-

> > > > > > >

58.MODELUL BISMARCK Caracteristicile generale ale modelului Bismarck: Asistenta medicala este finantata prin intermediul contributiilor obligatorii varsate de catre patroni sau de catre angajati. Fondurile sunt administrate de catre agentii non-profit neguvernamentale instituite prin lege. Agentiile (sau fondurile de boala) negociaza/contacteaza cu spitalul si cu alti furnizori de prestatii medicale bugetul pentru serviciile care se vor furniza. - Majoritatea medicilor sunt platiti pe prestatie. Acest sistem functioneaza efectiv in Germania, Austria, Franta, Belgia, Luxemburg, Elvetia etc. GERMANIA Modelul este considerat unul dintre cele mai dezvoltate si reusite Acest sistem a fost introdus de Bismark in 1883. S-a dezvoltat prin mai multe acte legislative, care au creat un sistem larg de garantii sociale. Asiguratorii si functiile lor: - sistemul pluralistic; - statul are functiuni legislative si de control; - in calitate de executori functioneaza casele de spital si asociatiile medicilor; cuprinderea totala a populatiei cu asigurari este de 90%, in sistemul privat constituie 8%, 2% - categoriile social vulnerabile - din bugetul statului; cheltuielile pentru ocrotirea sanatatii - 11 % din PIB. AMO realizeaza case de spital. Fondurile de asigurare in cazul imbolnavirii - FAI. Circa 1 006 de organizatii necomerciale, non-profit, autonome, neguvernamentale (dei conduse de guvern), a caror structura este definita in mod legislativ. FAI sunt dirijate de adunarea reprezentanilor patronatului i a angajailor n proporii egale. Adunarea reprezentanilor alege consiliul de administrare i un preedinte. Genuri de FAI (case de spitale): 1) spitale locale - dup principiul teritorial asigur toate persoanele, preponderent membrii familiilor; 2) casele-erzat - asigura persoanele dupa apartenenta profesionala; sunt in subordonare federala; 3)specializate (pentru marinari, mineri, potai). Alegerea casei de spital oficial este libera. Pentru antreprenori nu are importan n care cas de spital sunt nregistrai lucrtorii. Functiile caselor de spital: > Stabilirea taxelor de asigurare. > Determinarea pachetului de beneficii obligatorii. > Definirea modului de achitare cu instituiile medicale. Consiliul reprezentantilor stabileste taxa de asigurare 9-15%" din fondul de salarizare. Angajatii personal se inregistreaza la FA si patronul transfera contributii in casa respectiva. In mod real alegerea libera FAI este numai pentru persoane, care muncesc (circa 50% din totalul persoanelor asigurate). Structura persoanelor asigurate de FAI: 35-40% - in case teritoriale; 20% - specializate; 35-40% - casele-erzat. in viitor va fi aprobat volumul de baza al serviciilor medicale in AMO, care va fi acordat gratis fiecrei persoane asigurate. Serviciile medicale excluse din pachetul de baza vor fi achitate din sursele proprii sau prin incheierea contractelor de asigurare medicala voluntara. Exceptii: persoane cu maladii cronice grave. Se propune marirea cotei de participaremi achitarea unor servicii costisitoare (spitalizare, servicii stomatologice)si in compensare pentru medicamente. Asigurarea cu medicamente conform prescriptiei medicului contractate cu casa de spital e gratuita,in farmacie e achitata doar plata suplimentara in functie de pretul medicamentului Asigurarea medicala obligatorie este o parte componenta a asigurarii sociale de stat si garanteaza tuturor cetatenilor Republicii Moldova posibilitati egale de protectie medicala in volumul si conditiile care corespund programelor asigurarii medicale obligatorii. Asigurarea medicala obligatorie i asistenta medicala cetatenilor se realizeaz in forma de contracte incheiate, pe de o parte, intre antreprenori sau organele auto-administrarii locale si companiile (agentiile) de asigurare, i, pe de alta parte,intre companiile de asigurare i institutiile medicale sau medicii particulari. Scopul principal al asigurarii sociale a sanatatii cetatenilor republicii este atragerea alocarilor financiare suplimentare pentru sanatate i garantarea unui volum mai mare si de o calitate mai inalta al serviciilor medicale. Sursele de finantare a sistemului de sanatate sunt: a)mijloacele financiare bugetare (republicane i locale); b)mijloacele financiare extrabugetare (cotizatiile intreprinderilor pentru asigurarea obligatorie a sanatatii angajatilor, cotizatiile cetatenilor care se ocupa cu

