Sunteți pe pagina 1din 10

Geriatrie Curs 1 Kinetoterapia afectiunilor varstei a III-a Cuvantul geriatrie provine din cuvintele: geron= batran si iateria= tratament.

Geriatria este o ramura a medicini clinice ce se adreseaza protectiei sanatatii persoanelor varstnice prin masuri de asistenta profilactica, curative si de recuperare. Recuperarea are rolul de a realiza reintegrarea varstnicilor in societate. Aceste masuri de asistenta se realizeaza tinand cont de particlaritatile fizio-patologice, clinice si terapeutice ale varstei a -a. !izio-patologie = procesul de la omul sanatos la omul bolnav, cum evolueaza boala. Aceste particularitati sunt generate de interactiunea comple"a si permanenta a procesului de imbatranire cu procesele patologice. n funcite de varsta e"ista o clasificare a varstei a -a : - presenescenta intre #$-%& de ani ' - varstnic intre ($-)* de ani ' - batran intre *&-** de ani ' - congenar peste +&& de ani. Geriatria este este cunoscuta ca specialitate datorita unor cauze determinante reprezentate de imbatranirea demografica a populatiei. mbatranirea demografica reprezinta cresterea nurarului si proportiei pers de peste %& de ani in totalul populatiei. Cauzele imbatranirii demografice : - scaderea natalitatii ' - progresele medicale ,prelungesc viata- ' - cresterea nivelului de trai ' Consecinte ale imbatranirii demografice : - feminizarea populatiei prin supramortalitate masculina ' - consecintele socio-familiale evidentiate prin : - batranii fara copii care reprezinta o sarcina grea pt societate ' - cresterea longevitatii duce la cresterea nr familiilor cu #-$ generatii, astfel un cuplu activ are in ingri.ire copii, parinti, bunici si strabunici ' - consecinte medicale ' - morbilitatea si mortalitatea sunt dominate de boli cronice si degenerative aceste boli ducand la cresterea nr prestatiilor si la cresterea nr de pacienti. TEORIILE IMBATRANIRII : e"ista / categorii :

A. Teorii genetice e!ista " feluri : B. Teoria genelor sugereaza ca in organism e"ista una sau mai multe gene ale
imbatranirii care devin activa sper sfarsitul vietii si care scad capacitatea de supravietuire a organismului. 0"ista / feluri de gene, unele raspunzatoare de perioada tineretii, iar altele care determina declinul functional si degradarea structurala a anumitor gene ale senectutii # 1. Teoria erorilor sugereaza ca in timp pot apare proteine modificate care duc la aparitia celulelor disfunctionale, cu timpul in sinteza A12-ului apar erori ce pot afecta functia biologica. Ca cat apare un nr mai mare de erori cu atat apar mai multe erori. 0rorile pot aparea fara o cauza aparenta avand unele cauze care pot duce la o durata de viata si o inmultire necontrolata a celulelor 3. Teoria progra$ata teoria ceasului biologic prin care se presupune ca ar e"ista stocarea unei anumite informatii genetice privitoare la durata de viata a celulelor organismului sau a integului organism .

C%R& ' Teorii nongenetice 0"ista 3 feluri de teorii nongenetice :

1.

Teoria i$unologica

4ugereaza ca in organism e"ista celule care au proprietatea de a deosebi selful de nonself. 5rin aparitia celulelor modificate celulele proprii ale organismului lupta impotriva celulelor modificate. 6a batrani creste frecventa bolilor autoimune :lupus eritematos, poliartrita reumatoida, tiroidita. Cresc infectiile prin scaderea rezistentei organismului. Cesc neoplaziile la batrani. Anticorpii frecventei la varstnici pot contribuii la etiologia aterosclerozei prin depunerea de comple"e imune in peretii vaselor sanguine.

