Sunteți pe pagina 1din 18

REFERAT

EXPLOZIVI. DEMOLAREA CONSTRUCTIILOR CIVILE SI INDUSTRIALE

STUDENT: Ciubuc Ionut-Remus PROFESOR INDRUMATOR: S. l. Dr. Ing. Savaniu Mihail ANUL I MASTER

Bucuresti 2014

CUPRINS

1. Generalitati privind materialele explozibile 1.1 Istoria explozivilor...............................................................................................pag. 2 1.2 Puterea explozivilor.............................................................................................pag. 2 - 3 1.3 Tipuri de explozivi...............................................................................................pag. 3 - 5 1.4 Mijloace de amorsare a ncrcturilor explozibile...............................................pag. 5 - 7 2. Demolarea constructiilor civile si industriale prin intermediul explozivilor 2.1 Generalitati...........................................................................................................pag. 8 - 11 2.2 Metode de demolare a structurilor prin explozie controlata.................................pag. 11 2.3 Avantajele si dezavantajele metodei de demolare cu ajutorul explozivilor.........pag. 11-12 2.4 Exemple de constructii demolate prin explozii controlate in Romania...............pag. 12-14 2.5 Firme specializate din Romania care folosesc aceasta metoda de demolare.......pag. 14 3. Siguranta si protectia muncii. Protectia mediului natural............................................pag. 15-16 4. Bibliografie..................................................................................................................pag. 17

1. Generalitati privind materialele explozibile

1.1 Istoria explozivilor


Un material exploziv (explozibil), sau o substan exploziv este o substan (sau amestecuri de substane) aflat n stare metastabil, capabil s sufere sub aciunea cldurii sau a unui factor mecanic, o transformare exploziv n urma creia reacioneaz rapid, se descompune brusc i violent cu dezvoltare puternic de cldur, lumin i gaze, provocnd o cretere mare a presiunii n mediul su ambiant. Istoria explozivilor ncepe undeva n anul 200 .c. cnd n China este descoperit accidental pulberea neagr, ce avea s constituie pentru aproximativ 2000 de ani cel mai important material exploziv de uz civil i militar. Prima atestare documentar privind existena unei fabrici de pulbere neagr dateaz din anul 1040 n localitatea chinez Pein King. ntre anii 1100 i 1200 ncepe n China fabricarea artificiilor. n secolul al XIII-lea, clugrul englez Roger Bacon realizeaz amestecuri pe baz de azotat de potasiu. Germanul Berthold Schwartz ncepe fabricarea pulberii negre i studiaz proprietile acesteia. Folosirea pulberii negre a continuat pn la mijlocul secolului XIX, cnd chimiti germani i suedezi sintetizeaz deja primii explozivi, acidul picric i fulminatul de mercur. n anul 1846, profesorul italian Ascanio Sobrero sintetizeaz pentru prima dat nitroglicerina (trinitratul de glicerin). La mijlocul secolului XIX, inventatorul suedez Immanuel Nobel reia cercetrile privind sinteza nitroglicerinei, ncepe s o produc i comercializeze, deschiznd n 1863, mpreun cu fiul su Alfred Nobel, prima fabric de nitroglicerin. n anul 1864, Alfred Nobel inventeaz primul detonator pirotehnic. n anul 1867 ncep s se produc primii explozivi brizani. La nceputul Primului Rzboi Mondial, trinitrotoluenul (TNT) devine explozivul standard i rmne practic pn n zilele noastre cel mai important exploziv brizant de uz militar.

1.2 Puterea explozivilor


Materialele explozibile se clasific din punct de vedere al efectului pe care-l pot avea asupra mediului n: A. Explozivi de mare putere Explozivii de mare putere sunt explozivi pe baz de nitroglicerin sau nitroglicol (cu coninut de peste 6%), pentrit, hexogen, octogen i amestecuri ale acestora, explozivi plastici, elastici i fitile detonante. Ei sunt ntrebuinai numai n stare pur sau n amestec cu alte substane pentru fabricarea mijloacelor de amorsare (capse de aprindere i capse detonante), precum i pentru declanarea unei forme de descompunere a explozivilor ca detonaie, explozie, deflagraie, ardere. Explozibilii de mare putere sunt folosii de obicei n minerit, demolri i activiti militare. Suflul detonrii atinge viteze ntre 1.000 i 9.000 m/s. n aceast categorie mai sunt inclui fulminaii de mercur, de argint, de cadmiu i de cupru, azida de plumb, precum i nitrurile de mercur i argint.

