Terapia comportamentala

Terapia comportamentala reprezinta cea mai importanta veriga in succesul pe termen lung al tratamentului obezitatii. Se adreseaza tuturor pacientilor obezi indiferent de mijloacele terapeutice utilizate. Este esentiala si cazurilor adresate tratamentului chirurgical, atat ca pregatire preoperatorie cat si ca tratament postoperator. Terapia comportamentala cuprinde atat modificari ale stilului de viata cat si schimbarea obiceiurilor alimentare. Ea impune modificarea atitudinii, a convingerilor si comportamentului fata de dieta si activitatea fizica. Trebuie bine inteles faptul ca nu exista alta cale de combatere a obezitatii decat cresterea activitatii fizice si diminuarea aportului caloric. In acest sens pot fi utilizate programe de modificare formala a comportamentului individualizate pentru nevoile si posibilitatile fiecarui pacient asociate cu programe de exercitii fizice si dieta. De asemenea, in unele cazuri s-a aratat utila terapia de grup, larg raspandita in Statele nite ale !mericii, unde obezitatea este o importanta problema de sanatate. Trebuie mentionat faptul ca unii autori au examinat efectele variatilor ciclice ale curbei ponderale, frecvent intalnite la pacientii obezi. S-a emis ipoteza ca aceste fluctuatii au efecte negative grave asupra metabolismului energetic si comorbiditatilor asociate obezitatii. "oncluzia a fost ca nu exista nici un motiv intemeiat pentru care pacientii obezi sa nu fie incurajati in efortul de a obtine o scadere ponderala, fie ea si temporara. BULIMIA NERVOASA

#ulimia nervoasa este o tulburare a comportamentului alimentar, care afecteaza aproximativ $-%& din populatie. Desi este mai des intalnita la femei, si barbatii pot dezvolta aceasta tulburare. #ulimia apare cel mai frecvent in perioada adolescentei si este mai des intalnita in tarile dezvoltate. Simptomele bulimiei: ' Episoade recurente de mancat compulsiv ' Episoadele de mancat compulsiv sunt urmate de comportamente compensatoare, pentru a preveni (a controla) cresterea in greutate* comportamentele compensatoare pot fi+ varsaturi, folosirea laxativelor, diete,cure de slabire, post, clisme, abuz de exercitii fizice (alergat, fitness, aerobic, etc), folosirea pastilelor de slabit, a ceaiurilor (pentru slabit sau diuretice), restrictionarea caloriilor (prin evitarea anumitor tipuri de alimente, micsorarea portiilor, reducerea numarului de mese si gustari,zi), etc.

' Stima de sine, evaluarea propriei persoane, sunt profund determinate de forma si greutatea corpului Exista doua subtipuri de bulimie, in functie de prezenta sau absenta uzului regulat de metode de purgare ca mijloace de compensare a mancatului compulsiv ("onform DS--I.-T/)+ - Tip de purgare+ persoana s-a angajat in autoprovocarea de varsaturi, in abuz de laxative, diuretice sau clisme in cursul episodului current - Tip de nonpurgare+ persoana a utilizat alte comportamente compensatorii inadecvate, cum ar fi postul sau exercitiile excesive, dar nu s-a angajat in mod regulat in varsaturi autoprovocate sau in abuzul de laxative, diuretice sau clisme in timpul episodului actual. Episoadele de mancat compulsiv Exista doua tipuri de 0episoade de mancat compulsiv0 + obiective si subiective. n episod obiectiv de mancat compulsiv presupune consumul (mancatul), intr-o perioada de timp specifica (in general mai putin de 1 ore), a unei cantitati de alimente considerata mai mare decat cat ar manca majoritatea persoanelor aflate intr-o situatie similara. 2e langa cantitatea mare de alimente consumata, un criteriu important pentru identificarea unui episod de mancat compulsiv, este sentimentul persoanei ca si-a pierdut controlul (ca nu se poate opri sau controla). Episoadele obiective de mancat compulsiv sunt urmate de o stare intensa de disconfort fizic. n episod subiectiv de manact compulsiv are loc atunci cand persoana simte ca isi pierde controlul pe perioada consumului de alimente, insa cantitatea de alimente consumata nu este foarte mare. !tunci cand persoana are reguli foarte stricte cu privire la ce 0trebuie0 sa manace si ce 0nu trebuie0 sa manance (de exemplu in timpul dietelor), uneori chiar si consumul a 1-% biscuiti o poate face sa considere ca si-a pierdut controlul si ca a mancat excesiv. !ccentul cade pe sentimentul de pierdere a controlului in momentul consumului de alimente, si nu pe cantitate. !proape intotdeauna episoadele de mancat compulsiv, fie obiective sau subiective, sunt urmate de sentimente de vinovatie, teama, rusine sau scarba, fapt ce conduce la aparitia comportamentelor compensatoare (varsaturi, abuz de laxative, pastile pentru slabit, ceaiuri, exercitii fizice in exces, etc) Dat fiind faptul ca in cele mai multe cazuri bulimia apare la fetele aflate in perioada adolescentei, este important pentru parinti sau cei apropiati sa recunoasca semnele acestei tulburari de alimentatie, pentru a putea actiona din timp, oferindu-i persoanei afectate accesul la ajutor specializat* o persoana care sufera de bulimie poate prezenta urmatoarele semne (dar nu numai)+ - persoana este foarte preocupata de+ corpul, greutatea si forma ei, de metode de slabire (pastile de slabit, ceaiuri, exercitii fizice in exces - fitness, alergat, aerobic, etc, regim,cure de slabire, etc) - persoanele afectate de bulimia de tip purgativ folosesc des toaleta dupa mese - persoana prezinta stari de agitatie, de nervozitate sau de tristete