lucrul individual, mijloacele personale ale cetatenilor, veniturile din hirtiile de valoare, creditele bancare etc). 59.Sistemul de sanatate Beveredge Caracteristici generale: 1.sunt finantate prin intermediul taxelor centrale 2.infrastructura este proprietatea statului 3.ofera acces liber si universal 4.serviciile medicale sunt prestate de catre angajati de stat 5.politicile operative sunt determinate si controlate de stat 6.medicii sunt angajati cu salariu sau platiti din cota de cap de locuitori 7.majoritatea spitalelor activeaza pe baza unui buget global sau a unei limite de cheltuieli. Acest sistem activeaza in:Marea Britanie,Irlanda,Italia,Grecia,Spania,Portugalia etc. 61.Modelul asigurarilor obligatorii de asist.med.din RM In conformitate cu legislatia in vigoare, asigurarea medicala a cetatenilor Republicii Moldova este o forma de protectie sociala a sanatatii. Ea se efectueaza in mod obligatoriu, acoperind intreaga populatie, indiferent de virsta, sex, apartenenta sociala. Asigurarea medicala obligatorie este o parte componenta a asigurrii sociale de stat i garanteaza tuturor cetatenilor Republicii Moldova posibilitati egale de protectie medicala in volumul i conditiile care corespund programelor asigurarii medicale obligatorii. Sistem Bismark: - Asistenta medicala este finantata prin intermediul contributiilor obligatorii varsate de catre patroni sau de catre angajati. - Fondurile sunt administrate de catre agentii non-profit neguvernamentale instituite prin lege. - Agentiile (sau fondurile de boala) negociaza/contacteaza cu spitalul si cu alti furnizori de prestatii medicale bugetul pentru serviciile care se vor furniza. - Majoritatea medicilor sunt platiti pe prestatie. Asigurarea medicala obligatorie este o parte componenta a asigurarii sociale de stat si garanteaza tuturor cetatenilor Republicii Moldova posibilitati egale de protectie medicala in volumul si conditiile care corespund programelor asigurarii medicale obligatorii. Asigurarea medicala obligatorie i asistenta medicala cetatenilor se realizeaz in forma de contracte incheiate, pe de o parte, intre antreprenori sau organele auto-administrarii locale si companiile (agentiile) de asigurare, i, pe de alta parte,intre companiile de asigurare i institutiile medicale sau medicii particulari.Guvernul Republicii Moldova s-a angajat sa introduca Asigurarile Obligatorii de Asistenta Medicala incepind cu 1 ianuarie 2004. Initiativa se bazeaza pe Legea cu privire la Asigurarea obligatorie de asistenta medicala nr.l585-XIII din 27 februarie 1998 (MO nr.38-39 din 30.04.1998), modificata prin Legile RM nr. 173-XV din 10.04.2003, nr.430-XV din 31.10.2003, nr. 549-XV din 25.12.2003, nr.577-XV din 26.12.2003. Pregatirea sistemului de sanatate pentru implementarea asigurarilor obligatorii i elaborarea cadrului normativ pentru aplicarea in practica a Legii cu privire la asigurarea obligatorie de asistenta medicala a inceput n anul 2001, cind Guvernul Republicii Moldova a emis Hotarirea nr. 961 din 10.09.01, prin care a constituit Consiliul de Coordonare a Implementrii Asigurarilor Obligatorii de AsistentaMedicala in componenta caruia au intrat reprezentanti ai Guvernului Republicii Moldova, Ministerelor interesate, Confederatiei Nationale a Patronatului i Confederatiilor Sindicatelor din Republica Moldova. n conformitate cu planul de mersuri elaborat de Consiliul de Coordonare specialistii Ministerului Sanatatii n strinsa colaborare cu partenerii sociali i expertii Organizatiilor internationale de specialitate (OMS, TACIS, Banca Mondial) pe parcursul anului 2002 i prima jumatate a anului 2003 au elaborat i au definitivat actele normative i legislative necesare pentru desfsurarea cu succes al asigurarilor obligatorii de asistenta medicala. In total au fost pregtite i aprobate 4 Legi