Dragul meu fiu!

Ti-am promis de mai multe ori ca am sa-ti povestesc cum era mama ta si a sosit, in sfarsit, momentul sa o fac. Iti multumesc pentru rabdarea si intelegerea pe care mi le-ai aratat! Eu si mama ta, ne-am cunoscut printr-o imprejurare deloc placuta memoriei mele, ca urmare a unei greseli, pe care tu sa nu o repeti niciodata, caracteristica tineretii. Mai clar, intro seara friguroasa, la putin timp dupa ce venisem in acel orasel, pentru a-mi cauta un spatiu de cabinet particular, am facut regretabila prostie de a ma baga intr-o altercatie dintre un grup de golani si un om pe care l-am socotit in primejdie, dupa cum se desfasurau lucrurile. Era singur impotriva a patru nemernici si cu toate ca se descurcase excelent cu ei pana la un moment dat, nu a vazut cand unul din nemernici i-a aruncat cu ceva dur in tampla, ceea ce l-a scos din lupta pentru un scurt moment, dar suficient cat sa fie doborat la pamant, unde au inceput sa-l loveasca cu pumnii si picioarele. cela a fost momentul in care am intervenit, strigand la ei sa-l lase in pace ca doar omul este cazut si nu
!

se mai poate apara, de ce sa mai dea in el. Ei bine, asta i-a enervat atat de tare, incat l-au lasat pe el si m-au atacat pe mine. "uat prin surprindere nu am reusit sa ma apar sau macar sa fug,iar ce a urmat nu stiu, doar ca am vazut pumnul spre fata mea si multe, multe stele verzi, dupa care s-a rupt filmul. Mai tarziu, cand mi-am revenit, la spital bineinteles, am constatat ca numai o minune mi-a salvat viata si acea minune a devenit apoi M M T ! Ea m-a gasit acolo intr-o balta de sange si nu a trecut nepasatoare, ci a c#emat salvarea. "a spital au stabilit ca aveam mult sange pierdut, ca urmare a #emoragiei puternice declansate de loviturile la fata si cap, deasemeni trei coaste rupte plus bratul stang cu dubla fractura. $e parea ca le-a trebuit mult timp sa-si potoleasca pornirile animalice desi eu lesinasem deja de la primul pumn. In #aita devin animale si au sange in oc#i si in creier. %and sunt izolati nu au altceva in structura decat lasitate. $ansa a fost mama ta ca a trecut pe acolo in acele momente si m-a auzit cum gemeam, asta deoarece avusesera grija sa ma
&

arunce dupa un bosc#et, probabil ca sa nu se descopere prea devreme ce facusera. Mai tarziu am aflat ca m-a gasit numai pe mine , nu si pe celalalt pentru care intervenisem. Dupa aproape patru ani am auzit ca el facea parte din gasca si facusera pariu ca, desi facuse doi ani arte martiale, nu ar putea sa se puna cu ei. fost tare greu sa aflu cine m-a salvat, desi am intrebat inca din spital, nimeni nu a putut sa ma ajute, doar am aflat ca la salvare sunase o voce feminina. Era singurul indiciu pe care il aveam. sta, deoarece, dupa ce mama ta a sunat la salvare si, dupa ce am fost luat de ec#ipajul medical, a mers la ea acasa, unde, cum am aflat mai tarziu, nu a discutat cu nimeni despre acea situatie. 'imeni nu a stiut de unde sa o ia, desi cei din politie au facut faimoasele( cercetari specifice. Mi-a spus mai tarziu ca nu ar fi fost atrasa de plimbarea pe la politie, tribunal, etc., si de aceea si-a tinut gura tot timpul, mai ales ca nici nu ma cunostea. Dintotdeauna a fost o discreta si asa o sa si ramana in memoria mea. $i totusi am reusit sa o cunosc printr-o logica simpla!

Iesisem din spital si dorinta de a afla despre cine este vorba pentru a-i multumi era de neampacat. M-am dus mai multe seri la locul incidentului cu gandul ca tot pe acolo trebuie sa treaca, ca si atunci. sa cum am prevazut, o tanara slabuta, dar tare dragalasa, mi-a atras atentia pentru ca a trecut cel mai des pe acolo si cam pe la aceeasi ora cu cea la care s-a anuntat salvarea. m dedus ca sansele sa fie ea salvatorul meu sunt suficient de mari, ramanea doar sa ne cunoastem si sa aflu daca m-am inselat sau nu. M-am temut sa o abordez direct ca sa n-o sperii si mai ales, sa nu creada ca vreau sa o acostez. 'u cred ca m-ar fi recunoscut, caci atunci eram plin de sange si era, cum am spus, seara. m #otarat sa o spionez, in gluma fiind spus, pentru a afla mai multe despre obiceiurile ei si pandind o ocazie sa ne cunoastem. stfel am aflat ca de trei ori pe saptamana mergea la sala unde se antrena in insusirea de arte martiale si asta de multi ani. tinsese un nivel foarte bun in stilul i*ido, unde detinea deja trei dani, demn de invidiat
+

pentru o fata aparent asa firava. Iata ca a fost bine ca nu am abordat-o direct, cine stie ce s-ar fi intamplat, mai ales ca aveam mana stanga in g#ips, iar pe sub camasa eram bandajat bine pentru coastele fracturate. %red ca m-ar fi pus la punct si cu un deget, fara indoiala! m aflat usor ca-i plac prajiturile si, bineinteles, ca tuturor femeilor , florile. stfel, am devenit misteriosul , care, discret, ii plasa cate o frezie in locurile pe unde umbla. Imi facea mare placere sa o vad cum, la inceput era foarte uimita si se uita intotdeauna in jur sa afle sursa acestor gesturi, dar am fost suficient de vigilent in a nu ma da de gol. In scurt timp intrase in joc si nu se mai arata curioasa sa afle cine era autorul, stiind ca odata si odata tot va trebui sa ma arat. sa ca astepta linistita un nou semn de la mine si ca sa vad ca apreciaza acest lucru, ridica frezia deasupra si isi inclina capul in semn de multumire. fost destul de greu sa nu ma dau de gol si totusi am reusit o buna bucata de vreme. %#iar si la sala de antrenamente am reusit de doua ori sa fiu prezent, dar a treia oara am fost vazut de

cineva din sala si mi-am dat seama ca ma va descrie. sa s-a si intamplat, caci in ziua cand o asteptam la cofetarie, asteptand momentul sa-i plasez frezia, a venit direct la masa mea si m-a intrebat daca poate sa ia loc la acea masa. %red ca m-am fastacit si m-am inrosit, ca a apucat-o un ras foarte frumos de care te indragosteai pe loc. Timid am balbait un da, dupa care m-a intrebat direct de ce ii dau acele flori pe furis si nu pe fata. Incoltit astfel, a trebuit sa fiu sincer si sa spun adevarul, mai bine zis o parte din el. I-am spus ca din timiditate si ca mi-a fost teama ca n-o sa le primeasca. Dar, am continuat, mi-am dorit foarte mult sa ne cunoastem, evident daca nu are ceva impotriva. 'u mi-a raspuns imediat, manca din prajitura si ma studia foarte atent, din cand in cand zambindu-mi ca si cand o interesa ce spuneam. 'u am excelat niciodata in a cuceri o femeie cu vorbele, asa cum o fac altii cu mult succes. sa ca nu am valorificat prea convingator timpul cat ea a mancat prajitura, iar prajitura s-a dovedit a fi mult prea mica pentru cat as fi vrut eu sa dureze. %and si-a
.

terminat prajitura, a dat sa plece si am apucat sa o intreb doar daca ar vrea sa ne mai vedem. /rintr-o esc#iva isteata, m-a intrebat ce-i cu bratul meu si i-am spus ca este de la o cazatura cu motocicleta lui tata, pe care am sterpelit-o, desi nu aveam carnet, asta asa, cat sa par interesant. $-a ridicat de pe scaun, mi-a zambit a salut si a plecat aparent grabita. m ramas foarte derutat, pentru ca toata strategia mea de pana atunci, desi fusese reusita, a fost ani#ilata brusc si irevocabil printr-o manevra simpla, strict feminina. doua zi nu am vazut-o pentru ca nu avea antrenament, iar urmatoarea zi, nu a aparut la sala, ceea ce m-a incurcat si mai mult. 'u stiam cum o c#eama , nici unde sta, asa ca m-am plimbat aiurea pe strazi pana seara tarziu. Imi aduc bine aminte ca nici nu am putut sa dorm in noaptea aceea, neintelegand ce s-ar fi putut intampla de nu a mai aparut. Evident ca dimineata eram pe traseul stiut, plin de speranta ca o sa o intalnesc. %and eram aproape sa renunt, am zarit-o pe vizavis, coborand din autobuz, la bratul
0

unui domn bine si cu care se intretinea vesel. 1 mare tristete m-a cuprins cand mi-am vazut visul naruit, desi ar fi fost normal sa aiba o relatie. Eu am aparut prea tarziu si nici nu as fi putut sa ma compar cu individul cu care era si care arata prea bine ca eu sa devin o oportunitate. Imi faceam procese de constiinta ca nu am apucat sa-i multumesc pentru ceea ce a facut pentru mine si, mai ales, as fi vrut sa stiu cum o c#eama. /reocupat de aceste ganduri nici nu am observat cand a traversat strada si m-am trezit dintr-odata cu ei in fata. %u acelasi zambet cuceritor, m-a intrebat ce fac. 2enat de prezenta acelui domn, caruia i-am aruncat o privire nu tocmai prietenoasa, dar pe care ea a sesizat-o, am raspuns sec3 bine, mersi!. tunci ea amuzata a facut prezentarile3 fratele meu, Marcel, iar dumnealui este misteriosul domn despre care ti-am povestit ca imi da flori pe ascuns. sta m-a destins si m-am prezentat. $unt $orin si am dat mana cu ei. Eu sunt $abrina. Ma bucur sa ne cunoastem. tunci am aflat cum o c#eama, $abrina, ce nume frumos, perfect pentru fiinta aceea gingasa.
4

m inceput grabit sa vorbesc exprimandu-mi ingrijorarea pentru faptul ca nu am mai vazuto de cateva zile. %u calm mi-a spus ca nu s-a intamplat nimic, doar ca a avut treaba acasa, nimic altceva, dar ca imi multumeste pentru grija. cum iesisera la cumparaturi. 5ucuros ca este totul in regula, le-am urat spor la cumparaturi si apoi ne-am despartit. Dupa aceea lucrurile au decurs mult mai simplu si apropierea noastra a fost foarte rapida, astfel ca in scurt timp eram nedespartiti si indragostiti nelimitat. Deabia dupa casatorie i-am divulgat ce se intamplase cu mine in seara cand m-a salvat. fost foarte surprinsa sa afle ca eu am fost in acel incident si m-a mustruluit dragastos ca nu i-am spus mai devreme. Dar dupa aceasta discutie, subiectul nu a mai fost niciodata reluat, tocmai pentru ca ne crea o stare de dezgust pentru ceea ce se intamplase. 6nicul aspect placut legat de acel eveniment era acela recunoscut de amandoi ca astfel ne-am putut cunoaste. Tot legat de acel neplacut eveniment, merita mentionata insistenta cu care mama ta m-a convins sa ma apuc si eu de artele martiale in ideea de a sti sa
7

ma apar in astfel de situatii neprevazute si mai ales nedorite de nimeni, mai ales ca sala ii apartinea, iar administratorul era c#iar Marcel, fratele ei. %u toate ca terminasem /si#ologia, unde autocontrolul este determinant pentru un bun practician, mi-am zis ca nu am nimic de pierdut daca o ascult pe $abrina si invat ceva in plus. Intr-adevar a fost foarte bine, caci, iata ti-am putut fi, la randul meu, tie de folos, prin ceea ce te-am invatat. sadar poti sa-i fii recunoscator mamei si pentru acest bine indirect pe care ti l-a facut. %u dulcea ta mama, m-am inteles perfect, ne iubeam si ne completam in toate, starnind multa invidie celor cu care faceam cunostinte. Toti la unison, vedeau in dragostea noastra, un motiv de frustrare in ceea ce-i priveste, ma refer aici la familisti si rar se intampla ca vreun cuplu sa ne ramana aproape ca prieteni sinceri. %u timpul ne-am obisnuit si ne-am dat seama ca nimic nu ne poate desparti sau influenta in vreun fel. tinsesem un nivel de telepatie incredibil incat ne trezeam deseori spunand acelasi lucru in acelasi timp sau ca ne