B. Explozivi de medie putere Din categoria explozivilor de medie putere fac parte trotilul (trinitrotoluenul TNT), tetrilul i ceilali explozivi nitroaromatici, precum i cei pe baz de azotat de amoniu (Amatol i Torpex) cu mai puin de 6% nitroglicerin sau nitroglicol, explozivi pe baz de clorai i perclorai, gelurile explozive, amestecurile explozive simple de tip AMAL, emulsiile explozive i dinamita RA. Aceti explozivi se caracterizeaz printr-o sensibilitate mic la impulsuri mecanice, termice sau acustice, dar printr-o mare sensibilitate la activarea undei detonante. Aceti explozivi realizeaz puntea de legtur ntre explozivii de amorsare primar i ncrcturile de explozivi cu sensibilitate mai mic. De aceea, aceti explozivi se mai numesc i explozivi intermediari. Datorit proprietilor termoexplozive, acetia sunt ntrebuinai la fabricarea capselor detonante, a fitilelor detonante sau a detonatorilor. C. Explozivi de mic putere Explozivii de mic putere mai sunt denumii i explozivi neomogeni. Din aceast categorie fac parte amestecurile explozive simple de tip nitramon (AM-1) i nitromonit, pulberile negre cu fum i similare, amestecurile explozive cu peste 30% materii inhibitoare (clorur de sodiu, clorur de amoniu etc.), explozivii antigrizutoi, capsele detonante de orice tip, releele ntrzietoare i sistemele de iniiere neelectric. Explozivii neomogeni au sensibilitate mic fa de aciunile exterioare. D. Explozivi slabi Explozivii slabi sunt pulberile coloidale fr fum, pe baz de nitroceluloz, de nitroglicerin i amestecuri de nitroglicerin cu nitroglicoli, amestecurile incendiare, fitilele de amorsare Bickford i pulberile eterogene. Explozivii slabi sunt explozivi a cror form de transformare exploziv este deflagraia declanat prin intermediul unui impuls de natur termic (flacr, scnteie). Principala caracteristic a acestor explozivi o constituie viteza mic a procesului de transformare exploziv. Din acest motiv, aceti explozivi sunt ntrebuinai la executarea lucrrilor de dislocare a rocilor n buci mari. Pulberile eterogene sunt ntrebuinate la fabricarea mijloacelor de amorsare ca fitilul Bickford, capsele de aprindere i capsele detonante.

1.3 Tipuri de explozivi


n funcie de utilizarea pe care o au, explozivii pot fi de mai multe tipuri i anume: A. Explozivi militari Explozivii militari sunt utilizai n special n aplicaii militare, ns i gsesc aplicare pe scar tot mai larg i ca explozivi industriali. Explozivii militari pot fi: trinitrotoluenul, hexogenul i octogenul. Trinitrotoluenul este denumit TNT, iar n stare pur este sub form de pulbere cristalin, are culoare galben i gust amrui. Acesta se obine prin cristalizare din toluen sau alcool. n amestec cu ali explozivi de amorsare secundar, este folosit la fabricarea fitilului detonant i a ncrcturilor de iniiere detonatorilor. TNT-ul este insolubil n ap rece.
3