- foloseste deseori afirmatii sau intrebari cu privire la greutatea si forma corpului (Ex. 0--am ingrasat30, 0"rezi ca sunt grasa40, 0-a simt grasa0, 0!m aripioare, burta, fundul prea mare, etc0, 0Trebuie sa slabesc30, etc) - evita mesele in familie, cu prietenii, in oras sau cauta scuze (nu ma simt bine, nu mi-e foame, abia am mancat) pentru a nu manca in public - evita anumite tipuri de alimente, considerand ca unele alimente sunt 0bune0 si altele 0rele0 - poate fi preocupata de gatit, retete, emisiuni despre mancare si gatit, etc - verifica si,sau este preocupata de continutul caloric al alimentelor Spre deosebire de persoanele care sufera de anorexie, persoana cu bulimie nervoasa se afla la o greutate normala (sau sunt supraponderale). "omportamentele compensatoare nu reprezinta o metoda eficienta (si in nici un caz sanatoasa), de control al greutatii corporale. !ceste comportamente joaca rolul de a gestiona emotiile de vinovatie, teama, dezgust sau rusine determinate de episoadele de mancat compulsiv. Complicatiile medicale datorate acestei tulburari de comportament alimentar sunt foarte grave, putand conduce chiar la decesul persoanei suferinde. Totodata aceasta tulburare se asociaza deseori si cu alte probleme de natura psihica si emotionala, cum ar fi anxietatea si depresia, abuzul de substante, tulburarea bordeline, alte comportamente auto-destructive. Cauzele dezvoltarii bulimiei nervoase difera de la persoana la persoana* nu exista un singur factor care sa declanseze aceasta tulburare, bulimia fiind cauzata mai degraba de interactiunea mai multor factori de risc. 5actorii genetici, mesajele transmise de mass-media si societate, factorii ce tin de personalitate, experientele precoce, anumite tipuri de relationare din cadrul familiei, experientele traumatizante (abuzul fizic sau sexual), pot creste semnificativ riscul de a suferi de bulimie. Bulimia e te o tulburare! nu o ale"ere# De aceea+ ' Suportul familiei este extrem de important pentru recuperare, insa nu este totul* apelati la ajutor specializat daca sunteti ingrijorat ca o persoana apropiata ar putea suferi de aceasta tulburare3 ' Tulburarile comportamentului alimentar - bulimia si anorexia nervosa, nu se vindeca prin vointa* eforturile dvs. de a convinge persoana sa renunte la varsaturi, laxative, diete sau alte comportamente care ii pun in pericol sanatatea ar putea avea un efect invers decat cel dorit* incercati sa oferiti ajutor, suport si intelegere, nu critica sau jigniri. Intrebati persoana in cauza cum doreste sa fie ajutata. ' "autati suport specializat pentru a afla mai multe despre cum puteti ajuta in mod eficient o persoana cu bulimie, si pentru a primi la randul dvs ajutor in a face fata ingrijorarilor si temerilor pe care le simtiti cu privire la sanatatea persoanei dragi. lburarea de mancat compul iv

In $676, !. Stun8ard observa ca unii pacienti cu obezitate prezinta episoade de alimentare excesiva, pe care le resimteau ca fiind in afara propriului control. El nota+ 0cantitati enorme de alimente sunt consumate intrun timp relativ scurt0* mai mult, Stun8ard face observatii si asupra factorilor psihologici implicati in episoadele de mancat compulsiv+ 0episodul de mancat compulsiv este frecvent asociat unui anumit eveniment precipitant si urmat de disconfort sever si auto-condamnare0 Tulburarea de mancat compulsiv face parte din grupul tulburarilor de comportament alimentar nespecificate altfel. Deseori, aceasta tulburare este confundata cu bulimia nervoasa, cele doua avand in comun prezenta episoadelor de mancat compulsiv. In bulimia nervoasa insa, aceste episoade sunt asociate unor comportamente de compensare (varsaturi autoprovocate, consum de laxative sau diuretice, sport practicat in exces, etc), in scopul de a scadea in greutate sau de a preveni luarea in greutate. Tulburarea de mancat compulsiv se caracterizeaza prin: !. Episoade recurente de mancat compulsiv. n episod de manca compulsiv prezinta urmatoarele elemente+ a. -ancatul, intr-o perioada scurta de timp (ex. 1 ore) a unei cantitati mari de alimente. b. Sentimentul de lipsa a controlului pe parcursul episodului (persoana are senzatia ca nu se poate opri din mancat, sau ca nu poate controla cat si ce manca) #. Episoadele de mancat compulsiv sunt asociate cu cel putin trei din urmatoarele+ a. persoana mananca mult mai repede decat in mod normal b. persoana mananca pana la senzatia de disconfort fizic c. persoana mananca mari cantitati de alimente, chiar si atunci cand nu ii este foame fizic d. persoana mananca singura (sau pe ascuns), deoarece ii este rusine de cat mananca e. persoana se simte dezgustata de sine, trista sau vinovata in urma mancatului compulsiv ". Existenta disconfortului emotional in legatura cu mancatul compulsiv D. Episoadele de mancat compulsiv au o frecventa de minim 1 zile , saptamana E. -ancatul compulsiv nu se asociaza cu comportamente compensatorii inadecvate. Factori de risc 2rintre factorii care cresc riscul aparitiei tulburarii de mancat compulsiv, se numara+ !. 5actori genetici , biologici+ predispozitie la obezitate, greutate corporala crescuta in copilarie.

