Poveste

Sufletul tu funcioneaz cu lemne, Iar al meu cu electricitate. Dragostea ta umple cerul de fum, A mea e din flcri curate. Totui vom mai merge mpreun O bun bucat de pmnt, O bun bucat de cer, O bun bucat de lun. Vom fi fericii pentru iarb i pentru lac, Vom rde pentru copac, Vom slvi drumul drept cu cte-o gur i vom ine un moment de reculegere Pentru fiecare cotitur. Ne vom lua dup umbra mea Care merge nainte, Ne vom lua dup primul gnd, Ne vom lua dup dou-trei cuvinte. Pn cnd ne va iei n cale Sfnta Vineri S ne spun printre altele C nu mai suntem tineri. i c ea n-o s ne mai dea de-acum Nici electricitatea pentru flacr, Nici lemne pentru fum.