Teoria tesutului con(unctiv

7esutul con.unctiv contine colagen, elastina si pseudoelastina. Cu varsta scade cantitatea de colagen, care are rol important in elasticitatea tesuturilor. 1atorita dez8idratarii tesuturilor imbatranite apare o calcificare a elastinei la persoanele varstnice. Aceasta calcificare poate apare la nivelul valvelor cardiace, vaselor sanguine importante, a epicardului si a endocardului. Manifestari ale )es*i)ratarii si calcificarii + - pielea este mai putin elastica si mai uscata ' - tendoanele se usuca si se pot rupe mai usor ' - dintii slabesc si cad ' - peretii arterelor devin mai putin elastici mergand pana la rigiditatea cu risc de a se rupe ' - la nivelul tractului gastro-intestinal pierderea elasticitatii duce la scaderea mobilitatii 9 constipatie. " Teoria ra)icalilor li,eri

4ustine ca ar e"ista un iradical liber cu o e"istenta de moment si care poate reactiona cu alte substante ducand la distrugerea celulei in care se afla. -articularitatile ,olilor la varsa a III-a

1. -olipatologia : la persoanele in varsta apare frecvent o asociere de mai multe boli ,#-$ boli-. ;olile pot fi datorate fie unei afectiuni primare, fie datorita unor afectiuni secundare. 2. Evolutivitatea : la varstinici bolile au o evolutie cronica intrerupte de o perioada de acutizare. 3. Co$plicatii frecvente . la varstinici bolile au o evolutie cronica intrerupte de o perioada de acutizare. 6a varstinici bolile au o evolutie lunga. 4. Convalescenta prelungita . apare datorita pierderii rezervei fiziologice.
2

5. /eteriorarea rapi)a a starii generale : la varstinici evolutia bolii este rapida cu multiple manifestari generale. 6. &i$pto$atologia atipica : deseori pragul durerii este crescut. 6a batrani durerea este slab reprezentata. <ulte afectiuni se pot prezenta si e"prima prin unele simptome cum ar fi : - instabilitatea :cadere din picioare ' - confuzie ' - iritabilitate . ;olile grave, ca infractul miocardic, se pot prezenta fara durere. ;olile infectioase se pot prezenta fara febra. 0# -rognostic sever 1# Tul,urari )e $eta,oli2are si e!cretie 6a varstnici metabolizarea medicamentelor este modificata. 0ste necesara scaderea dozei medicamentului, cu o .umatatea pana la = din doza adultului. 5olipatologia determina imposibilitatea folosirii intregii game terapeutice care se poate folosi la adult. <etabolismul tuturor elementelor este modificat. 4caderea cantitatii de apa din organism poate determina: - uscarea pielii' - constipatie cu acumulari to"ice in organism' - scaderea diurezei ' - stagnarea secretiei in arborele respirator. 9. 3actorii sociali sunt importanti pentru reintegrarea in societate , vecini, rude, prieteni-. !actorii sociali sunt importanti pentru mentinerea unei ocupatii ,gradinarit, ocupatii casnice14# Anamneza dificila datorita: - modificarilor psi8ice importante' - tulburarilor senzoriale : vaz, auz, sensibilitate' 11# /iagnostic )ificil )e sta,ilit# 1iagnosticul este dificil de stabilit datorita modificarii aspectului simptomatologic.
C%R& " Afectiuni frecvente la varsta a III-a + - ateroscleroza sistemica ' - cardiopatie isc8emica cronica ' - 8ipertensiune arteriala ' - tulburari de ritm si de conducere ' - boli 8ematologice ,anemia ;iermer- lipsa vitaminei ;+/, leucemia limfatica cronica- ' - boli digestive ,8ernia 8iatala-' - boli endocrine , diabetul za8arat-' - boli ale sistemului nervos ,ateroscleroza cerebraba, boala 5ar>inson, dementa-' - boli psi8ice ,confuzia, depresia- afectiuni oculare ,glaucom si cataracta- afectiuni ale aparatului locomotor ,poliartroza, osteoporoza-. Afectiuni rare la varsta a III-a + 8epatita acuta ,tip A- ' 8ernia de disc cu sindrom sciatic ' migrena ' nefrita acuta ' urticaria.