Hexogenul (RDX) i octogenul sunt substane explozive de amorsare secundar cu cristale ortorombice de culoare alb, fr miros i fr gust i sunt insolubile n ap. Ele sunt substane explozibile foarte sensibile la aciuni mecanice. Hexogenul este fabricat din acid azotic, hexametilente-tramin i azotat de amoniu sau prin alte reacii chimice mpreun cu azotat de amoniu. El se folosete la fabricarea capselor detonante, ncrcturilor de iniiere TH400, detonatorilor, ncrcturilor de iniiere secundar i fitilurilor detonante. B. Explozivi industriali Explozivii industriali sunt utilizai pe scar mai larg n industrie. Cei mai importani sunt nitroglicerina, dinamita, azotatul de amoniu, astralita, pentrilul, nitraii de celuloz i gelurile explozibile. Nitroglicerina sau nitratul de glicerin este un exploziv care, n stare pur, se afl sub forma unui lichid uleios transparent, incolor, cu miros caracteristic, fiind un exploziv de amorsare primar. Produsul tehnic are o culoare galben pn la galben -brun, se solidific la 80C i se topete la 110C. Nitratul de glicerin este foarte sensibil la aciuni mecanice (ocuri, frecri, lovituri, micri brute). Nitratul de glicerin nu este ntrebuinat singur ca exploziv, intrnd n compoziiile de fabricare a multor explozivi mpreun cu azotatul de amoniu, nitraii de celuloz, TNT-ul etc. Dinamita se prezint sub form de past omogen de culoare galben-rocat. Azotatul de amoniu se prezint sub forma unor cristale rombice, cu gust amrui i este foarte solubil n ap. Nu este toxic i este puin sensibil la aciuni mecanice exterioare. Azotatul de amoniu nu se amorseaz cu capse detonante ci cu un impuls mai puternic produs de ncrcturi secundare, detonatori i ncrcturi de iniiere (100...300 g TNT). Este ntrebuinat n amestec cu ali explozivi de amorsare secundar cum ar fi: nitrat de glicerin, nitroglicol, dinitrotoluen, TNT, pentrit, hexogen etc. Astfel, n amestec cu TNT poart numele de Amatol, iar n amestec cu aluminiu, TNT i ali explozivi se numete Torpex. Astralita este un exploziv de amorsare primar i se prezint sub form de pulbere de culoare cenuie. Astralita i pstreaz capacitile explozive la temperaturi cuprinse ntre -100C i +250C. Astralita se fabric prin amestecarea unor explozivi ca: azotat de amoniu, TNT, nitrat de celuloz i nitrat de glicerin. Astralita se livreaz sub form de cartue, formate din amestecul pulvurent, ambalat n hrtie parafinat i avnd un diametru de 30 mm i o greutate de 100 g. Pentritul sau PENT este o substan exploziv cristalin de culoare alb, insolubil n ap. Pentritul este unul dintre explozivii de amorsare primar cu cea mai mare sensibilitate la aciuni mecanice (frecare, lovire, strivire) i foarte sensibil la detonaie. Se ntrebuineaz la fabricarea capselor detonante, inclusiv cele cu micro-ntrzietoare (milisecund), a detonatorilor, a fitilurilor i a cordoanelor detonante. n amestec cu ali explozivi de amorsare secundar se ntrebuineaz la confecionarea ncrcturilor de iniiere TP-400. Nitraii de celuloz sau nitroceluloza, sunt explozivi de amorsare primar i sunt obinui prin nitrarea celulozei, avnd o structur fibroas de culoare alb sau slab glbuie. Brizana nitrailor de celuloz este asemntoare TNT-ului, crescnd proporional cu coninutul n azot. Nitraii de celuloz n stare uscat sunt foarte sensibili la aciuni mecanice (ocuri, frecri, percuii), precum i la aprindere prin scnteie i amorsare cu ajutorul capselor detonante. Nitraii de celuloz sunt ntrebuinai ca elemente principale la fabricarea diferiilor explozivi industriali cum ar fi: geluri, dinamit RA, explozivi plastici, pulberi omogene etc.
4

Gelurile explozibile se prezint sub forma de lamuri, mluri sau geluri explozibile, constituite dintr-o soluie de azotat de amoniu, azotat de sodiu i azotat de potasiu, la care se poate aduga praf de aluminiu i TNT. Gelurile explozibile se caracterizeaz prin sensibilitate redus fa de ocuri, frecri i impulsuri termice, prin siguran a sistemului de amorsare i prin rezisten mare la ap. Pentru declanarea procesului de descompunere, este necesar un impuls puternic ca cel produs de un alt exploziv. n acest scop, sunt folosite ncrcturi intermediare de iniiere (detonatori) tip TP-400 sau TH-400. C. Explozivi plastici Dup gradul de siguran, explozivii plastici se mpart n:

explozivi plastici obinuii care au ca elemente constitutive amestec de explozivi lichizi, nitrat de celuloz, azotat de amoniu, dinitrotoluen, TNT; explozivi plastici antigrizutoi care au ca elemente constitutive amestec de explozivi lichizi, nitrat de celuloz, azotat de amoniu, clorur de sodiu; pulberi omogene.