!8

gandeam la fel in multe c#estiuni. Eram ca doua emisfere cerebrale ale aceluiasi creier. Iti dai seama ce a fost pe noi cand la orizont te-ai profilat tu. fost apogeul! Devenisem exagerat de gijulii unul cu celalalt. %el mai greu a fost in perioada in care greierasul $abrina incepuse sa oboseasca datorita sarcinei, asta deoarece imi venea din ce in ce mai greu sa o las acasa singura pentru a merge la cumparaturi sau la sala de antrenament. s fi vrut sa intrerup antrenamentele, dar $abri aproape ca m-a obligat sa merg in continuare pe motiv ca 9sa o mai las si pe ea sa respire:. %um de obicei ii respectam dorintele si faceam intocmai, m-am conformat, numai ca de data asta ar fi trebuit sa fiu mai incapatanat si sa nu o ascult, mai ales ca se apropia sorocul sa apari tu si daca era sa ajung repede acasa, nu ar fi fost atat de usor, avand in vedere distanta mare fata de sala de antrenament. 'e-am bazat prea mult pe telefoanele mobile, desi astazi imi dau seama ca nu noi #otaram destinele ci numai bunul Dumnezeu. /e scurt, in acea seara nefericita, la scurt timp dupa plecarea mea la sala, s-a
!!

declansat nasterea, iar durerile facerii au doborat-o. Din pacate, nasterea a fost una grea si fiind singura, i-a fost imposibil sa ceara ajutor sau sa dea telefon. %#iar daca ar fi strigat dupa ajutor, pozitia casei noastre departe de drum si de vecini ar fi facut totul inutil. $unt tare necajit ca acest aspect il iau in discutie abia acum si nu atunci cand ar fi trebuit. $i totusi bunul Dumnezeu a facut ca bunica ta, adica mama ei sa apara ca din senin si sa o gaseasca lesinata in casa, cu tine nascut, tipand mai tare dacat ar fi fost cu putinta. Din pacate #emoragia ce s-a declansat a fost teribila si o balta imensa de sange era sub ea, ceea ce a dus la imposibilitatea de a se mai putea face ceva, c#iar daca bunica a c#emat salvarea. fost mult prea tarziu. fost candva o recomandare din partea medicului cardiolog sa nu riste sa poarte o sarcina, caci inima era destul de firava, am aflat ulterior ca era vorba de insuficienta mitrala congenitala. ceasta descoperire o facuse sa nu mai participe la antrenamente decat foarte rar. De teama ca eu nu o sa fiu de acord sa avem copii in aceste conditii, a
!&

preferat sa nu-mi spuna si de asta sunt oarecum suparat pe ea. 'oi ne spuneam totul, nu ascundeam nimic. /oate ca astazi ar mai fi trait. Dorinta de a te avea a fost mai mare decat riscul de a-si pune in pericol viata si iata ca temerile doctorului s-au adeverit. In acest fel tu ai ramas unica mea legatura cu mama ta. $unt sigur ca de acolo de sus se mandreste cu tine si imi doresc mult sa se odi#neasca in pace. %and mama ei si-a dat seama ca nu e vorba de lesin, era deja prea tarziu si totul s-a stins pentru $abri intr-o nedreapta singuratate. %um spuneam, bunica a dat telefon disperata la salvare, la mine si a incercat imposibilul pentru a o salva, dar nu s-a mai putut face nimic, nici de catre cei de la salvare. m plecat ca un nebun din sala, am alergat intruna pana acasa, rugandu-ma sa fie totul bine, caci bunica nu a avut puterea sa-mi spuna multe la telefon, ci doar m-a rugat sa vin repede acasa. 'u am crezut nici-o clipa ca ceva grav s-a intamplat, desi vocea sfarsita a bunicii si salvarea din fata portii ar fi trebuit sa ma sperie. %and am intrat in casa, transpirat si
!)

gafiind de mai sa-mi dau sufletul, pe draga mea $abri o asezasera pe targa si strangeau ec#ipamentul de resuscitare, devenit inutil de acum. m intrebat ce se intampla, de ce este pe targa, gandindu-ma ca doar a lesinat,dar nu mi-au raspuns decat ca urmare a strigatelor mele, ca au incercat mult s-o resusciteze, dar era mult prea tarziu. Dintr-odata in mintea mea s-a facut intuneric, parca ceva ma lovise in moalele capului si din acel moment nu am mai auzit, nu am mai vazut, nu am mai simtit absolut nimic. Era ca si cand nu mai eram acolo. %e s-a intamplat atunci, numai bunica, draga de ea, iti poate relata. /ot sa-ti spun ca am inceput sa-mi revin aici in aceasta padure, probabil datorita foamei teribile si setei care ma cuprinsesera. 'u stiu cum am plecat de acasa, stiu numai ca m-am trezit imbracat asa cum am plecat de la sala, nimic altceva. Ei bine, cum am ajuns aici, in aceasta padure la o asa distanta de casa, nu pot sa-mi explic, asa cum nu stiu ce m-a determinat sa fac acest lucru intr-o astfel de situatie. %ert este ca miau trebuit doi ani, Doamne, doi ani, sa-mi
!+

revin cat de cat si sa ma intorc acasa pentru a ma lamuri ce s-a intamplat. m ajuns, asa cum mi-am propus, seara, acasa la bunica ta si dupa ce si-a revenit din surpriza teribila pe care i-am provocat-o, am putut sa aflu tot ce s-a intamplat atunci cu mine. Datorita socului in care am intrat, nu am mai fost in stare sa comunic cu nimeni, iar salvarea plecase fara sa se observe ca si eu aveam nevoie de ajutor. Dumneaei a fost nevoita sa se ocupe in intregime de tine si spune ca nu si-a dat seama cand eu am disparut, decat dupa un timp mai lung. M-a strigat si m-a cautat prin casa, prin curte si, intrata in panica a dat telefon la parintii mei spunandu-le ce s-a intamplat cu $abrina si apoi cu mine. i mei au venit cat au putut de repede si impreuna au putut sa se ocupe de inmormantarea mamei tale. %el mai mult s-au putut bizui pe Marcel, unc#iul tau. m dorit sa merg la mormantul ei si nu a contat ca era deja noapte, m-am dus sa aprind o lumanare, c#iar daca asta se intampla dupa doi ani. $abrina mar fi inteles si cu siguranta m-ar fi iertat. m nimerit destul de usor cu ajutorul lanternei si
!-

am reusit sa ma adun dupa ce i-am cerut iertare ca nu am fost langa ea atunci cand a avut atata nevoie de mine. %e rau imi pare ca lucrurile s-au derulat astfel, ca am pierdut cea mai frumoasa parte a vietii, pe care a reprezentat-o pentru mine $abrina, in acest mod si ca nu am apucat macar sa ne luam ramas bun. %red ca acel moment de suferinta de la mormant m-a pus in comunicare cu ea, caci dintrodata am realizat ca existi tu si ca ai mare nevoie de mine. fost ca si cand mama ta mi-a transmis de dincolo acest lucru. tunci am inteles ce am de facut si i-am spus si $abrinei ce am de gand, promitandu-i ca voi avea grija de tine si pentru ea. DI1 D; <1$TE ME 6'I% $I M ;E! TE ;1< $ M IE;TI % 'E- M DE$/ ;TIT $T=E"! Intors acasa am discutat cu bunica despre faptul ca o sa plec o perioada mai mare si ca te voi lua cu mine. tunci te-am vazut prima data, dar, poate ca o sa ma ierti vreodata, eram foarte indurerat si te consideram pe tine vinovat de acest lucru, drept urmare am evitat sa te iau in brate asa cum s-ar fi cuvenit.
!.

Dormeai foarte linistit si erai inca de pe atunci un frumusel cu bucle aurii. Draga de 5uni, a ramas uimita si m-a rugat sa nu fac asta, macar pentru tine. m facut tot posibilul sa o linistesc si sa o asigur ca totul va fi bine pentru noi doi, dar plansul care a cuprins-o m-a induplecat, mai ales argumentul ca nu mai avea pe nimeni, decat pe tine iar in ceea ce ma priveste nu as fi putut sa suplinesc lipsa mamei pentru un copil atat de mic. tunci i-am promis ca te voi mai lasa cu ea sa mai cresti, dar ca tot voi reveni dupa tine. promis ca mai tarziu nu o sa se mai opuna si ca va avea grija de tine ca si de oc#ii ei. m rugat-o sa fie cat se poate de discreta in ceea ce ma priveste, eventual ca a aflat ca as fi plecat in strainatate. celasi lucru sa-l spuna si parintilor mei, eu promitand ca voi da semne de viata. m luat cateva lucruri de mare necesitate si m-am reintors aici, unde mi-am pus in gand sa iti pregatesc totul , asa incat sa nu-ti lipseasca nimic. ;estul, din momentul cand am revenit si te-am luat, sunt sigur ca iti aduci aminte si nu mai fac referire.

!0

Din pacate ce s-a intamplat cu $abrina m-a afectat intr-o prea mare masura. $indromul inimii zdrobite, atat de frecvent intalnit in astfel de situatii, s-a instalat si la mine, iar ceea ce era inevitabil s-a produs cu siguranta, caci numai astfel ai putut sa ajungi sa citesti aceste randuri. ;egret imens ca ti-am oferit atat de putin si poate ca vei fi tare suparat pe noi amandoi ca te-am lasat singur. Te rog numai sa nu fii suparat pe mama ta si sa fii sigur ca te-ar fi iubit cum nimeni nu ar fi putut-o face, atat de pura era in toate. >reau sa te rog un singur lucru3 /"E % DE I%I, % 6T-1 /E 56'I% $I I <;I2 DE E . I'T1 ;%E-TE /;I'T;E 1 ME'I, %?I ; D % $6'T ; I. %1"1 E$TE "1%6" T 6! 'u spune nimanui, absolut nimanui despre ascunzatoarea noastra. 'u poti niciodata sa stii cand ai putea avea mare nevoie de ea. %at priveste increderea in oameni, sa nu ai niciodata incredere in 'IME'I! Doar in tine insuti si in ingerul tau pazitor! dio fiul meu drag, ramai cu bine si Dumnezeu sa te ocroteasca!