-articularitati ale $eto)ologiei e!ercitiului fi2ic la varstnici 4edintele de gimnastica trebuie sa se desfasoare in incaperi curate, aerisite, luminoase, cu o temperatura constanta de +)&-/&&. 0ste necesar sa se respecte unele reguli : - vestimentatie comoda , preferabil lana sau bumbac- ' - participarea activa si constienta la toate miscarile ' - sa repete singur miscarile pe care le poate e"ecuta ' - sa practice zilnic programul de gimnastica si dupa realizarea obiectivului pentru a impiedica recidivele. Reco$an)ari

1. 6egea de baza a prescrierii e"ercitiului fizic la varstinici este adaptarea e"ercitiilor de la individ la individ in functie de capacitatea clinico-functionala a acestuia. 0fortul impus trebuie sa se faca progresiv pentru a realiza treptat adaptarea organismului la efort. n timpul sedintelor se vor controla pulsul si tensiunea. 2. ?inetoterapia la varstnici va fi functionala si va avea ca obiectiv principal obtinerea ec8ilibrului pentru mers si a gestualitatii uzuale care sa asigure pacientului posibilitatea de a realiza singur activitati vitale precum: mancat, baut, controlul defecatiei si al mictiunii, folosirea toaletei, imbracat@ dezbracat, spalat, pieptanat, barbierit, deplasarea de la pat pe scaun cu cadru sau cu car.e si mersul propriu-zis. 5ierderea acestor activitati sau a unora dintre ele face din batran un dependent blocand pe langa el cel putin un membru din familie pentru a-l ingri.ii. Cele mai frecvente cauze ale pierderii posibilitatii de autoservire sunt : - boli neurologice ,paraplegie, 8emiplegie, boala 5ar>inson- ' - psi8opatie ,dementa- ' - boli ale aparatului locomotor. 3. 1urata efortului in mod normal sedinta trebuie sa dureze /&-3& de minute. 4e prefera dutare scurte cu pauze de aceeasi marime cu perioada efortului. ntre intensitatea si durata efortului va fi mentinut un raport invers proportional. Ritmul va fi zilnic sau de 3-# ori pe saptamana. 5# Cresterea fortei musculare
2u se recomanda e"ercitiile dinamice cu rezistenta. 4e vor evita e"ercitiile izometrice care au efecte negative asupra tensiunii arteriale si total contraindicate la cei cu cardiopatie isc8emica, insuficienta cardiaca, respiratorie, anemie. n aceste cazuri este indicata activitatea de terapie ocupationala in care se e"erseaza activitati uzuale.

5. n cazul e"ercitiilor pentru refacerea amplitudinii de miscare se vor evita mobilizarile bruste si intinderile brutale care din cauza fragilitatii scazute si a elasticitatii deficitare a tesuturilor pot determina rupturi ale tesutului con.unctiv. 2u se va depasii pragul durerii. 6a batrani e"ista pericolul fracturii pe fondul osteoporozei. Aneori ne putem multumi cu obtinerea unor amplitudini incomplete, dar suficient de functionale. n alcatuirea programului >inetic la varstnici se va tine seama de unele recomandari : - pozitiile de start ale e"ercitiilor sa fie cat mai stabile datorita tulburarilor de ec8ilibru ale batranilor '

sunt contraindicate e"ercitiile cu trunc8iul aplecat, pozitii e"treme ale capului ,mai ales in e"tensie-miscari bruste ale capului pentru evitarea tulburarii circulatorii cerebrale ' durerile articulare limiteaza e"ercitiul fizic ' se vor evita e"ercitiile care se efectueaza in lipsa de aer datorita mentinerii respiratiei ' se vor evita ridicarile de greutati mari si sc8imbarile bruste de pozitie ' aparitia oboselii impune oprirea efortului ' e"ercitiile sa fie accesibile posibilitatilor de e"ecutie ale bolnavului ' buna colaborare se face printr-un limba. adecvat tipului psi8ologic al pacientului ' sa se realizeze o buna colaborare intre pacient si >inetoterapeut pentru a evita refuzul de participare din partea pacientului.

