utili9atori/uniti de folosin1
II141616111 0olumul necesar de ap cald de consum calculat cu de5ite specifice Jl/om; 9iL
Pentru cldiri noi; volumul de ap cald de consum se determin cu urmtoarea relaie de calculD

V(ac) = a x N(u)/1000 [m
3
] (3.4)

8n careD
a - necesarul specific de ap cald de consum; la 60WC Jm
4
L; pentru unitatea de utili9are/folosin; pe perioada consideratE
#=u> - numrul unitilor de utili9are/folosin a apei calde de consum =persoan; unitatea de suprafa; pat; porie etc1>
0alorile pentru a 2i #=u> depind deD
- tipul 2i destinaia cldiriiE
- tipul activitii desf2urate 8n cldireE
- tipul activitilor; pe 9one ale cldirii; atunci cCnd 8n cldire e3ist mai multe activiti care diferenia9 volumele de ap cald
consumate 8n cldireE
- standardele sau clasa de activitate; ca de e3emplu numrul de stele pentru Boteluri sau categoria restaurantelor1
0alorile lui a sunt pre9entate 8n ane3a II141A1
#umrul de persoane #=u> aferent cldirilor de locuit se determin ca valoare medie; 8n funcie de indicele mediu de ocupare
a suprafeei utile a cldirilor; utili9Cnd urmtoarea procedur de calculD
- se determin suprafaa util $=u> Jm
2
L =camere de 9i; dormitoare; Boluri; 5uctrie; 5aie etc1E nu se consider suprafaa
5alcoanelor 2i teraselor>E
- se aprecia9 indicele mediu de locuire; i=oc>; ca avCnd valori cuprinse 8n intervalul 0;06-0;077 =valoarea corespunde unei
suprafee utile pentru o persoan de 1?-27 m
2
; 8n funcie de tipul cldirii =individual; 8n2iruit sau 5loc> 2i de amplasarea
acesteia =Fude 2i mediu ur5an sau rural>E
- se determin numrul mediu normat de persoane aferent cldirii; utili9Cnd urmtoarea relaie de calculE

N(u) = S(u) x i(lic) [persoane/ap] (3.5)

II141616121 0olumul necesar de ap cald de consum calculat pentru locuine unifamiliale
-n ca9ul apartamentelor; se pot utili9a valori medii; statistice; care ilustrea9 consumul mediu 9ilnic de ap cald1 Acest calcul
poate utili9a indici care in seama de urmtoareleD
O de consumul specific de ap cald de consum; considerCnd valorile din ane3a II141A; ta5el A11E
O 8n funcie de suprafaa locuinei unifamiliale; conform metodologiei 2i valorilor din ane3a II141C1
II141:1 Pierderile de cldur aferente furni9rii la consumator a apei calde de consum
Modul de evaluare a termenului; respectiv pierderea de cldur datorat furni9rii/utili9rii la consumator a apei calde la
temperatur diferit de temperatura nominal de calcul JHL se
117
<=ac;c> - repre9int pierderea de cldur datorat furni9rii/utili9rii la consumator a apei calde la temperatur diferit de
temperatura nominal de calcul 2i se determin cu relaiaD

n
___
\
Q(ac,c) = / ro - c - V(ac,c) - [theta(ac,c) - theta(ar)] (3.6)

1=1

8n careD
ro - densitatea apei calde de consum JVg/m
4
L =ta5el 414>E
c - cldura specific a apei calde de consum JH/Vg NL =ta5el 414>E
0=ac;c> - volumul corespun9tor pierderilor 2i risipei de ap cald de consum pe perioada considerat Jm
4
LE
tBeta=ac;c> - temperatura de furni9are/utili9are a apei calde la punctul de consumJWCLE
tBeta=ar> - temperatura apei reci care intr 8n sistemul de preparare a apei calde de consum JWCLE
iG1; n - repre9int indicele de calcul pentru categoriile de consumatori1
Pentru evaluarea termenului 0=ac;c> se ine seama de urmtoarele aspecteD
O starea teBnic a ecBipamentelor de consum
O pre9ena reelei de recirculare a apei calde de consum
II141:11111 0olumul de ap cald de consum corespun9tor pierderilor 2i risipei de ap; calculat cu pierderi specifice de ap
cald de consum
Pierderile de ap se estimea9 dup starea teBnic a armturilor din imo5ilul vi9at; dup cum urmea9D
O 8n ca9ul armturilor 8ntr-o stare teBnic 5un 8n proporie de 40X; atunci se estimea9 pierderi de 7 l/om; 9i 3 Jn=ac>/26L;
unde nac repre9int numrul 9ilnic de ore de livrare a apei calde menaFere =valoare medie anual>E
O 8n ca9ul armturilor 8ntr-o stare teBnic precar =armturi defecte> 2i 8n ca9ul 8n care se constat c su5solul 5locului/scrii
e3perti9ate este umed; atunci se consider pierderi de 40 l/om; 9i 3 Jn=ac>/26L; unde nac repre9int numrul 9ilnic de ore de
livrare a apei calde menaFere =valoare medie anual>1
Aceste valori corespund unor coeficieni de pierderi 2i risip de ap de 10-27X din volumul de ap normat1
II141:11121 0olumul de ap cald de consum corespun9tor pierderilor 2i risipei de ap; calculat cu coeficieni adimensionali
Pierderile de ap cald de consum se pot estima 2i cu aFutorul unor coeficieni de calcul; astfel 8ncCt volumul real de ap
cald necesar consumului este determinat de valoarea teoretic a volumului de ap cald amendat de coeficieni
supraunitari; care maForea9 valoarea teoretic; 8n funcie de timpul de a2teptare pentru furni9area; la punctele de consum
=datorit lipsei sistemelor de recirculare a apei calde 2i datorit strii teBnice a armturilor>

V(ac) + V(ac,c) = V(ac) x f
1
x f
2
[m
3
]; (3.7)

$e pot adopta urmtoarelor valori pentru coeficienii fD
f1 G 1;40 pentru o5iective alimentate 8n sistem centrali9at; fr recirculare
f1 G 1;20 pentru o5iective alimentate 8n sistem local centrali9at
f1 G 1;10 pentru o5iective alimentate 8n sistem local
f2 G 1;10 pentru instalaii ecBipate cu 5aterii clasice
f2 G 1;07 pentru instalaii ecBipate cu 5aterii monocomand
8n careD
f1 depinde de tipul instalaiei la care este racordat punctul de consum
f2 depinde de starea teBnic a armturilor la care are loc consumul de ap cald
II141:11141 0olumul de ap cald de consum corespun9tor pierderilor 2i risipei de ap; cu valori ta5elare
Pierderile de ap cald de consum se pot estima 2i cu aFutorul unor valori predefinite; mediate 8n funcie de temperatura de
utili9are; numrul de utili9atori pe 9i 2i volumul de ap estimat la o utili9are1 -n ane3a II141% sunt pre9entate valori ale energiei
pierdute la consumator; 8n ta5elul %11
II141?1 Metoda de calcul a necesarului de energie termic aferent sistemelor de distri5uie a apei calde de consum
Pierderile de cldur pe traseul conductelor de distri5uie a apei calde de consum
Pierderile totale de energie termic J<=ac;d>L prin sistemul de distri5uie se calculea9 prin 8nsumarea energiei termice
pierdute prin fiecare seciune1

Q(ac,d) = SUM [Q(ac,d,ind)] + SUM [Q(ac,d,com)] (3.8)

8n careD
<=ac;d;ind> - pierderile de cldur pentru fiecare sistem de distri5uie independent; racordat la traseul comun de distri5uie
=de e3emplu conductele de distri5uie aferente unui apartament; racordate la reeaua de distri5uie a cldirii>E
<=ac;d;com> - pierderile de cldur pentru traseele comune de distri5uie a apei calde de consum1
II141@1 Pierderile de cldur pe conductele de distri5uie a apei calde de consum
II141@111 (eneraliti
Conductele de distri5uie a apei calde de consum sunt repre9entate de conductele de transport a apei calde de consum;
pornind de la ecBipamentele de preparare a apei calde =de tip instantaneu sau cu acumulare> 2i continuCnd cu traseele pCn la
punctele de consumE conductele de distri5uie a apei calde de consum sunt 8nsoite; 8n unele ca9uri; de reele de recirculare a
apei; 8n vederea meninerii temperaturii apei calde la valoarea necesar consumului =furni9rii>1
Conductele de distri5uie a apei calde de consum pot alimenta unul sau mai muli consumatori1 *iecare conduct sau pri
ale conductei sunt tratate separat1 Pierderile totale de energie se o5in prin 8nsumarea pierderilor pe toate tronsoanele de
conducte luate 8n calcul1
118
%e cele mai multe ori; 8n primele momente ale furni9rii apei calde la consumatori; temperatura apei calde de consum nu are
valorile necesare consumuluiE 8n general; acest volum de ap este evacuat la canali9are1 &nergia utili9at pentru 8ncl9irea
iniial a acestui volum de ap este considerat pierdut; 2i determin o 8ntCr9iere 8n furni9area apei calde la punctul de
consum; la temperatura dorit de consumator1 a aceasta se adaug pierderile de cldur pe traseul conductelor de distri5uie
2i 8n elementele de 8m5inare a acestora =fitinguri; armturi etc1>1
%e asemenea; cCnd apa cald de consum din sistemul de distri5uie a atins temperatura dorit; apar pierderi de cldur ale
sistemului pe toat perioada de livrare a apei calde1 %up ce s-a furni9at apa cald necesar; energia termic rmas 8n
sistemul de distri5uie se pierde 8n mediul 8nconFurtor1 &nergia termic rmas 8n sistemul de distri5uie este dat de coninutul
de ap din sistemul de distri5uie 2i de capacitatea termic a materialelor din sistemul de distri5uie1 Ca ordin de mrime; 8ns;
pierderile de cldur corespun9toare sistemului de distri5uie a apei calde de consum sunt mai mici ca valoare 8n comparaie
cu cantitatea de cldur coninut de volumele de ap cald de consum rmase 8n sistem 8ntre dou utili9ri pCn la o5inerea
temperaturii dorite/de contori9are1
0alorile pierderilor de cldur corespun9toare conductelor de distri5uie pot fi reduse 8n ca9ul 8n care reeaua de distri5uie
este astfel conceput 8ncCt e3ist un numr mare de consumatori reparti9ai pe toat lungimea reelelor; iar cantitile de ap
cald de consum sunt e3trase din reea la intervale de timp relativ scurte; 8mpiedicCndu-se astfel stagnarea apei 8n conducte1
I9olarea conductelor componente ale sistemului de distri5uie poate reduce semnificativ pierderile de energie termic ale
sistemului1 &nergia termic total pierdut 8n timpul furni9rii apei calde pentru consum se va diminua1 I9olarea conductelor de
distri5uie nu va anula 8ns pierderile de cldur =aferente volumelor> de ap stagnante 8n conducte =evacuate pCn la o5inerea
temperaturii normale de utili9are> =8n a5sena consumurilor de ap cald menaFer>1
8n acest capitol sunt descrise metode de calcul al pierderilor de energie termic1 Aceste metode difer atCt prin a5ordrile de
calcul; cCt 2i prin datele necesare calculului1 Pentru calcule practice; se va alege metoda de calcul ce va fi cea mai potrivit 8n
funcie de datele disponi5ile 2i de tipul consumatorului1
II141@121 Pierderile de cldur a conductelor de distri5uie calculate 8n funcie de mrimea suprafeei locui5ile
Aceast metod; 5a9at pe valoarea suprafeei la care se face raportarea; poate fi utili9at doar 8n ca9ul locuinelor
unifamiliale 8n care e3ist un sistem propriu de preparare a apei calde menaFere; amplasat 8ntr-un spaiu 8ncl9it; interior cldirii1
$e presupune; de asemenea; c traseul conductelor ctre punctele de consum este cel mai scurt posi5il; iar alte detalii ale
traseului devin nesemnificative 8n calcul1 'elaiile de calcul sunt pre9entate 8n ane3a II141&1
II141@141 Pierderile de cldur aferente conductelor determinate pe 5a9a lungimii conductelor de alimentare cu ap cald
$e pot defini dou metode de calcul a emisiei de cldur; 5a9ate doar pe lungimea traseelor de distri5uie a apei calde de
consumE prima metod utili9ea9 formule de calcul; 8n timp ce a doua utili9ea9 date centrali9ate 8n ta5lele1 Aceste metode pot
fi utili9ate doar 8n ca9ul cldirilor de locuit1
II141@14111 Metoda de calcul simplificat
Aceast metod va lua 8n considerare atCt pierderea de cldur datorat traseelor de distri5uie cCt 2i pierderea de cldur
aferent volumului de ap acumulat 8n conducte1 -n vederea utili9rii acestei metode; sunt necesare date privind atCt diametrele
tuturor trosoanelor de distri5uie cCt 2i lungimile acestora1 Aceast metod de calcul apro3imea9 2i valorile volumelor de ap
cald risipite la punctele de consum; datorit rcirii apei calde de consum1 Metoda este descris 8n ane3a II141*1
II141@14121 Metoda cu date inta5ulate
Aceast metod este vala5il doar pentru cldirile de locuit 2i se 5a9ea9 pe estimarea proporiei 8ntre cantitile de energie
termic necesare diferitelor ecBipamente montate 8ntr-o locuin; 8n funcie de tipul punctului de consum; 2i lungimea
conductelor; 2i se specific separat pentru punctele de consum amplasate 8n 5uctrii 2i pentru grupurile sanitare1 0alorile
necesare calculului sunt pre9entate 8n ane3a II141(1
II141@161 Pierderile de cldur pe traseul conductelor de distri5uie calculate pe 5a9a tipurilor de armturi pentru consumul
apei calde
Pierderile de cldur aferente sistemului de distri5uie a apei calde de consum pot fi e3primate proporional cu necesarul de
energie termic aferent furni9rii apei calde de consum la punctele de consum1 #u este necesar o cunoa2tere detaliat a
geometriei sistemului de distri5uie; dac se cunosc date suficiente care s permit o estimare a lungimilor medii ale
conductelorE 8n scBim5; sunt necesare date privind po9iionarea acestor trasee; prin spaii 8ncl9ite sau prin spaii ne8ncl9ite 2i
lungimile distri5uiei aferente acestor spaii1 -n plus; este necesar cunoa2terea cantitii de cldur necesar consumului de
ap cald menaFer la armturi; respectiv <=ac>1 Metoda de calcul este detaliat 8n ane3a II14-P1
II141@171 Pierderile de cldur pe traseul conductelor de distri5uie calculate utili9Cnd o metod detaliat de calcul
Pierderea de cldur aferent unei conducte i de ap cald de consum <=ac;c;i> JVKB/lunL se calculea9 cu relaiaD

Q(ac,d,i) = [1/1000] x U(i) x L(i) x [theta(m,ac,d,i) - theta(amb)] x t(ac) x z [kWh/lun]
(3.9)

8n careD
!=i> - coeficientul specific de pierderi de cldur pe unitatea de lungime de conduct JK/mNLE
=i> - lungimea conductei i JmLE
tBeta=m;ac;d;i> - temperatura medie a apei 8n conducta respectiv JWCLE
tBeta=am5> - temperatura aerului am5ient din 9ona de amplasare a conductei JWCLE
t=ac> - durata de furni9are a apei calde de consum; respectiv intervalul de timp pentru care se face evaluarea J9i/lunLE
9 - timpul efectiv de furni9are a apei calde Jore/9iL1
Pentru 8ntreaga instalaie de distri5uie; pierderea de cldur total se va calcula prin 8nsumarea pierderilor de cldur
aferente tronsoanelor de calcul componenteD

___
\
Q(ac,d) = / [Q(ac,d,i)] [kWh/lun] (3.10)

i

119
%etalii privind determinarea termenilor componeni sunt pre9entate 8n ane3a II14-I1
II141101 Pierderile de cldur aferente unei reele de distri5uie a apei calde de consum; 8n ca9ul pre9enei reelei de
recirculare a apei calde de consum
!n sistem de distri5uie a apei calde de consum cu recirculare se define2te printr-un circuit 8n care recircularea se reali9ea9
8n mod continuu sau automat; 8n funcie de valoarea temperaturii apei calde de consum 8n conductele de distri5uie; astfel 8ncCt
temperatura la consumator s nu scad su5 o valoare presta5ilit1 'ecircularea apei 8n sistemul astfel 8ncBis se reali9ea9 cu
aFutorul unei pompe1 %in circuitul astfel format; se alimentea9; prin intermediul unor tronsoane independente; consumatorii de
ap cald de consum1 -n anumite situaii; sistemul de recirculare se poate e3tinde pCn la punctele de consum/receptori1
II14110111 %eterminarea pierderilor de cldur pe conductele de recirculare a apei calde de consum utili9Cnd lungimea
tronsoanelor
Pierderile de cldur pentru reelele de recirculare pot fi evaluate 8n funcie de diametrul conductelor 2i de materialul din care
sunt reali9ate acestea; cu aFutorul datelor precalculate; oferite ta5elar sau grafic1 Pentru calcule orientative/informative; se poate
apro3ima o pierdere de cldur pe conductele de recirculare de 60 K/m1
II14110121 %eterminarea pierderilor de cldur pe conductele de recirculare a apei calde de consum
Pierderile de cldur pentru reelele de circulaie pot fi apreciate utili9Cnd o metod de calcul similar cu cea descris la
punctul II141@17; 2i este detaliat 8n ane3a II141I1
II14110141 %eterminarea pierderilor de cldur pe o conduct de recirculare a apei cald de consum 8n perioada de
nefuncionare a pompei
%ac sistemul de recirculare a apei calde de consum nu funcionea9 continuu; atunci se vor 8nregistra pierderi de cldur
suplimentare de la traseele de distri5uie 2i circulaie ctre mediul e3terior; 8n perioadele de nefuncionare a pompelor1
Pierderile de cldur corespun9toare se pot aprecia cu urmtoarea relaie de calculD

Q(ac,d,fara_c) = c(ac) x V(ac) x [theta(m,ac,d) - theta(amb)] x N(n) [W/lun] (3.11)

8n careD
0=ac> - volumul de ap cald de consum coninut 8n conductele de distri5uie 2i circulaie Jm
4
LE
#=n> - perioada de nefuncionare a instalaiei de recirculare a apei calde1
Aceste pierderi de cldur suplimentare; aferente perioadei de nefuncionare a sistemului de circulaie se adaug pierderilor
de cldur totale pe distri5uie1
II141111 Pierderile de cldur aferente ecBipamentelor montate la punctele de consum
Alimentarea consumatorilor cu ap cald de consum se reali9ea9 prin intermediul armturilor =ro5inete; 5aterii; paneluri de
aFutaFe pentru du2 etc1>1 -n funcie de construcia acestor 2i de materialul din care sunt reali9ate; aceste ecBipamente vor disipa;
8n timpul furni9rii apei calde la consumator; la rCndul lor; o parte din cldura coninut de apa cald de consum; determinCnd o
8ntCr9iere 8n furni9area; la punctul de consum; a apei calde la temperatura minim necesar1 &fectul imediat 8l repre9int
mrirea pierderilor de cldur 8n sistemul de alimentare cu ap cald1
AvCnd 8n vederea ponderea redus a acestor pierderi de cldur; acestea pot fi apreciate 8n calcul 8mpreun cu cele
corespun9toare reelelor de distri5uie; 2i nu sunt necesare calcule suplimentareE 8n acest ca9; metoda de calcul este
pre9entat 8n ane3a II141I1
II141121 Pierderile au3iliare de energie aferente sistemelor de distri5uie a apei calde de consum
Pierderile au3iliare de energie corespun9toare sistemelor de distri5uie a apei calde de consum sunt repre9entate de
consumurile de energie electric a sistemelor cu cordoane electrice 8ncl9itoare a traseelor sau de consumurile electrice ale
pompelor1 Pompele sunt necesare fie pentru acoperirea pierderilor de presiune 8n sistemele de recirculare a apei calde; fie
pentru ridicarea presiunii apei din sistemele de distri5uie a apei calde de consum; respectiv pompele din instalaiile de ridicare
a presiunii cuplate cu recipiente de Bidrofor; 8n vederea asigurrii presiunii necesare apei la punctele de consum1 Pompele se
pot regsi fie la intrarea 8n sistemul de distri5uie a apei; crescCnd presiunea apei livrate la consumatori; fie 8ntr-un singur punct
=spre e3emplu 9ona aferent du2ului sau 5ilor matrimoniale cu du9e de masaF>1
II141141 Pierderi au3iliare de energie necesar pentru 8ncl9irea electric a traseelor
Atunci cCnd se utili9ea9 cordoane electrice 8ncl9itoare 8n vederea reducerii pierderilor de cldur de-a lungul traseelor de
distri5uie a apei calde; consumul de energie este ecBivalent pierderilor de cldur corespun9toare situaiei 8n care aceste
sisteme electrice nu ar fi instalate1 Cordonul 8ncl9itor nu este utili9at 8n vederea producerii de ap cald de consum1 -n
consecin; aceste pierderi de energie nu vor fi adugate termenilor care dau; 8n final; cantitatea de cldur necesar preparrii
apei calde; ci vor repre9enta consumuri au3iliare de energie ale sistemului; fiind de natur electric1
&nergia necesar poate fi calculat cu formulaD

Q(ac,d,i) = L(i,ce) x U(ac,d) x [theta(m,ac,d,i) - theta(amb)] x t(ac) [Wh] (3.12)

8n careD
=i;ce> - lungimea cordonului 8ncl9itor JmLE
!=ac;d> - coeficientul specific de pierderi de cldur pe unitatea de lungime de conduct JK/mNLE
tBeta=m;ac;d;i> - temperatura medie 8n seciunea evii JWCLE
tBeta=am5> - temperatura aerului am5ient din 9ona de amplasare a conductei JWCLE
t=ac> - durata de alimentare cu ap cald de consum J9i/lunL1
$e presupune c perioada de funcionare a cordonului electric 8ncl9itor coincide cu perioada de furni9are a apei calde de
consum; 8n ca9ul 8n care aceast furni9are nu este continu1
II141161 &nergia au3iliar necesar funcionrii pompelor
II14116111 Metod simplificat de calcul a energiei electrice necesare pompelor
Consumul de energie electric al pompelor poate fi determinat cu relaiaD
120

W(ac,d,pompa) = n
0
x P(pompa) (3.13)

8n care
K=ac;d;pompa> - energia electric necesar acionrii pompei JVKora/anL
n0 - numrul de ore de funcionare/an Jore/anL
P=pompa> - puterea pompei JVKL
II14116121 Metod detaliat de calcul a energiei electrice necesare pompelor
-n ca9ul 8n care se cunoa2te configuraia geometric a sistemului de distri5uie a apei calde menaFere; atunci se poate utili9a
o metod comple3 de calcul pentru determinarea energiei electrice necesare funcionrii pompelor1 Acest necesar de energie
electric poate fi calculat pornind de la energia Bidraulic necesar 8n sistem 2i randamentul pompei1
'elaia de calcul pentru a determina energia electric aferent pompei de circulaie este urmtoareaD

W(ac,d,pompa) = W(ac,d,hidr) x e(ac,hidr) [kWh] (3.14)

8n careD
K=ac;d;pompa> - energia electric necesar acionrii pompei JVKB/lunLE
K=ac;d;Bidr> - energia Bidraulic necesar 8n sistem JVKB/lunLE
e=ac;Bidr> - =coeficientul de performan> randamentul pompei1
%etalii sunt oferite 8n Ane3a II141H1
II141171 Pierderi de cldur recupera5ile; recuperate 2i nerecupera5ile
Pierderile de cldur ale instalaiei de alimentare cu ap cald de consum nu sunt 8n 8ntregime pierdute; raportCndu-le la
sistemul cldirii1 " parte dintre ele poate fi recuperat 2i utili9at; spre e3emplu; pentru 8ncl9irea spaiului1 Putem considera c
anumite pierderi sunt recupera5ile doar 8n anumite perioade ale anului; atunci cCnd necesarul de 8ncl9ire a spaiilor este
important1 -n unele ca9uri 8ns; pierderile de cldur recupera5ile pot deveni sarcin suplimentar 8n calculul sistemelor de
rcire a cldirilor1
%ac anumite pierderi pot fi recuperate sau nu; se sta5ile2te 8n funcie de amplasarea conductelor de transport a apei calde
de consum fa de cldire1 Pierderile de cldur provenind de la sistemul de distri5uie a apei calde devin recupera5ile dac
acestea sunt amplasate 8n spaiul 8ncl9it al cldirii1
II141161 Metoda de calcul a necesarului de energie termic aferent ecBipamentelor de preparare 2i acumulare a apei calde de
consum
Metodele de calcul ale consumurilor de energie din sistemul de preparare a apei calde de consum se refer la evaluarea
urmtorilor termeniD
- pierderile de cldur aferente ecBipamentelor de preparare a apei calde de consum =5oilere; scBim5toare de cldur;
re9ervoare de acumulare fr serpentin; aparate de preparare instantanee a apei calde etc1>E
- pierderile de cldur aferente conductelor de distri5uie a agentului termic primar; estimate 8n capitolul II111
Prepararea apei calde de consum poate s fie reali9at fie cu aFutorul unui ecBipament cu preparare instantanee =scBim5tor
de cldur; aparate electrice instantanee etc1> fie cu aFutorul unui ecBipament cu acumulare =5oiler>1 $ursa de energie pentru
prepararea apei calde de consum poate fi asigurat fie de ctre un agent termic primar; produs de o central termic aferent
cldirii/apartamentului 8n care are loc consumul de ap; fie de ctre un ar9tor de ga9e naturale com5usti5ile =8n ca9ul 5oilerelor
cu ar9tor>; ori de ctre un ecBipament electric1
-n ca9ul utili9rii ecBipamentelor de preparare a apei calde de consum cu acumulare; pierderile de cldur prin suprafaa
e3terioar a acestor ecBipamente devine important; avCnd drept efect atCt o scdere a eficienei glo5ale a instalaiei de
alimentare cu ap cald de consum; cCt 2i o reducere a performanei energetice a cldirii1
II14116111 Pierderile de cldur prin mantaua acumulatorului de ap cald de consum
Pierderile de cldur ale unui recipient de preparare 2i acumulare a apei calde menaFere sunt repre9entate de pierderile de
energie prin mantaua recipientului1 Aceste pierderi pot fi cuantificate pe perioada unui an1
Cantitatea anual de cldur disipat prin mantaua 5oilerului amplasat 8n su5solul unei cldiri e3istente =8ntr-un spaiu rece>
se determin cu relaiaD