#. 5actori de mediu, familiali+ preocupare crescuta in familie pentru alimentatie, precum si pentru forma si greutatea corpului, alimentatie neregulata si , sau inadecvata cresc riscul dezvoltarii unei tulburari de mancat compulsiv. ". 5actori personali+ imagine corporala si stima de sine scazute, perfectionism, instabilitatea emotionala si toleranta scazuta la emotii negative pot contribui la dezvoltarea tulburarii de mancat compulsiv. Tulburarea de mancat compulsiv este deseori asociata cu obezitatea+ studiile arata ca pana la %9& din pacientii cu obezitate sufera de aceasta tulburare. $actorii care contribuie la mentinerea tulburarii de mancat compul iv unt% * Factori cognitivi+ 2ersoanele cu aceasta tulburare prezinta o serie de credinte disfunctionale legate atat de propria persoana, de forma si greutatea corporala, cat si cu privire la alimentatie. :andurile automate auto-critice, precum 0;ricum nu pot slabi, ce rost mai are0, 0<u ma pot opri din mancat, nu am vointa0, 0Sunt o nesimtita0, 0Sunt grasa si dezgustatoare0, etc contribuie la scaderea stimei de sine si o stare emotionala de disconfort. "redintele nerealiste si standardele rigide, auto-impuse despre alimentatie (Ex. 0nu am voie sa mananc dupa ora $=.990, 0daca mananc ceva dulce, ma ingras0, 0alimentele care imi plac ma ingrasa0, 0trebuie sa slabesc rapid0, 0nu pot slabi fara o dieta0, etc) determina un comportament alimentar disfunctional, si cresc riscul de a avea episoade de mancat compulsiv. 2ractic, aceste standarde mult prea rigide nu pot fi, in mod evident, respectate. In momentul incalcarii acestor standarde, persoana cu aceasta tulburare se considera 0incapabila0, 0dezgustatoare0, 0nesimtita0 sau se gandeste 0Din moment ce am mancat o prajitura si mi-am incalcat dieta, inseamna ca pot manca oricat, oricum o sa ma ingras0 - ganduri ce conduc la un episod de mancat compulsiv. & $actori emotionali 2ersoanele cu tulburare de mancat compulsiv acuza frecvent faptul ca mananca in absenta senzatiei fiziologice de foame, pe fond emotional. >ipsa unor abilitati adecvate de a gestiona emotii precum teama, tristetea, furia pot mentine episoadele de mancat compulsiv. nele persoane sustin ca mancarea reprezinta o recompensa sau ca alimentele sunt folosite ca metode de gestionare a stresului- 0!zi ma simt bine, pot sa mananc o prajitura0, sau 0Trebuie sa mananc ceva dulce, ca sa ma relaxez0. 2lictiseala este deseori un factor declansator al episoadelor de mancat compulsiv. & $actori comportamentali -ajoritatea persoanelor cu tulburare de mancat compulsiv oscileaza intre perioade in care isi restrictioneaza alimentatia (tin diete, fie chiar si pentru o zi sau doua) si perioade in care se

alimenteaza compulsiv. !ceasta restrictie determina, de fapt, un comportament alimentar disfunctional, care mentine episoadele de mancat compulsiv. 2rintre alti factori comportamentali se numara comportamentele de evitare si asigurare, care mentin atat o preocupare mult prea crescuta fata de forma si greutatea corporala, precum si stima de sine scazuta. Comportamentele de evitare frecvent intalnite sunt: - persoana evita mesele cu prietenii, in oras, sau chiar cu familia* evita sa manance anumite alimente in fata altor persoane - evita petrecerile, sau locurile in care se presupune ca va exista o cantitate mai mare de alimente - evita sa isi cumpere haine sau sa probeze haine - evita sa mearga la piscina sau la mare Printre comportamentele de asigurare intalnite frecvent, se numara: - persoana tine in casa (sau isi cumpara) haine mai mici - se cantareste frecvent sau nu se cantareste deloc - cauta (pe internet, forumuri, in reviste, intreaba prietenele) si urmeaza diverse diete sau regimuri pentru slabit - persoana poarta haine largi, incercand sa-si ascunda forma si greutatea corporala Tratamentul tulburarii de mancat compulsiv implica psihoterapie cognitiv-comportamentala si consiliere nutritionala. In cazul in care tulburarea de mancat compulsiv este insotita si de simptome de depresie, anxietate sau alte tulburari, poate fi necesara si consultarea unui medic psihiatru. Psihoterapia cognitiv-comportamentala vizeaza identificarea credintelor , gandurilor si comportamentelor disfunctionale, care mentin episoadele de mancat compulsiv, si inlocuirea lor cu credinte si comportamente functionale, precum si dezvoltarea anumitor abilitati (ex. asertivitate, managementul emotiilor negative, etc). "resterea stimei de sine contribuie la reusita tratamentului. Consilierea nutritionala are ca obiectiv realizarea unui regim alimentar echilibrat, diversificat si adecvat necesitatilor organismului. 2sihoeducatia pacientului cu privire la alimentatia sanatoasa, astfel incat acesta sa isi poata realiza singur regimul alimentar, este o parte importanta in tratamentul tulburarii de mancat compulsiv. .iziteaza sectiunea 0<utritie0 pentru mai multe informatii despre o alimentatie sanatoasa3 Nutritie i Con ilierea Nutritionala