Curs 5 Recuperarea trau$atis$elor la varsta a III-a 3racturi ncidenta fracturilor este mult mai mare la varsta a -a. Cauza cea mai frecventa a fracturilor o constituie caderea in casa sau pe strada. 6a tineri :accidentele rutiere. 6a varstnici accidentele rutiere pot determina fractura, dar uneori aceasta nu este determinata de impactul cu ve8iculul respectiv, ci tot de cadere. Alte cauze ale caderilor : - tulburari de mers ' - tulburari circulatorii cerebrale ' in cadrul 8ipotensiunii sau 8ipertensiunii arteriale. - tulburari de vaz si de auz ' - cauze ce tin de mediul incon.urator ' - drum alunecos ' - iluminat public sau casnic necorespunzator ' - conditii dinamice nepotrivite. Cau2e favori2ante 4e recunosc: structura fragila a tesutului con.unctiv-ligamentar si osteoporoza. 6a nivelul membrelor inferioare caderile determina cedarea osului in zona cea mai spongioasa : colul femural. !racturile de col femural apar cel mai frecvent la batranul cu osteoporoza. ntre $&-%& de ani apare o frecventa crescuta a fracturilor la femei datorita osteoporozei postmenopauza. 5este ($ de ani apare a importanta crestere a numarului fracturilor, astfel incat ($B din totalul fracturilor de col femural sunt la aceasta varsta. !racturile de col femural la varstinici au o importanta deosebita. 1aca la adult in urma fracturilor este in .oc prognosticul functional, la batrani in .oc este prognosticul vital. !ractura la batran are drept consecinta in mod frecvent pseudartroza. <ortalitatea crescuta apare din cauza imobilizarii prelungite, cu toate consecintele ei in principal tromboflebita cu embolie. !ractrile dau frecvent necroza aseptica a capului femural. !ractura poate decompensa si alte afectiuni ale batranului. 1iagnosticul de fractura se pune pe : - conte"tul de cadere ' - impotenta functionala '

atitudinea vicioasa a membrului inferior respectiv, evidentiata prin scurtarea membrului afectat' - durere mare la nivelul articulatiei' - confirmare radiologica. 4uspiciunea de fractura de col contraindica deplasarea ,mersul- deoarece o fractura simpla se poate transforma intr-o fractura cu deplasare. Tria)a =cadereC sc8iopatareC durere la mers conduce la suspiciunea de fractura de col femural. 7ratamentul include profila"ie, tratament c8irurgical si recuperare. 1. -rofila!ia este cea mai importanta si se face prin / modalitati : a. prevenirea osteoporozei prin : - educare alimentara adecvata ' - e"ercitii fizice ' - combaterea imobilizarii. b. prevenirea caderii prin : - limitarea si a.ustarea efortului fizic ' - amena.area spatiului in care pacientul se misca. '# Trata$ent c*irurgical se practica artroplastia partiala sau totala. Aceste proteze co"o-femurale permit mobilizarea rapida a pacientului. Avanta.ele protezei partiale : - pacientul se da .os din pat la +& zile sau mai repede de la oparatie ' - dupa o luna poate merge in car.e sau cadru metalic ' - dupa alte /-3 saptamani poate merge cu spi.in in baston. "# Recuperarea ?inetoterapia in cazul protezarii are urmatoarele obiective : - tonifiere musculara' - cresterea mobilitatii articulare' - mersul. 4e contraindica rotatiile si adductia coapselor datorita riscului de lu"atie a protezei. Recuperarea incepe foarte devreme ,pentru proteza totala mersul cu cadru sau car.e putand incepe la )-+& zile de la oparatie-. Ca o regula de baza in >inetoterapia acestor pacienti se va evita mobilizarea articulatiei la ung8iuri ma"ime mai ales pentru adductie si abductie. 1ecubitul ventral este favorabil si indicat in pozitionarea acestor pacienti. n decubitul lateral se recomanda perna intre membrele inferioare. Curs 6 -atologia si recuperarea afectiunilor psi*ologice la varsta a III-a !ecventa bolilor psi8ice creste proportional cu cresterea in varsta. ;olile psi8ice la varstnic ocupa locul ca morbilitate, dupa bolile cardio-vasculare, mergand pana la +%B din populatia peste (& de ani. 6a varstinici bolile psi8ice se pot clasifica in doua categorii : a. afectiuni cu debut anterior imbatranirii nefiind caracteristica varstei a -a. b. afectiuni cu debut la batranete cu unele aspecte specifice. 1in aceasta categorie fac parte psi8ozele de involutie si dementa tardiva. Cauzele afectiunilor psi8ice se datoreaza : - unor modificari in statutul familial ' - modificari in statutul profesional. 1# Mo)ificari in statutul fa$ilial cuprin)e + plecarea copiilor din casa parinteasca ' restrangerea conditiilor de locuit' parasirea locuintei proprii pentru a locui cu unul din copii '