0,001 x S(Lat)
Q(ac,s) = n(h) x [theta(acb) - theta(amb)], [kWh/an]
(3.15)
delta(m) delta(iz)
0,10 + +
lambda(m) lambda(iz)

8n careD
$=at> - suprafaa lateral a acumulatorului Jm
2
L
delta=m> - grosimea peretelui acumulatorului =metal> JmL
lam5da=m> - conductivitatea termic a peretelui JK/mNL
delta=i9> - grosimea medie a i9olaiei JmL
lam5da=i9> - conductivitatea termic a i9olaiei; 8n funcie de starea acesteia JK/mNL
nJB=V>L - numrul mediu de ore de livrare a apei corespun9toare pentru fiecare lun V din se9onul de 8ncl9ire JB/lunL
tBeta=ac5> - temperatura medie a apei 8n acumulatorul de ap cald de consum; determinat cu relaiaD

theta(acb) = 0,70 x theta(ac0), (3.16)

121
unde tBeta=ac0> repre9int temperatura de preparare a apei calde de consum; 8n seciunea de ie2ire din ecBipamentul de
stocareE se consider tBeta=ac0> G 77-60WC1
II14116121 Pierderile de cldur aferente generatoarelor de preparare a apei calde de consum
#ecesarul de ap cald de consum este asigurat cu aFutorul unei surse de cldur; prin intermediul unui ecBipament
generator de cldur1 Acesta poate fi un ca9an alimentat de un com5usti5il =solid; licBid; ga9os>; un ecBipament folosind energia
electric sau; ca variant suplimentar; utili9Cnd energia provenind de la o surs neconvenional de energie =energie solar;
de e3emplu>1
II14116141 Pierderile aferente sistemelor de preparare a apei calde de consum pentru alte tipuri de cldiri
-n ca9ul cldirilor cu mai multe instalaii de preparare a apei calde de consum; performana energetic corespun9toare se
calculea9 inCnd seama de toate tipurile de instalaii de preparare a apei calde e3istente 8n cldire =e3empluD ca9ul cldirilor de
locuit cu apartamente cu preparare individual de ap caldE cldiri cu mai multe funciuniD de e31 apartamente \ maga9ine la
parter; maga9ine \ 5irouri etc1>1
II1411:1 Proporiile de calcul ale cldurii necesare preparrii apei calde menaFere 8n sistemele com5inate
%ac apa cald de consum este preparat de mai multe ecBipamente; racordate fiecare la un alt tip de energie; atunci
tre5uie evaluat ponderea; 8n preparare; a fiecrui sistem1 Contri5uia fiecrui sistem pleac de la premi9a c apa cald de
consum poate fi furni9at de ma3im trei tipuri de ecBipamente interconectate 8ntre eleE de e3emplu; pre8ncl9irea apei calde de
consum poate fi reali9at cu aFutorul energiei solare; cea de a doua treapt de preparare este asigurat de un alt tip de
ecBipament 2i 8n final; un al treilea ecBipament de preparare a apei calde 8n perioada vCrfurilor de consum1 $uma acestor
ponderi nu tre5uie s dep2easc valoarea 11
II. 411:11 Instalaii cu generatoare multiple
%ac 8ntr-o instalaie se utili9ea9 mai multe ecBipamente pentru generarea cantitii de cldur aferente necesarului pentru
apa cald de consum; se calculea9 contri5uia proporional a fiecrui ecBipament; alfa=,ac;g>E 8n final; energia termic
necesar total se calculea9 cu formulaD

i
___
\
Q = / alfa(Tac,g,i) - Q(i) (3.17)

1

II1411:11111 Pierderile de energie termic pentru generatoare alternative
-n ca9ul 8n care o parte sau 8ntreaga cantitate de ap cald de consum este produs de un generatorul de cldur
funcionCnd cu alt com5usti5il decCt ga9 natural com5usti5il; eficiena generatorului de cldur se calculea9 similar eficienei
pentru sistemele de 8ncl9ire conform capitolului II111
ANE#A N". II.3.A
.in)o"(ati/)
,a5el A11 - #ecesarurile specifice de ap cald
8n funcie de destinaiile cldirilor

Necesar
Nr. Destinatia cldirii specific a, l
crt. ap cald de
consum de 60~C
+
1 Cldiri de locuit (pentru o persoan pe zi)

a) n cazul preparrii centrale a apei calde de consum 75

b) n cazul preparrii locale a apei calde:

- n cazane functionnd cu gaze sau n nclzitoare electrice 60

- n cazane functionnd cu lemne, crbuni sau combustibil lichid 55

2 Cldiri pentru birouri (pentru un functionar pe schimb) 5


+
3 Cluburi, case de cultur si teatre

a) cu prepararea central a apei calde:

- actori (pentru o persoan pe zi) 15


+
4 Cantine, restaurante, bufete:

- bufete 6

- cantine si restaurante (pentru o persoan, o mas la prnz pe zi) 10


122

- cantine si restaurante (pentru o persoan, trei mese pe zi) 20

Restaurante 2 mese pe zi, buctrie traditional (pentru o persoan) 36

Restaurante 1 mas pe zi, buctrie traditional (pentru o persoan) 18

Restaurante cu autoservire, 2 mese pe zi (pentru o persoan) 15

Restaurante cu autoservire, 1 mas pe zi (pentru o persoan) 7


+
5 Cmine (pentru un ocupant pe zi)

- cu obiecte sanitare n grupuri sanitare comune 40

- cu lavoare n camere 50

- cu grupuri sanitare n camere 60


+
6 Internate scolare (pentru un ocupant pe zi)

- cu obiecte sanitare n grupuri sanitare comune 30

- cu lavoare n camere 40
+
7 Hoteluri si pensiuni (pentru un pasager pe zi)

Hotel 1 stea fr spltorie 95

Hotel 1 stea cu spltorie 120

Hotel 2 stele fr spltorie 130

Hotel 2 stele cu spltorie 150

Hotel 3 stele fr spltorie 165

Hotel 3 stele cu spltorie 190

Hotel 4 stele fr spltorie 200

Hotel 4 stele cu spltorie 225

8 Crese, grdinite cu internat (pentru un copil pe zi) 50

9 Grdinite cu copii externi (pentru un copil pe schimb) 8


+
10 Spitale, sanatorii, case de odihn (pentru un bolnav pe zi)

- cu czi de baie si dusuri n grupuri sanitare 115

- cu czi de baie n fiecare camer, pentru bolnavi 165

- cu czi de baie n fiecare camer, pentru tratamente balneologice 225

11 Dispensare, policlinici (pentru un bolnav pe zi) 3


+
12 Bi publice (pentru o persoan)

- cu dusuri 30

- cu czi de baie 100

13 Scoli (pentru un elev pe program) fr dusuri sau bi 5


+
14 Terenuri de sport, stadioane (pentru o manifestare sportiv)

- pentru un sportiv 20

- complex sportiv (locuri de cazare pentru sportivi n cantonament) 170


+
15 Spltorii (pentru un kilogram de rufe uscate)

- cu splare manual 20

- cu splare semimecanizat 25

123
- cu splare mecanizat 30
'++'

#otD
1. %atele din ta5elul A1 se iau 8n considerare la calculul necesarului de cldur 2i de com5usti5il pentru prepararea apei calde
de consum 2i la sta5ilirea capacitii re9ervorului de acumulare =pentru ap rece 2i ap cald de consum>1
2. #ecesarurile specifice de ap din ta5el pot fi reduse dac se prevd msuri de reducere a pierderilor 2i a risipei de ap1
ANE#A N". II.3.$
.in)o"(ati/)
,a5el A11 - &valuarea necesarului 9ilnic de ap cald de consum;
pentru o persoan; 8n cldiri de locuit unifamiliale; pentru nevoi
igienico-sanitare 2i gospodre2ti

Natura folosintei Consum zilnic


[litri/persoan]

Dimineata 6
Toaleta
Seara 6

Prnz 2
Splat mini
Seara 3
+
Dus 30

Baie la cad (75)/15

Preparare hran 2

Dimineata 1

Splat vesel Prnz 3

Seara 2
+
Curtenie si splri usoare 5

Total mediu [litri/om-zi] 75


'+'
Necesar anual:
- ap cald = 75 x 365 = 27375 litri/om - an
- energie pentru preparare = 27375 - (60-10) = 1368,75 - 10
3
Kcal/an
= 1368,75 - 4,186 - 10
6
= 5729,58 - 10
6
J/an
aprox. 5730 - 10
6
J/an

ANE#A N". II.3.%
.in)o"(ati/)
0olumul necesar de ap cald de consum calculat pentru locuine
unifamiliale; 8n funcie de suprafa
Pentru sta5ilirea volumului necesar de ap cald de consum calculat pentru locuine unifamiliale; 8n funcie de suprafa; se
porne2te de la relaia de calculD

V(ac) = a - N(u)/1000 [m
3
/sptmn] (C.1)

8n careD
a - necesarul specific de ap cald de consum; la 60WC Jm
4
L; pentru unitatea de suprafa locui5il 2i sptmCn
#=u> - suprafaa locui5il a locuinei unifamiliale; respectiv $=oc> Jm
2
LE 8n acest ca9; termenul #=u> devine suprafaa de calcul
=suprafaa locui5il>; respectiv $=oc> Jm
2
L
Pentru MaM se pot utili9a urmtoarele relaii de calculD

X x ln[S(Loc)] - Y
a = dac N(u) (sau S(Loc) > 40 m
2
(C.2)
S(Loc)
124
a = Z dac 14 < N(u) [sau S(Loc)] < 40 m
2
(C.3)

Pentru coeficienii _; ^ 2i / se pot utili9a urmtoarele valoriD
_ G 1:17E
^ G 6?27E
/ G 671
-n final; pentru calculul volumului de ap cald de consum; se utili9ea9 e3presiaD

V(ac) = a - S(Loc)/1000 [m
3
/zi]

0alorile re9ultate pentru MaM 2i pentru 0=ac>; 8n funcie de suprafaa locuinei unifamiliale #=u> J$=oc>L; se regsesc 8n ta5el
C111
,a5el C111 - 0olumul necesar sptmCnal de ap cald de consum calculat
pentru locuine unifamiliale; 8n funcie de suprafa

Suprafata Indice Volum sptmnal Suprafata Indice Volum sptmnal


locuibil specific de de ap cald de locuibil specific de de ap cald de
consum consum consum consum

S(Loc) a V(ac)=a-S(Loc) S(Loc) a V(ac)=a-S(Loc)


[m
2
] [l/m
2
] [l/zi] [m
2
] [l/m
2
] [l/zi]

14-40 45 630-1800 145.00 26.97 3910.10

41.00 42.53 1743.78 150.00 26.45 3968.24

45.00 42.30 1903.43 155.00 25.96 4024.47

50.00 41.68 2084.12 160.00 25.49 4078.92

55.00 40.87 2247.58 165.00 25.04 4131.70

60.00 39.95 2396.80 170.00 24.61 4182.89

65.00 38.99 2534.07 175.00 24.19 4232.61

70.00 38.02 2661.17 180.00 23.78 4280.92

75.00 37.06 2779.49 185.00 23.39 4327.91

80.00 36.13 2890.18 190.00 23.02 4373.65

85.00 35.23 2994.15 195.00 22.66 4418.19

90.00 34.36 3092.17 200.00 22.31 4461.61

95.00 33.53 3184.90 205.00 21.97 4503.96

100.00 32.73 3272.87 210.00 21.64 4545.29

105.00 31.97 3356.54 215.00 21.33 4585.64

110.00 31.24 3436.32 220.00 21.02 4625.07

115.00 30.54 3512.56 225.00 20.73 4663.61

120.00 29.88 3585.55 230.00 20.44 4701.31

125.00 29.24 3655.56 235.00 20.16 4738.19

130.00 28.64 3722.82 240.00 19.89 4774.30

135.00 28.06 3787.55 245.00 19.63 4809.66

140.00 27.50 3849.92 250.00 19.38 4844.31


'+++++'

ANE#A N". II.3.&
.in)o"(ati/)
125
Pierderi de energie la consumator 8n raport cu temperatura de utili9are;
numrul de utili9atori pe 9i 2i volumul de ap estimat la o utili9are

Temperatura Numr de Consum total acc Pierderea de energie la utilizare


Consum de utilizri/zi [l/zi]
Receptor [l/utilizare] utilizare [Kcal/zi] [KW/zi]
[~C]
1-2 3-4 5-6 1-2 3-4 5-6 1-2 3-4 5-6 1-2 3-4 5-6

Lavoar 6-10 40 4 6 10 24 36 60 480 720 1200 0,55 0,84 1,4

Bideu 6 40 - 2 3 - 12 18 - 240 360 - 0,27 0,42

Dus 30-40 35 1 1,5 3 30 45 90-120 750 1125 2250-30000,87 1,31 2,6-3,5

Cad baie 120-150 40 0,3 0,6 0,8 36 72 96-120 720 1440 1920-24000,84 1,68 2,24-2,79

Spltor 20-30 60 2 2 4 40 40 80 - - - - - -

Masin de 100 70 0,15 0,15 0,3 15 15 30 - - - - - -


splat
'+++
CONSUM Litri/zi 145 220 374-428 1950 3525 5730-69602,26 4,1 6,66-8,1
TOTAL

CONSUM Litri/om - zi 72,5 73,5 74,8-71,5 975 1175 1146-13901,13 1,36 1,33-1,61
MEDIU
'++++++++++'

ANE#A N". II.3.E
.in)o"(ati/)
Calculul pierderilor de cldur aferente conductelor de
distri5uie; calculate 8n funcie de suprafaa locui5il; pentru cldiri
unifamiliale; 8n lipsa sistemului de recirculare a apei calde
Metoda se aplic pentru locuine unifamiliale; considerCnd cantitile de ap eliminate pCn la o5inerea temperaturii de
confort1

Q(ac,d) = p - [S(u)/i(Loc)] - Q(ac) [J/an]

undeD
p G ponderea pierderilor
$=oc> G aria util Jm
2
L
i=oc> G indicele de ocupare Jpersoane/m
2
L; conform II14161611
<=ac> G consumul anual de energie pentru prepararea apei calde de consum JH/persOanL
Ponderea pierderilor se adopt 8n funcie de valoarea ariei utile; cu urmtoarele valoriD

P S(u)
[%] [m
2
]

10 <= 50

8 50-100

5 > 100
'+'

Consumul specific mediu anual de energie pentru prepararea apei calde de consum se adopt cu valoareaD
Y=an>G -7:40 O 10
6
JH/persOanL - pentru :7 l/om; 9i
ANE#A N". II.3.
.in)o"(ati/)
126
Calculul pierderilor de cldur aferente conductelor de distri5uie
a apei calde de consum; 8n funcie de lungimea conductelor
Metoda simplificat
Acest tip de calcul ia 8n considerare energia pierdut pe traseele de distri5uie a apei calde de consum cCt 2i de la volumul de
ap cald transportat de aceste conducte1
Pentru aplicarea acestei metode; sunt necesare date privind lungimea 2i diametrele tronsoanelor componente ale reelei de
distri5uie1
Pierderile de cldur pentru fiecare tronson de conduct i se calculea9 cu formulaD

Q(ac,d,i) = [ro(ac) x c(ac) x V(a,i) + c(M) x M(M,i)] x [theta(ac,nom,i) - theta(amb,i)] x n(i) x
365 [J/an]

8n careD
ro=ac> - masa specific =densitatea> a apei JVg/m
4
L
c=ac> - cldura specific a apei JH/Vg NL
0=a;i> - volumul de ap coninut de tronsonul i de conduct de distri5uie a apei calde Jm
4
L
c=M> - cldura specific a materialului din care este reali9at conducta de distri5uie i JH/Vg NL
M=M;i>L - masa efectiv a tronsonului de conduct i al reelei de distri5uie JVgL
tBeta=ac;nom;i> - temperatura nominal a apei calde de consum; 8n tronsonul de distri5uie i JWCL
tBeta=am5;i>L - temperatura am5iant 8n care este amplasat conducta i de distri5uie JWCL
n=i> - numrul de intervale de rcire su5 temperatura de utili9are a apei calde de consum =60WC>
#u sunt incluse 8n acest calcul pierderile de cldur aferente risipei de ap din intervalul de timp necesar furni9rii la punctul
de consum a apei la temperatura de utili9are1
-n ca9ul 8n care se evaluea9 2i pierderile de cldur a5sor5ite de armturile montate la punctele de consum; atunci acest
termen suplimentar se adaug la <=ac;d1t>1
ANE#A N". II.3.G
.in)o"(ati/)
Calculul pierderilor de cldur aferente conductelor de
distri5uie a apei calde de consum; 8n funcie de lungimea conductelor;
pentru cldiri de locuit
Metoda ta5elar
Aceasta metod este destinat doar cldirilor de locuit1 Metoda se 5a9ea9 pe estimri ale proporiei energiei termice
distri5uite 8ntre diferitele armturi montate 8ntr-o locuin; 8n funcie de lungimea evilor1 $e va face o difereniere 8ntre
conductele de alimentare cu ap a armturilor montate 8n 5i =grupuri sanitare> 2i 8n 5uctrii1
<=ac;d> G <=ac> 3 J1 - eta=distri5utie>L/eta=distri5utie>
8n careD
<=ac;d> - pierderea de cldur aferent sistemului de distri5uieE
<=ac> - necesarul de cldur corespun9tor consumurilor de ap cald de consumE
eta=distri5utie> - randamentul sistemului de distri5uie1
Pentru eta=distri5utie> se sugerea9 urmtoarea formul de calculD

1
eta(distributie) =
f(bucatarie) f(baie)
+
eta(distrib,bucatarie) eta(distrib,baie)

8n careD
f=5ucatarie> - fraciunea; din necesarul de ap cald; aferent 5uctriei
f=5aie> - fraciunea; din necesarul de ap cald; aferent 5ii
eta=distri5;5ucatarie>; eta=distri5;5aie> - repre9int randamentul de transport al conductelor de distri5uie; estimat distinct pe
tronsoane funcie de diametre; lungimi 2i destinaie =5uctrie; 5aie> conform ta5elului (111
0alorile recomandate pentru f=5ucatarie> 2i f=5aie> suntD
f=5ucatarie> G 0;20
f=5aie> G 0;?0
127
Aceste valori ale ponderilor sunt determinate considerCnd o medie de 2 utili9ri ale 5ateriei din 5uctrie; fiecare cu un
consum de 1 litru 2i o utili9are de ? litri la armturile din 5aie; estimare pentru fiecare 10 litri de ap cald menaFer consumat1
-n vederea utili9rii acestei metode; este necesar estimarea lungimilor conductelor de legtur de la sistemele de
distri5uie/circulaie a apei calde de consum pCn la armtura de consum; 2i se vor utili9a notaiile =5uctrie> respectiv
=5aie>1
,a5el (11 - 0alori pentru eta=distri5;5ucatarie>; eta=distri5;5aie>;
respectiv pentru randamentul de transport al conductelor de distri5uie;
estimat distinct pe tronsoane funcie de diametre; lungimi 2i
destinaie =5uctrie; 5aie>E valorile sunt e3primate ca
ponderi =valori su5unitare>

Lungimea conductelor < 2 2 ... 4 4 ... 6 6 ... 8 8 ... 10 10 ... 1212 ... 14 > 14
L(bucatarie) (m)
++++++++
Buctrie eta(distrib,bucatarie)

D(int) <= 8 mm 1 0,86 0,75 0,67 0,6 0,55 0,5 0,46


(pentru 2/3 din lungimea
conductelor)

D(int) <= 10 mm 1 0,79 0,65 0,55 0,48 0,43 0,38 0,35


(pentru 2/3 din lungimea
conductelor)

Alte diametre 1 0,69 0,53 0,43 0,36 0,31 0,27 0,21


++++++++

Lungimea conductelor < 2 2 ... 4 4 ... 6 6 ... 8 8 ... 10 10 ... 1212 ... 14 > 14
L(baie) (m)
++++++++
Baie eta(distrib,baie)

Toate diametrele 1 0,95 0,9 0,86 0,82 0,78 0,75 0,72


'++++++++'

ANE#A N". II.3.*
.in)o"(ati/)
Calculul pierderilor de cldur din sistemul de distri5uie;
8n funcie de mrimea consumului anual de energie pentru producerea
apei calde de consum
Pierderile de cldur aferent sistemului de distri5uie a apei calde de consum pot fi e3primate 8n funcie de cantitatea de
energie termic 8nglo5at 8n volumul de ap cald consumat la punctele de furni9are a acesteia1 Cunoa2terea detaliat a
sistemului de distri5uie nu este necesar; atCta vreme cCt se cunosc urmtoareleD
O date necesare estimrii lungimii medii a traseelor conductelor1
O date privind po9iionarea reelelor de distri5uie; respectiv lungimea traseelor de distri5uie amplasate 8n spaii 8ncl9ite 2i
lungimea traseelor de distri5uie amplasate 8n spaii ne8ncl9iteE
O date privind cantitatea de de energie termic corespun9toare consumurilor de ap cald de consum la armturi; <=ac>1
-n ca9ul 8n care se pot estima 2i pierderile de cdur aferente 5ateriilor pentru consum =armturii>; atunci necesarul de
energie pentru prepararea apei calde menaFere va fi dat de suma 8ntre energia termic necesar asigurrii consumului de ap
cald menaFer plus pierderea la dispo9itivul care e3ist la consumator1
#ecesarul de energie pentru apa cald menaFer se 5a9ea9 pe numrul mediu de utili9ri ale armturilor; sta5ilite la nivel
european1 %e2i aceste date nu vor fi identice pentru toate tipurile de cldiri 8n studiu; 2i pentru toate tipurile de dotri
=consumatori>; pot oferi valori repre9entative 8n ceea ce prive2te proporia 8ntre tipurile de consumuri 2i respectiv; de energii
termice corespun9toare; 8nregistrate pentru diferite tipuri de armturi1
Pierderile de cldur aferente reelelor de distri5uie se estimea9 cu e3presiaD
<=ac;d> G alfa=ac;d> 3 <=ac>
8n careD
alfa=ac;d> - factor de pierdere de cldur e3primat ca o fraciune din energia termic necesar consumului de ap cald la
punctele de consum
128
&3ist trei valori repre9entative pentru alfa=ac;d>; respectivD
alfa=ac;d1> - factorul care e3prim pierderea de cldur pentru ciclul de utili9are a armturilor de tipul 1; cruia 8i corespunde
un consum de 2100 KB/9iE 8n consecin; <=ac;d1> apro31 :00 VKB/an1
alfa=ac;d2> - factorul care e3prim pierderea de cldur pentru ciclul de utili9are a armturilor de tipul 1; cruia 8i corespunde
un consum de 7?67 KB/9iE 8n consecin; <=ac;d2> apro31 1@40 VKB/an1
alfa=ac;d4> - factorul care e3prim pierderea de cldur pentru ciclul de utili9are a armturilor de tipul 4; cruia 8i corespunde
un consum de 11677 KB/9iE 8n consecin; <=ac;d4> apro31 4?70 VKB/an1
-n consecin;
<=ac;d1> G alfa=ac;d1> 3 <=ac1>
<=ac;d2> G alfa=ac;d2> 3 <=ac2>
<=ac;d4> G alfa=ac;d4> 3 <=ac4>
8n care se aprecia9 pentru coeficienii de pondere urmtoarele relaiiD
alfa=ac;d1> G 0;0@ \ 0;007 J=med> - 6L \ 0;00? 3 =sni>
alfa=ac;d2> G 0;10 \ 0;007 J=med> - 6L \ 0;00? 3 =sni>
alfa=ac;d4> G 0;07 \ 0;007 J=med> - 6L \ 0;00? 3 =sni>
8n careD
=med> - lungimea medie a traseului de distri5uie plasat 8n interiorul unui spaiu 8ncl9itE
=sni> - lungimea medie a traseului de distri5uie plasat 8ntr-un spaiu ne8ncl9it =dac este ca9ul>1
'elaiile de mai sus se pot e3prima cu aFutorul unei singure relaii; e3primate su5 formaD
alfa=ac;d> G 5eta \ 0;007 J=med> - 6L \ 0;00? 3 =sni>
8n careD
5eta G coeficient varia5il funcie de necesarul anual avCnd valori diferite; ilustrate 8n ta5elul P111
,a5el P11 - 0alori pentru 5eta; 8n funcie de
necesarul anual de cldur <=ac>

Q(ac)
beta
[J/an] [KWh/an]

<= 2500 - 10
6
700 0,09

7000 - 10
6
1950 0,10

>= 13500 - 10
6
3850 0,05
'++'

Pentru valori intermediare; se face un calcul de interpolare liniarE dup cum urmea9D

dac Q(ac) < Q(ac2), atunci alfa(acd) = alfa(ac,d2) - 0,01 x [[Q(ac2) - Q(ac)]/[Q(ac2) - Q(ac1)]]
dac Q(ac) > Q(ac2), atunci alfa(acd) = alfa(ac,d2) - 0,05 x [[Q(ac) - Q(ac2)]/[Q(ac3) - Q(ac2)]]

ANE#A N". II.3.I
Calculul pierderilor de cldur aferente conductelor de distri5uie
a apei calde de consum; utili9Cnd o metod detaliat de calcul
I.1. Calculul pierderilor de cldur
Pierderea de cldur aferent unei conducte i de ap cald de consum <=ac;c;i> JVKB/lunL se calculea9 cu relaiaD