organice i 18 Hotiriri de Guvern, prin care au fost aprobate i reglementate urmtoarele aspecte: marimea, modul i termenele de achitare a primelor de asigurare, conditiile de asigurare a cetatenilor straini, aprobarea Statutului i crearea Agentiilor Teritoriale ale Companiei Nationale de Asigurari n Medicina, constituirea Consiliului National de Administrare a Companiei Nationale de Asigurare n Medicina, Regulamentul despre administrarea fondurilor asigurarilor obligatorii, Contractul-tip de asigurare obligatorie, Polita de asigurare, modelele de registre pentru evaluarea volumului de servicii medicale, Contractul-tip de acordare a asistentei medicale n cadrul asigurarilor, Programul Unic al asigurrilor obligatorii de asistenta medicala, Regulamentul cu privire la Statutul juridic, modul de activitate economico-financiar i gestionare a surselor financiare a institutiilor medico-sanitare publice n cadrul asigurarilor obligatorii, tarifele la serviciile medico-sanitare etc. Acte legislative i normative de baza al sistemului asigurarilor obligatorii de asistenta medicala sunt urmtoarele: Programul unic cuprinde lista maladiilor i starilor ce necesita asistenta medicala finantata din mijloacele asigurarii obligatorii de asistenta medicala. Obiect al asigurarii obligatorii de asistenta medicala este riscul asigurat, legat de cheltuielile pentru acordarea volumului necesar de asistenta medicala i farmaceutica, prevazuta n Programul unic. Asigurarea are caracter universal i este obligatorie pentru intreaga populatie a tarii. 62.Economia sistemului de sanatate.definitie si obiect de studiu Economia-stiinta ce se ocupa cu studiul producerii si alocarii bunurilor si serviciilor in conditiile unro resurse limitate.se bazeaza pe 2 legitati:dorintele si nevoile oamenilor sunt limitate,iar resursele disponibile sunt limitate.Astfel economia studiaza modul in care resursele sunt utilizate pt satisfacerea cerintelor.

Obiectiv principal:de a forma o gindire si o conduita practica economica la personalul medical,de a asigura trecerea de la metode administrative la metode economice de conducere in intreg sistemul medical.Utilitatea economiei:in reducerea morbiditatii si ameliorarea sanatatii fortei de munca si implicit la cresterea populatiei,productivitatii muncii sociale si venitului national,la introducerea unui nou program sanitar pentru reducerea frecventei morbiditatii populatiei Economia sanitar studiaza modul, in care sunt produse i furnizate ingrijirile de sanatate, n conditiile unor resurse limitate. Un sistem economic reprezinta un mod de distributie a resurselor astfel incit sa fie satisfacute nevoile, deci sa raspunda celor trei intrebari fundamentale: ce producem, cum producem i pentru cine producem. Exista doua sisteme distincte, care incearca sa atinga aceste deziderate: sistemul economiei centralizate - in care statul evalueaza nevoile consumatorilor i decide ce bunuri sa fie produse i cum anume, precum i distributia acestor bunuri; -- sistemul economiei de piata libera - in care statul permite indivizilor sa decida ce bunuri sa fie produse, n concordanta cu distributia initiala a resurselor (statul poate avea insa rolul de a redistribui resursele initiale intre indivizi pentru a atinge obiective de echitate). In practica, majoritatea statelor au sisteme economice, care opereaza intre aceste doua extreme. Deoarece esecul economiei centralizate este cunoscut, s vedem cum ar trebui s funcioneze un sistem de piata libera. Pe parcursul ultimelor decenii conducerea serviciilor de sanatate este cu insistenta preocupata de citeva aspecte ale asigurarii sanatatii populatiei, i anume: -cresterea continua in mase a solicitarilor i cheltuielilor pentru sanatate; - costurile exagerate ale tehnologiilor medicale supraspecializate de diagnostic i tratament prevazute pentru un numar restrins de bolnavi i volumul mare de ingrijiri elementare ale sanatatii strict necesare tuturor; - obstacolele financiare ce apar n asigurarea sau n obtinerea de ingrijiri medicale adecvate, i mai ales a celor de stricta necesitate; - consecintele economice