!4

$timate cititor, tanarul pe care-l vezi citind aceste randuri, are acum minunata varsta de saptesprezece ani, este un tanar foarte bine proportionat fizic, frumos cat trebuie sa fie un barbat, simplu si curat imbracat. ;ezemat de bradul pe care se vad scrijelite cele doua cuvinte 9T T " ME6:, /atric*, asa il vom sti de acum pe eroul nostru, dupa dorinta expresa a unc#iului Marcel, reciteste cu mare amaraciune ultimele si singurele randuri ramase de la tatal lui, acum la doi ani de la trecerea in nefiinta a acestuia. Daca nu-i vezi nici-o lacrima siroindu-i pe obraji, nu este pentru ca nu ar fi impresionat de cele citite, ci, mai degraba, pentru ca astfel este caracterul lui, foarte puternic, modelat de tatal lui, $orin. %at despre bradul scrijelit, este locul unde, dupa indelungi si disperate cautari si-a gasit tatal mort. $-a intamplat cand /atric* era in una din vizitele sale la bunica si unde, ca un facut, a ramas mai mult ca de obicei, adica aproape o saptamana. fost nevoie sa-si sustina examenele de an scolar, multumita lui Marcel, care i-a aranjat aceasta facilitate, in plus si-a
!7

sustinut examenul de centura neagra un dan. /e toate le-a luat cu brio si abia astepta sa-i povesteasca tatalui lui, asa cum o facea la fiecare intoarcere de la 5uni, ore intregi. In acea seara, la coborarea din tren nu a mai fost intampinat ca de obicei de Tristan, puiul de corb si asta la pus pe ganduri, neintelegand ce s-ar fi putut intampla. tunci a fost prima data cand a regretat ca nu avea fluierul cu care il c#ema cel mai repede. Il lasa acasa cand pleca spre 5uni, de teama sa nu il piarda, mai ales ca acolo nu ar fi avut nevoie de el. /reocupat de absenta ciudata a corbului, /atric* a iutit pasul spre casa. juns in sfarsit acasa, a navalit pe usa, nerabdator sa-i spuna tatalui despre lipsa lui Tristan. Insa nici $orin nu era in casa. "-a cautat peste tot in casa, apoi a iesit afara in padure unde l-a strigat de mai multe ori, dar degeaba. %omplet derutat de aceasta situatie stranie si de faptul ca nu a gasit nimic scris care sa lamureasca lucrurile, /atric* s-a asezat epuizat psi#ic pe unul din scaune, timp in care imaginatia a luat-o razna. Mintea lui nu il ajuta sa gaseasca nici cea mai mica explicatie sau sa faca vreo legatura cu ceva plauzibil. 'iciodata
&8

nu se mai intamplase asa ceva cu ei doi. =iind noapte, nu se punea problema sa extinda cautarea in padure si imprejurimi. 'u avea altceva de facut decat sa astepte ivirea zorilor. $i cum se stie, in astfel de cazuri, timpul se scurge ingrozitor de anevoios, iar gandurile, negre de-acum, devin si mai apasatoare. 'edormit si nemancat, inca de la primii zori ai zilei s-a pus pe cautat in mai multe directii, strigand tot timpul, 9Tata, tata!: si intorcandu-se din cand in cand acasa in speranta ca acesta s-a intors intre timp. Din pacate fara vreun rezultat. Dupa mai multe ore de cautare, a luat din casa fluierul de care uitase si a inceput sa fluiere dupa Tristan, sperand ca macar el sa-i raspunda. Intr-adevar, la scurt timp s-a auzit croncanitul inconfundabil al lui Tristan. 'umai ca de data aceasta era foarte puternic si des, iar cand si-a facut aparitia a zburat atat de aproape de /atric*, mai ca il atingea cu aripile sale mari ca si cand il certa, apoi pleca in directia din care aparuse, dupa care se intorcea sa vada daca este urmat de acesta. %roncanind ca niciodata de ciudat, il invita astfel pe prietenul
&!

lui sa-l urmeze si sa se grabeasaca. Dupa o alergatura destul de lunga, /atric* s-a apropiat de locul spre care il indrepta corbul. 6n asurzitor croncanit de ciori se auzea din directia aceea. juns aici, imaginea care l-a izbit a fost ingrozitoare. Inconjurat de ciori, unele moarte, cu siguranta rapuse de credinciosul Tristan sau poate c#iar de $orin, altele vii si cu ciocurile murdare de sange, un cadavru greu de recunoscut era supus unui supliciu inimaginabil pentru mintea umana si ca atare greu de descris in cuvinte. Impietrit de ceea ce vedea, /atric* a cazut in genunc#i lipsit de vlaga si a inceput sa planga in #o#ote, dand astfel frau liber la toata durerea pe care o poti trai intr-o astfel de situatie. avut totusi puterea sa-si revina destul de repede si sa priveasca matur situatia. Mai intai a gonit ciorile ce asteptau printre crengi sa-si reia festinul, apoi s-a dezbracat de camasa si a acoperit fata aceea desfigurata. Dupa care a mers acasa si s-a reintors inarmat cu o lopata, un cear@af alb si cateva lumanari pentru ceea ce se cerea facut degraba. sapat sub cel mai apropiat brad o groapa suficient de adanca in
&&

care l-a asezat, invelit intr-un cear@af, pe dragul lui tata. Dupa ce a astupat cu multa grija groapa si a batatorit bine fiecare strat adaugat, pentru ca sa nu fie ulterior dezgropat de cine stie ce jivine, /atric* s-a ridicat, a inspirat puternic si indelung ridicandu-si umerii, dupa care, dandu-si capul pe spate, a scos cel mai neomenesc 9uuuuaaaaaaaaaa:! ce mi-a fost vreodata sa aud. /entru moment am avut impresia ca timpul s-a oprit in loc, intr-o liniste mormantala, dupa care intreaga padure s-a animat asurzitor. /asarile de toate felurile au tasnit speriate spre inaltul cerului, animalele padurii au luat-o la fuga fara vreo tinta anume, insusi Tristan s-a speriat in aceeasi masura si a zburat aiurea. fost ca un tunet prelung ce a rabufnit spre cer, dupa ce a strapuns cu mare forta frunzisul crengilor ce s-au aflat in cale. Epuizat, s-a intins cu fata in jos direct pe mormantul proaspat facut, ca intr-o ultima imbratisare, iar dupa cateva minute s-a ridicat si a spus cu voce tare T T " '1$T;6 pentru odi#na sufletului lui $orin, dorindu-i sa-si gaseasca linistea alaturi de cea pe care o iubise atata. aprins o lumanare si s-a apucat
&)

sa scrijeleasca pe brad acele doua cuvinte simple, dar cu mare semnificatie pentru el, 9T T " ME6:. Desi se spune ca sub brad nu mai creste nimic, dupa cum bine iti poti inc#ipui, draga cititorule, sub acesta triumfa astazi un frumos patut de frezii. $i ce frumoase pot sa fie, langa iarba bine ingrijita. Iedera ce se catara voiniceste pe brad, intregeste acest minunat tablou. De undeva de sus, de pe crengile bradului vecin, doi oc#i negri il veg#eaza cu multa atentie. Este, cine altul daca nu credinciosul Tristan, corbul crescut de $orin inca de cand era pui, acum singurul, dar nedespartitul prieten ramas alaturi de /atric*. >edem asadar, ca inca nu luase decizia de a parasi aceste locuri, asa cum il rugase tatal lui in scrisoare. /oate ca nu este inca pregatit sa se arunce in marele ocean al omeniriiA Ei, bine, de acest tanar, /atric* si despre povestea lui, ne vom ocupa de aici impreuna, adica eu, cel ce scriu si tu, cel ce citesti! %e zici, te intereseazaA %u siguranta ca ai fost de

&+

acord si atunci(#ai la treaba, caci avem multe de spus! /;E%IB ;E IM/1;T 'T ! cest capitol contine multe detalii te#nice care ar putea plictisi pe stimatele cititoare, cat si pe unii din cititorii ate#nici. /entru cei totusi curiosi sau interesati, aruncati o privire! Merita! Mai intai sa spun ce anume a facut $orin, stii cine, tatal tanarului, dupa ce, la rugamintea mamei soacre de a nu-l lua pe /atric* atunci la varsta de doi anisori, a revenit la locul stiut doar de el si evident si de mine, altfel cum as fi stiut toate despre care scriu si la care, iata, te fac partasA /rimul lucru pe care l-a avut in vedere a fost sa amenajeze un adapost pe cat de sigur si confortabil, pe atat de discret. Ideea se nascuse inca din timpul celor doi ani de singuratate. cum venise timpul sa o puna in practica. Iata ce a facut! Este foarte important sa-ti spun cum a descoperit $orin aceasta padure. Trenul cu care el plecase in seara aceea dramatica, dupa trei ore de mers intra intr-un c#ei , unde era
&-

nevoit sa opreasca la semafor timp de douazeci de minute, pentru a permite trecerea garniturii de tren din sens opus. In buimaceala lui, a coborat crezand ca era gara si a luat-o spre raul ce parcurgea valea din apropiere de locul unde coborase. 'ici el nu stie cum s-a scurs acea noapte, dar a doua zi pe lumina a inceput sa vada ceea ce natura ii oferea cu marinimie, foarte potrivit pentru starea sufleteasca si dorinta de singuratate ce-l impinsese la acest gest. /adurea in care nimerise $orin, avea o particularitate foarte interesanta si anume se termina brusc intr-o prapastie imensa pe una din laturi, respectiv spre valea raului de care pomeneam mai inainte. ;aul acesta isi avea izvorul undeva in muntii din apropiere, apa lui era limpede si curgea cu viteza. Din loc in loc, cate un pastrav iti facea in ciuda sarind in amonte deasupra apei. $e pare ca odata, acolo, un fenomen natural produsese o mare alunecare de teren. In urma alunecarii, din peretele abrupt a tasnit o minunata cascaduta cu un debit nu spectaculos dar constant si cu apa foarte curata. Ea pornea cam de la un metru si jumatate mai jos fata de
&.