Q(ac,d,i) = (1/1000) x U(i) x L(i) x [theta(m,ac,d,i) - theta(amb)] x t(ac) x z [kW/lun]
(I.1)

n care:
!=i> - coeficientul specific de pierderi de cldur pe unitatea de lungime de conduct JK/mNLE
=i> - lungimea conductei i JmL;
tBeta=m;ac;d;i> - temperatura medie a apei 8n conducta respectiv JWCLE
tBeta=am5> - temperatura mediului am5iant din 9ona de amplasare a conductei JWCL;
t=ac> - durata de alimentare cu ap cald de consum; respectiv durata de funcionare a instalaiei 8ntr-o lun J9i/lunLD
9 - numrul orelor de furni9are a apei calde Jore/9iL1
Pentru reeaua de distri5uie; pierderea de cldur total se va calcula prin 8nsumarea pierderilor de cldur aferente
tronsoanelor de calcul componenteD

___
\
Q(ac,d) = / Q(ac,d,i) [kWh/lun] (I.2)
129

i

I.2. %eterminarea lungimii conductelor de distri5uie
-n vederea efecturii calculelor; reeaua de distri5uie se 8mparte 8n trei 9one de calcul; respectivD 9ona conductelor de
distri5uie ori9ontale; pornind de la generatorului de cldur ctre coloanele de distri5uie a apei calde de consum J=0>LE
coloanele de distri5uie a apei calde; respectiv J=$>L 2i 9ona distri5uiei apei calde de la coloan ctre consumator; respectiv
9ona =$>1
'i(g 7o157070 0 ig!"a I.1 ]
%elimitarea 9onelor semnificative ale reelei de distri5uie
Conductele de distri5uie din 9ona =0> pot fi amplasate fie 8ntr-un spaiu 8ncl9it =de e3emplu la plafonul parterului locuit al
cldirii> fie 8ntr-un spaiu ne8ncl9it =8n su5solul sau podul ne8ncl9it al cldirilor>1 Conductele componente ale 9onei =$> pot
avea trasee atCt verticale cCt 2i ori9ontale; 2i; 8n general; sunt amplasate 8n spaii 8ncl9ite1
,raseele cuprinse 8n 9onele =0> 2i =$> sunt; 8n general; 8nsoite de sistemul de circulaie a apei calde de consumE nu se
consider pre9ena circulaiei apei calde 8n 9ona =$>1
-n ca9ul 8n care nu e3ist date privind geometria reelelor de transport a apei calde de consum; atunci pot fi utili9ate valori
repre9entative; apreciate 8n funcie de mrimea suprafeei locui5ile a cldirii; respectiv $=oc>; care consider c unei suprafee
locui5ile de ?0 m
2
8i corespunde o lungime a conductei de distri5uie de 6 m1
,a5elul I11 - 0alori caracteristice pentru determinarea
lungimii de calcul a conductelor de distri5uie 2i recirculare

Valori caracteristice Simbol Unitate de Zona V Zona S Zona SL


msur

Temperatura medie ambiental theta(amb) ~C 13 sau 20 20 20

Lungime pentru trasee cu recirculare L m 26 + 0,02 x A(N)0,075 x A(N) ---

Lungime pentru trasee fr recirculare L m 13 + 0,01 x A(N)0,038 x A(N) ---

Lungime legturi n cazul deservirii a L m --- --- 4 x [A'(N)/80]


dou ncperi adiacente

Lungime legturi individuale L m --- --- 6 x [A'(N)/80]


'+++++'

-n ta5el se folosesc urmtoarele mrimiD
A=#> G suprafaa medie a pardoselii spaiului deservit
AQ=#> G suprafaa peretelui
$istemele locale de preparare 2i transport ale apei calde de consum presupun amplasarea surselor de preparare a apei 8n
apropierea consumatorilor; astfel c nu e3ist sisteme de circulaie sau de distri5uie centrali9at1 $ingurele pierderi din
sistemul de distri5uie sunt asociate ramurilor individuale1
&cBipamentul de preparare a apei calde menaFere poate alimenta unul sau muli consumatori1 -n unele ca9uri; acesta poate fi
amplasat 8n 9one 8ncl9ite din cldire1 Pentru a calcula aceste pierderi; lungimea real a evilor tre5uie cunoscut1
%ac nu e3ist un plan detaliat al reelei; se pot considera valori repre9entative pentru lungimea evilor; e3primate 8n funcie
de suprafaa locui5ilE aceste valori sunt date 8n ta5el I121
,a5elul I12 - 0alori caracteristice pentru determinarea lungimii de
calcul a conductelor de distri5uie 8n apartamente

Parametru Simbol Unitate de Zona SL


msur

Temperatura medie ambiant theta(amb) ~C 20

Lungimea conductelor n cazul n care exist n ncpere L m 1 x [A(N)/80)


un singur punct de consum (de exemplu de la nclzitorul
instantaneu de ap cald de consum montat sub spltor
ctre bateria spltorului)

Lungimea conductelor pentru o ncpere n care exist mai L m 3 x [A(N)/80)


multe puncte de consum (ex. baie)

Lungimea conductelor pentru deservirea n comun a mai L m 4 x [A(N)/80)


130
multor puncte de consum n camere adiacente

Lungimea pentru conducte de distributie comune, n afara L m 6 x [A(N)/80)


unittii functionale
'+++'
n care A(N) = suprafata medie a pardoselii spatiului deservit.

I.3. %eterminarea coeficienilor specifici de transfer de cldur pentru conducte1
-n funcie de caracteristicile geometrice =diametru; grosimi> natura materialului =conductivitate termic> starea conductei
=i9olat; nei9olat> 2i regimul funcional =dinamic; staionar> au fost calculate valorile corespun9toare ale pierderilor specifice de
cldur; cantitilor de cldur cedate 2i timpilor de rcire pCn la temperatura minim admisi5il =60WC>1
'elaiile de calcul utili9ate 2i re9ultatele transpuse grafic 2i analitic sunt pre9entate 8n ane3e pentru conducte din oel; cupru;
polipropilen; polietilen; policlorur de vinil 2i multistrat1
-n ca9ul 8n care nu se cunosc valorile pentru coeficienii de pierderi de cldur se pot utili9a valorile din ta5elul I141
I14111 +evi nei9olate dar proteFate
Pentru evile nei9olate montate su5 tencuial; este necesar s se considere urmtoarele ca9uriD
- +evi nei9olate; montate su5 tencuial; pe un perete e3terior nei9olat al cldiri vecBiE
- +evi nei9olate; montate su5 tencuial; pe un perete e3terior i9olat al unei cldiri noi sau vecBi
- +evi montate 8ntr-un perete e3terior al unei cldiri
I14121 +evi i9olate
Coeficientul specific de pierderi de cldur poate fi calculat cu relaiaD

pi
U(R) = [W/mK] (I.3)
1 d(A) 1
ln +
2 lambda d(R) alfa(A) x d(A)

8n careD
lam5da - conductivitatea termic a i9olaiei
d=A> - diametrul e3terior al conductei; inclusiv i9olaia =m>
d='> - diametrul evii =m>
alfa=A> - coeficientul de transfer de cldur =K/m
2
N>
$e poate considera alfa=A> G ? K/m
2
N
0alorile pentru coeficientul specific de pierderi de cldur se regsesc 8n ,a5elul I141
I14141 Metoda simplificat pentru determinarea coeficientului specific de pierderi de cldur; cu valori ta5elare
Coeficientul specific de pierderi de cldur se poate determina cu aFutorul unei formule simplificate de calcul; care are
urmtoarea structurD

U(ac,v) = A(ac,dU) x d(R) + B(W,dU) [W/mK] (I.4)

8n careD
coeficienii A=ac;d!> 2i A=K;d!> sunt specificai 8n ta5elul I161
,a5elul I14 - Coeficieni specifici de pierdere de cldur
pentru sisteme de distri5uie a apei calde de consum

Diametrul Coeficient
Amplasare exterior alspecific de
conducte Descriere conductei pierdere de
neizolate cldur U
[MMn] [W/m~C]

D < 18 0,6

Aparente IMAGINE Conducte din otel 18 < D < 35 1,0
neizolate sau cupru
35 < D < 64 2,0
Sisteme
realizate 64 < D 3,0
n
perioada ngropate n perete IMAGINE Conducte din otel, cupru 1,4
1950-1979 exterior neizolat sau material plastic

ngropate n perete IMAGINE Conducte din otel, cupru 1,0
exterior izolat sau material plastic

Aparente izolate IMAGINE Conducte izolate cu vat 0,4
mineral si manta metalic

ngropate n perete IMAGINE Conducte din otel, cupru 0,8


131
exterior neizolat sau material plastic

ngropate n perete IMAGINE Conducte din otel, cupru 1,0
exterior izolat sau material plastic

Sisteme Conducte izolate Conducte amplasate pe 0,3
realizate Grosime izolatie pereti si tavan
n e = 1/2 e(standard)
perioada
1980-prezent Conducte izolate Conducte amplasate n
Grosime izolatie IMAGINE zone nenclzite 0,2
e = 1/2 e(standard)

Conducte izolate mbunttirea eficientei
Grosime izolatie energetice 0,15
e = 2 e(standard)
'+++++'

,a5elul I16 - 0alorile coeficienilor A=ac;d!> 2i A=K;d!>
necesari metodei simplificate de calcul pentru coeficientul specific
de pierderi de cldur ! =K/mN>

Tipul izolatiei d(R min) d(R max) A(ac,dU) B(W,dU)

Clasa 2 10 300 2,60 x 10-


3
0,2

Clasa 3 10 300 2,00 x 10-


3
0,18

Clasa 4 10 300 1,50 x 10-


3
0,16

Clasa 5 10 300 1,10 x 10-


3
0,14

Clasa 6 10 300 8,00 x 10-


4
0,12
'++++'

I.4. %eterminarea temperaturii medii am5ientale
,emperatura medie am5iant se calculea9 8n e3clusivitate 8n funcie de po9iia conductei1

theta(amb) = theta(int) - b(ac,d) - [theta(int) - theta(ext)] [~C] (I.4)

tBeta=int> - temperatura interioar JWCL
tBeta=e3t> - temperatura e3terioar J CL
5=ac;d> - factor 8n funcie de locul de amplasare al conductelor; dat 8n ta5elul I171
,a5el I17 - *actor 8n funcie de locul de amplasare al conductelor

Pozitia conductelor de distributie b(ac,d)

n exteriorul cldirii 1

n afara spatiului nclzit, pentru conducte orizontale 0,8

n interiorul spatiului nclzit 0

Alt pozitie (de exemplu, n tub de protectie) se calculeaz sau se apreciaz


'+'

ANE#A N". II.3.+
Calculul consumului de energie electric necesar pompelor de circulaie
&valuarea consumului de energie electric necesar pompelor de circulaie se poate reali9a cu aFutorul relaiei de calculD

W(ac,d,pomp) = W(ac,d,hidr) x e(ac,d) [kWh/lun] (J.1)

8n careD
K=ac;d;pomp> - energia electric necesar pompei JVKB/lunL
K=ac;d;Bidr> - energia Bidraulic necesar pompei JVKB/lunL
e=ac;d> - coeficient de performan al pompei de circulaie
132
&nergia Bidraulic necesar instalaiei depinde de re9istena Bidraulic aferent sistemului 2i de timpul de funcionare al
pompeiD

W(ac,d,hidr) = P(hidr) x t(ac) x z [kWh/lun] (J.2)

8n careD
P=Bidr> - puterea Bidraulic a pompei JVKL
t=ac> - durata de furni9are a apei calde de consum J9i/lunL
9 - durata de funcionare a pompei JB/9iL
Puterea Bidraulic necesar pompei de circulaie pentru a acoperi necesarul Bidrodinamic din sistem se estimea9 cu relaiaD

-
P(hidr) = 0,2778 x DELTA [p] x V [kW] (J.3)
n care:
-
V - debitul volumetric de ap cald de consum din sistem [m
3
/h]
DELTA [p] - nltimea de pompare a pompei [kPa]
Debitul volumetric depinde de sarcina termic furnizat de echipamentul de preparare a apei
-
calde de consum, Q(D), de temperatura apei calde de consum la iesirea din echipament ct si de
diferenta maxim de temperatur aferent acestuia, DELTA [theta(z)].
-
- Q(D)
V = [m
3
/h] (J.4)
1,15 x DELTA [theta(z)]

,ermenul %&,A JpL; respectiv 8nlimea de pompare a pompei; depinde de configuraia geometric a reelei; respectiv
lungimea tronsoanelor 2i numrul 2i tipul de piese de legtur; care dau mrimea pierderilor de sarcin liniare 2i locale 8n inelul
distri5uie-circulaie a apei calde de consum; 2i se apro3imea9 cu relaia de calculD

DELTA [p] = 0,10 x L(max) SUM [DELTA [p(RV,TH)] + DELTA [p(App)]] [kPa] (J.5)

8n careD
=ma3> - lungimea traseului de distri5uie-recirculare JmLE
%&,A Jp='0;,P>L - pierderea de presiune 8n fitinguri =piese de legtur; ecBipamente montate pe traseuD clapete de sens;
ro5inete termostatate> JVPaLE
%&,A Jp=App>L - pierderea de presiune 8n ecBipamentul de preparare a apei calde de consum JVPaL1
ungimea ma3im a conductelor din instalaia de distri5uie 2i de circulaie a apei calde de consum aferent unei cldiri
rectangulare poate fi apreciat cu valoarea distanei 8ntre colul cel mai de Fos al cldirii 2i colul opus; cel mai de sus1

L(max) = L(V,max) + L(S,max) [m] (J.6)

8n careD
=0;ma3> - suma 8ntre lungimea 2i limea cldirii JmL
=$;ma3> - 8nlimea total a cldirii JmL
Coeficientul de performan al pompelor de circulaie poate fi determinat cu relaiaD

e(d,e) = f(e) x C(p) x [beta(D)]-
0
,
94
(J.7)

8n careD
f=e> - factor ce e3prim eficiena; poate fi determinat cu relaiile =H1?> sau =H1@>E
C=p> - constant =a se vedea ta5elul H11>E
5eta=%> - factor de 8ncrcare1
*actorul de eficien se determin cu relaia de calculD

1,50 x b
f(e) = dac nu se cunoaste tipul pompei (J.8)
0,015 x [P(hidr)]
0
,
74
+ 0,04

8n careD
5 G 1 pentru cldiri noi
5 G 2 pentru cldiri e3istente
133
%ac se cunoa2te tipul pompei; atunci factorul de eficien al pompei se calculea9 cu relaiaD

f(e) = P(pompa)/P(hidr) (J.9)

8n care
P=pompa> - repre9int puterea pompei JVKL
Pentru calculul lui C=p> se utili9ea9 valorile din H111
,a5el H11 - 0alori pentru constanta C=p>

Pompa Pompa DELTA [p(constant)] DELTA [p(variabil)]


cu automatizare fr automatizare

C(p) 0,97 0,66 0,52


'+++'

*actorul de 8ncrcare 5eta=%> al pompei se determin fcCnd raportul 8ntre de5itul de ap recirculat 8n condiii nominale 2i
de5itul ma3im de recirculare a apei1 -n ca9ul 8n care pompa nu are sisteme de automati9are 8n funcie de nivelul de5itului de ap
recirculat; atunci se consider 5eta=%> G 11
%ac e3ist date privind consumurile de energie electric ale pompei; atunci acestea pot fi direct utili9ate1
*uncionarea intermitent a pompei
%ac nu este necesar o furni9are continu a apei calde de consum =26 B/9i>; atunci se pot considera ca ipote9e de calcul;
dou situaii de funcionare; una pe durata 9ilei 2i cealalt pe durata nopii1 -n consecin; energiile electrice consumate pot fi
evaluate cu urmtoarea relaie de calculD

W(ac,d,pomp) = W(ac,d,hidr) x e(ac,d) x [alfa(zi) + 0,60 x alfa(noapte)] [kWh/lun] (J.10)

n care:

alfa(noapte) = 1 - alfa(zi) [kWh/lun] (J.11)

iar alfa=9i> 2i alfa=noapte> repre9int ponderile 8n funcionarea intermitent a pompei1 $e presupune ca perioada semnificativ
de funcionare apare pe durata 9ilei1 ,impul rmas este considerat Mtimp de noapteM; 8n care 8ncrcarea pompei este minim1
%ac pompa este oprit pe durata nopii; atunci alfa=noapte> G 01
II.4. CAC!! C"#$!M!!I %& &#&'(I& )I A &*ICI&#+&I &#&'(&,IC& A I#$,AA+II"' %& I!MI#A,
C!P'I#$
II16111 Introducere
II16121 #ormative 2i standarde cone3e
II16141 %efiniii; sim5oluri
II16161 Calculul energiei electrice anuale utili9ate pentru iluminat
II16171 'ecomandri privind rea5ilitarea sistemelor de iluminat din punct de vedere energetic cu respectarea condiiilor de
confort vi9ual
Ane3e
Ane3a II161A111 Metoda simplificat
Ane3a II161A111 Puteri specifice consumate pentru iluminatul interior general recomandate 8n vederea rea5ilitrii sistemelor de
iluminat
II161 CAC!! C"#$!M!!I %& &#&'(I& )I &*ICI&#,I/A'&A &#&'(&,IC.
A $I$,&M&"' %& I!MI#A, I#,&'I"'
II16111 Introducere
Metoda de calcul poate fi utili9at pentru urmtoarele aplicaiiD
O evaluarea conformitii cu normele care prevd limite de consum energeticE
O optimi9area performanei energetice a unei cldiri 8n proiectare prin aplicarea metodei pentru mai multe variante posi5ile de
reali9areE
O sta5ilirea unui nivel convenional de performan energetic pentru cldirile e3istenteE
O certificarea energetic a cldirilorE
O evaluarea efectului asupra unei cldiri e3istente al msurilor posi5ile de conservare a energiei; prin calcularea necesarului
energetic cu sau fr implementarea msurilor de rea5ilitareE
O predicia resurselor energetice necesare 8n viitor la scar naional sau internaional prin calcularea necesarului energetic
al unor cldiri repre9entative pentru 8ntregul segment de cldiri1
'eali9area confortului vi9ual se face pe 5a9a unor criterii de performan 2i a unor valori normate specifice sistemelor de
iluminat artificial sau integrat interior1
II16121 #ormative 2i standarde cone3e
&# 121@4; igBt and igBting - $ports igBtingE
134
&# 12666-1; igBt and igBting - igBting of IorV places - Part 11 Indoor IorV placesE
&# 12667; igBt and igBting - Aasic terms and criteria for specifSing ligBting reYuirementsE
&# 14042-1; igBting applications - Measurement and presentation of pBotometric data of lamps and luminaires Part 1D
Measurement and file formatE
&# 607@?; uminaires
&# 607:0; &lectrical supplS tracV sSstems for luminairesE
&# 6146:; amp control gear
0oca5ulaire &lectrotecBniYue International CI& Pu5l1 #o1 1:16
#P-061-02; #ormativ pentru proiectarea 2i e3ecutarea sistemelor de iluminat artificial din cldiri
II16141 $im5oluri; terminologie; notaiiD
II1614111 *lu3ul luminos; R=v> - Mrime derivat din flu3ul energetic prin evaluarea radiaiei dup aciunea sa asupra
o5servatorului fotometric de referin CI&1
!nitate de msurD lumenul; JlmL1
II1614121 Iluminarea; & - 'aportul dintre flu3ul luminos dJRL incident pe un element de suprafa care conine punctul
considerat 2i aria dJAL a acestui element de suprafa1
!nitate de msurD lu3ul; Jl3L1
II1614141 Intensitatea luminoas =a unei surse; 8ntr-o direcie dat>; I=v> - 'aportul dintre flu3ul luminos dJR=v>L emis de surs 8n
ungBiul solid dJ"BmL; pe direcia dat 2i acest ungBi solid elementarE
!nitate de msurD candela; JcdL1
II1614161 uminana; - Mrime definit de relaia G dJI0L/JdJALOcos=tBeta>L - 8n care dJI0L este intensitatea luminoas emis de
suprafaa elementar dJAL ctre ocBiul o5servatorului sau ctre un alt punct de interes1
!nitate de msurD Jcd/m
2
L1
II1614171 Puterea nominal a unei surse de lumin; P=c> - repre9int valoarea puterii declarate de fa5ricant pentru o surs de
lumin care funcionea9 8n condiiile specificate1 Puterea nominal este u9ual marcat pe sursa de lumin1
!nitate de msurD Iattul; JKL1
II1614161 Puterea electric a corpului de iluminat P=i> - este repre9entat de puterea consumat de sursele de lumin care
ecBipea9 corpul de iluminat; 5alast =5alasturi> 2i alte aparate electrice necesare funcionrii acestora; msurat 8n situaia
funcionrii normale sau 8n ca9ul emisiei unui flu3 luminos ma3im; atunci cCnd corpurile de iluminat pot fi acionate prin
intermediul unui variator de tensiune1
!nitatea de msur JKL1
II16141:1 Puterea para9itar P=pi> este puterea nominal a corpului de iluminat msurat cCnd acesta este 8n Mstand-5SM1
Pentru corpurile de iluminat cu detector de pre9en; puterea para9itar este puterea a5sor5it de detector; iar pentru cele din
iluminatul de siguran puterea para9itar este puterea necesar pentru a 8ncrca 5ateriile1
!nitatea de msur JKL1
II16141?1 Puterea instalat a unui sistem de iluminat dintr-o 9on delimitat sau 8ncpere; P=n> - care deserve2te o 8ncpere
repre9int suma puterilor nominale ale tuturor surselor de lumin montate 8n corpurile de iluminat aferente sistemului de iluminat
la care se cumulea9 puterea total a aparataFului au3iliar1
'elaia de calcul esteD P=n> G #JnJP=c> \ P=a>LL
undeD
# - numrul de corpuri de iluminatE
n - numrul de surse de lumin montate 8n corpul de iluminatE
P=c> - puterea nominal a unei surse de luminE
P=a> - putere aparataF au3iliarE
!nitate de msurD Iattul; JKL1
II16141@1 Puterea specific a unui sistem de iluminat; p=s> - repre9int raportul dintre puterea instalat a acestuia 2i suprafa
total a 8ncperii iluminateE
'elaia de calcul esteD p=s> G P=n>/A1
!nitate de msurD JK/m
2
L1
II16141101 ,imp de funcionare t=o> - numrul de ore de funcionare a corpului de iluminat1 Acest numr depinde de destinaia
cldirii 2i de programul de lucru1
!nitate de msurD JBL1
II16141111 ,imp standard anual t=S> - durata unui an standard - ?:60 B
II16141121 ,imp efectiv de utili9are - t=n>
,impul de utili9are a sistemului de iluminat
!nitate de msurD JBL1
II16141141 ,impul operaional al puterii para9itare; t=p> este timpul de utili9are efectiv a puterii para9itare
!nitate de msurD JBL1
II16141161 Aria total a pardoselii folosite a cldirii; A - cuprins 8ntre pereii e3teriori e3clu9Cnd spaiile nefolosite 2i spaiile
neiluminate
!nitate de msurD Jm
2
L1
II16141171 *actor de dependen de lumina de 9i; *=%> - e3prim gradul de utili9are a puterii sistemului de iluminat dintr-o
8ncpere 8n funcie de cantitatea de lumin natural admis 8n 8ncpere1
II16141161 *actor de dependen de durata de utili9are *=o>
&3prim gradul de utili9are al puterii instalate a sistemului de iluminat luCnd 8n considerare durata de utili9are a sistemului de
iluminat aferent unei 8ncperi sau unei 9one1
II161411:1 Indicatorul numeric al iluminatului; &#I - repre9int raportul dintre energia electric consumat de sistemele de
iluminat aferente unei cldiri 8n scopul crerii mediului luminos conforta5il necesar desf2urrii activitii 8n cldire 2i aria total a
pardoselii folosite a cldirii; A1
Indicatorul &#I poate fi utili9at pentru a compara consumul de energie electric pentru dou sau mai multe cldiri cu aceea2i
destinaie; de dimensiuni 2i configuraii diferite1
Indicatorul &#I se sta5ile2te din relaiaD