Pulberile omogene sunt compoziii omogene a cror baz o formeaz nitraii de celuloz mpreun cu ali explozivi lichizi (nitrat de glicerin, nitroglicol, nitrodiglicol) precum i alte substane i pot fi aduse n stare plastic. n funcie de destinaia pe care o au, elementele pulberilor omogene se prezint sub diferite forme geometrice a cror suprafa lateral poate fi mai mic sau mai mare. Fiind plastice, n timpul procesului de fabricaie, pulberilor omogene li se pot da forme variate. Pulberile omogene pot fi clasificate dup cum urmeaz:

pulberi cu suprafa de ardere constant, care prezint diferite forme geometrice cum ar fi: lamele, benzi, granule sferice, cilindrice sau prismatice, blocuri cu unul sau mai multe canale; pulberi progresive, care au suprafaa de ardere mai mare dect suprafaa iniial, avnd forme de blocuri cilindrice prevzute cu un canal central n form de stea; pulberi regresive, care n timpul arderii i micoreaz suprafaa, procesul de descompunere avnd loc din exterior spre interior sau din interior spre exterior.

Pulberile omogene au o bun rezisten mecanic, sunt elastice i flexibile cu un grad mai mare sau mai mic de transparen. Elementele lor, care au forme diferite, prezint de asemenea i culori diferite: galben deschis, galben nchis, verde cenuiu, brun, albastru nchis, negru.

1.4 Mijloace de amorsare a ncrcturilor explozibile


Substanele explozibile folosite n domeniul lucrrilor industriale, cu excepia pulberilor, au o sensibilitate mic fa de impulsurile iniiale simple. Ele nu fac explozie sub influena unei flcri sau a unei incandescene a unei rezistene electrice. Pentru declanarea proceselor chimice de descompunere a acestor substane, trebuie s se foloseasc mijloace special concepute i realizate.

n funcie de principiul de funcionare, mijloacele de amorsare a ncrcturilor explozibile pot fi:mijloace pirotehnice, completul NONEL, mijloace electrice, releele pirotehnice NONEL. A. Mijloace pirotehnice de amorsare Mijloacele pirotehnice de amorsare sunt acele dispozitive care funcioneaz sub influena unor impulsuri iniiale simple cum ar fi flacr, frecare, percuie sau und detonant. Aceste dispozitive pot fi fitilul de amorsare Bickford, fitilul detonant i capsele detonante pirotehnice. Fitilul de amorsare se mai numete i Bickford dup numele ofierului naval care l-a inventat. Fitilul de amorsare Bickford este ntrebuinat pentru aprinderea pulberii negre i amorsarea capselor detonante pirotehnice. Fitilul de amorsare se fabric n patru tipuri. El este format dintr-un miez continuu de pulbere neagr special prin centrul cruia trece un fir de bumbac i dintr-un nveli din fire textile dispuse n spiral. Pentru etaneitate, unul sau mai multe dintre straturile nveliului sunt impregnate cu bitum sau se acoper cu un strat de cauciuc. Fitilul detonant are rolul de a declana explozia simultan, sau la intervale de zeci de milisecunde, a mai multor ncrcturi explozibile situate la distane diferite. Fitilul detonant prezint avantajul amorsrii sigure a unui numr nelimitat de ncrcturi i asigur explozia instantanee a ntregului dispozitiv. Este format dintr-un miez de exploziv de amorsare primar sau secundar, prin centrul cruia trece un fir director din bumbac. Miezul fitilului detonant este acoperit cu o mpletitur tripl din bumbac sau in, nfurat n sens invers. Fitilul detonant are diametrul de 5,5...6 mm i o vitez de detonaie de 5000...7000 m/s. Capsele detonante pirotehnice sunt ntrebuinate pentru amorsarea ncrcturilor de explozivi. Capsele detonante sunt dispozitive alctuite dintr-un tub cilindric metalic n interiorul cruia se afl o ncrctur din substane explozibile foarte sensibile la aciunea unor impulsuri iniiale simple. Tuburile metalice sunt fabricate din cupru, aluminiu, alam sau, mai rar, din tabl de oel. ncrctura explozibil a capselor detonante este format dintr-un exploziv de iniiere secundar (tetril, trotil) i/sau dintr-un exploziv de iniiere primar (fulminat de mercur, azid de plumb, sau pentrit). Dup numrul substanelor explozibile ce formeaz ncrctura exploziv, capsele detonante pot fi:

capse simple, care conin ca ncrctur un exploziv de iniiere alctuit dintr-o singur substan sau dintr-un amestec de substane explozibile; capse combinate, care conin mai muli explozivi de iniiere dispui n straturi distincte.

Din punct de vedere al utilizrii, capsele detonante pot fi:


capse detonante pirotehnice capse detonante electrice.

Amorsarea lor se face cu ajutorul fitilului de amorsare Bickford sau a fitilului detonant. Capsele detonante pirotehnice pot fi: cu ncrctur normal, tip CM i cu ncrctur mrit, tip CA.

B. Mijloace electrice de amorsare Mijloacele electrice de amorsare sunt acele dispozitive care funcioneaz sub influena aciunii curentului electric (scnteie, incandescena unui filament). Aceste dispozitive sunt: aprinztorul electric, capsele electrice tip CEM, CEA, CEP, CEF, capsele milisecund i explozorul. Procedeul de iniiere pe cale electric prezint unele avantaje fa de procedeul pirotehnic i anume: prezint garania total c explozia se va produce la momentul dorit, declanarea exploziei se realizeaz instantaneu dintr-un singur loc, permite declanarea de la o distan care s asigure protecie complet a operatorului. Procedeul electric utilizeaz o surs de curent electric, capse electrice, explozoare, conductoare i aparate electrice de msur i control. Acesta este un procedeu mai costisitor dect procedeul pirotehnic. Aprinztorul electric este dispozitivul cu care se transform energia electric n energie termic provocnd aprinderea unor substane uor inflamabile. Acesta se mai numete i dispozitiv de aprindere electric instantanee. Capsele detonante electrice constituie o combinaie ntre aprinztorul electric i capsa detonant pirotehnic tip CM sau tip CA. Capsele detonante electrice pot fi:

tip CEM, cu ncrctur normal tip CEA, cu ncrctur mrit tip CEP, cu ntrzietor nglobat n tubul metalic tip CEF, cu ntrzietor din fitil de amorsare Bickford tip milisecund.

Explozorul este un aparat dinamo-electric care produce curent electric, prin nvrtirea unui dinam montat ntr-o cutie din metal uor (alam, aluminiu). Rotorul dinamului este pus n micare fie cu cheie, fie printr-un arc, iar legarea conductorului electric la explozor se face prin dou borne. Explozoarele sunt prevzute cu un contact care permite s treac curentul electric numai la intensitatea de curent necesar aprinderii capselor detonante electrice. Datirit numeroaselor riscuri prezente la mnuirea i utilizarea ncrcturilor explozibile (sarcini electrice datorate acumulrilor de electricitate static, undelor electromagnetice generate de staii de radio-emisie, radio-locaie etc., curenilor vagabonzi generai de reelele electrice de joas i nalt tensiune i electricitii atmosferice, aciunile exterioare de natur mecanic sau termic), a fost necesar introducerea unui sistem de amorsare fr explozivii de amorsare primar. Firma suedez Dyno Nobel a fost prima care a realizat sisteme de detonaie fr explozivi de amorsare primar, prin conceperea unui sistem de amorsare neelectric numit completul NONEL (NON-ELECTRIC), destinat declanrii detonaiei ncrcturilor explozibile. Completul NONEL este alctuit din:

tubul detonant NONEL capsele detonante milisecund tip NONEL distribuitoarele detonante NONEL dispozitivul NONEL pentru declanarea detonaiei.
7

2. Demolarea constructiilor civile si industriale prin intermediul explozivilor

2.1 Generalitati
Remodelarea urbana este un proces permanent in viata unui oras. Marturie a avantajelor ce rezulta din acest proces sta arhitectura moderna a multor metropole ale lumii. Acestea au cunoscut atat o eficientizare, cat si o dezvoltare moderna prin eliminarea structurilor inutile sau invechite. In Romania si mai ales in orasele romaniei exista un potential in acest domeniu ce a inceput sa fie utilizat. Pana in curand demolarile masive s-au facut in zonele industriale, in afara oraselor mari. In ultimii 2, 3 ani accentul se pune tot mai mult pe demolarea cladirilor industriale din interiorul oraselor, in scopul refolosirii terenurilor, pentru noi constructii, fig. 1.