nivelul padurii, astfel ca la ea nu puteai sa ajungi din padure, ci doar sa o admiri dinspre rau. cest lucru i-a stimulat imaginatia lui $orin cu privire la viitorul adapost discret si sigur pe care-l dorea. In primul rand si-a facut strategia de a-si asigura un dublu acces la viitoarea locuinta si anume unul din vale si celalalt din padure. /rima data s-a ocupat de intrarea din padure, pentru ca pamantul rezultat din sapaturi sa poate fi pierdut in vale, fie cu ajutorul cascadei fie cu ajutorul ploilor.Era esential sa nu atraga in vreun fel atentia. /entru asta a decupat la distanta de un metru fata de buza prapastiei, dar in raza de actiune a unui brad tanar si viguros, un patrat cam de optzeci pe optzeci. cesta a devenit c#epengul prin care ulterior intra in locuinta. Dedesupt, spre cascada, a inceput sa sape spatiul destinat locuintei, avand mare grija ca sa nu vatame in nici-un fel radacinile pomilor de deasupra, stfel spatiul era unul solid si calduros. Mai departe s-a ocupat de cealalta facilitate obligatorie si anume apa pentru baut si pentru nevoile zilnice. rezolvat-o ieftin,
&0

inc#eind un contract in alb cu(cascada! %at priveste lumina naturala, iedera din belsug de pe fata abrupta i-a ingaduit fara multa birocratie, doar cu mici ajustari, sa obtina accesul direct la lumina zilei si la aerul mereu improspatat atat de vegetatia abundenta cat si de cascada. /oate ca o sa te plictisesc cu aceste detalii, dar e necesar sa poti intelege de ce lui /atric* i-a placut atat de mult, recunosc, si mie, in aceeasi masura. Despre confort nu stiu daca te voi surprinde prin simplitatea abordata de $orin, dar a constat in doua straturi de frunze combinate cu ierburi, plante si flori, uscate si frumos mirositoare. Direct pe pamant a asezat multe crengi tinere de brad, astfel ca cele doua 9saltele: sa nu se strice prea repede. Deasupra, pe aceste straturi trona cate o panza de cort ce devenea suport pentru lenjeria de pat. In ce priveste aerisirea, la suprafata, daca te uiti atent la iedera catarata cu tupeu pe brad vei observa ca, discret, sub frunzele acesteia este cate un furtun verde cu foarte multe gaurele pentru aerisirea locuintei.

&4

Dar asul din maneca il reprezinta lumina electrica din locuinta, pe care $orin a obtinut-o cu un generator de curent alternativ, activat prin intermediul unei moriste invartite de cascada, pe partea interioara a acesteia, obtinand o tensiune permanenta de sase volti. sadar sa recapitulam, cu exceptia gazelor, doua din obsedantele facilitati avute in vedere la ac#izitionarea unei locuinte de catre oricine , erau ingenios rezolvate. $a te tii acum cand vor veni facturile de plata, atunci sa vezi( 9stress:! $per ca nu te-ai gandit, draga cititorule ca i-a scapat din vedere baia si mai ales bucataria! 'u, in nici-un caz, nu se pune problema. mbele sunt la fel de importante ca si casa, iar $orin stia acest lucru. /entru talentul lui descris in randurile de dinainte nu a fost o mare provocare. tinut numai seama de apropierea baii de cascada, iar pentru bucatarie a luat in calcul gatitul pe curent electric in limita puterii obtinute cu convertorul de la .v&&8v, curent alternativ. dica se putea lua in calcul prepararea unui ceai sau a unei cafele, ori gatitul unei ciorbe sau supe intr-un timp
&7

mai mare ca cel normal. 1ricum strictul necesar putea sa-l obtina astfel, baza alimentelor era asigurata din aprovizionarea pe care o facea la fiecare deplasare in oras. Dupa ce a pus la punct aceste lucruri s-a apucat de accesul dinspre vale. $i aici a avut o idee pe cat de simpla, pe atat de practica. Era de luat in calcul o diferenta de nivel intre vale si spatiul locuibil de circa paisprezece metri si pe o panta foarte abrupta, dar din belsug napadita de arbusti , iedera si musc#i. Mai intai $orin s-a ocupat de indesirea iederei de jos pana la nivelul casei pe o latime cam de un metru. cest material decorativ, iedera, a fost foarte eficient in atingerea scopului propus, datorita repeziciunii cu care se catara prin intermediul miilor de mici ventuze pneumatice. In spatele fasiei din iedera, pornind de sus a sapat un sant vertical de aproximativ saptezeci centimetri adancime, de sus si pana la doi metri fata de nivelul de jos. %and santul a fost gata, a fixat la nivelul tavanului locuintei un troliu cu clic#et avand un cablu din otel de optsprezece metri, iar de cealalta parte a troliului a atarnat un sac plin
)8

cu nisip in greutate de aproape nouazeci de *ilograme, ce culisa pe santul vertical sapat mai Cnainte. %ablul avea la capatul liber un inel in care iti fixai piciorul la urcare. ctionarea clic#etului in vederea deblocarii sacului era efectuata cu ajutorul unei gute de pescuit incolora ce se gasea pe cablu.Era foarte important, dupa urcare, sa traga sacul sus, unde ramanea blocat datorita clic#etului, pentru urmatoarea folosire. =unctionarea este pe principiul ascensorului si deci nu este nevoie de alte detalii. /oate sa mentionez ca accesul era doar din vale in locuinta, dar nu si invers. Tot ca detaliu te#nic este important sa descriu desc#iderea catre locuinta dinspre padure. %#epengul se desc#idea in jos dupa ce era deblocata siguranta de inc#idere, aflata jos la baza bradului tanar si viguros, mentionat la inceputul acestui capitol. Insa aceasta trebuia actionata continuu, altfel nu puteai sa ajungi sa desc#izi c#epengul. /entru aceasta era nevoie intotdeauna de un bat de lungimea corespunzatoare pentru a tine c#epengul intredesc#is. /e dedesupt actiona o inc#idere
)!

automata tot pe baza unui scripete cu greutate. 1 scara mobila te ajuta sa cobori in siguranta cei trei metri pana in locuinta. Ei bine, acestea fiind clarificate, a sosit vremea sa mergem dupa domnisorul /atric*. /e unde plecamA Evident ca pe la c#epengul ce da in padure, doar asa am stabilit! Deasemeni, suntem nevoiti sa ajungem si sa ne intoarcem seara pentru a nu fi reperati de vreun gura-casca! Iata-ne asadar intr-o seara, in fata casei lui 5uni, dupa aproape patru ani, mai precis trei ani si opt luni, adica in luna mai, undeva pe la mijloc. /e masura ce ne apropiem de casa se aud rasete de copil dar si de oameni mari, ceea ce ne face si mai curiosi asupra a ceea ce vom descoperi inauntru. De la fereastra unde era lumina, o simpla privire ne-a lamurit curiozitatea. In centrul camerei era un piciulica ce se distra punand un lig#enas de plastic peste un pisoias abisinian, care apoi se deplasa #ai#ui, camuflat de acel lig#enas, spre amuzamentul tuturor! In camera ii vedem pe Marcel, fratele $abrinei, parintii lui $orin si bunica, adica mama $abrinei. "-am simtit pe
)&

$orin ezitand in timp ce privea pe fereastra, probabil luand in calcul impactul, asupra celor din Dnauntru, pe care l-ar avea aparitia lui neanuntata. Dar nici sa renunte nu se putea, mai ales ca erau de fata toti cei cu care isi propusese sa vorbeasca. /ret de cateva minute si-a facut curaj, dupa care a batut timid la usa. Marcel a fost cel care a desc#is si dupa un moment de deruta si-a revenit si l-a imbratisat foarte afectuos pe cumnatul lui. poi la sugestia lui $orin, a mers inainte pentru a-i pregati pe ceilalti, astfel incat sa se mai atenueze din previzibilul soc al revederii dupa atata timp si tacere. In ciuda acestei masuri de precautie, impactul a fost considerabil, dar diferit. 6nii si-au manifestat imensa bucurie si aici ii mentionez pe parintii lui $orin, in timp ce /atric* si bunica lui s-au intristat la vederea acestuia. /atric* nu il cunostea pe $orin, iar bunica stia de ce venise acesta. Dupa ce fiecare si-a exprimat simtamintele asa cum le-a trait, bunica, in nobletea ei caracteristica, i l-a prezentat lui /atric* pe tatal lui, cel despre care ii povestise atat de multe.
))

De dupa poala bunicii, /atric* se uita cu neincredere si curiozitate la nenea acela, devenit acum centrul atentiei tuturor si nu a sc#itat nici-un fel de gest in ceea ce-l priveste pe $orin. 5a, mai mult s-a ascuns complet, dupa 5uni, privirilor insistente, desi dragastoase ale acestuia. /entru el, $orin era un strain si atat, nu putea asa dintrCodata sa il accepte ca pe un tatic si gata. Era nevoie de ceva timp si mai ales de o apropiere intre ei. "ucrul acesta l-a inteles imediat $orin si de aceea nu a fortat deloc lucrurile. %a atare, seara s-a derulat cu intrebari peste intrebari ce l-au tintit pe $orin, legate de timpul mare ce l-a separat de cei dragi. In termenii cei mai neutri, acesta le-a dat strictul necesar de informatii, asa incat, o stare de liniste s-a instalat degraba in camera si dupa ce cu totii s-au destins au putut sa revina la discutii firesti. %el mai mult s-a dezbatut binecunoscutul motiv al venirii lui $orin si anume acela de a-l lua cu el pe dragalasul de /atric*. Mobilizati la unison si-au exprimat ferm dezacordul, argumentand ca copilul v-a fi sigur traumatizat de o astfel de experienta,
)+

avandu-se in vedere varsta frageda la care se afla si perspectiva unei vieti salbatice ce ar fi putut-o avea prin urmare. "a inceput, $orin, parea de neanduplecat, dar argumentele celorlalti si faptul ca /atric*, dand dovada ca a inteles ce se petrece, s-a pus pe un plans sfasietor strigand ca el n-o paraseste pe 5uni, l-au facut sa dea inapoi si in final s-a ajuns la un compromis linistitor pentru toti. /atric* va ramane cu 5uni, iar $orin il v-a vizita de cate ori va fi posibil. Totusi pentru /atric* nu a insemnat mare lucru linistea celorlalti, astfel ca $orin, la sugestia bunicii a mers intr-o alta camera, pentru a-i arata juniorului ce jucarie i-a adus si anume un arc cu sageti confectionat de $orin, cat si niste poze cu T;I$T ', un foarte frumos corb pe care $orin il crescuse si il dresase. Evident, ca bun psi#olog, stia ce curiozitate ii va trezi lui /atric* acest corb, dovada ca a si inceput sa se intereseze despre el, incepand astfel sa vorbeasca cu tatal lui si uitand ca mai devreme plansese tocmai din cauza acestuia. Tristan nu putea sa paraseasca padurea si trebuia sa aiba cineva grija de casa
)-

cat timp era $orin plecat, a fost raspunsul la intrebarea lui /atric* de ce nu l-a adus sa-l vada. In plus, alti prieteni precum EIEI ariciul, Tas#a caprioara, 5otic mistretul, 5utz motanul salbatic, $olo cucul sau Ei*a veverita si multi altii, abia asteaptau sa-l cunoasca. %e crezi, in locul lui /atric*, nu ai fi ispitit de atatea tentatii strecurate abil de $orin, mai apoi vorbind si despre cascada, despre pestii din rau, despre ciripitul pasarelelor din fiecare dimineata si despre alte minunatiiA Eu unul, desi vedeam si ascultam totul de la geam, eram deja plecat cu gandul la ele. $a-l fi vazut pe micut cum sorbea din priviri tot ce adauga $orin pentru a-i umple cat mai bine imaginatia. %and aparea o pauza in povestire, sprancenele lui se ridicau instanataneu si gura intredesc#isa statea pregatita sa puna imediat alte intrebari. %e mai, strategia lui $orin s-a dovedit foarte inspirata, iar momentul aflarii rezultatului nu cred ca va intarzia prea mult. Doar bunica intelegea cu tristete ce se intampla, dar asa cum a dovedit-o si in alte ocazii, a dat dovada