LENI = W(ilum)/A [kWh/m
2
/an]
135

undeD
K=ilum> - repre9int energia electric consumat de sistemele de iluminat din cldire1
II161411?1 *lu3 luminos nominal =al unui tip de surs de lumin> - repre9int flu3ul luminos iniial declarat de fa5ricant; lampa
funcionCnd 8n condiiile specificate de fa5ricant1 *lu3ul luminos nominal este uneori marcat pe lamp1
!nitate de msurD lumenul; JlmL1
II161411@1 &ficacitatea luminoas a unei surse de lumin; e - 'aportul dintre flu3ul luminos nominal R=v> emis de o surs de
lumin 2i puterea nominal P=c> - consumat de aceasta; fr s se ia 8n consideraie puterea consumat de aparataFul au3iliar1
e G R=v>/P=e>
!nitate de msurD Jlm/KL1
II16141201 &ficacitatea luminoas glo5al a unei surse de lumin; e=g> - 'aportul dintre flu3ul luminos nominal R=v> emis de o
surs de lumin 2i puterea nominal P=c> - consumat de aceasta la care se cumulea9 puterea consumat de aparataFul
au3iliar =5alast>
e G R=v>/JP=c> \ P=a>LE
!nitate de msurD Jlm/KL1
II16141211 'andament optic al unui corp de iluminat; eta - raportul dintre flu3ul total emis de corpul de iluminat; msurat 8n
condiiile specificate de fa5ricant 2i suma flu3urilor individuale ale surselor de lumin; componente considerate 8n funciune 8n
interiorul acestuia1
II16141221 !ngBi de ecranare; gamma - ungBiul dintre a3a de referin a corpului de iluminat 2i linia vederii =cea mai
de9avantaFoas> de la care sursele de lumin 2i suprafeele luminoase ale corpului de luminat nu mai sunt vi9i5ileE
II16161 Calculul energiei electrice anuale utili9at pentru iluminat
%eterminarea consumului de energie electric utili9at se poate face 8n dou moduriD prin calcul 2i prin msurri directe1
Metodele de calcul pentru estimarea energiei electrice necesare se vor aplica urmtoarelor tipuri de cldiriD
- 5irouriE
- cldiri de 8nvmCntE
- spitaleE
- Boteluri 2i restauranteE
- sli de sportE
- cldiri pentru servicii de comerE
- alte tipuri de cldiri consumatoare de energie electric1
Pentru consumul specific mediu anual de energie electric al locuinelor unifamiliale 2i apartamente din 5locuri de locuit se
vor utili9a valorile din ta5el 6 Ane3a II161A11
-n ca9ul cldirilor mai sus menionate puterea electric a5sor5it din reeaua electric poate fi considerat; din punct de
vedere al performanei energetice; ca fiindD puterea nominal a corpului de iluminat P=i> 2i puterea para9itar P=p>1
Puterea nominal a corpului de iluminat este format din puterea nominal a sursei =surselor de lumin>; puterea nominal a
5alastului =5alasturilor> montate 8n circuitul de alimentare; puterea nominal a altor receptoare consumatoare de energie
electric; msurate 8n ca9ul funcionrii la parametrii nominali a corpului de iluminat sau 8n ca9ul emisiei unui flu3 luminos
ma3im atunci cCnd se poate varia flu3ul luminos emis de sursele de lumin1
Puterea para9itar este puterea a5sor5it de 8ntregul sistem =corp de iluminat \ aparate necesare funcionrii> 2i tre5uie
msurat cCnd corpul de iluminat este 8n stand-5S1 Pentru corpurile cu sen9or de pre9en aceasta poate fi puterea nominal a
detectorului de pre9en; iar 8n ca9ul iluminrii de siguran puterea necesar pentru a 8ncrca 5ateriile1
Calculul energiei electrice necesare reali9rii unui iluminat adecvat destinaiei cldirii se face cu aFutorul a dou metode de
calcul; pre9entate 8n continuare1
II1616111 Metoda comple3
Pentru calculul cu acuratee a estimrilor consumului de energie electric pentru iluminat se folose2te relaiaD

SUM [P(p) + t(p)] + SUM P(n) [[t(D) - F(D) - F(O)] + [t(N) - F(O)]]
W(ilum) = kWh/an (4.15)
1000

undeD
P=p> - puterea para9itar; JKLE
t=p> - timpul operaional al puterii para9itareE
P=n> - puterea instalat a unui sistem de iluminatE
t=%> - timpul de utili9are al luminii de 9i 8n funcie de tipul cldiriiE
t=#> - timpul 8n care nu este utili9at lumina naturalE
*="> - factorul de dependen de durata de utili9areE
*=%> - factorul de dependen de lumina de 9i1
%eterminarea factorilor t=%> 2i t=#> care intervin 8n relaia de calcul comple3 se va face prin sta5ilirea riguroas a timpului de
utili9are a luminii naturale sau a timpului 8n care lumina natural nu este utili9at pentru completarea iluminatul general al
spaiilor aferente cldirii; 8n funcie de condiiile e3istente 2i de anotimp1
%e asemenea; se determin cu preci9ie timpul de operare a puterii para9itare; luCndu-se 8n consideraie situaia e3istent =de
e3empluD regimul de funcionare a corpului de iluminat de siguran etc1>1
*actorii *="> 2i *=%> vor fi apreciai cu aFutorul ta5elelor 2 2i 4 din Ane3a II161A1>
II1616121 Metoda simplificat
Aceast metod este o metod rapid de calcul 2i const 8n aplicarea urmtoarei relaii de calculD

t(u) SUM [P(n)]
W(ilum) = 6 A + kWh/an (4.14)
1000

136
undeD
t=u> G Jt=%> O *=%> O *=">L \ Jt=#> O *=">L
P=n> - puterea instalatE
t=%> - timpul de utili9are al luminii de 9i 8n funcie de tipul cldirii =ta5el 1; Ane3a II161A1>
t=#> - timpul 8n care nu este utili9at lumina natural =ta5el 2; Ane3a II161A1>
*=%> - factorul de dependen de lumina de 9i =ta5el 2 Ane3a II161A1> care depinde de sistemul de control al iluminatului din
cldire 2i de tipul de cldire1
*="> - factorul de dependen de durata de utili9are =ta5el 4 Ane3a II161A1>
A - aria total a pardoselii folosite din cldire Jm
2
L1
#umrul 6 din relaia de calcul repre9int 1 VKB/m
2
/an =consumul de energie estimat pentru 8ncrcarea 5ateriilor corpurilor
de iluminat de siguran> la care se adaug 7 VKB/m
2
/an =consumul de energie electric pentru sistemul de control al
iluminatului>1
#",.D
1. Consumul specific de energie electric se calculea9 raportCnd energia electric calculat la aria total a pardoselii folosite
a cldirii; A; ceea ce conduce la determinarea indicatorului &#I; definit anterior1
2. Aprecierea corect a performanei energetice 2i 8ncadrarea cldirii 8ntr-o clas de consum energetic se face numai 8n
condiiile 8n care sistemele de iluminat din cldire reali9ea9 gradul de confort vi9ual minim impus prin reglementrile teBnice 8n
vigoare1 -n ca9ul 8n care confortul vi9ual nu este reali9at; 8ncadrarea energetic a cldirii 8ntr-una din clase nu este relevant 2i
tre5uie s se impun msuri de rea5ilitare a sistemelor de iluminat1
'eali9area confortului vi9ual 8n 8ncperile aferente cldirilor la care se face referire 8n pre9entul document este impus prin
normativ; fiind o5ligatorie1
Pentru cldirile de locuit; se va opta pentru sta5ilirea unui consum mediu de energie electric; 8n funcie de tipul
apartamentului; conform ta5el 6 Ane3a II161A11
Pentru estimarea acestui consum specific s-a considerat utili9area unui iluminat incandescent; preponderent 8n locuine1
Auditorul va face recomandri privind cre2terea eficienei energetice a sistemelor de iluminat aferente locuinelor; 8n vederea
reducerii consumului de energie electric1
II16171 'ecomandri privind rea5ilitarea sistemelor de iluminat din punct de vedere energetic cu respectarea condiiilor de
confort vi9ual
Mediul luminos conforta5il este determinat de o serie de factori cantitativi 2i calitativi care caracteri9ea9 un sistem de
iluminat artificial interior conducCnd la asigurarea confortului vi9ual; funcionalitii 2i esteticii 8ncperii 8n care se desf2oar
activitatea uman1
'ea5ilitarea corespun9toare a sistemelor de iluminat artificial 8n vederea asigurrii confortului vi9ual prin respectarea
factorilor cantitativi 2i calitativi impu2i de normativul 8n vigoare; precum 2i a implementrii unor soluii performante din punct de
vedere energetic se fac luCnd 8n considerare urmtoarele aspecteD
O alegerea adecvat a ecBipamentelor electrice din punct de vedere funcionalE
O alegerea Fudicioas a ecBipamentelor electrice utili9ate; astfel 8ncCt instalaia de iluminat s pre9inte un grad ridicat al
eficienei energeticeE
O alegerea adecvat a tipului de sistem de iluminat din punct de vedere al distri5uiei flu3ului luminos 8n spaiuE
O utili9are metode de calcul precise pentru sta5ilirea soluiei luminoteBniceE
O utili9area programelor de calcul speciali9ate pentru o dimensionare corect a soluiilor de iluminat 8n vederea evitrii
supradimenionrii sau su5dimensionrii sistemelor de iluminat artificialE
II1617111 Alegerea ecBipamentelor electrice din punct de vedere funcional
II161711111 Alegerea sursei de lumin
$ursa de lumin sau lampa electric reali9ea9 conversia energiei electrice 8n energie luminoas1
Pentru reali9area unui mediu luminos adecvat se recomand ca; 8n alegerea sursei de lumin s se ia 8n consideraie
parametrii luminoteBnici ai surselor de luminD
O culoarea aparentE
O temperatura de culoareE
O redarea culorii caracteri9at prin indicele de redare a culorilor; 'aE
O durata de funcionareE
O durata de punere 8n funciuneE
O geometrie 2i dimensiuni CI1
Alegerea parametrilor enumerai anterior se face de ctre specialistul 8n teBnica iluminatului 8n funcie de destinaia 8ncperii;
activitatea desf2urat; 8n consecin; de condiiile minime de confort pe care tre5uie s le asigure sistemul de iluminat1
II161711121 Alegerea corpului de iluminat
%in punct de vedere funcional; tipul corpului de iluminat se alege 8n funcie de o serie de criteriiD
O activitatea desf2urat 8n 8ncperea respectivE
O esteticE
O ungBiul minim de protecie vi9ualE
O luminanE
O modul de distri5uie al flu3ului luminos =direct; semi-direct; direct-indirect; semi-indirect; indirect>1
O tipul suprafeei pe care va fi montatE
O grad de protecie la agenii de mediuE
O grad de protecie la electrocutare1
II161711141 Alegerea aparataFului au3iliar
AparataFul au3iliar necesar funcionrii adecvate a surselor de lumin este repre9entat de 5alast 2i condensator1
137
Aalastul tre5uie s 8ndeplineasc urmtoarele condiiiD s asigure sta5ili9area descrcrii; s pre9inte un factor de putere
ridicat; s introduc un procentaF redus de armonici; s fie ecBipat cu sisteme de atenuare a para9iilor radio sau ,0; s pre9inte
o funcionare silenioas o perioad cCt mai lung de timp; atenuarea fenomenului de pClpCire1
%in punct de vedere funcional; aceste ecBipamente electrice tre5uie s pre9inte compati5ilitate electric; astfel 8ncCt
funcionarea surselor de lumin s se fac la parametrii nominali1
-n general; corpurile de iluminat sunt distri5uite de ctre furni9orii de ecBipamente; complet ecBipate1
II1617121 Alegerea ecBipamentelor electrice din punct de vedere al performanei energetice
II161712111 Alegerea sursei de lumin
-n funcie de natura producerii radiaiilor luminoase; sursele de lumin pot fiD surse cu radiaii produse pe cale termic =surse
cu incandescen> sau surse cu radiaii produse prin agitaie molecular =surse cu descrcri>1
%in punct de vedere al eficienei luminoase; sursele cu descrcri folosite 8n interiorul cldirilor sunt net superioare celor cu
incandescen; eficacitatea luminoas a acestora fiind de cca 4 111 6 ori mai mare1 %eci; se recomand utili9area cu
preponderen a surselor cu descrcri; cu condiia reali9rii condiiilor de confort vi9ual impuse de prevederile reglementrilor
teBnice 8n vigoare1
!tili9area surselor cu incandescen este permis numai 8n ca9uri speciale =e3D foaierele teatrelor; localuri de lu3 etc1>; acolo
unde condiiile de confort =redare e3celent a culorilor; culoarea aparent cald etc1> impun aceast soluie neeconomic atCt
din punct de vedere al consumului de energie cCt 2i din punct de vedere al costurilor de 8ntreinere1
II161712121 Alegerea corpului de iluminat
%in punct de vedere al performanei energetice; alegerea corpului de iluminat se va face 8n funcie de randamentul optic al
acestuia; eta1 'andamentul optic al corpurilor de iluminat varia9 8n funcie de tipul corpului de iluminat 2i de firma
productoare; acesta avCnd o gam de valori cuprins 8ntre 0;2? 2i 0;@?1 Alegerea unor corpuri de iluminat cu randament
necorespun9tor duce la reducerea eficienei energetice a sistemului de iluminat1
-n consecin; se va opta cu preponderen pentru corpuri de iluminat cu randament optic mare; 8n condiiile 8n care calitatea
mediul luminos a unei 8ncperi =oricare ar fi destinaia acesteia> este cea indicat prin normativul 8n vigoare1
II161712141 Alegerea aparataFului au3iliar
Aalasturile utili9ate 8n circuitul de alimentare ale surselor de lumin pot fiD 5alasturi electromagnetice 2i 5alasturile electronice1
%in punct de vedere al eficienei energetice; 5alasturile electronice au un consum energetic redus; utili9area acestora
conducCnd la o important reducere a consumului glo5al de energie electric =pentru 8ntreaga cldire> 2i; de asemenea; la o
serie de avantaFe din punct de vedere funcional; cum ar fiD cre2terea eficacitii luminoase a lmpilor fluorescente; cre2terea
duratei de funcionare a acestor surse; posi5ilitatea varierii flu3ului luminos 8n funcie de necesitile utili9atorului1
Aalasturile electromagnetice pot fi utili9ate; dar numai cele performante; 8n vederea gestionrii Fudicioase a energiei electrice1
II1617141 $I$,&M& %& I!MI#A, A',I*ICIA
$istemele de iluminat interior tre5uie; prin mod de concepie 2i reali9are; s asigure mediul luminos funcional; conforta5il 2i
estetic; 8n funcie de activitatea desf2urat 8n 8ncpere; luCnd 8n considerare criteriile de reali9are a performanei energetice1
'ea5ilitarea sistemelor de iluminat se va face cu respectarea nivelurilor de iluminare impuse de normativ 8n vigoare1 -n
ta5elul 1 din ane3a II161A1 sunt indicate valorile puterii specifice necesare reali9rii nivelului de iluminare impus; 8n funcie de
destinaie 2i 8n funcie de 8nlimea 8ncperii1
$istemele de iluminat interior pot fi clasificate din punct de vedere funcional; astfelD
O sisteme de iluminat normal - care asigur desf2urarea activitii umane 8n condiii optime de confort vi9ual; 8n ca9ul 8n care
iluminatul natural nu este satisfctor sau lipse2te1
O sisteme de iluminat de siguran - care tre5uie s asigure condiii optime pentru evacuarea persoanelor din cldire 8n ca9 de
urgen; continuarea lucrului etc1
$istemele de iluminat normale pot fi sisteme de iluminat principale care reali9ea9 iluminatul general al 8ncperii necesar
desf2urrii activitii; completate sau nu cu sisteme de iluminat secundare cu rol 8n reali9area unor efecte luminoase
decorative; de accent etc1
$istemele de iluminat principale se reali9ea9 pentru orice incint; cele secundare au un domeniu mai restrCns de
aplica5ilitate cum ar fiD e3po9iii; maga9ine; mu9ee etc1
II161714111 Alegerea tipului de sistem de iluminat normal
'ea5ilitarea sistemului de iluminat normal se face luCnd 8n consideraie situaia de seara/noapte; atunci cCnd componenta
natural lipse2te; astfel 8ncCt aceasta s 8ndeplineasc factorii cantitativi 2i calitativi ce caracteri9ea9 un sistem de iluminat1
%in punct de vedere al performanei energetice; sistemul de iluminat tre5uie dimensionat astfel 8ncCt consumul de energie
electric s fie minim; 8n condiiile reali9rii unui mediu luminos adecvat activitii umane desf2urate1
a alegerea sistemului de iluminat se au 8n vedere urmtoarele aspecteD
O sarcina vi9ual specific activitii desf2urate 8n 8ncperea respectivE
O clasa de calitate a sistemului de iluminat =A - foarte 8nalt calitate; A - 8nalt calitate; C - calitate medie; % - calitate sc9ut;
& - calitate foarte sc9ut>
O nivelul de iluminare impus prin normativE
O modul de distri5uie a flu3ului luminos = $I direct; $I semi-direct; $I direct-indirect; $I semi-indirect; $I indirect>E
O estetic1
II161714121 Clasificarea sistemelor de iluminat normal
$istemele de iluminat normal se clasific dup mai multe criteriiD
O distri5uia flu3ului luminos 8n spaiuE
O distri5uia iluminrii =a flu3ului luminos> 8n plan util1
II16171412111 Clasificarea sistemelor de iluminat dup distri5uia spaial a flu3ului luminos
Clasificarea sistemelor de iluminat dup distri5uia spaial a flu3ului luminos se face 8n funcie de raporturile dintre cele dou
flu3uri semisferice; flu3 inferior R=i>; flu3 superior R=s> 2i flu3ul emis de corpul de iluminat R=c>1
A. $istemul de iluminat direct =$I-%> se caracteri9ea9 prin proporie mare de flu3 luminos diriFat 8n emisfera inferioar
JR=i>/R=c> [G 01@L 2i o proporie mic de flu3 emis 8n emisfera superioar JR=s>/R=c> Z 011L1 Acest sistem de iluminat este cel mai
eficient din punct de vedere al utili9rii flu3ului luminos emis de corpurile de iluminat; deoarece acesta este diriFat direct ctre
planul util1 %atorit acestui fapt; sistemul de iluminat direct mai pre9int avantaFul unei reliefri tridimensionale; deci o mai 5un
modelare spaial a sarcinilor vi9uale1
Acest tip de sistem de iluminat se recomand 2i este folosit; 8n general; 8n ca9ul cldirilor de tip industrial; acolo unde se
impune o reliefare 5un a sarcinii vi9uale; depo9ite etc1
138
&ficiena energetic este mare 8n ca9ul reali9rii unui sistem de iluminat direct; dar confortul vi9ual scade; dac nu se adopt
msuri corespun9toare pentru evitarea apariiei or5irii de inconfort sau incapacitate; dup ca91
Inconvenientul pe care-l pre9int acest tip de sistem de iluminat este acela c reali9ea9 o distri5uie necorespun9toare a
luminanelor 8n cCmpul vi9ual al utili9atorului =plafonul rmCne sla5 iluminat; luminana acestuia contrastCnd puternic cu
luminana mare a corpului de iluminat>
%ac se adopt msurile necesare reali9rii unui mediul luminos calitativ; acest tip de sistem poate fi utili9at 2i pentru
iluminatul unor 8ncperi cu activitate intelectual cum ar fiD sli de clas; 5irouri; sli de 5i5liotec etc1
$e recomand 8n acest ca9 utili9area pentru finisaFul interior a unor vopsele care s asigure un factor de refle3ie ridicat; astfel
8ncCt cantitatea de flu3 luminos reflectat de suprafeele pereilor 2i care aFunge pe plafon s fie cCt mai mare; pentru a reduce
contrastul de luminane1
$. $istemul de iluminat semi-direct =$I-$%> se caracteri9ea9 printr-o distri5uie mai ecBili5rat a luminanelor 8n spaiu
=cre2te proporia de flu3 luminos emis de corpurile de iluminat 8n emisfera superioarD 016 Z R=i>/R=c> Z 01@ 2i 011 Z R=s>/R=c> Z
016>1
%eoarece cantitatea de flu3 luminos emis ctre plafon este mai mare; luminana acestuia cre2te; ceea ce asigur o diferen
mai mic 8ntre luminana plafonului 2i cea a corpului de iluminat precum 2i a altor suprafee ale 8ncperii; conducCnd la
cre2terea confortului luminos1
Acest tip de sistem de iluminat este recomandat 8n ca9ul 8ncperilor cu activitate intelectual fiind o soluie ecBili5rat atCt din
punct de vedere al confortului luminos cCt 2i din cel al eficienei energetice1 $istemul de iluminat semi-direct se recomand 2i 8n
ca9ul unor 8ncperi de tip industrial; acolo unde sarcina vi9ual are dimensiuni mici; iar performana vi9ual este important;
influenCnd 8n acest mod productivitatea muncii1
%. $istemul de iluminat direct-indirect =$I-%I> asigur o distri5uie foarte 5un a luminanelor 8n spaiu datorit emisiei de flu3
luminos ctre emisfera superioar 8ntr-o proporie mai mare =016 Z R=i>/R=c> Z 016; 016 Z R=s>/R=c> Z 016>1 Astfel; diferena 8ntre
luminantele suprafeelor e3istente 8n cCmpul vi9ual al utili9atorului scade; ceea ce asigur; din acest punct de vedere; un confort
vi9ual foarte 5un1 $e recomand o astfel de soluie 8n ca9ul 8ncperilor 8n care se impune un confort luminos deose5it; de
e3empluD 8ncperi cu activitate intelectual; 8ncperile destinate odiBnei; divertismentului etc1
&. $istemul de iluminat semi-indirect =$I-$I%> diriFea9 flu3ul luminos 8ntr-o proporie semnificativ ctre emisfera superioar
=011 Z R=i>/R=s> Z 016; 016 Z R=s>/R=c> Z 01@>1 Acest sistem de iluminat se utili9ea9; 8n general; 8n 8ncperi unde se impune un
confort luminos deose5it1 %in punct de vedere al consumului de energie electric aceasta este o soluie de9avantaFoas; de
aceea se recomand adoptarea unei astfel de soluii numai 8n 8ncperi deose5ite din punct de vedere al confortului ce tre5uie
asigurat1
E. $istemul de iluminat indirect =$I-I%>
Acest sistem de iluminat diriFea9 flu3ul luminos ctre emisfera superioar 8n proporie foarte mare R=i>/R=c> ZG 011; R=s>/R=c>
[G 01@1 *lu3ul luminos aFunge pe planul util prin refle3ie1
ipsa suprafeei de luminan mare a corpurilor de iluminat din cCmpul vi9ual al utili9atorului conduce la diminuarea la minim
a or5irii de inconfort; ceea ce presupune reali9area unui mediu luminos plcut1
%in punct de vedere al consumului energetic acest tip de sistem de iluminat pre9int eficiena cea mai mic; de aceea;
aceast soluie se recomand numai 8n 8ncperile 8n care considerente de ordin estetic o impun; 8n 8ncperi deose5ite din punct
de vedere arBitectural =cldiri monument de arBitectur; mu9ee; Boteluri de lu3 etc1>1
II16171412121 Clasificarea sistemelor de iluminat dup distri5uia 8n planul util a iluminrii =respectiv a flu3ului luminos>
'eparti9area uniform a iluminrii =sau a flu3ului luminos> 8n planul util conduce la o distri5uie ecBili5rat a luminanelor 8n
planul 8n care se desf2oar activitatea; ceea ce influenea9 8n mod determinant confortul vi9ual1
'eparti9area neuniform a luminanei 8n planul util are efecte negative asupra utili9atorului; manifestCndu-se 8n timp su5
forma or5irii de inconfort1
Controlul acestui aspect cantitativ al sistemului de iluminat se face prin intermediul factorilor de uniformitate C1; C21
A. $istemul de iluminat general uniform distri5uit se reali9ea9 printr-o amplasare simetric a corpurilor de iluminat; dup o
regul 5ine definit; conform creia distanele dintre primul 2ir de corpuri de iluminat 2i perete s fie Fumtate din distana dintre
dou 2iruri de corpuri de iluminat1 Acest sistem se recomand ca o soluie adecvat 2i din punct de vedere energetic pentru
8ncperile avCnd dimensiunile normale1
$e poate adopta o astfel de soluie 2i 8n ca9ul 8ncperilor de dimensiuni mai mari cum ar fi slile de sport; depo9ite; Bale
industriale 8n care se desf2oar acela2i tip de activitate1
-n aceste ca9uri; acolo unde e3ist suprafee vitrate puternic; se recomand acionarea =automat sau manual> sectori9at a
corpurilor de iluminat =8n 2iruri paralele cu suprafeele vitrate>; astfel 8ncCt s se reali9e9e un sistem integrat de iluminat artificial
2i natural; 8n care flu3ul luminos provenit de la sistemul de iluminat artificial s complete9e necesarul de flu3 luminos pentru
8ncperea respectiv1
$istemul de iluminat general uniform distri5uit nu se recomand ca soluie 8n ca9ul 8ncperilor de tip industrial de dimensiuni
mari; unde se desf2oar activiti diverse; deoarece sistemul este ineficient din punct de vedere al eficienei energetice1 -n
astfel se situaii se recomand alte tipuri de sisteme de iluminat1
$. $istemul de iluminat general locali9at sau 9onat
Aceste sisteme de iluminat se caracteri9ea9 prin reali9area unor niveluri de iluminare diferite; conform normativ 8n vigoare;
pe 9one 8n care se desf2oar activiti diferite =9one cu sarcini vi9uale diferite ce necesit niveluri de iluminare diferite; 9one de
circulaie; 9one de depo9itare>1 -n acest mod se reali9ea9 o utili9are mai eficient a flu3ului luminos printr-o diriFare
corespun9toare 2i 8n cantitatea dorit ctre 9ona de interes1
-n ca9ul 8ncperilor de dimensiuni mari; de tip industrial; unde consumul de energie electric pentru iluminatul artificial al
spaiilor este important; se recomand; ori de cCte ori este posi5il; adoptarea unor soluii de sisteme integrate de iluminat
artificial 2i natural1
%. $istemul de iluminat local face parte din sistemul de iluminat al 8ncperii care devine astfel un sistem de iluminat com5inat
ce asigura un iluminat general pentru planul util al 8ncperii completat de un iluminat local 2i are ca scop reali9area unui nivel
mai mare al iluminrii =corespun9tor normativ> pe suprafee restrCnse de lucru; acolo unde se desf2oar efectiv activitatea
utili9atorului1
Performana energetic a acestui sistem este 5un; 8n condiiile 8n care mediul luminos este conforta5il 2i corespunde
factorilor cantitativi 2i calitativi caracteristici1
!n astfel de sistem de iluminat se utili9ea9 atunci cCnd nivelul de iluminare impus de normativ pentru o anumit activitate
este foarte mare 2i un iluminat general care s reali9e9e acest nivel de iluminare ar fi ineficient din punct de vedere energetic1
139
II1617161 $I$,&M! I#,&('A, %& I!MI#A, A',I*ICIA )I #A,!'A
$istemele integrate de iluminat au ca scop reali9area mediului luminos conforta5il 8n condiiile utili9rii ecBili5rate a luminii
naturale; iar din punct de vedere al confortului vi9ual 2i al performanei energetice repre9int soluia cea mai indicat1 %e2i
sistemul de iluminat al unei 8ncperi este conceput pentru situaia de sear/noapte =iluminatul natural lipse2te sau este
insuficient>; proiectantul sistemului de iluminat tre5uie s conceap sistemul de iluminat ca pe un sistem integrat prin
implementarea unor soluii agreate 2i de 5eneficiar1 Cre2terea performanei energetice a sistemelor integrate de iluminat se face
prin implementarea unui tip de control; 8n funcie de care se poate face diferenierea acestora din punct de vedere al gestionrii
Fudicioase a energiei electrice1
II161716111 Controlul sistemului de iluminat 8n funcie de timpul de utili9are al 8ncperii1
Acest tip de control se poate reali9a prinD
O sisteme fr detectare automati9at a pre9enei utili9atorilor 8n 8ncpere
Acionarea corpurilor de iluminat se face prin intermediulD
- 8ntreruptoarelor manuale;
- 8ntreruptoarelor manuale; la care se adaug stingerea automat la sfCr2itul programului; pentru a se evita funcionarea
sistemului de iluminat dup terminarea programului1
$tingerea automat se poate reali9a prin intermediul unui ceas programator care s comande 8ntreruperea alimentrii cu
energie electric1
$coaterea corpurilor de su5 tensiune se face etapi9at; prin reducerea treptat a nivelului de iluminare1
$istemul este eficient 2i se reali9ea9 cu costuri suplimentare reduse1
O sisteme cu detectare automat a pre9enei utili9atorilor 8n 8ncpere
Acionarea corpurilor de iluminat se poate face; 8n acest ca9; prin intermediul sen9orilor care detectea9 pre9ena utili9atorilor
8n 8ncpere1
$en9orul de pre9en comand punerea su5 tensiune a corpurilor de iluminat 8n momentul 8n care sesi9ea9 pre9ena
utili9atorilor 8n 8ncpere 2i apoi scoaterea de su5 tensiune a acestora atunci cCnd ultima persoan prse2te 8ncperea1
AvantaFul const 8n faptul c utili9area corpurilor de iluminat se face numai pe perioada utili9rii 8ncperii; nee3istCnd
consumuri inutile de energie electric1
Implementarea acestui sistem presupune 8ns costuri de investiie suplimentare; costuri ce se amorti9ea9 8n timp prin
economia de energie ce se reali9ea91
II161716121 Controlul sistemului de iluminat 8n funcie de accesul luminii naturale
Acest tip de control se poate reali9a prinD
O acionarea sectori9at a corpurilor de iluminat
Acest lucru presupune acionarea corpurilor de iluminat 8n 2iruri paralele cu ferestrele; astfel 8ncCt corpurile de iluminat s fie
puse su5 tensiune pe msur ce iluminarea produs de lumina natural scade 8n intensitate1
Acest tip de control nu presupune costuri suplimentare; se poate implementa 8nc din fa9a de proiectare printr-o concepie
corect a sistemului de iluminat1
&ficienti9area sistemului prin implementarea acestui sistem rmCne 8ns la latitudinea utili9atorilor pre9eni 8n 8ncpere;
e3istCnd riscul ca funcionarea sistemului de iluminat s nu se reali9e9e la parametrii nominali sau s nu se reali9e9e parametrii
de confort luminos1
%eci implementarea acest tip de control presupune o urmrire atent a acestui aspect de ctre utili9atori; acionarea
corpurilor de iluminat fiind manual1
O reglarea automat a flu3ului luminos emis de sursele de lumin ce ecBipea9 corpurile de iluminat dintr-o 8ncpere prin
intermediul unor fotocelule montate 8n 8ncpere care comand variaia tensiunii la 5ornele surselor de lumin artificial 8n funcie
de aportul de lumin natural1
$e reali9ea9 astfel un iluminat integrat artificial natural; cu efecte po9itive asupra confortului vi9ual al utili9atorilor 2i eficient
din punct de vedere al consumului de energie electric1
Costul investiiei este mai ridicat dar; amorti9area acestora se face 8ntr-un timp relativ scurt prin reducerea semnificativ a
consumului de energie pentru iluminatul spaiilor1
II161716141 Controlul mi3t al sistemului de iluminat 8n funcie de timpul de utili9are al 8ncperii 2i de accesul luminii naturale
Acest tip de control se poate reali9a prinD
O control local la nivelul fiecrei 8ncperi
Prin com5inarea celor dou tipuri de control al iluminatului pot fi o5inute alte variante de control; cea mai eficient fiind aceea
8n care se folosesc sen9ori de pre9en pentru acionarea corpurilor de iluminat 2i celule fotoelectrice pentru reglarea flu3ului
luminos 8n funcie de aportul de lumin natural1
O control centrali9at al instalaiei de iluminat din cldire
!n alt tip de control al iluminatului; pe tipuri de 8ncperi avCnd destinaii diferite deci programe diferite de funcionare; se
poate reali9a prin intermediul implementrii unei instalaii AM$1
Controlul 2i gestiunea instalaiei de iluminat se poate reali9a prin intermediul unui program de calcul speciali9at care confer
acesteia eficien 2i fle3i5ilitatea; permite msurarea consumului real de energie electric; 8nregistrarea cur5elor de sarcin1
ANE#A N". II.4.A.1
M&,"%A $IMPI*ICA,.
,a5el 1D ,impul de utili9are anual; 8n funcie de tipul cldirii