2reocuparea pentru modul in care ne alimentam a crescut foarte mult in ultima vreme, aparand diverse teorii si diete care pareau sa 0revolutioneze0 comportamentul nostru alimentar. "are este de fapt adevarul4 "and vine vorba de nutritie si de regimul alimentar se pune accentul, tot mai des, pe aspectul fizic care poate fi obtinut in urma unor diete sau regimuri alimentare. Din nefericire, majoritatea acestor diete si regimuri nu tin cont de implicatiile asupra sanatatii. -ai mult, aceste regimuri sau diete nu tin cont de particularitatile individului, de necesitatile organismului, conducand la grave carente nutritionale, si uneori, chiar la tulburari organice sau perturbari psihice. biectivele unui regim alimentar trebuie sa fie: ' 2astrarea starii generale de sanatate ' 2revenirea aparitiei unor boli corelate cu regimul alimentar (ex+ boli cardiovasculare, cancer) ' Imbunatatirea starii generale de sanatate , tratamentul unor boli rezultate dintr-un regim alimentar disfunctional (ex. obezitatea) ' "orectarea unor carente nutritionale ' !daptarea regimului alimentar la diverse etape de viata (sarcina, menopauza, etc) Alt'el pu ! obiectivul unui medic nutritioni t trebuie a 'ie! in primul rand! tarea de anatate a pacientului( "onsilierea nutritionala nu presupune doar recomandarea unui regim alimentar. "lientul trebuie sa invete sa se hraneasca singur, intr-un mod echilibrat si adecvat nevoilor sale. !egimul alimentar se realizeaza tinand cont de particularitatile fiecarui individ+ ' Istoricul medical personal si familial ' Starea generala de sanatate ' #olile de care sufera persoana si riscurile de a dezvolta o anumita boala ' Tratamentele medicamentoase pe care le urmeaza ' .arsta, inaltimea si greutatea corporala ' !lergiile la diferite alimente ' ;cupatia , profesia ' !ctivitatea fizica zilnica ' nde mananca cel mai des (ex. acasa sau in oras) ' "are sunt alimentele care ii plac si cele care ii displac "onsilierea nutritionala trebuie realizata de catre un medic. n medic poate intelege cum va poate afecta, la nivel organic si psihic, un anumit regim alimentar si va poate ajuta sa obtineti sau sa mentineti o greutate adecvata varstei si inaltimii dumneavoastra fara a va pune in pericol sanatatea"

Semnal de alarma" #nformatiile despre alimentatie, diete, regimuri pe care le gasiti pe internet si in mass-media pot fi eronate" $rmand diete si regimuri de slabit gasite in reviste, pe internet, recomandate de prietene sau recomandate de %consilieri% care nu fac dovada competentei lor in acest domeniu, va asumati riscul unor efecte grave pe termen lung si dezvoltarea unor boli, precum: - tulburari endocrine - dereglari de ciclu menstrual, infertilitate - scaderea masei osoase - cresterea riscului de osteoporoza - carente de minerale si vitamine - tulburari digestive - dezvoltarea unor boli ale ficatului - caderea parului, deteriorarea unghiilor - tulburari cardiace &palpitatii, tulburari ale ritmului cardiac' - boli cardiovasculare - tulburari la nivelul dispozitiei: stari depresive, iritabilitate ( nervozitate crescuta, stari de an)ietate

$nde pot gasi informatii corecte* +, -erificati daca persoana care va ofera consiliere nutritionala este sau nu medic si care sunt competentele sale, ., -erificati veridicitatea informatiilor pe care le primiti sau cititi in presa pe site-urile organizatiilor si asociatiilor de specialitate: +merican /ietetic +ssociation - 000,eatright,org .ritish /ietetic +ssociation - 000,bda,u1,com C, +dresati-va unui medic nutritionist &specializare % /iabet, 2utritie si .oli 3etabolice%' pentru a primi informatii corecte

Cum imi pot da seama ca o dieta ( regim imi poate face rau* $n regim alimentar ( dieta care poate avea efecte negative asupra starii de sanatate are urmatoarele caracteristici: ' .a promite o scadere rapida in greutate ' .a promite ca puteti scadea in greutate fara sa faceti activitate fizica