conditionate de starea de sanatate alterata, boala i insuficienta de cunoas tere a avantajelor oferite de ngrijirile medicale pentru consumator i colectivitate; - modul n care sanatatea populaiei i serviciile medicale pot avea o mai mare contribuie la dezvoltarea economica i la progresul general al colectivitilor etc. Obiectivul imediat al economiei sanitare este de a forma o gndire i o conduit practic economic la personalul medical, de a obinui ntregul personal al unitilor medicale cu raionamentul economic, cu necesitatea ca n realizarea oricror activiti, acte i aciuni medicale s se ia n considerare i latura economicului mbinnd-o cu criteriile sociale i umanitare. Economia sanitar se adreseaz n primul rnd personalului medical, i prin aceasta, tuturor cadrelor din unitile sanitare ce realizeaz transformarea resurselor, precum i beneficiarilor de acte de sntate - populaiei; prin intermediul conducerilor serviciilor medicale, ea i propune - totodat - s documenteze conducerile teritoriale n asigurarea repartiiei de resurse necesare pentru sntatea populaiei i de avantajele unei snti mai bune. Obiectivul final al economiei sanitare - ca metod de conducere - este de a asigura trecerea de la metode administrative la metode economice de conducere n ntreg sistemul medical, ca fiecare unitate sanitar s intre n circuitul economic naional i teritorial, cu toate rezervele i posibilitile de care dispune. 63.Finantarea sistemului de sanatate in conditiile asigurarilor obligatorii de asist med.sursele de finantare Finantare:colectarea fondurilor pentru plata serviciilor de sanatate,de alocare a acestor fonduri l nivel regional.Colectarea fondurilor:resursele financiare pot fi colectate prin:plata directa a serviciilor de catre pacienti,din contributii voluntare la asigurari private de sanatate,din contributii obligatorii la asigurari sociale de sanatate.prin impozite directe(impozit pe venit)sau indirecte(TVA) Sursele de finantare:mijloace financiare bugetare si extrabugetare(cotizatii.venituri,donatii etc). Mijloacele financiare destinate asigurarii obligatorii sunt transferate companiilor de asigurare care prin metode contractuale exercita operatiuni financiare cu institutiile medicale si medicii particulari in schimbul serviciilormedicale prestate.Mijloacele financiare st folosite in scopul:finantarea programelor medicale complexe,pregatirea si perfectionarea cadrelor medicale,realizarea masurilor profilactice,finantarea cercetarilor stiintifice,asigurarea medicala a persoanelor neangajate,etc. Programul unic cuprinde lista maladiilor i starilor ce necesita asistenta medi cala finantata din mijloacele asigurarii obligatorii de asistenta medicala. Obiect al asigurarii obligatorii de asistenta medicala este riscul asigurat, legat de cheltuielile pentru acordarea volumului necesar de asistenta medicala si farmaceutica, prevazuta in Programul unic. Asigurarea are caracter universal i este obligatorie pentru intreaga populatie a tarii. Articolul 16. Fondurile asigurrii obligatorii de asistenta medicala. (1)in scopul realizarii asigurarii obligatorii de asistenta medicala, Compania Nationala de Asigurari in Medicina constituie, din contul mijloacelor obtinute din primele de asigurare, urmatoarele fonduri de asigurare:

a) fondul pentru achitarea serviciilor medicale; b) fondul de rezerv al asigurrii obligatorii de asisten medical; c) fondul masurilor de profilaxie. d) Compania Nationala de Asigurari in Medicina are dreptul sa investeasca mijloacele banesti temporar disponibile ale fondurilor mentionate in hirtii de valoare de stat si depozite bancare. Venitul obtinut din atare investitii va fi utilizat pentru completarea acestor fonduri. (2) Mijloacele financiare ale fondurilor asigurrii obligatorii de asistenta medicala nu intra n componenta bugetelor i altor fonduri i nu sunt supuse sechestrarii i impozitarii. (3) Modul de constituire i administrare a fondurilor asigurarii obligatorii de asistenta medicala se stabilete printr-un regulament aprobat de Guvern. Articolul 17. Primele de asigurare obligatorie de asistenta medicala. (1) Prima