Orele de functionare, anual


Tipul cldirii
t(D) t(N) t(total)

140
Cldiri de birouri 2250 250 2500

Cldiri de nvtmnt 1800 200 2000

Spitale 3000 2000 5000

Hoteluri 3000 2000 5000

Restaurante 1250 1250 2500

Sli de sport 2000 2000 4000

Cldiri pentru servicii de comert 3000 2000 5000


'+++'

,a5el 2D *=%> - *actorul de dependen de lumina de 9i

Tipul cldirii Tipul sistemului de control F(D)

Manual 1,0

Birouri, cldiri sportive Celul foto iluminare constant 0,9

Celul foto iluminare cu senzor 0,8
lumin natural

Hoteluri, restaurante, Manual 1,0


magazine
Celul foto iluminare constant 0,9

Manual 1,0

Cldiri de nvtmnt, Celul foto iluminare constant 0,9
spitale
Celul foto iluminare cu senzor 0,7
lumin natural
++
Not: Se consider c cel putin 60% din iluminat este controlat prin intermediul
sistemul considerat.
''

,a5el 4D *="> - *actorul de dependen de durata de utili9are

Tipul cldirii Tipul sistemului de control F(D)

Manual 1,0
Birouri, cldiri de
nvtmnt Automat < 60% din ncrctura 0,9
conectat

1,0
Cldiri sportive, restaurante Manual
0,7

Hotel Manual 0,7

Spital Manual (controlul automat prezent 0,8


n procent redus)
++
Not: Se consider control automat cu senzori de prezent, cel putin unul n fiecare
ncpere, iar pe suprafete mari, cel putin unul la 30 m
2
.
''

,a5elD Consumul mediu de energie electric estimat pentru spaiile de locuit

Suprafat Consumul specific Consumul specific


Tip locuint considerat mediu de energie mediu de energie W(light) W(light)
electric electric
[m
2
] [kWh/sezon/m
2
] [kWh/an/m
2
] [kWh/sezon] [kWh/an]

1 2 3 4 5 6

Sezon receSezon cald Sezon receSezon cald

141
Garsonier 25 8.7 6.2 14.8 217 155 372

Apartament 2 camere 40 6.3 4.5 10.8 255 180 433

Apartament 3 camere 60 6.5 4.5 11 390 270 660

Apartament 4 camere 80 5.3 3.6 8.9 420 294 714

Apartament 5 camere 120 4.2 2.9 7.1 498 350 848


'+++++++'

0alorile corespund unui raport $=v>/$=p> =suprafaa vitrat/suprafaa pardoselii 8ncperii> 8ntre 0;40 2i 0;67 2i e3istena
grupurilor sanitare cu ferestre e3terioare1
Pentru ca9ul unui raport $=v>/$=p> mai mic de 0;40; valorile din ta5el se mresc cu 10X1
Pentru apartamente cu grupuri sanitare fr ferestre e3terioare; valorile din ta5el se mresc cu 7X1
ANE#A N". II.4.$.1
P!,&'I $P&CI*IC& P&#,'! I!MI#A,! I#,&'I"' (&#&'A '&C"MA#%A,&
-# 0&%&'&A '&AAII,.'II $I$,&M&"' %& I!MI#A,

Putere specifica p(i) [W/m


2
]
Tipuri de destinatii E(m) pentru ncperi avnd nltimea
[lx] cuprins ntre:

2,4 - 4 m 3 - 5 m

0 1 2 3
+++
1. Arii comune ale cldirilor

Birou 500 13,7 .... 17,2

Holuri de intrare 200 3,5 .... 5,9

Holuri hotel 100 3,3 .... 4,2

Zone de circulatie, coridoare 100 3,3 .... 4,2

Platforme de ncrcare 150 3,9 .... 5,0

Scri, scri rulante 100 3,3 .... 5,3

Cantine 150 3,3 .... 5,9

Camere de odihn 200 3,5 .... 4,2

Sli pentru exercitii fizice 100 5,0 .... 10,6

Sli de baie, toalete 300 3,3 .... 5,9

Infirmerii 200 13,7 .... 17,2

Sli consiliu medicale 500 13,7 .... 17,2

Slile masinilor 200 5,0 .... 6,7

Sli cu panouri de comand 500 13,7 .... 17,2

Depozite, magazii 100 2,5 ....... 3,3

Spatii pentru ambalare 300 5,0 .... 10,6

Puncte de control 150 3,3 .... 5,9


+++
2. Birouri

Scris, citit, procesare de date 500 13,8 .... 17,2

Desen tehnic 750 13,8 .... 17,2


(iluminat general
500 lx)

Birouri/sli de proiectare asistat de calculator 500 13,8 .... 17,2


142

Sli de conferinte si reuniuni 300 7,6 .... 10,6

Birouri de primire 300 7,6 .... 10,6

Arhive 200 5,0 .... 6,7


+++
3. Spatii comerciale

Spatii comerciale mici 300 7,6 .... 10,6

Spatii comerciale mari 500 13,8 .... 17,2

Zone case de plat 500 11,9 .... 13,4

Zone de mpachetare 500 11,9 .... 13,4


+++
4. Restaurante si hoteluri

Receptii 300 7,6 .... 10,6

Buctrii 500 10,0 .... 12,6

Restaurante, spatii functionale 200 5,04 .... 7,5

Restaurant auto-servire 200 5,04 .... 7,5

Bufet 300 7,6 .... 10,6

Sli de conferint 500 13,8 .... 17,2

Coridoare 100 3,3 .... 4,2


+++
5. Spatii de divertisment

Teatre si sli de concert 200

Sli polivalente 300 7,6 .... 10,6

Sli pentru repetitii, cabine artisti 300 7,6 .... 10,6

Muzee 300 7,6 .... 10,6


+++
6. Biblioteci

Rafturi crti 200 5,0 .... 7,5

Locuri pentru lectur 500 13,8 .... 17,2

Ghisee 500 13,8 .... 17,2


+++
7. Parcri interioare

Rampe intrare/iesire pe timp de zi 300 6,3 .... 7,9

Rampe intrare/iesire pe timp de noapte 75 1,2 .... 1,6

Band de circulatie 75 1,2 .... 1,6

Spatii de parcare 75 1,2 .... 1,6


+++
8. Institutii de nvtmnt

Camere de joac 300 7,6 .... 10,6

Sli de clas n crese si grdinite 300 7,6 .... 10,6

Sli de consultatii 300 7,6 .... 10,6

Sli de clas 300 7,6 .... 10,6

Sli de clas pentru cursuri de sear sau pentru 500 13,8 .... 17,2
adulti

Sli de lectur 500 13,8 .... 17,2

Tabl 500 13,8 .... 17,2

143
Ateliere 500 11,9 .... 13,4

Ateliere de art n scoli de art 750 16,8 .... 21,0

Sli de desen tehnic 750 13,8 .... 17,2


(iluminat general
500 lx)

Laboratoare 500 13,8 .... 17,2

Amfiteatre 500 13,8 .... 17,2

Sli de muzic 300 7,6 .... 10,6

Sli de calculatoare 500 13,8 .... 17,2

Laboratoare lingvistice 300 7,6 .... 10,6

Sli de studiu 500 13,8 .... 17,2

Camere comune pentru studenti si sli de reuniune 200 3,3 .... 4,2

Cancelarii 300 7,6 .... 10,6

Sli de sport si bazine de not 300 7,6 .... 10,6


+++
9. Spitale si clinici

Sli de asteptare 200 3,5 .... 5,9

Coridoare, ziua 200 3,5 .... 5,9

Coridoare, noaptea 50 1,6 .... 2,5

Birouri personal 500 3,8 .... 17,2

Camere personal 300 7,6 .... 10,6

Iluminat general saloane 100 3,3 .... 4,2

Bi si toalete pentru pacienti 200 3,5 .... 5,9

Iluminat general sli de consultatie 500 3,8 .... 17,2

Examinarea ochilor si urechilor 1000 13,8 .... 17,2


(iluminat general
500 lx)

Teste de vedere (citit si culoare) 500 13,8 .... 17,2

Saloane dializ 500 13,8 .... 17,2

Saloane de dermatologie 500 13,8 .... 17,2

Saloane de endoscopie 300 7,6 .... 10,6

Sli de pansare 500 13,8 .... 17,2

Saloane de masaj si radioterapie 300 7,6 .... 10,6

Saloane preoperator si de reanimare 500 13,8 .... 17,2

Sli de operatii: 500 13,8 .... 17,2


- iluminat general;

Terapie intensiv:
- iluminat general 100 3,3 .... 4,2
- examinri simple 300 7,6 .... 10,6
- supraveghere pe timp de noapte 20 1,6 .... 2,5

Stomatologie: 500 13,8 .... 17,2


iluminat general

Controlul culorii (laboratoare) 1000 13,8 .... 17,2


(iluminat general
500 lx)

Camere sterilizate/dezinfectate 300 7,6 .... 10,6


144

Sli de autopsie si morg 750 13,8 .... 17,2


(iluminat general
500 lx)
+++
10. Aeroporturi

Terminale plecri, sosiri, spatii de 200 5,0 .... 6,7


recuperare a bagajelor

Zone de legtur, scri rulante 200 5,0 .... 6,7

Birouri de informatii si de nregistrare 500 13,8 .... 17,2

Posturi de control pasapoarte 500 13,8 .... 17,2

Spatii de asteptare 200 5,0 .... 6,7

Spatii de depozitare a bagajelor 200 5,0 .... 6,7

Posturi de verificare si control 300 7,6 .... 10,6

Turnul de control 500 13,8 .... 17,2

Camere de urmrire a traficului aerian 500 13,8 .... 17,2

Platforme si pasaje pietonale 50 1,3 .... 2,0

Holul caselor de bilete 200 3,5 .... 5,9

Case de bilete si birouri bagaje 300 7,6 .... 10,6

Sli de asteptare 200 3,5 .... 5,9


'+++'

Consumul specific de energie electric se o5ine luCnd 8n consideraie numrul de ore de funcionare specific fiecrui tip de
8ncpere1
II.5. M&,"%& $IMPI*ICA,& %& CAC! A P&'*"'MA#+&I &#&'(&,IC& A I#$,AA+II"' %I# C.%I'I
C!P'I#$
II17111 0ariaia temperaturii interioare 8n spaii locuite/ocupate nedotate cu sisteme de climati9are1 Metod orar analitic
simplificat
II17121 #ecesarul de frig al unui spaiu ocupat =metoda orar simplificat>
II17141 #ecesarul de cldur anual normal pentru 8ncl9ire
II17161 Metodologie de determinare a consumului anual normal de cldur pentru prepararea apei calde de consum
Ane3e
Ane3a II171A1 Caracteristicile termofi9ice ecBivalente ale materialelor care intr 8n componena elementelor de construcie
opace afectate de puni termice
Ane3a II171A1 ,ransformarea unei structuri neomogene =multistrat> 8ntr-o structur ecBivalent omogen1 Metod apro3imativ
Ane3a II171C1 ,emperatura e3terioar de referin modificat a unui element de 8ncBidere opac adiacent mediului e3terior
Ane3a II171%1 Parametrii climatici e3teriori utili9ai 8n scopul verificrii temperaturii 8n spaiile ocupate/locuite; 8n lipsa dotrii
acestora cu instalaii 2i sisteme de condiionare a aerului
Ane3a II171&1 %eterminarea aporturilor interioare de cldur
II171 M&,"%& $IMPI*ICA,& %& CAC! A P&'*"'MA#+&I
&#&'(&,IC& A C.%I'I"'
II17111 0ariaia temperaturii interioare 8n spaii locuite/ocupate nedotate cu sisteme de climati9are1 Metod orar analitic
simplificat
Algoritmul de calcul vi9ea9 spaii ale cror elemente de construcie despritoare de alte spaii ocupate 2i neocupate sunt
adia5atice1 Ipote9a este accepta5il deoarece; 8n lipsa ecBipamentelor de climati9are; temperaturile interioare sunt relativ
apropiate 8ntre categoriile de spaii menionate1
A doua ipote9 const 8n a admite temperatura uniform a elementelor de construcie interioare din spaiile anali9ate =perei;
plan2ee>1 $e negliFea9 capacitatea termic a aerului1
'elaia de determinare a variaiei 8n timp a temperaturii aerului este urmtoareaD

________
theta(a) [t(j)] = delta
1
[t(j)] - theta(e) [t(j)] + delta
2
[t(j)] - theta(p) [t(j)] + delta
3
[t(j)] -
a(cv) [t(j)] (5.1)

#otaiile sunt pre9entate la sfCr2itul paragrafului1
0ariaia 8n timp a temperaturii elementelor de construcie interioare se determin cu relaiaD
145

C(2j-1) C(2j)-C(2j-1) 1 C(2j)
C(2j)-C(2j-1) 1
theta(p) [t(j)] = theta(p) [t(j)] - + - - exp (-C-DELTA [t]) + -
- (5.2)
' C
1
DELTA [t] C
1
2
' C
1

DELTA [t] C
1
2

Pasul de timp utili9at 8n calcul se recomand a fi de o or =%&,A JtL G 4600 s>1 Coeficienii din relaia =712> se determin cu
relaiileD

A(T)-A(E) ____

C
1
[t(j)] = - alfa(cv) 1 - delta
2
[t(j)] + alfa(r) - F(R) 1 - beta gamma
1
- delta
2

[t(j)] + gamma
3
(5.3)
M(P)-c(p) ' ' ' ' '
'''
A(T)-A(E) ____ ________
____
C
2
[t(j)] = delta
1
[t(j)] - alfa(cv)+alfa(r) F(R) beta gamma
1
theta(e) [t(j)]+alfa(r)
F(R) 1+beta gamma
2
-
M(P)-c(p) '' ' '
' '

(5.4)
- ____
A(Loc)
- theta(e)[t(j)] + delta
3
[t(j)] - a(cv) [t(j)] - alfa(cv) + alfa(r) F(R) beta gamma
1
+ a(r)
[t(j)] -
' ' ''
M(P)-c(p)

Calculul se desf2oar conform urmtorului algoritmD
1. $e determin coeficienii numerici care sunt funcie de timpE
2. $e determin parametrii varia5ili 8n raport cu timpul avCndu-se 8n vedere valorile parametrilor climatici la intervale de
%&,A JtL G 4600 s1

- ________
Se obtin valorile theta(e) [t(j)] si theta(e) [t(j)];

3. $e determin valorile orare ale coeficienilor C1 Jt=F>L 2i C2 Jt=F>L pe 5a9a valorilor orare delta1 Jt=F>L; delta2 Jt=F>L; delta4 Jt=F>L;
a=cv> Jt=F>L 2i a=r> Jt=F>L1 0alorile orare delta1 Jt=F>L; delta2 Jt=F>L; delta4 Jt=F>L; se determin 8n funcie de profilul orar al ratei de ventilare
=numrului de scBim5uri de aer>; n=a> Jt=F>L considerat adecvat meninerii temperaturii interioare 8n apropierea valorilor de confort
termic; pe de o parte 2i 8n scopul reali9rii condiiilor de confort fi9iologic; pe de alt parte1
4. $e determin valorile orare ale temperaturii elementelor de construcie interioare tBeta=p> Jt=F>L cu relaia =712>E
5. $e determin valorile orare ale temperaturii aerului interior tBeta=a> Jt=F>L cu relaia =711>1
Aplicarea practic a metodei pre9entate implic e3clusiv calcul ta5elar =de tip &_C&>1
0erificarea regimului termic din spaiile ocupate se refer e3clusiv la spaii incluse 8n 9ona principal a unei cldiri1 -n ca9ul 8n
care cldirea este de tip multietaFat; verificarea se efectuea9 pentru spaiile ocupate amplasate la fiecare nivel1 -n acest ca9;
capacitatea termic a elementelor de tip plan2eu se 8mparte 8n pri egale 8ntre dou niveluri consecutive1
%in punct de vedere al parametrilor climatici; se consider intensitatea radiaiei solare din 9ilele senine din lunile martie; mai
2i iulie; crora li se asocia9 temperaturile e3terioare cu gradul de asigurare propriu activitii de dimensionare a instalaiilor de
climati9are1 -n ca9ul cldirilor foarte vitrate 2i cu grad de ocupare ridicat =de e3emplu cldiri de 5irouri> este necesar a se efectua
verificarea variaiei temperaturii interioare 2i 8n se9onul rece; cu referire la 9ilele senine 2i la spaii defavora5il orientate =$; $0>1
0erificarea variaiei temperaturilor interioare 8n spaiile ocupate este o operaie necesar 8n special 8n ca9ul cldirilor e3istente
de tip social administrativ 2i 8n ca9ul oricrei cldiri noi1 -n am5ele ca9uri se au 8n vedere cldiri amplasate 8n localiti situate
su5 paralela de 67W #; 9ona de cCmpie1
Practic se va verifica variaia 8n timp a temperaturilor interioare 8n lunile mai 2i iulie =pentru se9onul cald> 2i 8n luna martie
=pentru se9onul rece>1
0alorile orare ale temperaturii e3terioare precum 2i valorile intensitii radiaiei solare total; glo5al 2i difu9 sunt pre9entate
8n ta5elele %11 111 %16 din Ane3a II171%1 0alorile sunt specifice localitilor din 9one ur5ane situate 8n cCmpia 'omCn la
latitudinea de 67W #1
,emperatura interioar a aerului; care repre9int starea de confort termic accepta5il 8n se9onul cald; se poate considera cu
valoarea tBeta=ic> G 26WC1
O 0erificarea valorii tBetaJa=t>L repre9int un diagnostic dat cldirii ocupate/locuite 8n ceea ce prive2te starea de confort termic
8n lipsa instalaiilor de condiionare a aerului1 %ac ma3 JtBeta2 =t>L - 26 [ 1WC pe o durat care dep2e2te 7 B/9i 8n 9iua
repre9entativ din luna iulie 2i 2 B/9i 8n 9iua repre9entativ din luna mai; se impune dotarea cldirii cu instalaie de climati9are a
aeruluiE
O -n ca9ul cldirilor de locuit e3istente =individuale sau colective> nu se efectuea9 verificarea strii de confort interior; dar se
recomand soluii de moderni9are energetic care conduc la reducerea temperaturii interioare a aerului 8n se9onul estivalE
O -n ca9ul proiectrii cldirilor noi se adopt soluii teBnice care fac posi5il meninerea strii de confort termic fr intervenia
instalaiilor de condiionare a aerului1 $e recomand ca; verificarea performanei soluiilor reali9at prin testarea condiiei
susmenionate; s se fac indiferent de categoria cldiriiE
146
O Pentru cldiri e3istente cu regim de ocupare special =cldiri aglomerate - cldiri de 5irouri foarte vitrate; cldiri
administrative> se recomand verificarea condiiei de reali9are a confortului termic 8n perioada de var; asociat condiiei de
confort 8n se9onul rece =luna martie>; dat de relaiaD
ma3 JtBeta=i> =t>L - 24 Z 1WC pe o durat care dep2e2te 7 B/9i 8n 9iua repre9entativ din luna martie1
$cBema de calcul detaliat asociat metodei de verificarea temperaturilor interioare din spaiile ocupate 8n lipsa dotrii cu
ecBipamente sau instalaii de climati9are/condiionare; este urmtoareaD
1. $e determin 9ona principal =a spaiilor ocupate/locuite> a cldirii supus verificrii 2i se preci9ea9 spaiile care formea9
o5iectul anali9eiE
2. $e determin suprafaa de transfer de cldur AJ&=V>L a fiecrui element de 8ncBidere e3terior opac 2i transparent cu
a9imutul MVME
3. $e determin suprafaa total de transfer de cldur a elementelor de 8ncBidere perimetrale e3terioareD

___
\
A(E) = / A[E(k)]

k

4. $e determin suprafaa elementelor interioare de construcie incluse 8n spaiul locuit/ocupat avCndu-se 8n vedere
dimensiunile aparente ale elementelor de construcie1 Pentru fiecare spaiu delimitat se au 8n vedere elementele de construcie
ori9ontale 2i verticale1
5. Capacitatea termic a elementelor de construcie interioare despritoare de alte spaii se determin pCn la planul de
simetrie vertical al elementelor de construcie1 Pentru elementele de construcie interioare incluse 8n spaiul anali9at se ia 8n
calcul 8ntreaga capacitate termic1 $e 8nsumea9 valorile capacitilor termice 2i re9ult valoarea total a capacitii termice a
elementelor de construcie interioare; M=P> O c=p>1
6. $e determin valorile re9istenelor termice corectate ale elementelor de 8ncBidere e3terioare opace 2i transparente '=V> 8n
raport cu a9imutul MVME
7. $e determin factorul de form mediu al spaiului locuitD

____
F(R) aprox. = 0,2 [6 - N(Pi)]

8n care #=Pi>; este numrul mediu al pereilor interiori din incintele care formea9 spaiul anali9at1
8. $e determin volumul li5er al spaiilor locuite/ocupate; 0E
9. $e determin temperaturile e3terioare de referin modificate ale elementelor de construcie opace 2i transparente; cu
relaia =2> din Ane3a II171C; respectiv relaiile =717>; =716> 2i =71:> de mai FosD

-
theta[EF(k)] [t(j)] = [alfa(L) - tau] - R[F(k)] [1-C[u(k)]] - I[T(k)] [t]+C[u(k)]] - I[dif(k)] [t]
+ theta(e) [t(j)] (5.5)
' '
pentru fereastr fr oblon;
alfa^(o)
theta[EF(k)]^(OE) [t(j)] = [1-C[u(k)]] - I[T(k)] [t(j)]+C[u(k)]] - I[dif(k)] [t(j)] +
theta(e) [t(j)] (5.6)
' ' alfa(e) ' '
pentru fereastr cu oblon opac exterior;
- 1 4
theta[EF(k)]^(OI) [t(j)] = alfa^(o) - tau-R[F(k)] - + -[1-C[u(k)]] - I[T(k)]
[t(j)] +
' ' ' ' ' alfa(i) alfa(e) ' '
(5.7)

+ C[u(k)]] - I[dif(k)] [t(j)] + theta(e) [t(j)]
'
pentru fereastr cu oblon opac interior;
n care:
alfa(L) - este coeficientul de absorbtie a radiatiei solare al elementelor de constructie
interioare, pentru ferestre
libere;
alfa^(o) - este coeficientul de absorbtie a radiatiei solare al suprafetei oblonului
interior/exterior;
-
tau - este transmisivitatea vitrajului la radiatia electromagnetic de und scurt
(spectrul vizibil).
n lipsa unor valori precizate prin proiect/cartea tehnic se pot utiliza valorile:
alfa(L) = 0,40
alfa^(o) = 0,60 - pentru oblon cu suprafat nereflectorizant;
alfa^(o) = 0,20 - pentru oblon cu suprafat reflectorizant;
-
tau = 0,70 (valoare medie att pentru componenta direct ct si pentru componenta difuz)
- pentru ferestre duble confectionate din geam cu grosimea de 3 mm, relativ
curate;
147
____ A(T)
alfa(i) = 3,5 + 4,5 - F(R) - [W/(m
2
K)]
A(E)
alfa(e) = 17 [W/(m
2
K)]
C[u(k)] - este coeficientul de umbrire;
C[u(k)] = 0,20 - pentru suprafete orizontale;
C[u(k)] = 0,30 - pentru suprafete verticale;
theta(e), I(T) si I(dif) - sunt conform tabelelor D.1 ... D.4 din anexa II.5.D.
A(T) = A(E) + A(P)
n care A(P) este suprafata elementelor de constructie interioare, n m
2
.