Fig. 1 Cladirile care si-au depasit varsta de utilitate sunt atat cladiri destinate activitatilor economice cat si cladiri pentru locuinte, fig. 2. Unul din unghiurile din care pot fi privite aceste constructii este cel al pericolului social.

Fig. 2 Daca cele destinate activitatilor economice nu reprezinta un pericol foarte mare deoarece in viitorul apropiat vor disparea, pentru cele din a doua categorie cele de locuit demolarea nu este inca o optiune si ele reprezinta un pericol pentru societatea civila. Metoda de demolare cu ajutorul explozivilor este aplicata pentru mai multe tipuri de constructii, cum ar fii: 1. Poduri Fig. 3:

Fig. 3
9

2. Cosuri de fum industriale Fig. 4

Fig. 4 3. Silozuri industriale Fig. 5

Fig. 5 4. Stadioane Fig. 6

Fig. 6
10

Dezvoltarea economica, materialele si tipurile constructive ale constructiilor au impus dea lungul timpului si metoda de demolare. In momentul actual exista in principal patru tipuri de demolari: 1. Demolarea prin explozii controlate unde constructia este demolata fara interventia utilajelor; 2. Demolarea mecanica unde se folosesc doar utilaje pentru demolare; 3. Demolarea mixta la care se foloseste in proportie foarte mica, punctual, explozivul, restul facandu-se mecanic; 4. Demolarea manuala unde se pot folosi utilaje mari si nici explozivi, iar demolarea se face cu mijloace de mica mecanizare. Metoda demolarii prin explozii controlate este foarte des folosita deoarece este metoda preferata pentru siguranta si eficienta demolarii structurilor mari. Ideea de baza a acestei metode este destul de simpla: daca se distruge structura de rezistenta/ de sprijin a unei cladiri intr-un anumit punct, sectiunea/partea cladirii va cadea in interior sub acest punct.

2.2 Metode de demolare a structurilor prin explozie controlata


Pe plan mondial sunt consacrate doua metode de demolare a cladirilor prin explozie controlata: metoda blocurilor mari si metoda blocurilor mici. 1. Metoda blocurilor mari este folosita cu predilectie in S.U.A. si presupune distrugerea capacitatii portante a cladirii, fara a face o impartire in trepte a acesteia; 2. Metoda blocurilor mici, folosita indeosebi in Franta (unde coeficientul care ia in considerare natura solului este mai mare comparativ cu S.U.A) presupune, spre deosebire de celelalte metode, folosirea unor trepte de intarziere.

2.3 Avantajele si dezavantajele metodei de demolare cu ajutorul explozivilor


Metoda demolarii cladirilor prin explozie controlata este des folosita, datorita avantajelor evidente pe care le prezinta. In tara noastra, folosirea ei a inceput sa ia amploare doar in ultimii ani, datorita legislatiei care a devenit mai libera, permitand unor firme civile sa abordeze si acest domeniu. Dintre avantajele majore ale demolarii cladirilor cu ajutorul explozivilor putem enumera: 1. Consumul redus de timp; 2. Consumul redus de forta de munca; 3. Cheltuieli reduse (aproximativ 5% din costul alto metode); 4. Valorificarea mai buna a materialelor rezultate din demolare;
11

5. Grad ridicat de securitate. Exista insa si dezavantaje. Unele dintre acestea pot fi rezolvate cum ar fi: 1. Protejarea seismica a cladirilor invecinate; 2. Continuitatea traficului imediat dupa impuscare; 3. Mentinerea in functiune a procesului de productie pe timpul demolarii. Altele, cum ar fi afectarea factorilor de mediu si a biodiversitatii, daune aduse ecosistemelor sunt de cele mai multe ori ireversibile.