).

de multa stapanire, caracteristica unei adevarate doamne ce era. cum, dupa ce apropierea dintre cei doi, fusese lansata si se vedea ca este pe drumul cel bun, a venit timpul sa se intoarca langa ceilalti. ici, primul abordat, a fost Marcel, pe care l-a intrebat daca juniorul a inceput sa mearga la sala. ;aspunsul a fost dintre cele mai fericite, si anume ca deja practica artele martiale, in plus este foarte incantat de cum evolueaza pregatirea lui, /atric* dovedind un impresionant talent in acest sens. Drept dovada, acesta la rugamintea lui 5uni a executat cateva lovituri specifice cu pumnii si apoi cu picioarele, fiind din belsug rasplatit cu aplauze de publicul prezent. Demonstratia l-a impresionat in mod deosebit pe $orin, avand in vedere ca isi propusese sa se ocupe special de acest aspect, acolo, in padure. Totodata, Marcel i-a inmanat cumnatului sau un card ce continea o considerabila suma de bani, pentru ca acesta sa-si rezolve eventualele necesitati, bani ce veneau din administrarea salii. Incantat, $orin si-a exprimat multumirea si indatorarea fata de Marcel, apreciind in mod
)0

special cinstea si nobletea sufleteasca a acestuia. Dupa aceea a purtat cateva discutii cu parintii, pe care i-a lamurit asupra motivului ce l-a determinat sa se izoleze in acest fel si anume ca, prin plecarea $abrinei din aceasta lume, pentru el s-a creat un gol imens ce nimic si nimeni nu ar putea sa-l umple. /ur si simplu nu mai voia sa cunoasca pe nimeni, absolut pe nimeni! 6nicul motiv ce-l mai face sa mai intre in contact cu lumea de care a fugit este /atric* si pentru el venise acum, dar a vazut ca inca nu este pregatit. Dar, intr-o buna zi, ei vor fi impreuna, iar mai departe, cum va fi, Dumnezeu va sti! El este destul de matur si responsabil in ceea ce a #otarat pentru /atric* si crede ca nimeni nu ar putea sa-i sc#imbe aceasta #otarare. cestea fiind lamurite si reafirmandu-si inca odata bucuria si dragostea pentru cei de fata, si-a luat la revedere pe rand, la urma lasandu-l pe junior, pe care l-a putut lua in brate si apoi l-a sarutat fara nici-o impotrivire din partea acestuia. I-a promis ca se vor revedea foarte curand, dupa care a iesit destul
)4

de marcat de ceea ce a simtit cat timp si-a tinut fiul in brate. fost ca si cand $abrina era de fapt in aceasta imbratisare deosebit de tandra. Deabia afara a inteles ca pornirea pe care a simtit-o impotriva lui /atric*, ca fiind ce-l ce l-a despartit de $abri a lui, era una eronata si se datora traumei sufletesti pe care a trait-o si inca o va mai trai tot restul vietii. /ustiul, pe langa ca nu avea nici-o vina, mai era si unica legatura spirituala cu aceasta, ceea ce il va determina sa aiba un motiv temeinic de a trai mai departe si anume acela de a avea grija de el. 6ndeva, acolo sus, cineva respira in sfarsit usurata si multumita! %e frumos, deacum avem de-a face cu un alt $orin, unul mai viu si mai preocupat de tot ce i-ar fi de folos fiului sau, atunci cand il va avea alaturi. %andA %u siguranta nu mai este mult de asteptat! Intre timp, anii treceau, pustiul crestea si perfectionarea lui in artele martiale se facea cu o usurinta incredibila. In paralel a inceput si scoala, unde ,iarasi, s-a dovedit un copil reusit, caci ii placea la scoala, invata bine si avea
)7

rezultate pe masura. /e masura ce vizitele tatalui aduceau cu ele, pe langa bucuria revederii, noi istorisiri despre Tristan si celelalte personaje din padure, tentatia, exprimata la inceput timid, iar apoi din ce in ce mai ferm, de a-si insoti tatal in acea lume misterioasa, s-a concretizat intr-o promisiune de a face o vizita de acomodare, in urma careia , /atric*, va decide ce alegere va face. 'e aflam acum, in sfarsit, in seara in care, conform intelegerii, /atric*, gata imbracat si cu un mic bagajel langa, isi asteapta nerabdator tatal, alaturi de bunica ce-si stapaneste cu greu plansul. vem in fata deja un alt personaj, un mic barbatel deacuma, ce are unsprezece ani. =rumos, bine facut pentru aceasta varsta, cu umeri lati si constitutie atletica, oc#i caprui, privire patrunzatoare, par de culoarea nisipului, tuns ingrijit, dar cu o frizura rebela, tipic generatiei lui, imbracat simplu, dar modern, de cine altcineva daca nu de 5uni, draguta. fara s-a inserat si iata ca, un ciocanit in usa, vesteste momentul mult asteptat. Dupa ce se arunca bucuros in bratele tatalui, tanarul nostru, se dezlipeste pentru
+8

scurt timp de acesta pentru a-si imbratisa bunica, pe care deja o podidesc lacrimile si pe care o roaga sa nu-si faca griji, caci nu va lipsi mult si ca in acest timp cat va lipsi, tot asa de mult o va iubi. Desi s-a stapanit laudabil pana atunci, bunica se descatuseaza din aceasta c#inuitoare abtinere si da drumul cu toata puterea unui plans in #o#ote. Dupa minute bune, cu greu reuseste sa se linisteasca si cei doi temerari isi iau la revedere de la 5uni. poi, se indreapta in intuneric spre marea aventura. 'oi o sa-i asteptam la intrarea din vale pentru ca, $orin a luat in calcul teama ce i-ar putea-o insufla pus#tiului noaptea prin padure. sadar, iata-i pe cei doi, tata si fiu, ajunsi cu bine, dupa trei ore de mers cu trenul si alte douazeci de minute de mers pe jos, la lumina lanternei, pe drumul atat de cunoscut de $orin, la intrarea in liftul pe care-l stiti. Transportul cu acest mijloc, absolut nou pentru /atric*, a fost o incantare desi de scurta durata, iar sus lau intampinat numeroase alte surprize, pregatite cu multa dragoste pentru acest eveniment deosebit. %el mai tare l-a
+!

impresionat zgomotul facut de cascada, pe care a tinut cu tot dinadinsul sa o vada, apoi a mers in locuinta, unde dupa ce s-a familiarizat cu tot ceea ce aceasta oferea cu simplitate, s-a apropiat de patul lui, ocupat in intregime de cadouri, fel de fel. 'erabdator, s-a apucat sa le desfaca, insa pe la jumatatea patului si a cadourilor, somnul instantaneu specific varstei fragede lipsita de griji cat si aerul pur, fara pic de urma de poluare, la care se adauga din belsug o liniste liniara, a pus stapanire pe el. $orin, cu dragoste parinteasca, l-a dezbracat, iar dupa ce l-a invelit si sarutat pe frunte, s-a asezat pe scaun si nu se mai satura privindu-l. Deabia spre dimineata a reusit si el sa se intinda in patul lui, pentru putine ore, caci niste batai insistente si de mare intensitate in pomul de deasupra, anuntau ca Tristan le simtise prezenta si era nerabdator sa il salute pe $orin, asa cum o facea in fiecare dimineata. 6f! $a ai asa un ceas desteptator! /atric* s-a trezit speriat oarecum, dar tata i-a explicat despre ce este vorba, asigurandu-l ca se vor cunoaste cat de curand.

+&

Trebuia mai intai sa se scoale din patul confortabil si cald, apoi sa se spele pe fata si manute, sa manance intai si apoi vor iesi sa cunoasca imprejurimile si evident pe Tristan, care sigur o sa-i astepte. 'erabdator, /atric* sa supus dorintelor tatalui si dupa ce a mancat destul de grabit, s-a si infiintat la scara ce ducea sus, adica acolo de unde se auzisera ciocaniturile. $orin a luat cateva nuci din rezerva strategica si i le-a pus in manute, spunandu-i ca sunt pentru Tristan. 1data cu desc#iderea c#epengului, s-a desc#is si calea spre lumea cu care /atric* se va familiariza de aici inainte, cum nici nu ar fi visat vreodata. Dintr-odata aceasta lume a prins viata. Mai intai prin multitudinea de triluri ce iti invadau in modul cel mai placut urec#ile, apoi prin coloristica bogata de jur imprejur pusa in valoare si de razele soarelui ce patrundea indiscret, dar afectuos cu razele sale calde , prin superba panorama data de valea si raul ce curgea vesel. erul incredibil de curat si de bun iti umplea narile si implicit plamanii, facandu-te sa binecuvantezi acest moment si loc in care te aflai. Dar /atric* era cu oc#ii pe
+)

sus pentru al vedea pe corb si, nemultumit, privea mirat spre tatal sau. cesta l-a strigat pe Tristan, care, dupa ce a aterizat dintre crengile bradului la o distanta sigura de cei doi, a scos mai multi 9%; -%; : si atat, nu s-a apropit mai mult. Era evident ca nu stia cine e faptura aceea mica de langa $orin. -%iocaneste doua nuci si apoi arunca una spre el, dar nu foarte tare, ca sa nu-l sperii. sa a si facut. %u precautie, Tristan s-a apropiat de nuca, tot timpul supraveg#indu-l din priviri curioase pe /atric*, a luat-o cu ciocul si apoi repede s-a inaltat in brad, unde se si auzea cum o sparge pentru a ajunge la miez. -De obicei el vine si se aseaza pe umarul meu, acum se teme de tine, caci nu te cunoaste. Dar sigur va veti inprieteni repede si cred ca veti fi nedespartiti dupa aceea. - bia astept, tati! 1au! Era prima data cand urec#ile lui $orin auzeau acest cuvant. %e sentiment greu de descris i-a napadit sufletul. Imediat s-a aplecat si l-a sarutat pe crestet in semn de multumire.