10. $e determin temperatura e3terioar de conturD

___ ___
\ A[PE(k)] \ A[EF(l)]
/ theta[ev(k)] [t(j)] + / theta[EF(l)] [t(j)] +
alfa(i)-R[P(k)] alfa(i)-R[F(i)]
- k l
theta(e) [t(j)] =
A(E)

(5.8)
___ ___
\ A[F(i)] \ A[F(n)]
+ / [theta[EF(i)]]^(oi) [t(j)] + / [theta[EF(n)]]^(oE)
[t(j)]
alfa(i)-R[F(i)]^(o) alfa(i)-R[F(n)]^(o)
i n

A(E)
n care:
___ ___ ___
___
1 4 \ \ \
\
[R[F(n)]]^(o) = [R[F(i)]]^(o) = R(F) - + ; A(E) = / A[PE(k)] + / A[EF(l)] + /
A[F(i)] + / A[F(n)] (5.9)
alfa(i) + alfa(e)

k l i
n

11. $e determin temperatura e3terioar medie de referinD

________ alfa(cv) - [1 + beta - gamma
2
] -
theta(e) [t(j)] = theta(e) [t(j)] + - theta(e) [t(j)]
(5.10)
n(a) [t(j)] - [V/A(E)] - ro - c(pa)

12. $e determin valorile orare ale coeficienilor C1 Jt=F>L 2i C2 Jt=F>LE
13. $e determin variaia orar a temperaturii tBeta=P> Jt=F>L a elementelor de construcie interioare cu relaia =712>E
14. $e determin variaia orar a temperaturii aerului tBeta=a> Jt=F>L cu relaia =711>1
0alorile orare ale ratei de ventilare n=a> Jt=F>L se aleg 8n funcie de specificul activitilor care se desf2oar 8n spaiile anali9ate
=conform capitolului @1: din MMetodologia de calcul a performanei energetice a cldirilor - Partea IM>1
#",A 1D -n ca9ul 8n care ventilarea spaiilor anali9ate se reali9ea9 prin ventilare natural 2i prin infiltraii de aer e3terior; rata
de ventilare este condiionat de gradul de etan2are al rosturilor elementelor de 8ncBidere mo5ile =u2i; ferestre>; 8n ca9ul 8n care
aceste elemente sunt 8n po9iia 8ncBis 2i de diferena de temperatur dintre spaiul interior 2i e3terior; 8n ca9ul 8n care
elementele de 8ncBidere sunt 8n po9iia descBis1 'e9ult c relaiile de calcul nu vor mai include e3plicit rata de ventilare
natural a spaiilor anali9ate1 -n scopul utili9rii modelului analitic pre9entat se vor lua 8n considerare valorile ratei de ventilare
pre9entate 8n capitolul @1: din MMetodologia de calcul a performanei energetice a cldirilor - Partea IM1
Pentru intervalul de timp cuprins 8ntre orele 24WW-:WW 8n care se practic ventilarea natural controlat =u2i 2i ferestre descBise>
se va utili9a valoarea n=a> G 0;7 B-
1
1
Pentru n=a> Jt=F>L se recomand relaiaD
n=a> G 2;@@ O ! J%&,A =tBeta>L O A=*>/0 JB-
1
L
8n careD
%&,A JtBetaL G tBeta=i> - tBeta=e>
! J%&,A =tBeta>L G 2: JtBeta=i> - tBeta=e>L
0
;
42
JK/=m
2
N>L
A=*> - este suprafaa descBiderii u2ilor 2i ferestrelor; 8n m
2
1
148
#",A 2D %eterminarea variaiei temperaturii elementelor de construcie interioare respect urmtoarea procedurD
1. $e determin pentru fiecare moment t=F> aparine J0;26L valorile C1 Jt=F>L 2i C2 Jt=F>L conform relaiilor =714> 2i =716>E
2. $e propune o valoare =ar5itrar> pentru valoarea tBeta=P> Jt=F-1> G 0L la momentul t=F-1> G 0 =se recomand tBeta=P0> G 26WC>E
3. $e determin valorile JtBeta=P>Lc=1> Jt=F> G %&,A JtLL JtBeta=P>Lc=1> Jt=F> G 2 %&,A JtLL 21a1m1d cu relaia =716> pCn la
momentul t=F> G 26 BE
4. $e utili9ea9 valoarea JtBeta=P>Lc=1> Jt=F> G 26L ca valoare de iniiali9are pentru a doua iteraie1 $e o5in valorile orare
JtBeta=P>Lc=2> Jt=F>LE
5. Calculul se consider 8ncBeiat la iteraia =p> prin 8ndeplinirea condiieiD

(p) (p-1)
[theta(P)] [t(j)] - [theta(P)] [t(j)] <= epsilon
' ' ' '
cu E <= 0,1

Coeficieni numericiD

beta = beta(P) + beta(FL) + [beta(F)]^(oE) + [beta(F)]^(ol);
___
\ -1
/ A[P(k)] 1 - alfa(i) - R'[P(k)]
' '
k ' '
beta(P) =
A(E)
___
\ -1
/ A[F(k)] 1 - alfa(i) - R'[F(k)]
' '
k ' '
beta(FL) =
A(E)
___
\ -1
/ [A[F(k)]]^(oE) 1 - alfa(i) - [R[F(k)]]^(oE)
' '
k ' '
[beta(F)]^(oE) =
A(E)
___
\ -1
/ [A[F(k)]]^(ol) 1 - alfa(i) - [R[F(k)]]^(ol)
' '
k ' '
[beta(F)]^(ol) =
A(E)
alfa(cv) alfa(cv) ____
- F(R)
alfa(i) alfa(i)
A(T)
gamma
1
= ; gamma
2
= ; gamma
3
= gamma
2
-
- 1 ;
alfa(r) ____ alfa(r) ____
' A(E) '
1 - - F(R) - beta 1 - - F(R) - beta
alfa(i) alfa(i)
n(a) [t(j)] - V/A(E) - ro - c(pa)
delta
1
[t(j)] = ;
N(um2)
alfa(cv) [A(T)/A(E) - 1 + beta - gamma
3
]
delta
2
[t(j)] = ;
N(um2)
A(LOC)/A(E)
delta
2
[t(j)] =
N(um2)
N(um2) = n(a) [t(j)] - V/A(E) - ro - c(pa) + alfa(cv) [A(T)/A(E) - beta - gamma
1
]
149
____
alfa(i) = alfa(cv) + alfa(r) - F(R) - A(T)/A(E)

$e recomandD
alfa=cv> G 4;7 K/=m
2
N>
alfa=r> G 6;7 K/=m
2
N>
II17121 #ecesarul de frig al unui spaiu ocupat =metoda orar simplificat>
II1712111 #ecesar sensi5il de frig
#ecesarul de frig =sensi5il> al unei incinte se determin cu relaiaD

A(E) -
Q(F) [t] aprox. = theta[i(o)] - theta[eRc(j)] [t] + 1,1 - n(a) [t] - V(a) ro(a) c(pa) -
_ ' '
R
[W] (5.11)

- theta[i(o)] - theta[e(j)] [t] + a(s) [t] - A(Loc)
' '

8n careD

A(E) - aria elementelor de constructie exterioare opace si transparente, n m
2
;
A(Loc) - aria suprafetei locuibile a spatiului ocupat, n m
2
;
-
V(a) - volumul liber al aerului, n m
3
;
n(a) [t] - rata de ventilare a spatiului ocupat, n s-
1
;
theta[i(o)] - temperatura interioar de confort, n ~C;
theta(e) [t] - temperatura exterioar, n ~C;
theta(eRc) [t] - temperatura exterioar de referint a elementelor exterioare (temperatura
exterioar echivalent pentru elemente vitrate si temperatura exterioar modificat
pentru elemente opace determinat cu relatia A.15.3.2 din Anexa A.15.3), n ~C;
a(s) [t] - degajrile sensibile de cldur liber, n W/m
2
;
j - indice care specific luna din sezonul cald.

%urata procesului de rcire se determin ca urmare a anali9ei variaiei temperaturii aerului interior 8n spaii ocupate 8n lipsa
dotrii cu instalaii/sisteme de rcire1 &galitateaD

theta(a) [t] = theta[i(o)]
(5.12)

conduce la determinarea intervalului 9ilnic de funcionare a instalaiei/sistemului de rcire1
Cantitatea de cldur sensi5il e3tras 9ilnic 8n luna MFM din spaiul ocupat se determin cu relaiaD

____
Q[zi(j)] = 0,001 - Q(j) - D[R(j)] [kWh]
(5.13)

8n careD

____
Q(j) - valoarea medie a necesarului sensibil de frig pe durata de climatizare, din cursul
unei zile, n W;
D[R(j)] - durata intervalului de rcire, n h.

Cantitatea de cldur =sensi5il> e3tras 8n fiecare lun se determin cu relaiaD

-
Q[sz(j)] = N[z(j)] - Q[zi(j)] [kWh/lun]
(5.14)

8n careD
#J9=F>L - numrul de 9ile senine din luna MFM
Cantitatea de cldur e3tras =sensi5il> pe durata se9onului cald se determin cu relaiaD

___
- \ -
Q(sz) = / Q[sz(j)] [kWh]
(5.15)

j

II1712121 #ecesar latent de frig
150
Cldura latent se determin 8n funcie de numrul de persoane din spaiul ocupat #=pers> 2i 8n funcie de de5itul de vapori
de ap care se degaF 8n spaiul ocupat =altul decCt cel provenit meta5olismul uman>1
'e9ultD

Q(L( [t] = N(pers) [t] - a(L) + delta(v) - G(v) - i(v) [W]
(5.16)

8n careD
#=pers> - numrul de persoane din spaiul ocupatE
a=> - de5itul de cldur latent J8n funcie de tBeta=a>L; 8n K/persE
i=v> - entalpia vaporilor de ap; 8n H/VgE
(=v> - de5itul de vapori de ap; 8n Vg/sE
delta=v> - sim5olul Keierstrass-NronecBer1

1 - exist degajri de vapori
delta(v)
' 0 - nu exist degajri de vapori

Cantitatea de cldur latent; necesar a fi preluat de instalaia/sistemul de climati9are este dat de relaiaD

___
- \ _______
Q(Lz) = 0,001 / N[z(j)] - Q[L(j)] - D[R(j)] [kWh]
(5.17)

j

8n careD

_______
Q[L(j)] - valoarea medie a necesarului latent de frig pe durata de climatizare, din cursul unei
zile, n W.

II1712141 #ecesarul total de frig
#ecesarul total de frig se determin cu relaiaD

- - -
Q = Q(sz) + Q(Lz) [kWh]
(5.18)

II17141 #ecesarul de cldur anual normal pentru 8ncl9ire
Metoda de calcul se 5a9ea9 pe urmtoarele ipote9eD
- ,ransferul de cldur prin elementele de construcie care constituie anvelopa spaiului anali9at ine seama de caracterul
nestaionar al proceselorE
- Intervalul ma3im de timp utili9at ca reper al anali9ei este luna iar intervalul minim este 9iuaE
- Ailanul termic specific spaiilor ocupate ine seama de influena aporturilor datorate radiaiei solare 2i activitii umaneE
- Modelul de calcul adoptat este unul multi9onal 8n care se distingD
O 9ona principal 8n care se desf2oar activitatea proprie destinaiei cldiriiE
O 9ona secundar format din una sau mai multe su59one care sunt adiacente 9onei principale 2i adiacente sau nu 8ntre ele1
/ona principal este considerat ca ansam5lu al tuturor spaiilor ocupate caracteri9ate de un microclimat asemntor;
nefcCndu-se distincia pe camere; conform proiectului de arBitectur1 Anvelopa 9onei principale este adiacent mediului
e3terior natural 2i su59onelor secundare 8ncl9ite direct sau indirect 2i caracteri9ate de un microclimat sensi5il diferit de cel al
9onei principale; 8ntre 9one se produce transfer de cldur 2i mas1 Microclimatul din 9ona principal se caracteri9ea9 prin
parametrii termodinamici specifici strii de confort termic 2i fi9iologic; indiferent de starea cldirii 2i a instalaiilor termice aferente
acesteia 2i de modul de e3ploatare de ctre ocupanii cldirii1 Microclimatul din su59onele secundare este condiionat de starea
anvelopei proprie su5sonelor =elemente de construcie opace 2i transparente; fi3e 2i mo5ile; $&, a corpurilor de 8ncl9ire etc1>
2i se e3prim su5 forma temperaturilor interioare medii lunare din aceste spaii; determinate prin re9olvarea ecuaiilor de 5ilan
termic propriu su59onelor secundare1
Principiile metodologice menionate anterior se aplic atCt cldirilor e3istente care se moderni9ea9 cCt 2i cldirilor noi1
Parametrii climatici e3teriori se utili9ea9 su5 forma mediilor lunare ale temperaturilor e3terioare sau ale spaiilor solare
=atunci cCnd este ca9ul> 2i ale intensitii radiaiei solare1 Cei doi parametrii se utili9ea9 atCt independent cCt 2i su5 forma
temperaturilor e3terioare ecBivalente care com5in efectele simultane ale temperaturii e3terioare 2i ale intensitii radiaiei
solare1
&cuaiile de 5ilan termic utili9ate se refer la 5ilanul flu3urilor termice iar durata se9onului de 8ncl9ire se determin din
condiia egalitii temperaturii caracteristic mediului interior al 9onei principale cu cea caracteristic mediului e3terior adiacent
anvelopei 9onei principale1
#ecesarul anual normal de cldur se determin ca 8nsumare a flu3urilor termice la nivelul anvelopei 9onei principale la care
se adaug cantitatea de cldur furni9at de instalaiile termice din su59onele secundare; de asemenea la nivelul conturului
termodinamic al acestora1 Activitatea uman este caracteri9at de flu3uri termice proprii care se scad din valoarea determinat
anterior1
Consumul normal de cldur re9ult din valoarea necesarului anual de cldur corectat cu randamentul instalaiei termice 2i
se refer la cantitatea de cldur la nivelul surselor de cldur =so5e; central termic sau racord la instalaia de 8ncl9ire
districtual> incluse 8n spaiul cldirii1
151
Conform celor de mai sus; necesarul anual normal de cldur este un parametru termodinamic e3tensiv a crui valoare
depinde e3clusiv de rspunsul termic al anvelopei cldirii 2i de componentele convectiv 2i radiativ ale aporturilor de cldur
datorate activitii umane din 9ona principal a cldirii1
Procedura de evaluare a necesarului anual de cldur este urmtoareaD
II1714111 -ncl9ire continu
#ecesarul de cldur al unei incinte pe durata se9onului de 8ncl9ire se determin cu relaiaD


A(E)
Q(s) = 0,024 - C + 0,33 - n(a) - V - B(1s) - theta(iRs) - theta(eRs) - D(z)
[kWh/an] (5.19)
____ ' '
' R(s) '

8n careD
n=a> - este rata de ventilare a spaiilor care formea9 9ona principal; scB/BE
%=9> - este durata se9onului de 8ncl9ire; 8n 9ileE
Parametrii termodinamici 2i caracteristicile termice coninute 8n relaia =712?> suntD
C - coeficient de corecie dat de e3presiaD

C = 0,96 - C(R) - C(b)
(5.20)

Coeficientul C='> ine seama de reducerea temperaturii interioare pe durata nopii 2i se determin din graficul din figura 711;
8n care J#12L
20
este numrul normal de grade-9ile1 $tandardul naional de referin este $' 6?4@-@:1

ig!"a 5.1
Influena reducerii temperaturii interioare pe durata nopii cu
%&,A J,=i>L G 2WC =%&,A J,=i ma3>L G 4WC>; regim de 8ncl9ire continu
1 - Punct termic/staie termic compact/central termic local - automati9ate/so5eE
2 - Punct termic cu reglaF manualE
4 - Central termic de cartier neautomati9at1
Coeficientul C=5> repre9int coeficientul de corecie datorat pre9enei 5alcoanelor descBise pe faadele cldirii 2i are valorileD
C=5> G 1;00 - cldiri fr 5alcoane sau cu 5alcoane 8ncBiseE
C=5> G 1;04 - cldiri cu 5alcoane descBise1
A=&> - suprafaa lateral total a anvelopei incintei =inclusiv suprafaa adiacent spaiului solar>; 8n m
2


____ A(E)
R(s) =
(5.21)
_____
[A(E) - A(ss)]/R(CL) + A(ss)/R'(p)
152

8n careD

A(ss) - suprafata aferent spatiului solar, n m
2
;
_____
R(CL) - rezistenta termic corectat a structurii clasice (nesolare), n m
2
K/W;
_____
R'(p) - rezistenta termic corectat a elementelor de constructie care formeaz peretele solar, n
m
2
K/W.
__________
Temperatura exterioar medie corectat theta(eRs) n luna "k" se determin cu relatia:
____ ____________
____________
_____________ [A(E)/R(s)+n(a)-V-ro-c(pa)-[B(1s)-1]]-theta[ES(k)] + n(a) - V - ro - c(pa)v -
theta[ES(k)]
theta[eRs(k)] =

(5.22)
____
A(E)/R(s) + n(a) - V - ro - c(pa) - B(1s)
n care:
____________ V(s) V(s) ___________
theta[eS(k)] = 1 - - theta[e(k)] + - theta[s(k)]
(5.23)
' V ' V

0 - volumul li5er al spaiului ocupat; 8n m
4
E
0=s> - volumul li5er al spaiului ocupat care 5eneficia9 de spaiul solar; 8n mE
tBeta=e> - temperatura aerului e3terior; 8n WCE
tBeta=s> - temperatura aerului provenit din spaiul solar; care se determin din graficul din figura 712; 8n WCE

ig!"a 5.2
,emperaturi caracteristice spaiului solar cu circulaie de aer -
perete $!% =gc G 1 K/mp1N>

____________
theta[eS(k)] - temperatura echivalent a elementelor de anvelop determinat cu relatia (5.24), n
~C.
___
\
/ theta[ES(j)] - A[E(j)]/R[p(j)] + theta[Ess(k)] - A(ss)/R'(p)

____________ j
theta[eS(k)] =
(5.24)
____
A(E)/R(s) k

Indicele MVM semnific numrul de ordine al unei luni calendaristice1
$uma de la numrtor avCnd indicele de 8nsumare MFM se compune din elemente de anvelop adiacente mediului e3terior
natural precum 2i din elemente de construcie adiacente spaiilor din 9ona secundar a cldirii =casa scrilor; culoare de trecere;
su5sol ne8ncl9it; pod ne8ncl9it etc1>1 -n ca9ul 8n care cldirea este amplasat pe sol; valorile re9istenelor termice aferente
153
transferului de cldur ctre pCn9a de ap freatic 2i ctre mediul e3terior natural se determin 8n conformitate cu cele
prev9ute la cap1 10 din MMetodologia de calcul a performanei energetice a cldirilor - Partea IM1
,emperaturile spaiilor care constituie 9ona secundar =ma3im 4 spaii> se determin 8n conformitate cu metodologia
pre9entat 8n cap1 10 din MMetodologia de calcul a performanei energetice a cldirilor - Partea IM1
Pre9ena rosturilor 8ncBise/descBise implic 2i determinarea temperaturii aerului din aceste 9one adiacente cldirii; dup cum
urmea9D

ig!"a 5.3

ig!"a 5.4

_____________
Temperatura echivalent a spatiului solar, theta[Ess(k)] se determin cu relatia:
_____________ ____
theta[Ess(k)] = theta[S(k)] + C(abs) - I(k)
(5.25)
n care:
C(abs) - caracteristica de absorbtie a peretelui captator, n m
2
K/W;
I(k) - intensitatea radiatiei solare pe plan vertical (valoare medie zilnic) n luna "k",
conform
Anexe, Partea I a Metodologiei de calcul al eficientei energetice a cldirilor, n W/m
2
.

Caracteristica de a5sor5ie depinde de temperatura peretelui a5sor5ant =care se determin din graficul din figura 712> 2i se
pre9int 8n graficul din figura 7171
154

ig!"a 5.5
0ariaia caracteristicii de a5sor5ie 8n funcie de
temperatura suprafeei captatoare - suprafa captatoare neselectiv;
vitraF simplu selectiv
Coeficientul A=1$> se determin cu relaiaD

____ ____
1 [4,5 - F(R)]/[3,5 + 4,5 - F(R)] ____ _
B(1S) = 1 + - aprox. = 1 + 1,3 - F(R)/R
(5.26)
_ ____ ____
R 1 + [A(T)/A(E) - 1] - [4,5 - F(R)]/[3,5 + 4,5 - F(R)]

8n careD

A(T) - suprafata lateral total a spatiului ocupat, n m
2
;
____
F(R) - factor de form mediu al spatiului ocupat, determinat cu relatia:
____
F(R) = 0,2 - [6 - N(Pi)]
(5.27)
n care:
N(Pi) - numrul de pereti interiori din zona principal a cldirii.

,emperatura interioar redus se determin cu relaiaD

a A(loc)
theta[i(RS)] = theta[i(o)] -
(5.28)
____
A(E)/R(s) + n(a) - V - ro - c(pa) - B(1S)

8n careD
a - aportul de cldur li5er; =determinat conform Ane3ei II171&>; 8n K/mE
A=loc> - suprafaa locui5il; 8n m
2


_____________
Durata sezonului de nclzire D(z) rezult din intersectia curbelor theta[i(Rsk)] si
_____________
theta[e(Rsk)], ntr-o diagram n care n ordonat se nscriu valorile medii lunare ale celor
dou temperaturi si n abscis lunile calendaristice. Suprafata cuprins ntre cele dou curbe
constituie numrul de grade-zile corectat caracteristic unei cldiri (cu referire la zona
principal a cldirii) care are n dotare elemente pasive de captare a radiatiei solare,
N(GZC).