2.4 Exemple de constructii demolate prin explozii controlate in Romania

1. Fabrica de paine Titan Bucuresti, noiembrie 2006 Fig. 7 Pana la sfarsitul anului 2006 intreaga suprafata de 70000 mp trebuia sa fie curatata. In locul fabricii se vor construi 14 blocuri de locuinte. S-au folosit 70 kg de explozibil.

Fig. 7 2. Demolarea pavilionului administrativ de la Dacia Mioveni, februarie 2009 Fig. 8 In locul lui a fost construita o parcare cu 600 de locuri care poarta numele de Poarta 3. Explozibilul a fost amplasat la subsol si la etajul 5. Prelate speciale au acoperit cladirea pentru ca bucatile de moloz sa nu cada peste oameni. Au fost doua explozii, iar blocul a sfarsit intr-un sant sapat din vreme.
12

Fig. 8 3. Silozul de faina al fabricii de paine Pan Group- Craiova, august 2013 - Fig. 9 Cladirea a fost demolata prin explozii secventiale si s-au folosit aproximativ 30 kg de explozibil amplasate in gaurile realizate la baza primelor doua randuri de stalpi din trei ai cladirii.

Fig. 9
13

4. Cosul de fum de la CET Slatina Slatina, aprilie 2011 Fig. 10

Fig. 10

2.5 Firme specializate din Romania care folosesc aceasta metoda de demolare

- S.C. DEMEXPLO EXPERT S.R.L. - Bucuresti - http://demexplo.ro/ - S.C. Explozia Serv S.R.L. Bucuresti - http://www.explozia.ro - S.C. BS Group Demolation S.R.L. Otopeni Ilfov- http://www.bs-group.ro - S.C. Ideal Laurentiu Construct S.R.L. Bragadiru Ilfov - S.C. Apolodor Comimpex S.R.L. Bucuresti- http://www.apolodor.ro - S.C. JB ECO-IND S.R.L Bucuresti - http://www.demolari-ecologizari.ro - S.C. TAB CONSTRUCT CONFORT S.R.L. Bucurestihttp://www.demolaricontrolate.ro - S.C. DINAMIC COMPANY S.R.L. Bucuresti - http://www.dinamic-company.ro - S.C. SWISSTRADE S.R.L. Hunedoara - http://www.swisstrade.ro/ - S.C. KEDDO S.R.L. Baia Mare - http://kruk.ro - S.C. COMSTAR 12 S.R.L. Bucuresti - www.excavatii-demolari.ro

14

3. Siguranta si protectia muncii. Protectia mediului natural

Principalele activitati de protectia muncii sunt: 1. Identificarea pericolelor si evaluarea riscurilor pentru fiecare componenta a sistemului de munca; 2. Elaborarea si actualizarea planului de prevenire a accidentelor si protectia muncii; 3. Elaborarea de instructiuni proprii pentru completarea si aplicarea reglementarilor de sanatate, securitate si protectia muncii, tinand seama de particularitatile activitatilor si ale unitatii precum si ale locurilor de munca; 4. Intocmirea unui necesar de documentatii cu caracter tehnic de informare si instruire a lucratorilor in domeniul sanatatii, securitatii si protectia muncii; 5. Elaborarea programului de instruire testare la nivelul intreprinderii si / sau unitatii. Evaluarea riscurilor si documentatia pentru sanatatea, securitatea si protectia muncii este obligatoriu sa fie realizate si sa se afle in posesia angajatorului (conform Art. 12 Legea 319/2006). Materialele de protectie, care se folosesc pentru sporirea gradului de securitate fata de actiunea bucatilor si schijelor, sunt de doua tipuri: material greu utilizat pentru evitarea proiectarii fragmentelor mari de roca, de tipul ecranelor de cauciuc, ecrane cu inel din fier sau retea de lanturi grele; material usor utilizat pentru evitarea proiectarii fragmentelor cu masa mica si viteza mare sau care provin din zonele sistemului de aprindere care pot fi: ecrane din pasla industriala, impletitura din sarma, ecrane din panza.