' .a sugereaza sa excludeti din regim anumite alimente sau grupe de alimente ' .a sugereaza ca exista anumite alimente care 0va slabesc0 ' .a sugereaza ca unele alimente, mancate la anumite ore, au efect de slabire sau ingrasare ' .a promite ca 0va schimba0 metabolismul ' Sustine ca exista alimente care 0ingrasa0 si alimente care 0slabesc0 ' 2resupune mai putin de % mese si 1 gustari , zi ' <u tine cont de activitatea fizica zilnica pe care o faceti ' Suna prea bine pentru a fi adevarat3 ' .a promite ca nu veti simti senzatia de foame, sau ca puteti manca 0oricat03 E)emple% ' ; persoana care lucreaza ca profesor de sport si face activitate fizica intensa, are un necesar caloric mai mare decat o persoana care lucreaza la calculator, in birou si se deplaseaza cu masina. /egimul alimentar trebuie sa tina cont de profesia pe care o aveti si de activitatea fizica zilnica3 ' ; persoana care are, printre rudele de grad I, persoane care sufera de diabet si prezinta o glicemie crescuta la analizele medicale, va urma un regim alimentar adecvat conditiei sale medicale si istoricului medical al familiei3 ' ; persoana care urmeaza un tratament medicamentos pentru o anumita tulburare (inclusiv o tulburare psihica - ex. depresie), isi poate adapta regimul alimentar astfel incat alimentatia sa sustina un rezultat optim al tratamentului. In acest caz, regimul alimentar se realizeaza de catre medic pe baza unor studii clinice privind rolul anumitor alimente asupra functionarii creierului. rmarea unui regim alimentar , dieta incorecta poate agrava simptomele tulburarii.

*epre ia la adole cente cre te ri cul de obezitate

Potrivit statisticilor 20% dintre copiii si adolescentii din intreaga lume sufera de boli legate de sanatatea mentala sau au probleme corelate cu acestea. Anual se inregistreaza 800.000 de sinucideri, iar 86% dintre acestea se intampla in tarile sarace. Jumatate dintre oamenii care isi pun capat vietii au intre 1 si de ani. Depresia provoaca o crestere a nivelului de cortizol, hormonul stresului, atat la baieti cat si fete. Insa studiul arata ca poate duce la obezitate doar in cazul fetelor. Tratarea din timp a depresiei poate reduce nivelul de stres si riscul de obezitate, scrie Science Daily. Cortizolul regleaza anumite functii metabolice din organism si este eliberat ca reactie la stres. Desi inca nu este clar de ce un nivel ridicat de cortizol poate provoca obezitate doar in cazul fetelor tinere, oamenii de stiinta cred ca rezultatul este dat de diferentele fiziologice si comportamentale (eliberarea estrogenului si excesele alimentare provocate de stres , metodele diferite ale celor doua sexe de a face fata stresuluii.

"Recomandat este sa incepem sa tratam depresia din timp pentru ca stim ca depresia, cortizolul si obezitatea sunt strans legate in cazul adultilor," declara !lizabeth ". Susman, profesor de sanatate comportamentala la #niversitatea $enn State. %Stim cu totii ca stresul reprezinta un factor critic in multe probleme mentale si fizice. In cazul in care depresia este tratata la timp, se poate reduce nivelul de cortizol si astfel si riscul de obezitate." !chipa de cercetatori au analizat starea mentala a unui grup de &&& baieti si fete, cu varste cuprinse intre ' si &( ani. )poi a urmat stabilirea greutatii corporale si nivelul de cortizol din saliva. Datele obtinute de oamenii de stiinta au aratat ca depresia este asociata cu cresteri ale nivelului de cortizol atat in cazul baietilor, cat si in cazul fetelor, insa cortizolul provocat de stres este asociat cu obezitate doar in cazul fetelor.

Peste 40% dintre copiii romani sunt supraponderali

In *omania, statisticile ultimilor ani arata ca +,- dintre locuitori sufera de obezitate si alti .,sunt supraponderali, ceea ce ne situeaza pe locul trei in !uropa ca prevalenta a obezitatii. Ceea ce este deosebit de alarmant este faptul ca peste .,- dintre copiii din *omania sunt supraponderali. /bezitatea nu este doar o problema estetica, de imagine, ci mai ales o problema de sanatate, fiind perceputa si incriminata actual ca una din principalele cauze de mortalitate si morbiditate in randul populatiei generale. !fectele negative ale excesului ponderal se rasfrang asupra tuturor aparatelor si sistemelor organismului, generand complicatii dintre care unele redutabile, precum0

diabet zaharat1 hipertensiune arteriala1 boli cardiovasculare1 dislipidemii1 ateroscleroza sistemica1 probleme articulare (boala poliartrozica 1 colecistopatii1 probleme respiratorii1 sindromul de apnee in somn1 complicatii ginecologice si obstetricale1

cresterea predispozitiei catre diverse forme de cancer.

$entru a diminua riscurile asociate cu cresterea in greutate trebuie sa acorzi atentie maxima alimentatiei, sa faci sport cu regularitate si sa scapi de 2ilogramele in plus care iti pun in pericol sanatatea. $entru a3ti intari motivatia este important sa cunosti cele mai frecvente probleme de sanatate cauzate de obezitate.