++

-Ei, acum #ai sa-ti arat si alte locuri frumoase pe care le-am descoperit pe aici. 'avea grija, Tristan o sa se tina dupa noi! Tinandu-se de mana, au inceput sa strabata padurea de-a lungul si de-a latul, de fiecare data tatal avand grija sa-i explice ce pom este acela, ce pasare este aceea care canta astfel sau ce animalute au vazut in timp ce mergeau. %and au ajuns la un luminis, unde soarele se lafaia din plin ca si la el acasa si unde curgea un mic paraias, $orin a propus sa se odi#neasca si sa manance cate ceva, mai ales ca aerul bun si mersul destul de multicel, le facuse oarece foame. In timp ce mancau la marginea luminisului, $orin i-a aratat o vatra din pietre care fusese construita de el in primele zile ale venirii aici. In acea vatra de pietre facea focul si prajea pestele prins in raul din vale, iar noaptea pietrele emanau caldura pana tarziu, astfel ca puteai sa dormi cat de cat omeneste. Mai tarziu, tot aici, a amenajat acel #elesteu in josul paraiasului pe care deja il populase cu pesti de diferite marimi adusi tot de la raul din vale. Totodata, la #elesteu, vin
+-

animalutele padurii pentru a se adapa, asa ca le vor putea vedea cu usurinta, atunci cand vor fi prin preajma. 'ici nu terminase bine de spus si o caprioara insotita de puiul ei, a aparut din spatele unui desis verde si, fara sa se teama de cei doi, s-a indreptat spre apa. /uiul era totusi mai sperios, caci bea foarte putin cu boticul lui dragalas si, rapid, intorcea capul spre ei, apoi mai lua o ing#ititura si tot asa. 'u acelasi lucru se petrecea cu mama lui, Tas#a, caci, intamplator tocmai ea era, fiind usor de recunoscut dupa pata alba nefireasca de pe urec#ea stanga. Dealtfel, $orin a strigat-o pe nume si ea i-a raspuns prin intoarcerea capului si aruncandu-i acestuia o privire blanda si dragastoasa. -Este foarte prietenoasa, numai ca acum, este cu puiul ei si cred ca, la fel ca noi, are multe sa-i arate. ici, daca te simti obosit, putem sa tragem si un pui de somn. 'imeni nu o sa ne deranjeze. poi, cand ne trezim, o vom lua spre casa, de data aceasta tu vei fi g#idul. De acordA %e ziciA =ara sa raspunda, /atric* s-a intins alaturi de tatal sau pe patura si nu a durat mult pana
+.

cand, respiratia lui usoara si linistita vestea ca acesta, deja, era in lumea viselor. Dupa ce s-a asigurat ca este totul in regula, $orin si-a ingaduit si lui un pui de somn. $oarele, intr-o noua pozitie, datorata scurgerii timpului, s-a aplecat asupra celor doi somnorosi, acoperindu-i cu si mai multa caldura. Dupa un timp, /atric* s-a sculat si, nu mica i-a fost mirarea, cand a privit spre locul de unde se auzea un plescait si gafait ce-l trezise din somnul placut. 6n obraznic de porcusor mistret, se ospata din ceea ce ramasese la masa lor, dar care fusese totusi bagat in rucsac. Ei si, parea sa zica porcusorul, voua va era in plus, de ce sa va mai obositi sa o caratiA Iar mie mi se pare destul de gustoasa! %and l-a strigat pe $orin, acesta s-a ridicat brusc si a inteles despre ce este vorba, numai ca, i-a soptit lui /atric* sa o ia incet dupa el si sa paraseasca repede locul. /e drum, i-a explicat ca micutul o avea cu siguranta pe mama sa prin apropiere si exista pericolul ca aceasta sa-i atace pentru a-si apara puiul. Doua erau pericolele ce trebuiau luate in seama in

+0

aceasta padure si anume, scroafa cu pui si ursul brun. -De ei te poti apara doar evitandu-i, iar pentru situatiile de urgenta iti voi da o arma cu care sa te aperi numai atunci cand nu ai alta cale. $a speram ca nu va fi nevoie vreodata! cestea fiind lamurite, au trecut la planul 5 si anume, cel al reintoarcerii spre casa, avandu-l drept g#id, de data aceasta, pe /atric*. Mai intai, acesta a fost initiat in a afla unde este intotdeauna 'ordul, dupa musc#ii crescuti pe pomi. poi, a fost instruit in crearea si retinerea de repere, fie facute de el, fie remarcate ca fiind deosebite sau facand trasee din ce in ce mai lungi, pornind de la c#epeng, pentru o familiarizare aproape perfecta cu padurea. %el mai la indemana reper, tinand cont de pozitia fata de 'ord, era marginea padurii, aflata inspre valea raului curgator. 1data ajuns la ea, ramanea de stabilit directia spre care se putea ajunge acasa. /entru prima zi, aceste indicatii erau foarte importante, lucru dovedit mai tarziu, cand /atric* a dovedit ca a invatat sa se descurce

+4

excelent in padure, indiferent de distanta fata de locuinta. ceeasi abilitate in a se orienta a aratat-o si in serile cand se intorcea din vizitele facute dragei lui 5uni, pe care incepuse sa o viziteze destul de des, atat pentru a se asigura ca este sanatoasa, cat, mai ales, pentru a-i povesti despre el si despre noii lui prieteni pe care si-i facuse in padure. Intre timp, prietenia lui cu Tristan, corbul, atinsese culmi nebanuite cu ceva timp in urma, asa incat erau practic nedespartiti toata ziulica, cu exceptia zilelor cand pleca sa o vada pe 5uni. "a intoarcere, era intampinat, de fiecare data cu o regularitate demna de invidiat de ceasornicarii elvetieni, de Tristan, asezat strategic pe varful unui paltin, de unde vedea perfect cand /atric* cobora din tren, si imediat plana spre el craonind vesel si zburand in jurul acestuia, pana cand primea ceva, de regula o bucata de cascaval, sau o bucata din prajitura bunicii ori alune. $e pare ca asteptarea era zilnica in perioada cat /atric* era plecat, deoarece venea destul de greu cand $orin il c#ema cu ajutorul fluierasului purtat la gat si
+7

care scotea un sunet deosebit de ascutit, cu o tonalitate aparte, dar foarte familiara lui Tristan. "ucrul acesta nu se intampla cand /atric* era in padure si aparea foarte repede, de unde nu te asteptai. $e invatase sa se aseze pe umerii acestuia, iar urmele g#earelor lui puternice se vedeau clar pe umerii baiatului cand se dezbraca. %e mai, toata ziua erau impreuna umbland #ai-#ui prin padure, dar numai dupa ce termina exercitiile de antrenament si de conditie fizica impreuna cu tatal sau. $eara, dar si in timpul zilei, faceau lectiile pentru scoala, avand grija sa tina pasul cu materiile scolare, de acest capitol ocupandu-se unc#iul Marcel. "a scoala figura ca transferat la o alta scoala aflata in localitatea unde lucra tatal sau. De aici si discretia vizitelor lui la 5uni. Totul decurgea minunat, din toate punctele de vedere. nii treceau, /atric* crestea si era din ce in ce mai zdravan, se perfectionase in artele martiale astfel ca-si depasise tatal, spre marea incantare a acestuia. %at priveste conditia fizica, atinsese valori incredibile.
-8

;eusea sa se catere rapid in pomi, sarind apoi si aterizand foarte sigur datorita te#nicilor invatate de la tatal lui, sau reusea sa tina pasul cu 5otic mistretul, strecurandu-se cu mare dexteritate printre pomi sau alte tipuri de obstacole. cesta il accepta sa se joace atunci cand prin preajma nu era perec#ea lui cu puii. Invatase sa-si dezvolte capacitatea pulmonara tinandu-si cat mai mult respiratia. tinsese valoarea de un minut si patruzeci si sase de secunde, rezultat excelent, daca este sa incerci. gilitatea cu care se catara pe panta abrupta sau pe frang#ie erau de invidiat de catre oricine. In privinta indemanarii cu care folosea arcul cu sageti sau aruncarea cutitului la tinta, atinsese performante incredibile. ceasta datorita distantelor mari pe care le aborda la antrenament si preciziei extraordinare obtinute. Intotdeauna se ferea sa afecteze vreun copac viu si de aceea alegea de fiecare data pomi uscati sau tinte diverse atarnate. In plus invatase legat la oc#i sa auda si sa distinga dupa fasait obiectele aruncate spre el si sa se fereasca din traiectoria acestora. Este un perfectionist convins si pentru asta repeta
-!

orice i se pare ca nu este multumitor. %el mai mare accent l-a pus pe viteza de deplasare in padure printre pomi si pe rezistenta la alergare in camp desc#is, alergand cate trei *ilometri dus si alti trei la intoarcere in fiecare zi de-a lungul raului. /e linie psi#ologica, $orin insistase mult pe autocontrol, adica pe stapanirea puternica a oricarei porniri, pe care ar putea-o regreta mai tarziu, de multe ori prea tarziu in viata./rincipiul de baza pe careil explicase $orin era acela ca, viata este facuta din probleme, mai grele sau mai usoare, dar, intotdeauna sa te preocupe solutia ei si nu enuntul problemei! %at priveste relationarea cu oamenii, $orin pusese mult accentul pe respect fata de indiferent cine ar fi fost vorba, cat mai putina vorbire si cat mai multa ascultare. Modestie si moderare in toate, trebuia sa fie deviza lui. Era perfect constient ca lectii despre cum sunt oamenii, nimeni nu poate pretinde ca ar putea sa cunoasca si, deci sa predea. $i totusi, cel mai important lucru pe care $orin l-a invatat , a fost acela legat de forta incredibila pe care o are un cuib de termite si anume ca , in cazul lor, I'T;E<6"
-&

DE/ $E$TE $6M / ;TI"1;! /lecand de la explicatiile ce au insotit aceasta uimitoare afirmatie, $orin i-a facut numeroase analogii explicite, printre care %reierul uman, =orta rugaciunii colective, /uterea padurii natural create, si altele. ceste explicatii ii vor fi de mare folos mai tarziu, asa cum vom vedea. Evident ca au mai fost si alte lucruri deosebit de interesante pe care /atric* le-a aflat si retinut de la tatal lui, dar nu le putem prezenta aici pe toate, ci le vom identifica pe parcursul intamplarilor din viata acestuia. $ubiectul care l-a pus in mare incurcatura pe $orin a fost cel legat de fete. =iind depasit de acest aspect, a plecat la un moment dat impreuna cu /atric* si a profitat de aceasta oportunitate rugandu-l pe Marcel, cumnatul, sa-l ajute in aceasta problema. cesta a primit incantat insarcinarea, fiind uns cu multe alifii in aceasta privinta si nu numai. /rintre multele cunostinte feminine pe care le avea Marcel, una era o actrita, care la invatat pe /atric* arta mac#iajului, facand in diferite ocazii mai multe farse lui Marcel. De exemplu, mac#iat intr-un golan oarecare, i-a cerut acestuia o
-)

tigara pe care a si aprins-o in fata lui si totusi Marcel nu l-a recunoscut nici dupa voce, nici dupa altceva. $au, altadata l-a facut sa-l ajute sa treaca strada, fiind un biet batran orb, care la trecerea strazii a strigat catre Marcel3frumoasa cravata! ;asufland usurat, $orin i-a multumit si a promis ca intr-o zi se va revansa fata de el. Din pacate, asa cum stii, draga cititorule, aceasta promisiune nu va putea fi nicicand onorata. "a aflarea vestii despre disparitia lui $orin, desi mult modificata fata de realitatea pe care v-am descris-o, toti, in frunte cu 5uni au ramas impietriti de uimire. Marcel a plans ca un copil si a refuzat sa creada ca este adevarat. Desi se vedeau destul de rar, intre ei crescuse o mare prietenie, bazata atat pe simpatia reciproca, dar mai ales pe ceea ce ii lega cel mai tare si anume /atric*. ceeasi durere am intalnit-o si la parintii lui $orin, care astfel au pierdut unicul copil si ce poate fi mai trist pentru un parinte decat sa-si piarda pentru totdeauna copilul. $ingura care si-a revenit ceva mai usor, de unde o fi avand atata tarie nu stiu, a fost tot 5uni, draga de ea. fost cea
-+