relatii uneori conflictuale intre generatii ,neintelegeri cu proprii copii sau nepoti- ' stari conflictuale intre partenerii con.ugali ' decesul unuia dintre parteneri si singuratatea consecutiva ' diminuarea veniturilor materiale ' obligatia uneori de a accepta mutarea intr-o institutie de ocrotire pentru varstnici.

'# Mo)ificarea in statutul profesional - pensionarea reprezinta retragerea din activitatea profesionala fiind mai greu suportata de barbati decat de femei ' - pierderea unei pozitii sociale, ca situatie materiala sau prestigiu ' - sc8imbarea domiciliului, de cele mai multe ori de cauza economica ' - lipsa motivatiei de a trai. 5rincipalele entitati psi8ice frecvente la varsta a -a sunt reprezentate de tulburarile de somn, depresiile si dementele. 1# Tul,urarile )e so$n + 4omnul reprezinta una din functiile fiziologice cele mai modificate la varstnic in raport cu adultul. 1aca la adult durata normala a somnului este de (-) ore@zi, la batran durata normala este de apro"imativ % ore@zi. Aceasta durata poate fi subiectiva, fie ca batranii mai dorm si ziua, fie ca trezirile din cursul noptii sunt de durata mai scurta. 5articularitati ale somnului labatrani: - tratament etiologic al adenomului de prostata, a refle"ului gastro-eso-faringian, al bronsitei' - tratament medicamentos' - masuri de igiena a somnului constand in: - culcarea la aceeasi ora, daca este posibil dupa o scurta plimbare in aer liber sau efectuarea unor e"ercitii fizice' - masa de seara va preceda cu minim / ore ora de culcare' - masa de seara nu va contine alimente greu digerabile, bauturi iritante sau e"citante, substante sau medicamente care pot da insomnie' - nu se va fuma inaintea de culcare' fumatul stimuland secretia de adrenalina ' - se vor evita emotiile puternice sau starile conflictuale inaintea culcarii' - aerisirea camerei in care se doarme' - dus sau baie calda cu efecte calmante' - ingestia de lapte, ceai de tei sau c8iar vin daca nu e"ista contraindicatii' - crearea de conditii optime de odi8na privind linistea, luminozitatea si confortul patului ' - folosirea unor te8nici de rela"are sub forma de 8ipnoza sau masa. rela"ant. 0fectul placebo este foarte important la varstnic. 4-a constatat ca apro"imativ %&B din batrani adorm folosind un produs placebo, fata de (&B din batrani care adorm cu produse active asupra somnului. (&B din batrani folosesc tranc8ilizante ' 5rin mi.loace >inetice formate din: mobilizari usoare, mers terapeutic, practicarea unor sporturi se poate inlocui folosirea substantelor tranc8ilizante. Curs 7 continuare curs $ Afectiunile psi*ice la varsta a III-a '# /epresia