Cifre ale obezitii n Romnia i n lume

Alimentaia proast, stresul i sedentarismul sunt principalele cauze ale creterii numrului de obezi n Romnia.
In lume exista peste un miliard de persoane adulte supraponderale, mai multe decat cele 800 de milioane de persoane ce sufera de malnutritie, se arata intr un raport al !"#. $el putin %00 de milioane de adulti sunt obezi. &aca in $'ina, (aponia si in unele tari africane procentul acestora este mic, sub )*, in unele zone urbane din #amoa, numarul acestora depaseste +)*. In #tatele ,nite, %0* dintre adulti sunt considerati obezi circa -0 de milioane de persoane. in .uropa, recordul la obezitate este detinut de "area /ritanie cu 0%*, fata de 1ermania cu 20* si Italia cu 8*. !bezitatea pro3reseaza si in randul copiilor4 in lume exista 00 de milioane de copii obezi cu 5arsta sub cinci ani. !bezitatea infantila tinde sa ia proportii alarmante in ,niunea .uropeana, unde 26 milioane de copii sunt supraponderali si numarul acestora creste anual cu 600.000. 7rana prea bo3ata in za'aruri si 3rasimi noci5e si acti5itatea fizica redusa sunt principalele cauze ale obezitatii, care la randul ei este principala cauza a unor maladii cronice precum diabetul de tip 0, bolile cardio5asculare, 'ipertensiunea arteriala, accidentele 5asculare cerebrale si unele forme de cancer. in Romania, aproximati5 %0* din populatie sufera de obezitate8 00* este supraponderala8 numarul copiilor supraponderali, cu 28* mai mare in ultimii zece ani8 cele mai afectate sunt persoanele cu 5arsta intre 2) -6 de ani. Sursa4 $entrul de calcul si statistica sanitara din cadrul "inisterului #anatatii 9ublice 60* dintre copii sunt supraponderali8 -0* dintre adulti sunt supraponderali, iar %0* sunt obezi8 procentul barbatilor obezi este de 0+*, iar cel al femeilor de 0:*. Sursa4 #ocietatea de .ndocrinolo3ie +,+* din totalul populatiei masculine este obeza :,)* din totalul populatiei feminine este obeza. Studiu al Eurostat ;/iroul .uropean de statistica< obezitatea este factor de risc in aproximati5 +)* din bolile contemporane8 un roman din trei este supraponderal unul din patru este obez8 in Romania sunt peste %,) milioane de obezi8 doar 20* dintre acestia mer3 la un control medical8 numai unu la suta dintre ei sunt inclusi intr un pro3ram national de educatie impotri5a obezitatii. Studiu realizat de compania Abbot Laboratories.

Program de preventie a obezitatii in scoli

?n premier@, An Bara noastr@, AncepCnd cu anul de Anv@B@mCnt 19$9-19$$ se deruleaz@ programul de prevenBie a obezit@Bii la vCrstele tinere, susBinut de specialiDti din mai multe societ@Bi+ Diabet, <utriBie Di #oli -etabolice, #oli "ardiovasculare, -edici de 5amilie. 2rogramul are ca scop major educarea populaBiei, An general, Di mai ales a copiilor de vCrste preDcolare Di Dcolare, a studenBilor Di a adulBilor tineri, An sensul adopt@rii unui stil de viaB@ echilibrat, bazat pe o alimentaBie s@n@toas@ Di pe combaterea sedentarismului. 2rofesorul doctor "onstantin Ionescu-TCrgoviDte avertizeaz@ p@rinBii c@ un copil de E-= ani care are 1 8g peste greutatea normal@, aproape nesesizabile, ca adult, adic@ la F9-F7 de ani, va avea cu 19 8g An plus. "oncret, AncepCnd cu $7 septembrie, cCnd se d@ startul An noul an de Anv@B@mCnt, copiilor li se vor Anregistra greutatea, An@lBimea Di circumferinBa abdomenului, 0pentru a vedea, An timp, dac@ aceDti parametri pot s@ aib@ valoare informativ@. Dac@ Anv@B@torii, profesorii sau cadrele medicale (acolo unde mai sunt) g@sesc cazuri mai deosebite, cu obezit@Bi mari, ele vor fi dirijate c@tre centrele de diabet, pentru a preveni diabetul zaharat, consecinB@ direct@ a obezit@Bii. Este foarte important ca noi s@ depist@m astfel cazurile aflate An faze precoce ale tulbur@rilor metabolice, pentru c@ una este s@ diagnostichezi un diabet, s@ zicem, la 19 de ani, f@r@ nici o complicaBie, Di alta este la F9 de ani, cCnd diabetul este asociat cu complicaBii severe0, atrage atenBia profesorul TCrgoviDte. De asemenea, Anc@ din prima zi, pe e-mail-urile tuturor Dcolilor din /omCnia vor fi expediate mesaje privitoare la obezitate, combaterea Di consecinBele acestei boli. -esajele vor fi adaptate destinatorilor, respectiv pe categorii de vCrst@, vor fi elaborate Di aprobate de specialiDti. 2entru a m@ri impactul, mesajele vor fi mediatizate. >a programul de prevenBie a obezit@Bii particip@ specialiDti din toat@ Bara An mod voluntar. ?n schimb, el nu este susBinut financiar de -inisterul S@n@t@Bii, deDi pe termen mediu Di lung el este principalul beneficiar, prin reducerea substanBial@ a costurilor generate de complicaBiile