care a luat initiativa de a face ceea ce este necesar pentru pomenirea crestineasca a lui $orin si asta i-a mobilizat pe toti, in acest fel trecandu-se mai usor peste inca un moment dureros. %and ceea ce trebuia facut conform datinii si lucrurile s-au mai linistit, /atric* a anuntat ca pleaca, promitandu-le ca va tine legatura cu ei ca si pana acum. s minti daca va spun ca si-au luat la revedere pur si simplu si gata. 'u, nu a fost deloc simplu nici pentru /atric*, dar nici pentru ceilalti. Era o dragoste mult prea mare si sincera intre ei ca o atare despartire sa fie usoara. "-au rugat cu totii sa ramana in preajma lor venind cu propuneri care mai de care mai argumentate. E drept ca fiecare il voia la el, ceea ce ar fi fost imposibil, iar Marcel s-a oferit c#iar sa-l infieze, de parca mai era cazul sa-si arate dragostea pe care i-o purta. "a toate aceste rugaminti si propuneri din dragoste pentru el, /atric* a rezistat cu stoicism si a ramas neclintit in #otararea luata. ->reau sa fiu langa tata, n-as putea sa-l las singur acolo! >a rog, nu va faceti griji, va iubesc la fel de mult pe toti si voi face tot ce
--

depinde de mine sa ne vedem cat mai des! Este tot ce pot sa promit. ;amaneti cu bine si sa ne vedem sanatosi! ;esemnati, l-au condus pana la poarta, unde s-au mai imbratisat odata, apoi, Marcel la ajutat sa-si puna bagajul in masina si au plecat impreuna spre gara. veau la dispozitie pana la plecarea trenului o jumatate de ora, timp pe care l-au valorificat la maxim, mai ales Marcel, care nu mai prididea sa vorbeasca despre planurile legate de viitorul lui /atric*. 'u avea copii din casatoria scurta pe care o avusese si pe care o inc#eiase printr-un divort pasnic, iar pentru el /atric* insemna enorm si isi dorea tare mult sa fie impreuna. %#iar i-a propus acestuia sa vina si el acolo in padure, lucru cu care /atric*, in mod categoric, nu a fost de acord, precizandu-i ca aceasta a fost una din marile dorinte ale tatalui lui, ca locatia sa ramana secreta. Totodata dorinta exprimata de a se consulta cu Marcel in orice problema ar avea, l-a bucurat enorm pe acesta, facandu-l sa il imbratiseze cu multa afectiune. %u o calda strangere de mana si o noua imbratisare, /atric* s-a urcat in tren si in timp ce acesta s-a
-.

pus in miscare, i-a facut cu mana unc#iului drag, ramas singur pe peronul gol. Fsfarsitul primei partiG De multe ori luase /atric* acest tren cu ocazia vizitelor sale, dar astazi, parca era mai liber ca niciodata. stfel ca nu a fost o problema sa-si gaseasca un loc. %a de fiecare data prefera sa stea la geam, pentru a se asigura ca daca adoarme, nu va fi deranjat, fiind destul de mult de mers. Isi pusese bagajele la picioare astfel incat sa le simta in siguranta. 'u trecu mult si adormi ca un prunc. Dintr-o data se trezi alergand prin padure alaturi de tatal sau si insotiti de Tristan. %astigator era cel care ajungea primul la binecunoscutul luminis. Deja era cu mult in frunte si nu-si facea deloc griji ca nu va ajunge primul, dar, din senin ii aparu in cale o foarte frumoasa faptura ce il privea cu multa admiratie si ii zambea in acelasi timp. $e opri din alergat si isi freca oc#ii, nevenindu-i sa creada ca este adevarat ceea ce vedea. =aptura aceea frumoasa era in continuare acolo si nu incapea nici-o indoiala ca spre el privea intens
-0

si cu un dragastos zambet pe fata, ca si cand se bucura sa-l vada. Era o foarte frumoasa tanara, cu parul negru lung si cazut pe umeri, de statura cam un metru saptezeci si ceva, imbracata intr-o roc#ie verde brotacel, mulata pe corpul ei suplu, cu bretele subtiri pe umerii goi iar in picioare nu purta nimic, sau poate nu se vedea bine de la distanta la care se oprise /atric*. 6imit, /atric* nu stia ce sa faca, sa inainteze nu avea curaj, iar sa isi continuie alergatul, c#iar si prin ocolire, nu se cadea. ;amasese doar alternativa aparitiei tatalui, care i-ar fi dat curajul necesar, numai ca acesta, inexplicabil, nu aparea, desi ar fi fost timpul sa o faca. $e intoarse sa vada de ce nu apare, nu vazu nimic si atunci reveni cu privirea spre acea femeie ce-l facuse sa se opreasca atat de brusc. Ei bine, nu mai era nimeni! scuturat din cap, uimit de ceea ce i se intampla si s-a apropiat prudent de locul unde o vazuse clar pe acea misterioasa faptura. =ara nici-un rezultat, nici un fel de urma nu a putut sa zareasca, desi invatase bine sa citeasca urmele. %omplet derutat, a simtit nevoia sa se aseze la baza unui brad si isi propuse sa-l
-4

astepte pe $orin pentru a-i povesti aceasta ciudata intamplare. %eva din spatele bradului il atinse pe umar si sari ca ars in picioare. 5rusc si-a dat seama ca adormise si cineva il trezise batandu-l pe umar si spunandu-i3 -Trenul urmeaza sa opreasca, poate este gara unde trebuie sa cobori! /rivi pe geam si realiza ca este abia la jumatatea drumului. /oliticos multumi pentru gestul frumos al omului si se aseza, spunandu-i acestuia ca mai avea destul de mers. $omnul ii disparuse si pe geam nu se mai vedea mare lucru, caci seara trasese storurile la geamurile trenului, pusa pentru unii de insusi Mos Ene. In compartiment nu mai era nimeni in afara acelui domn care-l trezise si care era cu privirea indreptata in jos tinandu-si capul intre maini si oftand destul de adanc din cand in cand. /atric* nu a indraznit sa intre-n vorba, asa cum de obicei o faceau destui cu care se nimerea sa fie in compartiment. $e multumi sa-l priveasca discret, incercand sa intuiasca ce durere sufleteasaca il macina pe bietul om. Era un barbat cam de varsta tatalui lui, cu c#elie si cu umerii trasi, slabut, nu prea inalt, purta
-7

oc#elari de vedere. 1c#ii lui albastri erau foarte tristi si obositi. $imtind ca este privit, omul il privi bland pe /atric* si sparse tacerea. -Ma ierti ca te intreb, cati ani ai, tinereA ->oi face cat de curand optsprezece! -Multi inainte si sanatosi! =rumoasa varsta! "a fel de tanar era si fiul meu, ;obert. r fi implinit alaltaieri optispe. -Dar ce s-a intamplat cu el, de vorbiti la trecutA -Din pacate l-am pierdut si, la numai un an, s-a prapadit si maica-sa de durere. Era singurul nostru copil si acum c#iar ca nu mai am pentru ce sa traiesc. cum ma intorc de la mormantul lor, caci i-am asezat in acelasi loc de odi#na, macar asa sa nu mai fie despartiti si de fiecare data imi este greu sa ma intorc acasa, unde nu ma mai asteapta nimeni. Inainte, cel mai mult ma bucura acest gand, adica acela ca o sa ajung acasa la cei pe care ii iubeam cel mai mult. 'u stiu cu ce am gresit de trebuie sa patimesc atata. 'u pot nici sa traiesc si nici sa mor! %e viata o mai fi asta, Dumnezeu stie.

.8

-Dar ce s-a intamplat cu baiatul dumneavoastraA -E#, desi s-a petrecut acum trei ani, nici pana azi nu se stie ce s-a intamplat. 'imeni nu este in stare sa lamureasca nimic. $ingura ipoteza pe care s-a mers in anc#eta desfasurata a fost aceea a sinuciderii. 'u am sa cred niciodata ca baiatul meu ar fi putut sa faca asta si multe din datele din dosar nu au logica. Din pacate, trebuie sa ma pregatesc sa cobor, urmeaza statia mea. "a revedere, tinere domn si Dumnezeu sa te aiba in paza! -Multumesc de urare, dar, iertati-ma, as putea sa va vizitez intr-una din zile sa-mi povestiti mai multeA Eu cobor la a doua statie, deci as putea sa va vizitez, numai sa-mi spuneti cum va gasesc. -Daca vrei asta si tii sa mai stam de vorba, coboara aici si intreaba in sat de Marin rsene. 'u mai este altul in sat si oricine te va indruma. >ino cand poti. cum ramai cu bine! intins mana si m-a privit in oc#i cand iam strans-o cu multa compasiune pentru suferinta lui. /rivirea aceea m-a impresionat in mod deosebit, caci in oc#ii lui nu se zarea nici.!

un licar de lumina, de parca erau complet uscati. Toata seara si noaptea m-a urmarit acea privire.De regula o eventuala urma de speranta inca mai intretine in privire o plapanda luminita, la el nu se mai vedea acest lucru.Deci omul asta renuntase, se pare, sa mai lupte. s spune ca era prea devreme./oate gandesc cu mintea mea de optsprezece ani si ma pripesc, cine sa stieA doua zi, nu m-am putut stapani si l-am vizitat. sa cum a spus nu a fost deloc greu sa il gasesc. $-a aratat oarecum surprins cand m-a vazut, dar cumva l-a bucurat prezenta mea tinereasca. m stat afara, la umbra unui tei falnic, unde trona o banca de lemn si o masa, probabil mestesugite de nea Marin. "-am rugat sa imi povesteasca si alte lucruri despre cele intamplate baiatului.

-E#, greu de spus, pentru ca nici el nu stie ce s-a intamplat, iar politia nu a gasit nici-o
.&

pista pe care sa faca cercetari. $ingurul lucru clar este ca baiatul meu a fost lovit din spate cu ceva tare in cap si nu si-a revenit decat la spital dupa aproape trei zile de coma, iar acum nu recunoaste pe nimeni, nici pe mine, nici pe maica-sa ori pe sora-sa. Tot ce face este sa priveasca fix intr-un punct, nu raspunde si nici nu vorbeste nimic.'u stiu ce o sa ne facem, mama-sa plange intr-una, eu simt ca innebunesc la gandul ca nu il pot ajuta in niciun fel. 'eputinta asta ma omoara, imi vine sa plang si nu pot, nu pot! s vrea sa urlu, sa ma descarc intr-un fel, dar nu sunt in stare de nimic. m plecat acum de la el ca sa vad si un pic de acasa, caci avem animale ce trebuie ingrijite. $per sa gasesc pe cineva sa ma ajute cu problema asta cat o fi baiatul in spital, caci nu pot sa stau departe de el prea mult timp. 1f, Doamne, Doamne! -Imi pare rau de ce aud! "a ce spital este in orasA -"a $pitalul municipal. E bine acolo, sunt medici buni. Mi-au spus ca o sa-si revina, dar cand, nu stie decat 5unul Dumnezeu! E#, dar iata ca se apropie gara si trebuie sa cobor.
.)