-n funcie de valoarea #=(/C>; necesarul anual de cldur al 9onei principale a unei cldiri se determin cu relaiaD

____
theta[i(RS)] = 0,024 - C - [A(E)/R(s) + 0,33 - n(a) - V - B(1S)] - N(GZC) [kWh]
(5.29)

#ecesarul de cldur lunar al spaiilor secundare dotate cu sistem de 8ncl9ire direct se determin cu relaiaD


Q[S(k)] = 0.024-delta(SC)-Q(0SC) omegatheta[e(k)]-[theta(SC)]^(k) -
gamma[theta[e(k)]-[D(z)]^(k) (5.30)
' ' ' ' ''
155

8n care coeficienii omega JtBetaJe=V>LL 2i gamma JtBetaJe=V>LL se determin din graficele a> 2i 5> din figura A1101211 din Ane3a
A11012 =MMetodologia de calcul a performanei energetice a cldirilor - Partea IM>; 8n funcie de 9ona climatic 8n care se afl
amplasat cldirea1
<=0$C> - repre9int necesarul de cldur de calcul al incintelor 8ncl9ite din 9ona secundar; determinat conform $' 1@0:-1
sau puterea termic real instalat 8n aceste incinte; 8n K1
0aloarea medie lunar a temperaturii din spaiile secundare 8ncl9ite direct se determin cu relaia 1012@ din cap1 10 din
MMetodologia de calcul a performanei energetice a cldirilor - Partea IM1

1 - zona secundar este nclzit direct
delta(SC)
' 0 - zona secundar nu este nclzit direct

#ecesarul anual de cldur pentru o cldire 8ncl9it continuu se determin cu relaiaD

___
\
Q = Q(s) + / Q[s(k)]
(5.31)

k

II1714121 -ncl9ire discontinu
Corectarea necesarului anual normal de cldur pentru 8ncl9irea cu intermiten 8n funcie de programul de utili9are a cldirii
se face numai pentru cldiri caracteri9ate de un program de ocupare discontinuu1 Astfel; 8n ca9ul funcionrii cu intermiten a
instalaiei de 8ncl9ire interioar =dup un program sta5ilit>; se determin un coeficient de corecie a necesarului de cldur;
5eta=V> pentru fiecare lun MVM a se9onului de 8ncl9ire; cu relaiaD

t(f) + t[a(k)] - alfa
0
(k) + t[G(k)] - csi(k) - [T[i(r(k))]]-
1
beta(k) =
(5.32)
t(P)

8n care
t=f> - durata medie de ocupare a cldirii 8n perioada t=P> considerat; cu funcionare continu a instalaiei de 8ncl9ire
interioar JBL;
tJa=V>L - durata optim de re8ncl9ire a cldirii 8n condiii climatice medii caracteristice lunii MVM JBL;
tJ(=V>L - durata total de funcionare a instalaiei de 8ncl9ire pentru asigurarea temperaturii interioare de gard; tBetaJi=(>L; 8n
condiii climatice medii caracteristice lunii MVM JB/9iL;
t=P> - durata considerat pentru determinarea coeficientului de corecie =e31 pentru o cldire de 5irouriD 9i a sptmCnii - 26 B;
sfCr2it de sptmCn - :2 B>;
,=c> - constanta de timp a construciei JBL1
Mc - capacitatea termic a elementelor de construcie interioare 2i e3terioare care influenea9 variaia temperaturii aerului
interior 8n ca9ul intermitenei 8n funcionare a instalaiei de 8ncl9ire; determinat ca suma produselor dintre masa activ; M JVgL;
a elementelor de construcie care resimt variaiile diurne ale temperaturii aerului 2i capacitatea termic; c JH/Vg NL; a acestora1

___ ___
\ \
Mc = / A(m) - / ro(pm) - delta(pm) - c(m)
(5.33)

m ' p '

ro=p> - densitatea materialului MpM din 9ona activ JVg/m
4
LE
delta=p> - grosimea materialului MpM din 9ona activ JmLE
A=m> - suprafaa interioar a elementului de construcie MmM Jm
2
L
Pentru 5eton; crmid; ACA; delta=pm> ZG 0;10 m
Pentru materiale termoi9olante delta=pm> ZG 0;07 m

alfa
0
(k) = Q
0
/[Q(nc)]^(k)
(5.34)
_
[Q(nc)]^(k) = [A(E)/R + 0,33 - B
1
- n(a) - V] - C - [theta[i(R)] - theta[e(R)]^(k)]
(5.35)
theta[i(R)] - theta[e(R)]^(k)
T[i(R(k))] =
(5.36)
theta(i) - theta[e(R)]^(k)
1 Mc
156
T(c) = - [h]
(5.37)
3600
A(E)/R + 0,33 - B(1S) - n(a) - V(nc)
24 - t(f)
E = exp -
(5.38)
' T(c) '
theta[i(G)] - theta[e(R)]^(k)
csi(k) =
(5.39)
theta(i) - theta[e(R)]^(k)

tBetaJi=(>L; repre9int temperatura interioar de gard; necesar a fi reali9at de instalaia de 8ncl9ire pe durata de neocupare
a spaiului 8ncl9it1 Pentru ca9ul general se poate considera valoareaD

theta[i(G)] = 12~C
(5.40)

%eterminarea duratelor tBetaJa=V>L 2i tBetaJ(=V>L se face 8n funcie de verificarea urmtoarei inegalitiD

E
theta[e(R)]^(k) + [theta(i) - theta[e(R)]^(k)] - >= theta[i(G)]
(5.41)
E - 1
1 +
alfa
0
(k) - T[i[R(k)]]

Ca9ul 1D Inegalitatea =7161> se verificD

E - 1
t[a(k)] = - T(c) - ln 1 +
(5.42)
' alfa
0
(k) - T[i[R(k)]] '
t[G(k)] = 0

Ca9ul 2D Inegalitatea =7161> nu se verificD

1 - alfa
0
(k) - T[i[R(k)]]
t[a(k)] = - T(c) - ln
(5.43)
' CSI(K) - alfa
0
(k) - T[i[R(k)]] '
t[G(k)] = t(p) - t(f) + T(c) - ln [csi(k)] - t[a(k)]

Coeficienii 5eta=V> determinai pentru fiecare lun V din se9onul de 8ncl9ire vor afecta numrul de grade 9ile aferent fiecrei
luni 8n parte1 #umrul corectat anual de grade 9ile caracteristic cldirii considerate pentru 8ncl9irea cu intermiten a spaiilor
va fi determinat conform pct1 714121
II17161 Metodologie de determinare a consumului anual normal de cldur pentru prepararea apei calde de consum
II1716111 Cldiri de locuit
II171611111 Ipote9e fundamentale ale metodei propuse
A. Cantitatea de cldur facturat este cantitatea de cldur consumat la nivelul cldirii e3perti9ate indiferent de dotarea
acesteia cu aparatur de msur1
$. ,emperatura apei calde livrate la consum se consider cu valoarea util t=ac0> care poate s coincid sau nu cu valoarea
real a temperaturii apei calde1 Ipote9a se susine prin faptul c anali9a nu vi9ea9 consumul de ap; ci e3clusiv 5ilanul
cantitativ de cldur =avCnd ca suport ipote9a A>; iar cantitatea de cldur nu se consider ca fiind o funcie de temperatura de
livrare a apei calde de consum1
%. 0alorile cantitilor de cldur considerate 8n calcule vi9ea9 cel puin 7 ani consecutivi; 8n scopul apropierii de condiiile
climatice caracteristice anului tip utili9at pentru determinarea consumului de cldur pentru 8ncl9irea spaiilor locuite1
&. #umrul de persoane aferent cldirilor de locuit; #P; se determin ca valoare medie; printr-o procedur de normali9are; 8n
funcie de indicele mediu =statistic> de ocupare a suprafeei locui5ile a cldirilor1
II171611121 ,ipuri de cldiri repre9entative
I> -n ca9ul 5locurilor de locuine ale cror instalaii sunt racordate la sistemul de 8ncl9ire districtual =P,/C,>; la care
instalaia de ap cald nu este dotat cu contor de cldur general la nivel de 5loc/scar de 5loc; procedura utili9at este
urmtoareaD
a. $e determin pierderea de ap caracteristic instalaiei interioare de distri5uie a apei calde de consum1 Msurrile se
reali9ea9 pe durata de 7-10 9ile consecutive 2i vi9ea9 valorile cvasiconstante ale consumului de ap din intervalul de noapte
1WW-7WW1
Condiii necesareD
- accesi5ilitate la racordul de ap cald din su5solul teBnicEd>
- livrarea apei calde 8n regim continuu de la P,/C, fr 8ntreruperi de noapteEdd>
- racord unic pentru 5locul/scara de 5loc care face o5iectul e3perti9ei***)
157
44444444444
*) (n cazul n care nu este posibil realizarea msurrii !subsol inundat, condiii de i#ien nerespectate,
oponena locatarilor etc') se consider o pierdere arbitrar de 3* l%pers'zi 5cu referire la N!p)6'
**) (n cazul li/rrii apei conform unui pro#ram limitati/
" /izita n c1te/a apartamente !aprox' 3*+) armturi n stare bun " pierderile reprezint ) l%pers'zi x
5n!ap)%2467 n!ap) " numr zilnic de ore de li/rare a apei calde !medie anual),
" armturi defecte n apartamentele /izitate !subsol umed) pierderea /a fi de 3* l%pers'zi x 5n!ap)%246'
***) (n cazul unei distribuii care excede blocul expertizat pierderile msurate se repartizeaz proporional cu
apartamentele racordate la sistem sau se utilizeaz msurarea diferenial cu dou debitmetre !amonte, a/al)
nre#istratoare'
b. $e determin cantitatea de cldur disipat de la conductele de distri5uie din su5sol =inclusiv conducta de recirculare;
dac este funcional> 2i de la coloanele de distri5uie din cldireD

___
2 - pi \
Q(Psb) = - A(sb) - / n[h(k)] t(ac
0
) - t[sb(k)] , [kWh/an]
(5.44)
1000 ' '
k
___
2 - pi \
Q(Pcol) = - A(col) - / n[h(k)] t(ac
0
) - t[i(k)] - 5 , [kWh/an]
(5.45)
1000 ' '
k

8n careD

t(ac
0
) = 55~C
(5.46)
___
\ L(j)
A[sb(col)] = / , [W/K]
(5.47)
1 delta(izj) 0,33
j - ln 1 + 2 - +
lambda(izj) ' d(cj) ' d(ej)

nJB=V>L - numrul mediu de ore de livrare a apei calde 8n luna MVM JB/lunL
tJs5=V>L - temperatura medie a su5solului teBnic 8n luna MVM a anului tip din cldirea anali9at determinat dup cum urmea9D
O 8n se9onul rece; conform procedurii de calcul pentru determinarea consumului de cldur pentru 8ncl9irea spaiului locuitE
O 8n se9onul cald se consider valorile medii astfelD
,a5el 711

Zona climatic I II III IV

t(sb) [~C] 23 23 20 19
'++++'

tJi=V>L - temperatura din spaiul locuit egal cu valoarea normal tJi=o>L 8n se9onul rece 2i cu valorile din ta5elul 712 pentru
se9onul cald1
,a5el 712

Zona climatic I II III IV

t(i) [~C] 25 25 22 21
'++++'

c. $e determin cantitatea de cldur normali9at corectat

N(P)
[Q(acm)]^(f.c) = [Q(acm)]^(f) - - Q(Psb) + Q(Pcol) , [kWh/an]
(5.48)
[N(P)]^Real ' '
158

8n careD
J<=acm>Lc=f> - cantitatea anual medie de cldur facturat la nivel de 5loc JVKB/anL;
J#=P>Lc'eal - numrul real de persoane aferent cldirii; determinat ca valoare medie pe perioada de facturare considerat
=minim 7 ani>;
#=P> - numrul mediu normali9at de persoane aferent cldirii; determinat funcie de indicele mediu =statistic> de ocupare a
locuinelor; dup cum urmea9D
- se determin suprafaa util a camerelor de locuit =camere de 9i; dormitoare etc1>; $=oc> Jm
2
LE
- $e determin indicele mediu de locuire; i=oc>; din ta5elul C11 din ane3a II141C; 8n funcie de tipul cldirii =individual; 8n2iruit
sau 5loc> 2i de amplasarea acesteia =Fude 2i mediu - ur5an sau rural>E
- #umrul mediu normali9at de persoane aferent cldirii se determin cu relaiaD

N(P) = S(Loc) - i(Loc)
(5.49)

d. $e determin consumul de ap normali9at la temperatura convenional t=ac0>D

3,6 - 10
6
- [Q(acm)]^(f.c)
V = [m
3
/an]
(5.50)
____
ro - c - [t(ac
0
) - t(r)]
_ ____
ro - densitatea apei la temperatura t = 0,50 - [t(ac
0
) + t(r)], [kg/m
3
]
_
c - cldura specific masic a apei la temperatura t [J/kgK]
____
t(r) - temperatura medie a apei reci pe durata anului [~C].

"5servaieD
Conceptul de ecBivalare a de5itului de ap cald la temperatura t=ac> la temperatura t=ac0> se 5a9ea9 pe ecBivalena
entalpiei masiceD

q(ac) - t(ac) - c = q(ac
0
) - t(ac
0
) - c si q(ac
0
) = q(ac) - t(ac)/t(ac
0
)
(5.51)

-n procedura de fa se utili9ea9 ecBivalarea prin necesar de cldurD

____ ____ ____
____
q'(ac) - c - [t(ac)-t(r)] = q'(ac
0
) - c - [t(ac
0
)-t(r)] si q'(ac
0
) = q(ac) - [t(ac)-t(r)]/
[t(ac
0
)-t(r)] (5.52)

'e9ultD

____ ____
q'(ac
0
) = q(ac
0
) - [t(ac)-t(r)]/[t(ac
0
)-t(r)] - t(ac
0
)/t(ac)
(5.53)

e. $e determin pierderea de ap msurat su5 forma cantitii de ap pierdut pe durata unui an1

V(P) = g(P) - n[h(z)] - 365, [m
3
/an]
(5.54)

g=P> - pierderea medie de ap msurat Jm
4
/BL
nJB=9>L - numr mediu de ore de livrare a apei 8ntr-o 9i JB/9iL
). $e determin cantitatea de ap cald normali9at; la nivelul punctelor de consum din apartamente; la temperatura t=ac0>D

V(Loc) = V - V(P), [m
3
/an]
(5.55)

g. $e determin consumul specific normali9at de ap cald ecBivalent din punct de vedere al entalpiei masiceD

q(acL) = 1/0,365 - V(Loc)/N(P), [l/pers.zi]
(5.56)

0. $e determin consumul mediu specific normali9at de cldur pentru ap caldD

[Q(acm)]^(f) N(P)
i(acm) = - , [kWh/m
2
an]
(5.57)
S(nc) [N(P)]^(Real)

159
i. $e determin eficiena energetic a instalaiilor de livrare a apei caldeD

____
V(Loc) - ro - c - [t(ac
0
) - t(r)]
epsilon(acm) = , [-]
(5.58)
3,6 - 10
6
- [Q(acm)]^(f) - N(P)/[N(P)]^(Real)

"5servaiiD
1. -n lipsa contori9rii se admite ca efectiv valoarea J<=acm>Lc=f> JVKB/anL1
2. %in acela2i motiv se admite ca efectiv valoarea 0 determinat pe 5a9e convenionale; asociat 8ns cu valoarea 0=p> care
este real 2i o5iectiv indiferent de valorile de mai sus1
II> -n ca9ul 5locurilor de locuine ale cror instalaii sunt racordate la sistemul de 8ncl9ire districtual =P,/C,>; la care
instalaia de ap cald este dotat cu contor general de cldur; procedura utili9at este urmtoareaD
a. Identic cu pct1 I> a1
b. $e determin temperatura medie a apei calde livrate la consum din ecuaiaD

V
[Q(acm)]^(f) = - ro - c - [t(ac) - t(r)] + Q(Psb) + Q(Pcol), [kWh/an]
(5.59)
3,6 - 10
6

8n careD

____
t(ac) - temperatura medie a apei calde consumate [~C]
____
t(r) - temperatura medie a apei reci (anual) [~C]
V - consumul anual de ap cald, conform citirii debitmetrului contorului de cldur [m
3
/an]
Q(Psb), Q(Pcol) - "pierderi de cldur" ctre subsol si coloanele verticale de distributie,
conform pct. I) b. [kWh/an].

c. $e determin pierderea efectiv de ap caldD

V(P) = g(P) - n[h(zi)] - 365, [m
3
/an]
(5.60)

d. $e determin consumul normali9at de ap cald 8n apartamenteD

V(Loc) = v - N(P)/[N(P)]^(Real) - V(P), [m
3
/an]
(5.61)

e. $e determin indicele specific normali9at de consum de ap cald la ecBivalen entalpicD

_____
q[ac(L)] = 2,74 - V(Loc)/N(P) - t(ac)/t(ac
0
), [l/pers.zi]
(5.62)

8n careD

_____
t(ac) - temperatura medie efectiv a apei calde determinat conform ec. (5.59) pct. II) b.
t(ac
0
) - temperatura conventional a apei calde (aprox. 55~C)

). $e determin indicele mediu specific normali9at de cldurD

[Q(acm)]^(f) N(P)
i(acm) = - , [kWh/m
2
an]
(5.63)
S(nc) [N(P)]^(Real)

g. $e determin eficiena energetic a instalaieiD

_____ ____
V(Loc) - t(ac)/t(ac
0
) - ro - c - [t(ac
0
) - t(r)]
epsilon(acm) = ' [-]
(5.64)
3,6 - 10
6
- [Q(acm)]^(f) - N(P)/[N(P)]^(Real)

"5servaiiD
1. Indicele YJac=>L este compara5il cu cel determinat la ca9ul I> deoarece s-a admis =8n ca9ul I> temperatura de livrare t=ac0>1
2. 0alorile epsilon=acm> =ca9 II 2i ca9 I> sunt compara5ile1
160
III> Ca9ul 5locurilor de locuine dotate cu central termic proprie cu 5oiler
III. 1> Com5usti5ilul utili9at - ga9ele naturale
a. -n ca9ul 5locurilor cu mai multe apartamente Jn=ap> [G 10L se determin pierderile de ap din instalaie conf1 I> a
0
)E pentru
n=ap> Z 10 acestea se estimea91
44444444444

0
) .u adaptare la situaia concret'
b. $e determin consumul mediu 9ilnic de ga9e naturale pentru prepararea Branei; utili9Cnd procedura urmtoareD
O msurrile vi9ea9 strict se9onul de var =8n care nu se asigur 8ncl9irea spaiului locuit>E
O prepararea apei calde se concentrea9 8n orele de noapte =24WW-7WW> pe durata de 10-16 9ile consecutive; 8n restul orelor
ca9anul nu funcionea9 =se 8ntrerupe fie alimentarea electric - la ca9ane moderne; fie alimentarea cu ga9e - la ca9ane vecBi>E
O 8n fiecare 9i se urmre2te consumul de ga9e la contorul central 8ntre orele 6WW-24WW1
O $e sta5ile2te consumul mediu de ga9e pe 9i de se9on cald c=ga9 Bv> Jm
4
/9iL
c. $e determin consumul de ga9e pentru prepararea Branei 8n se9on caldD

C(gaz.h.v) = c(gaz hv) - N(zv), [m
3
/sezon.v]
(5.65)

8n careD
#=9v> - numrul de 9ile din se9onul cald J9ile/anL

N(zv) = 365 - N(zi)
(5.66)

d. $e determin consumul normal de ga9e pentru prepararea Branei 8n se9onul rece*)D

C(gaz.h.i) = alfa - c(gaz.h.v) - N(z.i), [m
3
/sezon.i]
(5.67)

8n careD

alfa aprox. = 1,20
(5.68)

#=91i> - numrul de 9ile din se9onul rece J9ile/anL
44444444444
*) 8pional'
e. $e determin consumul de ga9e normali9at pentru prepararea apei calde 8n se9onul caldD

C(gaz.acm.v) = [[C(gaz.v)]^(f) - C(gaz.h.v)] - N(P)/[N(P)]^(Real), [m
3
/sezon.v]
(5.69)

8n careD
JC=ga91v>Lc=f> - consumul de ga9e facturat 8n se9onul cald =mediu> Jm
4
/se9onL
C=ga91B1v>L - consumul de ga9e pentru prepararea Branei 8n se9onul cald Jm
4
/se9onL conf1 III11> c1
). $e admite pentru apa cald temperatura convenional de livrare t=ac0>1 Consumul de ga9e este proporional cu consumul
de ap 2i cu temperatura apei reci1 'e9ultD

_______
n[h(i)] - [t(ac
0
) - t[r(i)]]
C(gaz.acm.i) = C(gaz.acm.v) -
(5.70)
_______
n[h(v)] - [t(ac
0
) - t[r(v)]]

8n careD
C=ga91acm1i> - consumul de ga9e pentru producerea apei calde de consum 8n se9onul rece Jm
4
/se9onL
nJB=i>L - numrul de ore din se9onul receD

n[h(i)] aprox. = N(z.i),
(5.71)

nJB=v>L - numrul de ore din se9onul caldD

n[h(v)] aprox. = [365 - N(z.i)],
(5.72)
_______
161
t[r(i)] - temperatura medie a apei reci n sezonul de nclzire [~C]
_______
t[r(v)] - temperatura medie a apei reci n sezonul cald [~C]
t(ac
0
) aprox. = -55~C
(5.73)

C=ga91acm1v> - consumul de ga9e mediu normali9at pentru prepararea apei calde 8n se9onul cald Jm
4
/se9onL - conf1 relaiei
=716@> pct1 III11> e1
g. $e determin consumul anual normali9at de ga9e pentru prepararea apei calde Jm
4
/anLD


_______
N(P) N(zi) - [t(ac
0
)-
t[r(i)]]
C(gaz.acm.an) = - [C(gaz.v)]^(f)-c(gaz.h.v) - [365-
N(z.i)]-1+ (5.74)
[N(P)]^(Real) ' '
________
' [365-N(zi)] - [t(ac
0
)-
t[r(i)]] '

0. Consumul de cldur normali9at se determin funcie de tipul 2i vecBimea ca9anuluiD

Q(acm) = eta(cz) - P(ci.gaz) - C(gaz.acm.an) - beta
(5.75)

eta=c9> - randamentul mediu al sistemului de preparare a apei calde de consum
O eta=c9> =vecBi cu funcionare manual 2i fr reglare a e3cesului de aer> G 0;67
O eta=c9> =noi cu funcionare automati9at> G 0;?0
P=ci> - putere calorific inferioar; JH/m
4
LE

beta = 1/[3,6 - 10
6
]
(5.76)

i. $e determin pierderile de cldur din su5sol 2i pe traseul coloanelor de distri5uie J<=Ps5> 2i <=Pcol>L; conform I> 5; 2i
specifice 5oilerului <=P5oiler>; conform cap1 716141
1. $e determin consumul normali9at de ap caldD

3,6 - 10
6
- [Q(acm)]^(c)
V = , [m
3
/an]
(5.77)
____
ro - c - [t(ac
0
) - t(r)]

8n care

[Q(acm)]^(c) = Q(acm) - [Q(Psb) + Q(Pcal) + Q(boiler)]
(5.78)

2. $e determin consumul normali9at de ap cald =la temperatura convenional fac>D

V(Loc) = V - V(P), [m
3
/an]
(5.79)

8n careD
0=P> - pierderea de ap determinat conform III11> a1 Pentru 5locuri cu numr redus de apartamente Jn=ap> Z 10L - se
estimea9 pierderile funcie de starea armturilorD
O $tare 5unD 0=P> apro31 G 2 l/pers19i;
O $tare mediocr =reparaii frecvente; armturi vecBi>D 0=P> apro31 G 7 l/pers19i;
O $tare proast =scurgeri evidente>D 0=P> apro31 G 10 l/pers19i;
l. $e determin indicele de consum normali9at de cldurD

i(acm) = Q(acm)/S(nc), [kWh/m
2
an]
(5.80)

(. $e determin indicele mediu normali9at de consum de ap cald conform relaiei =7176>; pct1 I> g1
n. $e determin eficiena instalaiei de preparare a apei caldeD

____
V(Loc) - ro - c - [t(ac
0
) - t(r)]
162
epsilon(acm) = ' [-]
(5.81)
P[ci(gaz)] - C(gaz.acm.an)

III. 2> Com5usti5ilul utili9at la ca9an - com5usti5il licBid - =5oiler 8n dotare>
a. Idem III11> a - cu adaptare la situaia concret1
b. Calculul se desf2oar conform pct1 III11> g 111 III11> n; cu diferena c 8n relaia =71:6> 8n locul termenului MJC=ga91v>Lc=f> -
c=ga91B1v> O J467 - #=91i>LM se utili9ea9 cantitatea de com5usti5il licBid consumat pentru producerea apei calde de consum 8n
se9onul cald; conform facturilor care atest cantitile de com5usti5il cumprate 8n se9onul cald sau conform determinrilor care
se desf2oar pe o durat de 10-16 9ile consecutive din se9onul cald1 Aceste msurri vi9ea9 cantitatea de com5usti5il
consumat 8n medie 8ntr-o 9i 8n se9onul cald; care se utili9ea9 apoi 8n relaia =71:6>1
I0> Ca9ul cldirilor de locuit individuale/2ir =duple3> dotat cu 8ncl9ire central =5oiler>
I3. 1> Com5usti5il - ga9e naturale
Conform III11> 5 111 III11> n; cu valorile 0=p> determinate conform III11> V - 5locuri cu numr redus de apartamente - fr
efectuarea de msurri de pierderi de ap1
I3. 2> Com5usti5il licBid
Conform III12>; cu o5servaia de la I011>1
0> Ca9ul cldirilor de locuit individuale/2ir =duple3> dotate cu sisteme locale de preparare a apei calde
3. 1> Com5usti5il ga9os
%eterminarea consumului de cldur pentru prepararea apei calde de consum se face conform I011>; dar fr pierderi de
cldur 8n spaiul su5solului 2i a coloanelor de distri5uie a apei1 'andamentul este eta G 0;60 pentru ca9ane vecBi 2i eta G 0;?0
pentru aparate de tip 0aillant1 -n ca9ul preparrii instantanee a apei calde; se e3clud 2i pierderile datorate 5oilerului1
"5servaieD %eterminarea consumului 9ilnic de ga9e pentru prepararea apei calde se face printr-un program fi3at de comun
acord cu ocupanii1
3. 2> Com5usti5il licBid
Conform I012>; fr pierderi de cldur 8n su5sol 2i pe coloane1 $e menin pierderile din 5oiler; 8n ca9ul e3istenei acestuia1
3. 4> Com5usti5il solid =ca9an local 8n 5aie>
$e cuantific consumul de lemne/cr5uni pe durata de var de 10-16 9ile cu identificarea tipului de lemn 2i de cr5une1
'andamentul eta=ca9an> apro31 G 0;701
0I> Ca9ul cldirilor de locuit individuale fr sistem de preparare a apei calde
$e consider un consum de 20 l/pers19i ap de 60WC; preparatD

- pe aragaz: eta = 0,50
- pe sobe cu gaze: eta(sobe) = 0,65*)
- pe sobe cu combustibil solid: eta(sobe) = 0,50*)