obezit@Bii. Modelul 'inlandez! preluat de mai multe +,ri ?n 5inlanda, Bara unde se consum@, tradiBional, cantit@Bi mari de unt, a fost implementat un program naBional de prevenBie a obezit@Bii. "onsecinBa principal@+ a sc@zut mortalitatea prin boli cardiovasculare cu F9&, o sc@dere foarte mare. !cest program de prevenBie a costat foarte mult Di s-a bazat pe determin@ri biologice foarte precise, pe subprograme de modificare a stilului de viaB@ An mod organizat, respectiv pe alimentaBie echilibrat@, exerciBii fizice etc. -odelul finlandez a stimulat Di alte B@ri, cum sunt S !, de a derula programe de prevenBie. 0?n /omCnia, oricCt ar fi pensia de mic@, o alimentaBie bogat@ An calorii nu e o problem@, deoarece ea se bazeaz@ pe cartofi, fasole, pCine, carne gras@. !stfel, cu bani puBini poBi avea o alimentaBie bogat@ An calorii, dar s@rac@ An principii nutritive valoroase, obBinute din alimente superioare calitativ0 profesorul doctor "onstantin Ionescu-TCrgoviDte.

Romania, pe ultimul loc in Europa in topul obezitati

atele furnizate de .urostat, !"# si !r3anizatia pentru $ooperare si &ez5oltare .conomica arata ca Romania este pe ultimul loc in .uropa in ceea ce pri5este obezitatea, informeaza realitatea.net. 9otri5it topului, cele mai multe persoane obeze sunt in "area /ritanie, 06,)*. ,rmeaza Irlanda cu 0%* si "alta cu un procent de 00,%* din populatia adulta obeza. In acest top mai sunt incluse tari ca Islanda, =uxembur3, =ituania, dar si ,n3aria, 1recia sau $e'ia. Romania se afla pe ultimul loc cu un procent de +,:*. $u toate acestea, datele oferite anul trecut de Institutul de .ndocrinolo3ie I.$. 9ar'on sunt de a dreptul in3ri>oratoare. 9otri5it statisticilor, un roman din patru sufera de obezitate si %0* dintre romance au o 3reutate mai mare decat cea normala.

http044555.paginamedicala.ro4stiri3medicale4*omania63pe3ultimul3loc3in3!uropa3in3topul3 obezitatii6&(7&84

OMS a stabilit un program de prevenire a obezitatii

Obezitatea tinde sa devina o problema foarte grava, a afirmat, joi, dr. Julieta Cristescu de la Institutul de Boli de Diabet si Boli de utritie ! . "aulescu!, precizand ca, in prezent, e#ista un program al Organizatiei Mondiale a Sanatatii de combatere si prevenire a obezitatii la care s$a raliat si Institutul, dar si multe alte centre din %omania. !Obezitatea este un flagel, cuprinde un numar mare din populatia tarii, este o boala cronica ce trebuie tratata deoarece da complicatii cardiace, diabet si alte afectiuni!, a evidentiat dr. Julieta Cristescu. In ceea ce priveste alimentatia, specialistul a evidentiat ca populatia trebuie sa aiba mare grija pentru ca aceasta sa fie ec&ilibrata, sanatoasa, combinata cu e#ercitii fizice. Daca in urma cu cativa ani se vorbea despre epidemie de boli infectioase, astazi se vorbeste de obezitate, de boli de metabolism, a spus specialistul. 'a a facut referire la faptul ca un copil, dupa nastere, creste si se dezvolta cu lapte si a accentuat ca acest produs este necesar si pe parcursul vietii.

u numai laptele ca atare este indicat, ci si produsele lactate, intre acestea iaurtul fiind indicat pentru continutul sau in macro si micro nutrienti. Dr. Cristescu a evidentiat cresterea posibilitatilor de metabolizare a proteinelor acestui produs, dar si procentul mare de calciu pe care il are si care este important pentru sanatate. Calciul este necesar nu numai sa fie consumat si sa se gaseasca in organism, dar el trebuie si fi#at, iar si pentru acest lucru iaurtul este indicat, a spus dr. Cristescu. In ceea ce priveste procesul te&nologic, medicul sustine ca acesta nu este daunator, ci dimpotriva, ajuta flora intestinala. utritionistul a subliniat importanta unei alimentatii ec&ilibrate, evidentiind ca pentru aceasta este necesar ca fiecare persoana sa consume numarul de calorii indicat. (stfel, ea a spus ca un adult care are o varsta medie, o activitate nici sedentara, nici foarte activa, ar avea nevoie de ).*** de calorii pe zi, care ar trebui sa fie alcatuite din glucide $ ++,, lipide $ )+,, restul $ proteine de calitate superioara. Consumul de ciocolata, ing&etata, carne grasa sunt bombe calorice, a subliniat dr. Cristescu. In ceea ce priveste consumul de iaurt, %omania este pe ultimul loc in 'uropa, cu - .g pe cap de locuitor, fata de )/ in 'uropa. !Iaurtul este unul din alimentele cele mai vec&i, universale si benefice pe care umanitatea le$a cunoscut. C&iar are o istorie $ a implinit 0* de ani. In ultimul secol, felul in care ne &ranim s$a sc&imbat radical prin consumul de produse cu multe calorii si valoare nutritiva scazuta. (ceasta conduita alimentara a dus la cresterea incidentei unor boli determinate sau favorizate de stilul de viata. 1orbim despre obezitate, diabet za&arat, &ipertensiune arteriala si c&iar cancere digestive. Consumul zilnic de iaurt, sursa de calciu si proteine, alaturi de fructe si legume bogate in vitamine si fibre reprezinta o solutie pentru alimentatia corecta,prevenirea si combaterea unor asemenea afectiuni!, a subliniat dr. Julieta Cristescu.