de asigurare obligatorie de asistenta medicala reprezinta o suma fixa sau o contributie procentuala la salariu si la alte forme de retribuire a muncii, la onorarii, pe care asiguratul este obligat sa o plateasca asiguratorului pentru preluarea riscului persoanei asigurate, conform prevederilor legislatiei si contractului de asigurare. [Alin. (1) introd. prin Legea Nr. 549-XV din 25.12.2003] Primele de asigurare obligatorie de asistenta medicala se stabilesc ca contributii financiare in marimi suficiente pentru indeplinirea Programului unic i desfasurarea activitatii asiguratorului. (2) Marimea primei de asigurare n forma de suma fixa se stabileste anual prin lege, in functie de suma prevazuta de legea bugetului pe anul respectiv, pentru o persoana din categoria care este asigurata din buget. (4)Marimea primei de asigurare in forma de contributie procentuala la salariu i la alte forme de retribuire a muncii, la onorarii se stabilete anual prin lege i reprezint raportul mrimii primei de asigurare n form de suma fixa la salariul mediu anual pe economie prognozat pentru anul urmtor, exprimat n procente. (5)Achitarea primelor pentru asigurarea obligatorie de asisten medical a populaiei angaj ate se face din contul contributiilor angajatorului i angajatului. (6)Participarea angajatului la achitarea primei se determina diferentiat, in functie de marimea salariului lui, i incepe din momentul incheierii contractului de munca. 7.Actiunea contractului de asigurare se suspenda daca, dupa expirarea a doua luni de la data de achitare stabilita, primele de asigurare nu au ajuns pe contul asigurtorului. Sanctiunea in cauza nu se extinde asupra starilor de urgenta, care pun in pericol viata persoanei asigurate. Articolul 18. Acoperirea cheltuielilor de tratament. (1) Toate cheltuielile legate de acordarea de catre persoanele asigurate a asistentei medicale in volumul prevazut de Programul unic asiguratorul le achita trimestrial, conform facturilor prezentate de prestatorul de servicii medicale. (2)Asiguratorul este in drept sa achite in avans cheltuielile pentru prestarea serviciilor medicale, conform conditiilor stabilite in contract. Factura se perfecteaza de prestatorul de servicii medicale n baza calculrii cheltuielilor, conform registrului persoanelor asigurate, care au beneficiat de asistena medical n perioada respectiv. (3) Colectarea facturilor de la prestatorii de servicii medicale i analiza acestora o face asi guratorul prin intermediul agentiilor sale teritoriale (ramurale). (5)Modelele de facturi i de registre, modul de perfectare i termenul prezentrii lor se elaboreaza de Compania Nationala de Asigurari n Medicina i se aproba de Ministerul Sanatatii. (1) Impozitarea Companiei Nationale de Asigurari in Medicina se efectueaza n conformitate cu legislatia. (2) Primele de asigurare obligatorie de asistenta medicala se achita de catre patron, cu deducerea sumei lor din venitul impozabil. (3) Primele de asigurare obligatorie de asisten medical, achitate de ctre persoanele angajate din propriile mijloace, se deduc din venitul acestor persoane pn la impozitare. Veniturile provenite din activitatea prestatorilor de servicii medicale legat de realizarea Programului unic nu sunt impozabile. 64.Principiile de asigurare obligatorii de asist.med.Particularitatile de contractare a serviciilor medicale Asigurarea medicala a populatiei prevede respectarea neconditionata a principiilor generale promovate de Organizatia Mondiala a Sanatatii si care caracterizeaza sistemele de sanatate publica din majoritatea tarilor occidentale dezvoltate: 1. orice cetatean al tarii trebuie sa fie asigurat in mod obligatoriu; 2. piata singura nu poate asigura o protectie sanitara satisfacatoare pentru toti; 3.statul trebuie sa-i asume o parte din cheltuieli pentru sanatate i sa intervina i n mod direct sau indirect pentru controlul costurilor serviciilor medicale; 4.cetatenii contribuie la finantarea cheltuielilor pentru sanatate n functie de posibilitat ile lor financiare, dar trebuie sa aiba acces la ingrijirile medicale in functie de nevoile lor.