44444444444
*) Nu se utilizeaz soba exclusi/ pentru nclzirea apei " se utilizeaz 9i pentru prepararea 3ranei'
II1716121 Cldiri cu alt destinaie decCt cea de locuit
O Procedura este similar cu cea aplicat 8n ca9ul cldirilor de locuit; utili9Cndu-se facturile de cldur sau com5usti5il precum
2i pierderile de ap din instalaie; determinate conform metodei pre9entate - pentru cldiri independenteE
O Pentru spaii din cadrul unor cldiri avCnd destinaii diferite; se utili9ea9 tot sistemul de facturi; inCndu-se seama de
procedurile legale de defalcare a cBeltuielilor =maga9ine; 5irouri etc1>1 Practic fiecare spaiu devine independent din punct de
vedere al facturrii cldurii; apei calde 2i com5usti5ilului =dup ca9>1
II1716141 %eterminarea pierderilor prin mantaua 5oilerului
II171614111 Aoiler amplasat 8n su5solul cldirii
Cantitatea anual de cldur disipat prin mantaua 5oilerului amplasat 8n su5solul unei cldiri e3istente =spaiu rece> se
determin cu relaiaD

___
0,001 - S(Lat) \
Q(P.boiler) = - / n[h(k)] - t(acb) - t[sb(k)] ,
[kWh/an] (5.82)
delta(m) delta(iz) ' '
0,10 + + k
lambda(m) lambda(iz)

8n careD
$=at> - suprafaa lateral a 5oilerului fr i9olaie termic Jm
2
L
163
delta=m> - grosimea peretelui 5oilerului =metal> JmL
delta=i9> - grosimea medie a i9olaiei JmL
lam5da=m> - conductivitate termic a metalului JK/mNL
lam5da=i9> - conductivitatea termic a i9olaiei funcie de starea acesteia JK/mNL
t=ac5> - temperatura medie a apei din 5oiler
t=ac5> apro31 G 0;:0 O t=ac0> Jcu t=ac0> G 77WC 111 60WCL
II171614121 Aoiler amplasat 8n spaiul locuit al cldirii
Cantitatea anual de cldur disipat prin mantaua 5oilerului amplasat 8n spaiul locuit al unei cldiri e3istente se determin
cu o relaie similar cu =71?2>; cu diferena c t=s5V> se 8nlocuie2te cu t=i> conform cap1 71612; pct1 I> 51
AIAI"('A*I&
1. ddd; $tudiu pentru reali9area unui proiect de rea5ilitare energetic a unei cldiri de locuit; Contr1 I#C&,C - &I&& %enmarV
#r1 6661/1@@4; Ian1 1@@61
2. ddd; $tudiu privind utili9area raional 2i eficient a energiei termice la consumatori casnici; instituii 2i industriali; contr1
I#C&'C - Primria Municipiului Aucure2ti nr1 764/1@@@1
3. ddd; &nergS Auditor KorV5ooV; K1$1!1&1P1; 1@@61
4. ddd; ArcBitectQs and &ngineerQs (uide for &nergS Conservation in &3isting Auildings; !$ %"&; 1@?@1
5. #P 06?-2000; #ormativ pentru e3perti9area termic 2i energetic a cldirilor e3istente 2i a instalaiilor de 8ncl9ire 2i
preparare a apei calde de consum aferente acestora1
ANE#A N". II.5.A
Caracteristicile termofi9ice ecBivalente ale materialelor care intr 8n
componena elementelor de construcie opace afectate de puni termice
1. Conductivitatea termic
-n ca9ul elementelor de 8ncBidere de tip omogen conductivitatea termic ecBivalent se determin cu relaiaD

- delta
lambda = (A.1)
___
\ delta
R' - R(si) + R(se) + /
' lambda 'i
' i '

8n careD
delta - este grosimea materialului omogen; 8n mE
delta=i> - este grosimea stratului de protecie/finisaF =tencuial>; 8n mE
'Q - este re9istena termic corectat a elementului de 8ncBidere; 8n m
2
N/KE
'=si> - este re9istena termic superficial la faa adiacent mediului interior; 8n m
2
N/KE
'=s> - este re9istena termic superficial la faa adiacent mediului e3terior; 8n m
2
N/KE
lam5da=i> - este conductivitatea termic a materialului stratului de finisaF; 8n K/=mN>1
-n ca9ul elementelor de construcie neomogene =multistrat> efectul punilor termice se transfer stratului de material
termoi9olant a crui conductivitate termic se determin cu relaiaD

- delta(iz)
lambda(iz) = (A.2)
___
\ delta
R' - R(si) + R(se) + /
' lambda 'i
' i '

8n careD
delta=i9> - este grosimea stratului de material termoi9olant; 8n mE
delta=i> - este grosimea straturilor de material altele decCt stratul termoi9olant; 8n mE
lamda=i> - este conductivitatea termic a straturilor de material altele decCt stratul termoi9olant; 8n K/=mN>1
'estul notaiilor se pstrea9 ca 2i 8n ca9ul 11
2. %ensitatea
&lemente de 8ncBidere omogeneD

___
M \
- / delta(i) - ro(i)
A
164
- i
ro = (A.3)
delta

8n careD
delta=i> - este grosimea stratului de finisaF/protecie; 8n mE
delta - este grosimea stratului de material omogen; 8n mE
A - este aria suprafeei de transfer de cldur; 8n m
2
E
ro=i> - este densitatea stratului de material de finisaF/protecie; 8n Vg/m
4
E
M - este masa total a elementului de 8ncBidere; 8n Vg1
&lemente de 8ncBidere neomogene =multistrat>D

___
M \
- / delta(i) - ro(i)
A
- i
ro(iz) = (A.4)
delta(iz)

8n care notaiile sunt cele anterioare
3. Cldura specific masic
&lemente de 8ncBidere omogeneD

___ ___
\ \
/ M(j) - c(j) - / M(i) - c(i)

' j i '

- A
c = (A.5)
___
M \
- / delta(i) - ro(i)
A
i

8n careD
M=F> - este masa fiecrui strat de material din structura real; 8n VgE
c=F> - este cldura specific masic a fiecrui material din structura real; 8n H/=VgN>E
M=i> - este masa fiecrui strat de material de finisaF/protecie; 8n VgE
c=i> - este cldura specific masic a fiecrui material din straturile de finisaF/protecie; 8n H/=VgN>E
'estul notaiilor sunt ca la pct1 11
&lemente de 8ncBidere neomogeneD

___ ___
\ \
/ M(j) - c(j) - / M(i) - c(i)

' j i '

- A
c(iz) = (A.6)
___
M \
- / delta(i) - ro(i)
A
i

8n careD
M=i> - este masa fiecrui strat de material; mai puin stratul termoi9olant; 8n VgE
c=i> - este cldura specific masic a fiecrui material din straturile paralele mai puin cel din stratul termoi9olant; 8n H/=VgN>E
ro=i> - este densitatea fiecrui material din straturile paralele mai puin cel din stratul termoi9olant; 8n Vg/m
4
1
ANE#A N". II.5.$
165
,ransformarea unei structuri neomogene =multistrat> 8ntr-o
structur ecBivalent omogen1 Metod apro3imativ
$im5olul MMM semnific structura ecBivalent modificat1 'estul indicilor se refer la structura real multistrat1 $tructura
ecBivalent omogen este caracteri9at de o succesiune de straturi ale cror proprieti termofi9ice sunt identice; respectiv
lam5da=M>; ro=M>; c=M>1 $traturile reale sunt caracteri9ate de valorile lam5da=F>; ro=F>; c=F>
O Conductivitatea termic ecBivalent lam5da=M> se determin cu relaiaD

___
\ delta(j)
/
/
j \/ a(j) - ro(M) - c(M)
lambda(M) = (B.1)
___
\ delta(j)
/
lambda(j)
j

8n careD
delta - este grosimea oricrui strat de material din structur; 8n mE
lam5da=F> - este conductivitatea termic a straturilor de material; cu valorile reale pentru materialele straturilor de
finisaF/protecie din componena structurilor omogene; respectiv ale tuturor straturilor din structurile neomogene cu e3cepia
stratului termoi9olant 2i cu valorile ecBivalente =determinate conform Ane3ei A11711> ale straturilor de material omogen din
structurile omogene; respectiv ale stratului termoi9olant din structurile multistrat; 8n K/mONE
a=F> - este difu9ivitatea termic a materialului din fiecare strat MFM determinat cu relaiaD

lambda(j)
a(j) = [m
2
/s] (B.2)
ro(j) - c(j)

8n care ro=F> 2i c=F> sunt densitatea 2i cldura specific masic a straturilor de material din structura real =cu valori ecBivalente
dup ca9 ale stratului de material omogen 2i ale stratului de termoi9olaie>1
0alorile ecBivalente ro=M> 2i c=M> ale structurii omogene ecBivalente se aleg ar5itrar =se recomand s fie ale unui material
real de construcie>1
O (rosimea ecBivalent a fiecrui strat de material omogen corespun9tor fiecrui strat de material real se determin cu
relaiaD

0,50
lambda(M) ro(j) - c(j)
delta[M(j)] = delta(j) - - (B.3)
lambda(j) ro(M) - c(M)
' '

O %ifu9ivitatea termic a materialului din care este confecionat structura omogen ecBivalent se determin cu relaiaD

lambda(M)
a = (B.4)
ro(M) - c(M)

ANE#A N". II.5.%
,emperatura e3terioar de referin modificat a unui element
de 8ncBidere opac adiacent mediului e3terior
,emperatura e3terioar de referin este proprie transferului de cldur 8n regim nestaionar prin elemente de construcie
opace neomogene1 0aloarea sa este determinat de proprietile termofi9ice ale materialelor din structura elementului de
8ncBidere 2i de funcia de variaie a parametrilor climatici su5 forma temperaturii e3terioare ecBivalente1 ,emperatura e3terioar
ecBivalent a unui element de construcie opac; caracteri9at de a9imutul MVM; se determin cu relaiaD

alfa

theta[EP(k)] [t(j)] = theta(e) [t(j)] + - 1-C[u(k)] - I[T(k)] [t(j)] + C[u(k)] I[dif(k)]


[t(j)] (C.1)
alfa(e) ' '
166

'
'

8n careD
tBeta=e> - este temperatura aerului e3teriorE
IJ,=V>L - este intensitatea total a radiaie solare pe un plan orientat MVM; 8n K/m
2
E
IJdif=V>L - este intensitatea difu9 a radiaie solare pe un plan orientat MVM; 8n K/m
2
E
alfa=e> - este coeficientul de transfer de cldur superficial ctre mediul e3terior; 8n K/=m
2
N>E
alfa - este coeficientul de a5sor5ie a radiaiei solareE
Coeficientul de a5sor5ie a radiaiei solare depinde de culoarea 2i starea =neted sau omogen> suprafeei elementului de
construcie opac1
CJu=V>L - este coeficientul de um5rire a planului orientat MVM =se poate utili9a valoarea 9ilnic constant>1
,emperatura e3terioar de referin modificat a unui element de 8ncBidere opac adiacent mediului e3terior se determin cu
relaiaD

theta[ev(k)] [t(j)] = theta(io) - R - q(k) [t(j)]
(C.2)

8n careD
tBeta=io> - este temperatura interioar re9ultant a spaiului ocupat considerat cu valoare ar5itrar constant Jse recomand
valoarea tBeta=io> G 20WC indiferent de se9on - rece; caldL; 8n WCE
t=F> - este momentul =ora>E
Y=V> - este densitatea de flu3 termic la suprafaa interioar a elementului e3terior opac cu a9imut MAM; 8n K/m
2
E
' - este re9istena termic a elementului de construcie opac; 8n m
2
N/K; determinat cu relaiaD

R = R(si) + R(se) + delta(M)/lambda(M)
(C.3)

lam5da=M> - este conductivitatea termic a materialului din structura ecBivalent =conform Ane3a II171A>; 8n K/=mN>E
delta=M> - este grosimea structurii reali9at din material omogen ecBivalent =conform Ane3a II171A>; 8n m1
%ensitatea de flu3 termic la suprafaa interioar a elementului e3terior opac cu a9imut MVM; se determin cu relaiaD

B(1k)
q(k) [t(j)] = q(k) [t(j-1)] exp[A
1
- DELTA [t]] + exp[A
1
- DELTA [t]] - 1 +
- ' '
R - A
1

(C.4)
B(2k)
+ exp[A
1
- DELTA [t]] - [1 + A
1
- DELTA [t]]
- ' '
R - [A
1
]
2

8n careD

-
R = delta(M)/lambda(M)
(C.3
1
)
q(k) [t(j-1)] - este densitatea de flux termic la momentul [t(j) - DELTA [t]], n W/m
2
;
DELTA [t] - este pasul de timp (se recomand 3600 s), n s.

Coeficienii din relaia =C16> se determin cu relaiileD


3 1 + B(ie) 1 + [B(ii)]-
1
- [N(um)]-
1
a(M) ' ' ''
A
1
= - [s-
1
]
(C.5)
[delta(M)]
2
3 + B(ie)
B(ie)
A
2
= - [N(um)]-
1
[-]
(C.6)
4 [3 + B(ie)]

1 + B(ie) 1 + [B(ii)]-
1

' '
N(um) = - 0,50 - [B(ii)]-
1

(C.7)
167
4 [3 + B(ie)]

B(1k) = A
2
theta[E(k)] [t(j)] - theta[E(k)] [t(j-1)] - [DELTA [t]]-
1
- A
3
theta(io) - theta[E(k)]
[t(j-1)] (C.8)
' ' '
'

B(2k) = A
3
theta[E(k)] [t(j)] - theta[E(k)] [t(j-1)] - [DELTA [t]]-
1

(C.9)
' '
a(M) 3 B(ie)
A
3
= - - [N(um)]-
1
[s-
1
]
(C.10)
[delta(M)]
2
3 + B(ie)

8n careD
A=ii> - este numrul adimensional Aiot pentru suprafaa interioar a elementului de construcie e3terior opac; determinat cu
relaiaD

alfa(i) - delta(M)
B(ii) =
(C.11)
lambda(M)

A=ie> - idem pentru suprafaa e3terioar; determinat cu relaiaD

alfa(e) - delta(M)
B(ie) =
(C.12)
lambda(M)

Procedura de determinare a variaiei temperaturii e3terioare de referin modificat a unui element de 8ncBidere opac 8n 9iua
repre9entativ caracteri9at de valorile orale ale temperaturii e3terioare ecBivalente tBetaJ&P=V>L Jt=F>L determinate cu relaia
=C11> esteD
1. 8n funcie de valoarea alfa a coeficientului de a5sor5ie a radiaiei solare caracteristic suprafeei elementului de construcie
opac =vertical/ori9ontal> 2i de valorile orare ale temperaturii e3terioare tBeta=e> Jt=F>L 2i ale intensitii radiaiei solare
totale/glo5ale 2i difu9e se determin variaia orar a temperaturii e3terioare ecBivalente tBetaJ&P=V>L Jt=F>L1 Pentru coeficienii de
um5rire se recomand a se utili9a urmtoarele valori apro3imativeD
C=u> G 0;4 - pentru suprafee verticaleE
C=u> G 0;2 - pentru suprafee ori9ontaleE
2. $e determin valorile numerelor A=ii> 2i A=ie> cu relaiile =C111> 2i =C112>E
3. $e determin valoarea M#=um>M cu relaia =C1:>E
4. $e determin coeficienii A1; A2 2i A4 cu relaiile =C17>; =C16> 2i =C110>E
#",.D
0alorile delta=M>; lam5da=M> 2i a=M> G lam5da=M>/Jro=M> O c=M>L se determin conform Ane3ei II171AE
5. $e determin valorile orare ale coeficienilor A1 2i A2 cu relaiile =C1?> 2i =C1@>E
6. $e determin valoarea re9istenei termice a elementului de construcie '; cu relaia =C141>E
7. $e propune o valoare ar5itrar a densitii de flu3 termic la momentul t=F-1> G 0 Y=V> J0L G JY=0V>Lc=1> 2i se determin
JY=V>Lc=1> Jt=F> G %&,A JtLL relaia =C16>; 8n care %&,A JtL G 4600 s1 $e determin apoi valoarea JY=V>Lc=1> J2 %&,A JtLL 21a1m1d1
pCn la finele 9ilei repre9entative1 'e9ult mulimea valorilor JJY=V>Lc=1> Jt=F>LL 8n care indicele =1> semnific prima iteraie1
8. $e reia calculul cu valoarea JY=V>Lc=1> Jt=F> G 26L apro31 G JY=0V>Lc=2> 2i re9ult mulimea valorilor JJY=V>Lc=2> Jt=F>LL 21a1m1d1
9. Calculul se consider 8ncBeiat la iteraia MpM 8n care se constat c se 8ndepline2te condiiaD


[q(k)]^(p) [t(j)] - [q(k)]^(p-1) [t(j)] <= epsilon (C.13)
' ' ' '

8n careD epsilon ZG 0;011
0alorile orare ale densitii de flu3 termic sunt elementele mulimii JJY=V>Lc=p> Jt=F>LL pentru fiecare element de 8ncBidere opac
caracteri9at de a9imutul MVM1
ANE#A N". II.5.&
Parametrii climatici e3teriori utili9ai 8n scopul verificrii
temperaturii 8n spaiile ocupate/locuite 8n lipsa dotrii acestora cu
instalaii 2i sisteme de condiionare a aerului
168
-n ta5elele %11 111 %16 se pre9int valorile temperaturilor e3terioare 2i ale intensitii radiaiei solare =totale; glo5ale 2i difu9> 8n
9ilele repre9entative din lunile martie; mai 2i iulie1
,a5elul %11

Temperatura exterioar n luna:


Ora
martie mai iulie

1 4.8 16.8 21.8

2 4.2 16.2 21.2

3 3.6 15.6 20.6

4 3.2 15.2 20.2

5 3.0 15.0 20.0

6 3.4 15.4 20.4

7 4.5 16.5 21.5

8 7.2 19.2 24.2

9 9.6 21.6 26.6

10 11.7 23.7 28.7

11 13.1 25.1 30.1

12 14.0 26.0 31.0

13 14.5 26.5 31.5

14 14.8 26.8 31.8

15 15.0 27.0 32.0

16 14.8 26.8 31.8

17 14.2 26.2 31.2

18 13.2 25.2 30.2

19 11.6 23.6 28.6

20 9.5 21.5 26.5

21 8.0 20.0 25.0

22 6.9 18.9 23.9

23 6.1 18.1 23.1

24 5.5 17.5 22.5


'+++'

,a5elul %12

Intensitatea radiatiei solare - luna martie [W/m


2
]
Ora
Total-E Total-SETotal-S Total-SVTotal-V Global Difuz-Vert.Difuz-Oriz.

7 341.5 290.5 50.8 18.5 18.5 78.65 18.5 37

8 481.65 488.45 196.05 32 32 199.15 32 64

9 478.05 596.2 359.9 42 42 339 42 84

10 364.5 617.8 497.95 79.75 50 463.8 50 100

169
11 177.4 559.05 582.85 232.65 55 546.9 55 110

12 56 432.55 611.9 432.55 56 559.95 56 112

13 55 232.65 582.85 559.05 177.4 546.9 55 110

14 50 79.75 497.95 617.8 364.5 463.8 50 100

15 42 42 359.9 596.2 478.05 339 42 84

16 32 32 196.05 488.45 481.65 199.15 32 64

17 18.5 18.5 50.8 290.5 341.5 78.65 18.5 37


'++++++++'

,a5elul %14

Intensitatea radiatiei solare - luna mai [W/m


2
]
Ora
Total-E Total-SETotal-S Total-SVTotal-V Global Difuz-Vert.Difuz-Oriz.

6 352.05 186.3 26.5 18.5 26.5 128.65 26.5 53

7 522.8 354.5 40 18.5 40 284.85 40 80

8 540.25 449.3 86.35 32 51.5 426.85 51.5 103

9 484.8 498.4 196.65 42 61.5 575.2 61.5 123

10 355.3 480.25 336.6 97.75 68 685.95 68 136

11 195.4 407.05 373.9 250.65 73 750.35 73 146

12 73.5 278.35 408.4 450.05 73.5 770.9 73.5 147

13 73 122.3 373.9 577.05 195.4 750.35 73 146

14 68 68 336.6 635.8 355.3 685.95 68 136

15 61.5 61.5 196.65 615.7 484.8 575.2 61.5 123

16 51.5 51.5 86.35 507.95 540.25 426.85 51.5 103

17 40 40 40 312 522.8 284.85 40 80

18 26.5 26.5 26.5 18.5 352.05 128.65 26.5 53


'++++++++'

,a5elul %16

Intensitatea radiatiei solare - luna iulie [W/m


2
]
Ora
Total-E Total-SETotal-S Total-SVTotal-V Global Difuz-Vert.Difuz-Oriz.

6 352.05 186.3 26.5 26.5 26.5 128.65 26.5 53

7 522.8 354.5 40 40 40 284.85 40 80

8 540.25 449.3 86.35 51.5 51.5 426.85 51.5 103

9 484.8 498.4 196.65 61.5 61.5 575.2 61.5 123

10 355.3 480.25 336.6 97.75 68 685.95 68 136

11 195.4 407.05 373.9 250.65 73 750.35 73 146

12 73.5 278.35 408.4 450.05 73.5 770.9 73.5 147

13 73 122.3 373.9 577.05 195.4 750.35 73 146

14 68 68 336.6 635.8 355.3 685.95 68 136

15 61.5 61.5 196.65 615.7 484.8 575.2 61.5 123

16 51.5 51.5 86.35 507.95 540.25 426.85 51.5 103


170

17 40 40 40 312 522.8 284.85 40 80

18 26.5 26.5 26.5 26.5 352.05 128.65 26.5 53


'++++++++'

ANE#A N". II.5.E
%eterminarea aporturilor interioare de cldur
Pentru cldiri de locuit 2i 8n general pentru cldiri cu ocupare continu 2i funcionare continu a instalaiei de 8ncl9ire;
aporturile interne de cldur se determin ca valoare medie 9ilnic1 Pentru cldiri cu ocupare discontinu; respectiv cu
funcionare cu intermiten a instalaiei de 8ncl9ire =dup un program sta5ilit>; aporturile interne de cldur se determin ca
valoare medie pe perioada de ocupare a cldirii1
1. "cupani
*lu3ul termic emis de o persoan adult varia9 8ntre 67 K =perioada somnului> 2i 200 K =activitate fi9ic moderat>1
0aloarea depinde 2i de suprafaa corpului 2i de gradul de 8m5rcare al acesteia1 Pentru o persoan adult tipic =suprafaa
corpului cca1 1;6 m
2
); valorile flu3ului termic emis funcie de activitatea desf2urat de aceasta sunt date 8n ta5elul &111
,a5elul &11

Nr. Flux termic


crt. Activitate considerat emis/persoan
[W]

1 Somn 65

2 Repaus lungit 74

3 Repaus, asezat pe scaun 93

4 Activitate sedentar (munc de birou, audierea cursurilor sau 112


conferintelor etc.)

5 Activitate normal desfsurat stnd n picioare (munca personalului din 140


servicii, obligat s nu se aseze: vnztori, receptioneri etc.)

Activitate desfsurat stnd n picioare si care implic concentrare


6 intelectual (munca desfsurat de conferentiari, doctori n operatie 158
etc.)

Activitate desfsurat stnd n picioare si care implic efort fizic:


7.1. - treab la buctrie 186
7.2. - curtenie n locuinte, camere de hotel 167
7 7.3. - serviciu n restaurante 233
7.4. - splat manual rufe usoare (lenjerie) 233
7.5. - splat rufe grele (cearsafuri, draperii etc.) 279
7.6. - transport greutti (30 ... 50 kg) 372

8 Activitti sportive si munc foarte grea 279 ... 420


'++'

Pentru cldiri de locuit; inCnd seama de a5sena din locuin pe o durat medie 9ilnic de 10 B; re9ult valoarea tipicD

65 - N(P) [W]

8n care #=P> este numrul mediu normali9at de persoane aferent cldirii e3perti9ate; determinat conform pct1 A11:12161
Pentru cldiri de 5irouri; numrul de persoane are valoarea medie pe perioada de ocupare a cldirii1
2. !tili9area apei calde
+inCnd seama de sistemul de preparare a apei calde 2i de activitatea casnic ce implic utili9area acesteia; pentru cldiri de
locuit se recomand relaiaD

20 + 15 - N(P) [W]

cu #=P> determinat conform pct1 A11:1216
3. Prepararea Branei
171
+inCnd seama c prepararea Branei se efectuea9 prioritar prin utili9area com5usti5ilului ga9os; valoarea recomandat este
de 100 K pentru un apartament =o 5uctrie>1
4. Activiti casnice care implic utili9area energiei electrice

Radio si TV 35 W Fier de clcat 20 W
Frigider 40 W Aspirator 20 W
Congelator 90 W Aparate diverse 20 W
Masin de splat 20 W
Aparatur de birou divers (functionare continu):
Computer + monitor 210 W Aparat fotocopiere 1500 W
Masin de scris electric 45 W Masin de scris electronic 90 W

Pentru calcule rapide; pentru cldiri de locuit; poate fi utili9at relaiaD

270 + 40 - N(P) [W]

cu #=P> determinat conform pct1 61
5. Iluminat
,a5elul &12

Tipul apartamentului Aporturi

Fr copii
Apartament de mici dimensiuni (< 50 m
2
) 15
Apartament mediu (50-100 m
2
) 30
Apartament de mari dimensiuni (> 100 m
2
) 45

Cu copii
Se adaug 15
'+'

Pentru un apartament mediu =familie cu copil> poate fi utili9at valoarea medieD 67 K
6. %eterminarea numrului mediu normali9at de persoane pentru cldiri de locuit
#umrul mediu normali9at de persoane aferent cldirii se determin inCnd seama de indicele mediu =statistic> de ocupare a
cldirii =conform ta5elului C11; ane3a II141C>; cu referire la suprafaa total a camerelor de locuit1 Procedura practic de
determinare a #=P> este urmtoareaD
- se determin suprafaa util a camerelor de locuit =camere de 9i; dormitoare etc1; A=oc> Jm
2
LE
- $e determin indicele mediu de locuire; i=oc>; din ta5elul C11 ane3a II1C14; 8n funcie de tipul cldirii =individual; 8n2iruit
sau 5loc> 2i de amplasarea acesteia =Fude 2i mediu - ur5an sau rural>E
- #umrul mediu normali9at de persoane aferent cldirii se determin cu relaiaD

N(P) = A(Loc) - i(Loc) [W]

172