Mergi cu bine, dragul meu si incearca sa nu mai adormi, sa nu treci de gara unde trebuie sa cobori! -Multumesc, o sa am grija! Ii doresc insanatosire grabnica baiatului si dumneavoastra si familiei numai bine! 'umele meu este /atric*, al dumneavoastra, daca nu e cu suparareA - , iarta-ma, nu-i nici-o suparare, Marinescu! "a revedere! -"a revedere, domnule Marinescu! Desigur, /atric* nu a fost nepoliticos cand a intrebat de nume, ci foarte motivat de acest lucru, intrucat isi propusese sa faca o vizita la spitalul respectiv sa afle mai multe. %eva ii spunea ca trebuie sa faca acest lucru si ii placea sa-si asculte intuitia. $omnul ii pierise definitiv si gandurile il purtau spre ceva asemanator, adica ceea ce-i povestise tatal lui despre incidentul din tinerete. <reu de facut vre-o legatura! /reocupat, nici nu simti cand a trecut timpul si a trebuit sa coboare. '-a apucat sa faca pre multi pasi caci, deasupra s-a si auzit un falfait puternic insotit de un %; %; vesel si bucuros. Era, desigur Tristan
.+

care-l asteptase zi de zi cu mare nerabdare. cum ca a venit in sfarsit prietenul drag, poposi pe umarul stang si mai adauga inca un %; -%; de bun venit. /rinse lesne din zbor bucata de c#e* pe care i-o pasa /atric*. =ericiti, cei doi se indreapta spre coltisorul lor de rai, stiut doar de ei, la lumina lanternei prinsa pe fruntea eroului nostru. UN ALT CAPITOL! "a $pitalul Municipal, este un dute-vino permanent, atat de oameni, cat si de salvari insotite de sunetul sirenelor. /e coridoare, agitatie de pacienti, vizitatori, medici, asistente, fiecare cu treburile lui sau cu motive bine justificate. /rintre ei, un domn a carui varsta putea sa fie incadrata intre patruzeci si maxim cincizeci de ani, intr-un costum bleumarin cu cravata, avand parul usor grizonat si mustata inca neagra, cu oc#i albastri si ten aramiu, dupa ce s-a interesat la biroul de informatii unde este pacientul Marinescu, se indreapta calm spre salonul patru de la etajul trei al spitalului. juns aici desc#ide usa si dintr-o privire isi da seama care din cei sase ocupanti ai incaperii este cel
.-

cautat. "anga patul acestuia, o doamna in varsta, cu siguranta mama, datorita asemanarii, isi tine de mana fiul ce pare sa doarma linistit. -5una ziua doamna, sunt detectivul particular $tancu. s dori sa stiu care mai este starea baiatului! -Domnu doctor spune ca evolueaza bine, dar eu nu stiu ce sa cred. Doar ca a inceput sa doarma, nu stiu daca de la medicamente sau o fi altceva, dar cred ca asta o sa-l ajute. 'u mai sta cu oc#ii fixati intr-una, ca tare rau imi facea! '-ati vorbit cu doctoru, ca adineauri a fost pe aiciA -'u, am venit direct aici si apoi voi merge si la dumnealui. Era important sa vad cum se petrec lucrurile aici. Dumneavoastra ce credeti ca s-a intamplatA 5anuiesc ca nu sunt primul care va pune intrebari si imi cer scuze ca va abordez acum cand sunteti si necajita si obosita, dar am promis ca ma implic si deja adun orice fel de informatii. 1rice amanunt, c#iar daca pare nesemnificativ, poate sa insemne ceva pentru mine si pentru caz. %el in masura sa ma ajute mai mult ramane fiul

..

dumneavoastra, de asta sa nu va suparati ca o sa ma mai vedeti destul de des pe aici. -/ai eu nu stiu decat ca a fost gasit fara cunostinta pe strada si adus aici la spital! Dar de ce, n-am auzit pe nimeni sa stie ceva in plus. -Da, va cred, dar meseria imi cere sa intreb cat mai multa lume. E#, va las atunci cu bine si sper ca baiatul sa-si revina cat mai curand. $anatate multa doamna si putere de la Dumnezeu! 5una ziua! 1 trista aplecare din cap fu raspunsul la salut al batranei. Iesit afara din salon, detectivul, se indreapta ingandurat spre iesire, mai exact spre biroul de informatii. -Daca suntei amabila am nevoie de o informatie legata de cazul Marinescu, salon +, etaj trei si anume cand a fost adus si mai ales de catre ce ec#ipaj de salvare. $unt detectivul particular $tancu. -'u prea putem sa dam astfel de informatii, dar daca asteptati un minut sa caut, va servesc! -Desigur, sarut mana pentru amabilitate. - m gasit. In data de sapte Mai, ora douazeci si unu, doamna doctor /odaru.
.0

->a multumesc mult, este cumva de serviciu doamna doctorA -Este. 1 gasiti la etajul patru, sectia de c#irurgie. /uteti lua liftul! ->a multumesc! $arut manute! "a etajul patru, a trebuit sa stepte cateva minute, pentru ca doamna doctor tocmai vizita pacientii. %and afla de la asistenta sefa cine este domnul, il invita pe acesta in cabinet, unde il intreba cu ce ii poate fi de folos. -Doamna doctor, va retin foarte putin, ma ocup de cazul Marinescu, tanarul pe care l-ati ridicat cu salvarea in data de 0 ora douazeci si unu si care acum este internat la salonul patru etaj trei. - , da, am localizat! /arca este in stare catatonica, daca nu ma insel. Da imi aduc aminte. $i ce ati dori sa stitiA -%um era pozitionat cand ati ajuns la el, pe ce parte era cazut si mai ales daca ati putea deduce in ce directie credeti ca se deplasa inainte de incidentA -Da, nu-i usor ce ma intrebati, dar voi incerca. %red ca pozitia in care era cazut era spre in fata, usor rasucit spre stanga, ceea ce a
.4

facut sa mai suporte inca o lovitura la tampla, iar pantalonul la genunc#iul drept era rupt, ceea ce arata ca a cazut mai intai in genunc#iul drept, dupa care s-a pravalit spre in fata. $ensul de deplasare dupa cum cred eu era dinspre bulevard spre capatul strazii Mincu. %#iar am avut impresia ca a mai facut aproape un pas dupa lovitura. - propo de lovitura, ati putea sa precizati cu ce a fost lovit si cu ce fortaA - Mi-ar fi foarte greu, dar despre daunele produse vom afla abia dupa ce specialistul neurolog isi va termina investigatiile. Dumnealui ar putea sa precizeze forta loviturii, la care faceati referire. ->a multumesc tare mult! $arut mainile! -5una ziua. juns la masina, intra si porni spre sectia de politie. $e abatu doar pentru putin timp pe la #otel Muntenia, unde avea o camera inc#iriata. ici se dezbraca si se indrepta spre cabina de dus. $usurul placut al dusului ii destinse intreg corpul. 'u dura decat zece minute, iesi, se sterse in graba si merse la oglinda. 6n zambet de satisfactie ii aparu in
.7

colturile gurii. Multumit de cum arata, adresa un salut amical celui ce-i zambea la randu-i din oglinda si care nu era nimeni altul decat /atric* -alias detectivul $tancu! De acum il vom gasi de nenumarate ori in astfel de ipostaze. ?otarase deja sa se implice, nu-i trebuia neaparat un motiv, miza doar pe intuitia lui. /rimul lucru era sa afle unde anume a fost gasit ;obert si cine a anuntat salvarea. Biarele care pomenisera despre caz, erau destul de ambigue in relatarea lor, iar la politie nu se punea problema sa se informeze. ;amasese, ca varianta, doar statia de salvare unde sa afle cine a fost atunci pe masina. Ideea a fost buna si farmecul lui alaturi de un splendid buc#et de frezii a dat roade la domnisoara draguta de la informatii. retinut fara sa noteze datele furnizate si s-a indreptat spre strada .I.Mincu, paralela cu o foarte renumita strada cu lume destul de pestrita, pe care se recomanda sa o ocolesti cu prioritate! juns pe strada Mincu, se plimba in susul si josul ei, avand in intentie sa abordeze o persoana ce ar putea sa stie ceva despre caz. 'u a gasit pe
08

nimeni la inceput, poate canicula din acea zi ii tinea in case, dar, la o noua incursiune, o doamna in varsta ii iesi in intampinare si-l intreba pe cine cauta. -5una ziua, doamna, nu caut pe cineva anume, doar pe cineva care stie ce s-a intamplat in seara zilei cand un baiat, varul meu, a fost gasit lesinat si luat cu salvarea! - , tanarul acela dragut, care se zice ca a fost atacat si lasat acolo sa moara! %ulmea este ca nu i-au furat nimic, deci nu a fost vorba de jaf. Maica, eu nu am fost acolo, de ce sa mint, daC zic si eu ce am auzit, ca de vorbit se vorbeste mult, dar toti isi da cu presupusul. %ica l-o fi confundat cu vrCunu pe care il pandeau ei de mult si asta i-a fost norocu, ca altfel nu scapa doar cu atat. leges-ar prafu de ei cu neamu lor, ca nu mai scapam, maica de ei! 'ici politia nCare curaj sa se duca peste ei ca le e frica, ca au si ei familii si sa nu le faca nenorocitii ceva! De#, io stiu ce sa zicA m ajuns sa ne fie frica sa iesim din casa ziua, dCapoi noaptea! -Doamna da cine-s astia de care spuneti ca le e frica si politistilor de eiA
0!

-$e vede ca nu esti de pe aici! /ai cum cineA '-ai auzit de clanu MexicanuA %ica nu ezista altii mai rai ca ei! E multi si rai, umbla cu droguri si cu sabii, daca n-or avea si pistoale, mai stiiA -$i unde stau astia din clanA -'u stiu, maica, pe starda aia din cap, care se face de-a curmezisul, nu stiu cum ii zice, ca mi-e frica sa merg pe acolo! - 5ine, multumesc frumos! - i grija, maica, sa nu te pui cu ei, ca esti tanar si te vad intreg la minte! -Multumesc inca odata. 5una ziua, doamna! sadar o prima ipoteza ar fi clanul Mexicanu, de care nu auzisem pana atunci, de altfel nu avusesem de-a face cu niciunul din clanurile din oras, doar auzisem de existentza lor. m luat in calcul sa ma informez de o potentiala legatura cu tanarul Marinescu, dar nu aveam suficiente date. /rincipala sursa de informatii certe ramanea tanarul si ca atare mi-am propus sa astept sa isi revina

0&