http044555.romedic.ro4oms3a3stabilit3un3program3de3prevenire3a3obezitatii3,9&+&(:

Din septembrie, scolile vor spune "NU obezitatii!"

Programul are ca scop major educarea populatiei, in general, si mai ales a copiilor de varste prescolare si scolare, a studentilor si a adultilor tineri, in sensul adoptarii unui stil de viata echilibrat, bazat pe o alimentatie sanatoasa si pe combaterea sedentarismului. Profesorul doctor Constantin Ionescu-Targoviste avertizeaza parintii ca un copil de 7-8 ani care are !g peste greutatea normala, aproape nesesizabile, ca adult, adica la "#-"$ de ani, va avea cu # !g in plus. Concret, incepand cu %$ septembrie, cand se da startul in noul an de invatamant, copiilor li se vor inregistra greutatea, inaltimea si circumferinta abdomenului, &pentru a vedea, in timp, daca acesti parametri pot sa aiba valoare informativa. 'aca invatatorii, profesorii sau cadrele medicale (acolo unde mai sunt) gasesc cazuri mai deosebite, cu obezitati mari, ele vor fi dirijate catre centrele de diabet, pentru a preveni diabetul zaharat, consecinta directa a obezitatii. *ste foarte important ca noi sa depistam astfel cazurile aflate in faze precoce ale tulburarilor metabolice, pentru ca una este sa diagnostichezi un diabet, sa zicem, la # de ani, fara nici o complicatie, si alta este la "# de ani, cand diabetul este asociat cu complicatii severe&, atrage atentia pro'e asemenea, inca din prima zi, pe e-mail-urile tuturor scolilor din +omania vor fi e,pediate mesaje privitoare la obezitate, combaterea si consecintele acestei boli. -esajele vor fi adaptate destinatorilor, respectiv pe categorii de varsta, vor fi elaborate si aprobate de specialisti. Pentru a mari impactul, mesajele vor fi mediatizate. .a programul de preventie a obezitatii participa specialisti din toata tara in mod voluntar. In schimb, el nu este sustinut financiar de -inisterul /anatatii, desi pe termen mediu si lung el este principalul beneficiar, prin reducerea substantiala a costurilor generate de complicatiile obezitatii.

Modelul finlandez, preluat de mai multe tari In 0inlanda, tara unde se consuma, traditional, cantitati mari de unt, a fost implementat un program national de preventie a obezitatii. Consecinta principala1 a scazut mortalitatea prin boli cardiovasculare cu "#2, o scadere foarte mare. fesorul Targoviste.

Scop
/copul programului este de a preveni 3i controla obezitatea 3i a altor boli cronice, prin alimentatie sanatoasa si activitatea fizica.4biectivul va fi realizat prin eforturile strategice de s5n5tate public5 care vizeaz5 obiective urm5torul program1 Rezultat obiective: /c5derea prevalen6ei obezit56ii. Cre3terea activit56ii fizice. 7mbun5t56irea comportamente dietetice referitoare la sarcina popula6iei de obezit56ii 3i a bolilor cronice. Impact obiective: Cre3terea num5rului, ajunge, 3i calitatea politicilor 3i standardelor stabilite, 8n loc s5 sprijine consumul de s5n5toas5 3i activitatea fizic5 8n diferite set5ri. Cre3terea accesului 3i utilizarea de medii pentru a sprijini consumul s5n5toas5 3i activitatea fizic5 8n diferite set5ri. Cre3terea num5rului, la 8ndem9na 3i calitatea de abord5ri sociale 3i comportamentale c5 politica completeaz5 3i strategiile de mediu pentru a promova consumul de s5n5toas5 3i activitatea fizic5. Programul de stat va dezvolta strategii de resurse efectul de levier 3i coordoneze eforturile /tate:ide cu mai mul6i parteneri pentru a aborda toate din urm5toarele domenii principale ';P<4 6int51 Cre3terea activit56ii fizice. Cre3terea consumului de fructe 3i legume. +educerea consumului de b5uturi zah5r 8ndulcit. Cre3terea al5pteaz5 ini6iere, durata 3i e,clusivitate. +educerea consumului de alimente ridicat de energie densa. /c5derea privitul la televizor. Pentru aceste obiective comportament, precum 3i a rezultatelor privind s5n5tatea a obezit56ii 3i a altor boli cronice, Programul pune accentul pe reducerea disparit56ilor de s5n5tate, inclusiv, dar nu se limiteaz5 la cele legate de ras5 = etnie, statut socio-economic, geografie, se,, v9rst5, 3i handicap.