Sunteți pe pagina 1din 2

PRODUSE VEGETALE CARE CONTIN VITAMINE Desi in cantitati relativ mici, aceste amine ale vietii se gasesc in numeroase

specii de plante medicinale. In prezent se stie ca nu toate vitaminele au caracter aminic, deci nu contin azot in molecula. Prin traditie insa denumirea de vitamine s-a pastrat pana in zilele noastre. Clasificarea vitaminelor poate avea in vedere mai multe criterii: 1. dupa nomenclatura veche, utilizand ca indice literele mari ale alfa etului latin si un numar in cazul in care e!ista mai multe tipuri pentru aceasi vitamina "1,"#,D1,D#, etc. #. dupa structura chimica: tiamina-"1, ri oflavina-"#,pirido!ina- "$,acid ascor ic-C. %. dupa rolul fiziologic asupra organismului: antiscor utica & C, antihemoragica & ', antirahitica & D. (. dupa solu ilitatea in apa sau grasimi: a) liposolu ile: vitamina *+provitamina *, caroten & forma su care se gaseste in regnul vegetal) -vitamina D+antirahitice & ciuperci, cereale) -vitamina ,+tocoferolul- important factor antio!idant, uleiul de germeni de grau) -vitamina - +antidermatitice) -vitamina '+urzica, varza, spanac) ) hidrosolu ile: - comple!ul " & dro.dia de ere, seminte incoltite - vitamina C : macese - vitamina PP: amida acidului nicotinic, rutozidul+P), iotina, acid folic, acid pantotenic. /olul vitaminelor in organism este vital, ele participa in diferitele procese meta olice ale organismului, indeplinind rol de coenzime, activatori enzimatici, iocatalizatori. 0umeroase vitamine .oaca rol important in fenomenele de o!ido-reducere din celule si organism contri uind la meta olizarea glucidelor, proteinelor si grasimilor. Desi in cantitati mici, de mu.lte ori in doze homeopate, vitaminele .oaca un rol primordial in viata regnului animal si vegetal. a.CYNOSBATI FRUCTUS 1 fructele de maces - sunt fructele false apartinand genului /osa-/osaceae2 in flora spontana se intalnesc #3 de specii. D,4C/I,/,: ar usti cu tulpini prevazute cu spini, frunze imparipenat compuse.-lorile prezinta un receptacol ine dezvoltat cu un orificiu ingust in partea superioara, 3 sepale verzi, 3 petale al -roz, numeroase stamine. -ructul este format din receptacolul carnos care include numeroase nucule ce reprezinta fructele propriu-zise, considerate impropriu ca seminte. /*4P*0DI/,: specie eurasiatica frecvent intalnita la noi la marginea padurilor, in luminisuri, pasuni si fanete din zonele de campie pana la munte. /,C567*/,*: momentul optim este cand fructul are o culoare rosie vie si nu au inceput sa devina moi, din septem rie pan in octom rie.Continutul in vitamina C creste proportional cu altitudinea. 84C*/,* -/8C7,65/: pentru a nu suferi pierderi insemnate de vitamina C, fructele se despica si se usuca la 9: grade C, asigurandu-se o ventilatie una.;etoda care asigura conservarea indelugata este congelarea la -#: grade C.In industrie sunt prelucrate direct fara uscare.6a prelucrarea fructelor se folosesc ustensile de sticla, mase plastice, ino!, lemn, pentru a evita descompunerea vitaminei C.4e evita contactul perilor nuculelor cu pielea sau mucoasele 1< prurit, iritatii. C5;P5=I7I* C>I;IC*: acid ascor ic, glucide, pectine, tanin, acizi organici, vitamina "#, ', pigmenti carotenoidici si flavonici. I07/,"8I07*/I: - vitaminizant datorita continutului in vitamina C2 3g macese asigura necesarul zilnic de vitamina C al organismului. -antidiareic, astringent & tanin. -materie prima pentru o tinerea granulelor polivitaminate, a siropului cu vitamina C, ceaiului tonic aperitiv. -industria alimentara. .FAEX MEDICINALIS 1 dro.dia de ere2 masa uscata a ciupercii unicelulare 4accharan?ces cerevisiae+4accharom?cetaceae). 5"7I0,/,* P/5D84868I: dro.dia de ere o tinuta din culturi industriale, spalata si cernuta se usuca la #3-%: de grade pana la umiditate de 9@.Produsul de calitate superioara se o tine prin uscare su presiune redusa la temperatura camerei.4e prezinta ca o pul ere de culoare cenusie-al icioasa sau gal en- runa, aderenta, cu miros caracteristic si gust amarui. C5;P5=I7I* C>I;IC*:

-enzime: invertina, maltaza, amilaza, alcolaza, lipaza, proteaza, car o!ilaza etc. -vitamine: in cantitate mai mare cele din comple!ul ", PP, acid folic, acid pantotenic, *, C, D, ,. -proteine3:@: +cerevizina, zimocaseina) -aminoacizi, steroli, glucide, su stante grase si minerale. I07/,"8I07*/I: - aport de vitamine in avitaminoza " -tratamentul dermatozelor, furinculozelor -materie prima pentru industria farmaceutica si alimentara. 6ipsa vitaminei "# produce: mancarimea pleoapelor, granulatia pleoapelor, sla irea vederii, ochi rosii, o ositi, cataracta. 6ipsa vitaminei * produce: hemeralopie+vedere proasta noaptea)2 sensi ilitate la lumina & patrun.el seminte de floarea soarelui % lgAzi. c. STIGMATA MAYDIS = matasea porum ului2 oficinala in -/ B.- stigmatele plantei =ea ma?s+Cramineae). D,4C/I,/,:planta anulDala cu tulpina neramificata si noduri pronuntate, inalta de #-% matri.-runzele lung invaginate formeaza un lim intreg lung pana la 3: cm, lat de 3-1# cm2 flori unise!uate, cele mascule dispuse intr-un panicul terminal iar cele femele intr-un spic cilindric cu un a! ingrosat+stiulete) prote.ate de (-9 ractee+panusi) depasita de stilurile filiforme cu stigmatul ifurcat.-ructele sunt cariopse dispuse longitudinal pe a!ul gros.Infloreste in iunie-iulie. /*4P*0DI/,:de origine americana2 la noi se cultiva. 5"7I0,/,* P/5D84868I: stilurile si stigmatele se recolteaza inainte de fecundare , la %-( zile dupa iesirea din stiulete.4e usuca la temperatura moderata. C5;P5=I7I* C>I;IC*: su stante minerale+saruri de potasiu si calciu), glucide, steroli, ceara, vitamine+C, ,, "$, '%). I07/,"8I7*/I: diuretic in cistite si pielonefrite. -favorizeaza coagularea sangelui -colagog.