Protectia mediului natural: Daunele aduse ecosistemelor sunt de cele mai multe ori ireversibile. Din acest punct de vedere se ridica mai multe probleme: 1. Una din probleme este legata de efectul toxic al gazelor degajate pe timpul exploziei. Gazele degajate, prin contactul cu precipitatiile din atmosfera, produc modificari asupra compozitiei apei si a solului, crescand capacitatea toxica a acestora. 2. O alta problema este procesul de descompunere. Acesta este o reactie chimica in urma careia explozivii, ca substante constituie din molecule cu structura complexa, trec in mai multe substante cu structura mai simpla. Descompunerea substantelor explozive in elemente mai simple este influentata de o serie de parametrii, cum ar fi: - natura si intensitatea impulsului initial;
15

- caldura degajata si temperatura produsilor; - durata reactiei si respectiv viteza de descompunere; - spatiul in care au loc descompunerea precum si presiunea produsilor rezultati; - cantitatea de substanta supusa procesului de descompunere. Tinand seama de durata si respectiv viteza reactiei chimice, substantele explozive pot fi transformate in principiu, dupa una din urmatoarele forme de descompunere: detonatie, explozie, deflagratie, ardere (combustie) si descompunere termica. Experimental s-a demonstrat ca procesul de descompunere a substantelor explozive, odata inceput, poate trece de la o forma la alta. Aceasta este una din principalele proprietati ale explozivilor sau compozitiilor pirotehnice, care a stat si sta la baza tehnicilor utilizate in pirotehnie. 3. Aportul poluarii atmosferei la modificarea fizico-chimica a apei are loc prin depunerea umeda si uscata: - Prin depuneri umede (precipitatii), poluantii prezenti in atmosfera sunt depusi la suprafata apei. Consecinta este cresterea pH-ului, a conductibilitatii, incarcarea cu sulfati, nitrati, cloruri, metale grele. Efectul se resimte mai ales in apele de suprafata, afectand totodata si flora si fauna. Pulberile contribuie la cresterea opacitatii apei si incarcarea acesteia cu substante toxice. - Prin depunerea escata sau umeda a substantelor toxice pe sol au loc urmatoarele modificare: a. cresterea aciditatii solului; b. procesele de regenerare ale solului si compozitia acestuia sunt modificate. 4. In cazul vegetatiei, efectele sunt vizibile si invizibile: - Efectele vizibile se manifesta prin necroze, cloroze, reducea cresterii plantelor si a rezistentei la atacul bolii. - Dintre efectele invizibile amintim: reducerea/inhibarea fotosintezei, degradarea clorofilei, schimbari in metabolismul proteinelor, in activitatea enzimatica si in bilantul lipidelor si al apei. Marimea daunelor suferite de plante este in functie de concentratia poluantului, timpul de expunere, varsta plantei, lumina si umezeala. Legislatia in vigoare defineste notiunea de deseuri in constructii si demolari ca fiind deseuri rezultate in urma reabilitarii infrastructurii existente, in urma demolarii si construirii de cladiri noi, respectiv in urma reconstruirii si extinderii retelei de transporturi. Pentru scaderea poluarii mediului cu praf, imediat dupa prabusirea constructiei se folosesc echipamente de udat (masina de pompieri in cazul demolarii pavilionul Dacia Mioveni). Legea nr. 319/2006 legea securitatii si sanatatii in munca Legea nr. 126/27-12-1995 privind regimul materiilor explozive

16

4. BIBLIOGRAFIE

1. Prof. univ. dr. ing. Carmen BUCUR - Lucrarea: Prabusire progresiva. Demolare controlata siguranta si calitate - http://cfdp.utcb.ro/granturi/bucur/prabusire%20progresiva/%5B2%5D2007/Rezumat-2007.pdf 2. Explozibil - http://ro.wikipedia.org/wiki/Explozibil_%28material%29 3. Building implosion - http://en.wikipedia.org/wiki/Building_implosion 4. Ghid naional de evaluarea a riscurilor legate de activitatea de demolare a unor cldiri industriale i civile cu ajutorul explozivilor - http://www.insemex.ro/images/GHIDnational%20_2_.pdf 5. EXPLOSIVES AND DEMOLITIONS - http://info.publicintelligence.net/USArmyExplosives.pdf 6. Imagini www. google.ro

17

S-ar putea să vă placă și