65.Subiectii asigurarilor obligatorii de asistenta medicala Subiectii ai asigurarii obligatorii de asistenta medicala sunt: a) asiguratul; b) persoana asigurat; c) asiguratorul; d) institutia medicala . Calitatea de asigurat pentru cetatenii angajati, inclusiv angajatii sferei bugetare, o are intreprinderea, institutia, organizatia cu orice forma de proprietate. Calitatea de asigurat pentru persoanele neangajate o are Guvernul, care achita primele de asigurare, pentru copiii de varsta prescolara, elevii invatamintului primar, gimnazial si liceal, someri, pensionari, elevii sistemului invatamintului secundar profesional, studentii institutiilor de invatamint superior, invalizi, gravidele i alte categorii socialmente vulnerabile. Persoane asigurate pot fi atat cetatenii Republicii Moldova, cit si cetatenii straini sau apatrizii aflati in Republica Moldova, care au aceleasi drepturi i obligatiuni. Persoanele neasigurate beneficiaza de minimul asigurarii medicale gratuite, garantat de Stat, din Fondul de rezerva al asigurarii obligatorii de asistenta medicala, format din mijloacele financiare ale fondurilor asigurarii obligatorii de asistenta medicala: asistenta medicala la etapa prespitaliceasca, in caz de urgente medico-chirurgicale majore ce pun in pericol viata persoanei; asistenta medicala primara acordata de catre medicul de familie, care cuprinde: examenul clinic (subiectiv i obiectiv), cu recomandarea investigatiilor i tratamentului (Legea ocrotirii sanatatii nr. 411-XIII din 28.03.1995 MO nr. 34 din 22.06.1995, modificat prin Legea pentru modificarea, completarea i abrogarea unor acte legislative nr. 577-XV din 26.12.2003, cap. IV, art. 20, alin 2,3; Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asisten medical nr. 1585 -XIII din 27 februarie 1998, cap. II, art. 5, alin. 4). 66.Modul sanatos de viata si educatia pentru sanatate Educatia pentru sanatate (EPS) este o ramura a sanatatii publice care studiaza nivelul de cultura sanitara(cunostinte, deprinderi, atitudini, comportamente) al diferitor grupuri de populatie, precum si mijloacele i procedurile educationale necesare formarii si dezvoltarii unui comportament sanogen, igienic. Privita astfel, educatia pentru sanatate reprezinta o importanta metoda de actiune in asigurarea sanatatii populatiei i a medicinei omului sanatos, constituind totodata o parte integra a ansamblului actiunilor educationale adresate populatiei. Educatia pentru sanatate are urmatoarele scopuri: - ridicarea nivelului de cunostinte medicale al populatiei in principal in domeniul sanogenezei, protectiei mediului i preventiei bolilor; - formarea i dezvoltarea unor deprinderi corecte care sa promoveze sanatatea; - crearea unei pozitii active fata de sanatatea individuala si fata de problemele sanatatii publice, in sensul atragerii i capacitatii maselor la participarea activa in realizarea consolidarii sanatatii. Pina in anii 1994-1995 n Republica Moldova s-a folosit termenul iluminare (educatie) sanitara, notiune utilizata pentru transmiterea unor informatii legate in special de deprinderi igienice. incepind cu anii 19961997, se incearca trecerea la un concept mai cuprinzator i anume, educatia pentru sanatate in Constitutia Organizatiei Mondiale a Sanatatii (elaborata in anul 1948) se mentioneaza sa O opinie publica bine informata i o cooperare activa a maselor sunt de o importanta capitala pentru imbunatatirea sanatatii populatiei". Cresterea interesului unor largi paturi de populatie pentru cunoasterea mijloacelor de aparare i pastrare a sanatatii este o realitate incurajatoare, constituind in acelasi timp o premisa pentru elaborarea unor programe de actiuni cultural-sanitare adresate tuturor categoriilor de populatie. Obiectul de baza al educatiei pentru sanatate consta in formarea i dezvoltarea in rindul populatiei, incepind de la virstele cele mai fragede, a unei conceptii i a unui comportament igienic, sanogen, in scopul apararii sanatatii, dezvoltarii armonioase i fortificarii organismului, a adaptarii lui la conditiile mediului ambiant, natural i social, precum i n scopul participarii active a populatiei la opera de asigurare a sanatatii publice.in acest sens este necesara formarea unei opinii de masa, fundamentata stiintific, fara de igiena individuala si colectiva, fata de alimentatie, imbracaminte, munca si odihna, fata de utilizarea rationala a timpului liber i a factorilor naturali de calire a organismului, fata de evitarea factorilor de risc, precum i fata de modul de solicitare a asistentei medicale i a diferitelor mijloace de investigatie i tratament. A modifica un comportament nociv pentru sanatate sau, mai bine zis, a invata comportamente care-i sunt favorabile - acesta este obiectul educai i pentru sntate. Dreptul la educatie reprezinta un drept fundamental al omului. Filozoful Kant spunea ca educatia este cea mai grea dilema data spre rezolvare omului". 