1epresia este considerata ca cea mai frecventa afectiune psi8ica, mergand pana la +$B in cadrul populatiei varstnice. Cau2e+ - 3actori genetici+ 4e considera ca s-ar putea transmite genetic semnele depresiei. - 3actori patologici+ in principal into"icatiile - Constientizarea procesului de imbatranire evidentiata prin: caderea parului' pierderea dentitiei' aparitia ridurilor' scaderea capacitatii fizice si psi8ice. 4c8imbari intervenite in antura.: pierderea unor membrii ai familiei' pierderea prietenilor' pierderea locuintei' - <odificarea statutului social si economic. - Cresterea frecventei bolilor cronice. - 5reocupari legate de ideea mortii. 1epresia la batran se manifesta prin : idei de negatie' idei ipo8ondrice' senzatii cenestopante- mimarea oricarei boli' sentimente de culpabilitate' lamentari e"agerate' forma grava de manifestare: suicidul. Trata$ent+ - tratamentul prin mi.loace psi8o-sociale consta in principal in tratament etiopatogenetic' - tratamentul bolilor cerebrale tratabile ,afectiuni vasculare, infectii-' - tratament medicamentos cu antidepresive' - tratament prin mi.loace fizicale: e"ercitii cu miscari active' ergoterapie ,gradinaritul, tamplarie-' mers terapeutic' - practicarea unor sporturi care sa-i ocupe timpul si sa stimuleze atat psi8icul cat si statea fizica. "# /e$entele 1ementa este o afectiune datorita degenerarii celulei neuronale. 4e poate manifesta ca boala Altz8aimer. 1ementa senila apare dupa varsta de )$-*& de ani. !recvent este pastrata memoria vec8e si este pierduta memoria recenta. &e$ne+ - tulburari si lentoare in gandire' - simtomatologie modificata' - iritabilitate si nervozitate' - tulburari de ec8ilibru si coordonare' - tulburari de deglutitie' - refuzul de mancare.

Trata$ent + - tratament medicamentos- vitamine' - tratament >inetic constand in: reeducarea mersului, recupararea ec8ilibrului, recupererea coordonarii, mers terapeutic' - ergoterapie.

Curs ( Recuperarea afectiunilor urinare la varsta a III-a Incontineta urinara la varsta a III-a Reprezinta pierderea involuntara de urina. Cau2e+ La ,ar,ati+ - afectiunile prostatei - adenomul de prostate' - afectiunile uretrei- manifestate sub forma de stricturi sau infectii' - complicatii dupa 8ernia ing8inala. La fe$ei + - nasteri repetate' - graviditatea' - boli infectioase genitale' - infectii si malformatii uretrale. Cau2e frecvente la a$,ele se!e + - atitudine corporala incorecta' - stresul' - obezitatea' - factori ereditari' - tesut con.unctiv slab' - fumatul' - efortul fizic intens' - ortostatism prelungit' O,iectivele recuperarii + +. reeducarea respiratiei' /. corectarea posturii prin alinierea coloanei vertebrale si a pelvisului' 3. tonifierea musculaturii pervi-perineale' 4. ameliorarea coordonarii musculare' $. rela"area generala si segmentara. Meto)e )e recuperare ;alneo-fizio- terapia cu urmatoarele mi.loace : a. ape minerale' b. namoluri' c. climatul' d. electroterapia' e. >inetoterapia si masa.ul.

?inetoterapia utilizeaza reeducarea pelvi-perineala, gimnastica abdominala si gimnastica respiratorie. In)icatii - tulburari ale staticii pelvine : retroversia uterina' - sterilitate ovariana' - incontenenta urinara' Reeducarea pelvi-perineala se adreseaza musc8ilor fesieri, adductori ai coapsei, m. piramidali si opturatori. Gimnastica abdominala se bazeaza pe antagonismul dintre musculatura abdominala si cea pelvi-perineala. - contractia musc8ilor abdominali cresc presiunea intraabdominala si impinge viscerele spre planseul pelvin care se contracta refle" opunandu-se acestor impingeri. - Gimnastica ritmica' - Gimnastica cu taburet' - Gimnastica in apa' - <asa.ul' - Gimnastica respiratorie este importanta prin efectele de rela"are fizica si psi8ica generala, dar si prin intermediul presiunii intraabdominale, actionand asupra afectiunilor genito-urinare. <asa.ul are la baza legaturi e"istente intre organele profunde si tegument. 4e pun in actiune refle"ele viscero-cutanate si cutaneo-viscerale. 4e poate folosi fie masa.ul regional, fie masa.ul direct sau local avand ca efect activarea circulatiei sistemice, cresterea tonusului musculaturii abdominale, cresterea elasticitatii pielii si prin efectul masa.ului refle" activitatea organelor pelvine.

10