67.Maladiile cardiovasculare Maladiile cardiovasculare cuprind un mare numar de boli prezente in toate teritoriile de pe Glob, iar morbiditatea inalta in rindul populatiei are, in general, tendinta de crestere (unele din ele cu caracter lent

epidemic). Principala cauza a deceselor o constituie bolile aparatului circulator. In tarile dezvoltate economic, bolile cardiovasculare (BCV) detin jumatate, uneori i mai mult, din totalul deceselor i constituie - in tabloul general al mortalitatii - cea mai frecventa cauza de deces. Numarul victimelor acestor maladii este mai mare decit cel provocat de tumorile maligne, accidente i bolile infectioase luate la un loc.Implicatiile bolilor cardiovasculare intereseaza colectivitatea, familia i individul prin multiplele sale aspecte sociale, economice, demografice i familiale. Prin numarul mare al pierderilor de vieti omenesti, mai ales al celor premature, BCV influenteaza cel mai mult reducerea duratei medii a vietii. Anii de viata pierduti din cauza lor in diverse tari variaza intre 4 i 11, mai frecvent afectind brbatii. imbolnavirile grave in virsta scolara determina intreruperea sau prelungirea duratei de instruire generala i profesionala, la maturi ele cauzeaza absenteism i n productie, iar cea 1/3 din cazuri se agraveaza cu incapacitate permanenta de munca. BCV reprezinta 10-20% din numarul consultatiilor in institutiile medico-sanitare publice de medicina primara si internarile in spitale. In Suedia, cheltuielile pentru asistenta medicala acordata bolnavilor cu patologii cardiovasculare constituie 2,5% din venitul national, iar invaliditatea i decesele lor reduc venitul national cu inca 1,5%.Patologia cardiovasculara afecteaza persoane de ambele sexe n toate virstele, dar in mod diferit: anomaliile congenitale sunt mai frecvente in primii 5 ani de viata, boala reumatismala - ce afecteaza preponderent cordul - are frecventa mai mare ntre 5 i 30 de ani, iar dupa 30 de ani - tabloul acestei clase de boli este dominat de hipertensiunea arteriala (HTA), cardiopatia ischemica (CI) i ateroscleroza, a caror frecventa creste odata cu virsta, avind n acelasi timp tendinta de intinerire.Rezultatele anchetarilor medicale i calculele bazate pe estimari indica o prevalenta de 200 de bolnavi cu maladii cardiovasculare la 1 000 de locuitori pe Glob, nivelul acesteia variind ntre 25% n SUA i 50% n alte tari. Deci, rezulta ca 15% din populatia teritoriilor dezvoltate economic sufera de patologie cardiovasculara, n Republica Moldova, n structura morbiditatii generale a populatiei adulte, bolile cardiovasculare ocupa locul II (12,3-15,2%), iar la persoanele mai n virsta de 60 de ani - locul I (28,5-37,6%). Cote majore ale incidentei i prevalentei inregistreaza respectiv: boala hipertensiva - 25,2 i 24,8; cardiopatia ischemica - 23,0 i 14,3; afectiunile cerebrovasculare - 20,5 i 8,6; angor pectoral - 4,6 i 5,5; infarctul miocardic - 4,1 i 0,5%. In dinamica se constata o crestere a incidentei prin boala hipertonica, prin diverse forme de maladie ischemica, n special infarct miocardic, stenocardie i maladii cerebrovasculare, precum i prin diferite imbinari ale acestora. Despre importanta medico-sociala a bolilor cardiovasculare denota si cota de 30,8% a asistentei medicale solicitate de catre pacientii in cauza din totalul chemarilor anuale

Concluzie: rspndirea bolilor cardiovasculare este favorizat de urmtorii factori de risc: suprasolicitarea nervoas i psihic la anumite genuri de activitate; hipodinamia; supraalimentaia i alimentaia neraional; obezitatea; hipercoleste-rolemia; hipertensiunea arterial; deprinderile duntoare sntii; creterea urbanizrii; consumul sporit de sare deurmatorii bucatarie; factorii ereditari Tabelul supr alimentatia asolicitarea 77Concluzie: nerationala; nervoasa raspindirea obezitatea; i psihica bolilor hipercoleste-rolemia; la anumite cardiovasculare genuri de activit hipertensiunea este favorizata ate; hipodinamia; arteriala; de supraalimentatia deprinderile factori de daunatoare risc: i