DREPT ADMINISTRATIV Curs 3

15.10.2012

CONSTITUTIA

Constitutia este legea fundamentala , este legea suprema sau este pactul fundamental. Atunci cand vorbim despre constitutie asociem ideea de lege fundamentala cu un act scris , aceasta tendinta dateaza de la sfarsitul secolui 18 inceputul sec 19 atunci cand statele au inceput sa parcurga anumite proceduri formale pentru adoptarea intr-o forma solemna a unui act fundamental. Din punct de vedere etimologic cuvantul constitutie provine din substantivul latin constitutio = care inseamna dispzitie sau ordin . Constitutia Def : Constitutia este definita ca un act politico-juridic fundamental inspirat de o anumita filozofie politica si sociala adoptat direct de natiune sau in numele ei pentru a stabili forma de stat modul de organizare si functionare a puterilor statului , principiile generale ale ordinii juridice in societate , drepturile si indatoririle cetatenilor . O constitutie se adopta si se modifica potrivit unor proceduri speciale . Dpdv al ierarhiei juridice intr-un stat constitutia va ocupa intotdeauna primul loc de aici deriva obligativitatea tuturor normelor juridice cu forta juridica inferioara de a fi conforme cu constitutia. In tara noastra din punct de vedere cronologic putem spune ca inceputurile sistemului constitutional sunt legate de Proclamatia de la Islaz , de statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris si de legea electorala din 1864 din aceste momente incepand cu anul 1866 putem spune ca se inaogureaza un nou ciclu constitutional in istoria politica a poporului Roman . Al doilea act constitutional este Constitutia din 1923 , al treilea act constitutional este Constitutia din 1938 numita si Constitutia lui Carol al II- lea . Anul 1940 este marcat de adoptarea in luna septembrie a unor acte constitutioanl prin care este suspendata constitutia din 1938 , dpdv politic anul 1940 aduce abdicarea regelui Carol al II-lea in favoarea fiului sau Mihai . In aceasta perioada intreaga putere politica se concentreaza in mana generalului Ion Antonescu . Perioada 23 august 1944 , 30 dec. 1947 se caracterizeaza prin repunerea in vigoare a Constitutiei din 1923, in realitate aceasta perioada este foarte ambigua dpdv al implementarii unei legi fundamentale , deoarece la nivel teoretic se aplica o constitutie ce proclama Monarhia in timp ce in realitate Romania se confrunta cu ascensiunea PCR ( partidului comunist roman). Incepad cu anul 1948 pana in decembrie 1989 regasim 3 Constitutii socialiste : cea din 1948, cea din 1952 si cea din 1965 . Perioada 1989 , 1991 , reprezinta o perioada de tranzitie printre actele cu caracter constitutional din aceasta perioada regasim decretul lege nr 2 din 1989 dar si decretul lege 92 din 1990 pentru alegerea parlamentului si al presedintelui . Parlamentul

ales in 1990 in baza decretului 92 a avut un dublu rol atat de parlament obisnuit dar si de adunare constituanta . Acest Parlament a adoptat in 8 noiembrie 1991 , prima Constitutie democratica a Romaniei , aceasta a intrat in vigoare in urma aprobarii prin referendumul national din 8 decembrie 1991 , 8 decembrie este ziua Constitutiei . Constitutia Romaniei a fost reviziuta prin legea 429 din 2003 si aprobata prin referendumul national care s-a desfasurat in 18 19 octombrie 2003 . Constitutia revizuita a intrat in vigoare in data de 29 octombrie 2003 , data la care au fost publicate in monitorul oficial rezultatele referendumului de aprobare a constitutiei Constitutia in forma revizuita este structurata pe 8 titluri si are 156 de articole . Din Constitutie se desprind urmatoarele principii constitutionale care guverneaza societatea din Romania . I principiu : Este principiul puterii suverane al poporului. II lea este principiul : exercitarii puterii este vb despre democratia reprezentativa si democratia semidirecta . III principiul : Separatiei puterilor. IV principiul : Pluralismului. V principiul : Legalitatii. VI principiul : Suprematiei Constitutiei. VII principiul : egalitatii in drepturi si indatoriri VIII principiul : Apararii drepturilor si libertatiilor fundamentale . IX principiul : Autonomiei locale si al deconcentrarii si al descentralizarii serviciilor publice . PRINCIPIILE ACTIVITATII JUDECATORESTI Din punct de vedere al dreptului administrativ ne intereseaza in mod direct o serie de articole din Constitutie si un intreg de titluri . Articolele sunt : Art 21. care reglementeaza accesul liber la justitie . Art 24. dreptul la aparare . Art 51. dreptul de petitionare . Art 52 . dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica . Pe langa aceste art. ne intereseaza in mod special tot titlul 3 ( autoritaiile publice ) Principiul separatiei puterilor : Art 1 . alin 4 prezinta principiul constitutional al separatiei puterilor in forma sa moderna , forma clasica se rezuma la divizarea puterilor in legislativa , executiva si judecatoreasca insistand pe aspectul ca aceste puteri trebuie sa fie exercitate de autoritati diferite si care sa nu interfereze cu sfera atributiilor apartinand altei puteri ( adica parlamentul facea doar putere legislativa , guvernul etc )

In Constitutie regasim autoritati precum Avocatul Poporului sau Curtea Constitutionala . Aceste autoritati sunt structuri constitutionale de tip modern care din punct de vedere al clasicei separari a puterilor nu pot fi incadrate in nici una dintre aceste puteri , ele reprezinta expresia moderna a evolutiei acestui principiu care a dus la aparitia unor autoritati publice situate in afara puterilor traditionale . Mic dictionar de termeni juridici cu care opereaza dreptul administrativ: Def. Definim dreptul administrativ ca fiind o ramura a dreptului public care reuneste normele juridice ce reglementeaza relatiile sociale ce se nasc in procesul de organizare si functionare a autoritatilor administratiei publice prin organizarea si functionarea autoritatior administratiei publice inteegem intreaga activitate a acestora. => dreptul administrativ se ocupa de activitatea autoritatilor administratiei publice. Dreptul public reprezinta totalitatea normelor care se refera la organizarea si functionarea autoritatilor publice raporturile dintre aceste autoritati, dintre stat si particulari, precum si raporturile dintre state. Norma juridica reprezinta o regula generala si obligatorie de conduita al carei scop este acela de a asigura ordinea sociala regula ce poate fi adusa la indeplinire inclusiv prin forta de onstrangere a statului. Administratia publica reprezinta ansamblul activitatilor presedintelui romaniei, guvernului, autoritatilor administrative autonome centrale, autoritatilor administrative autonome locale si dupa caz, a structurilor subordonate acestora 1/ prin care in regim de putere publica, se aduc la indeplinire legile 2/ sau in limitele legii se presteaza servicii publice 3/ in vederea satisfacerii interesului public 4/. # 1,2,3 si 4 sunt componente ale definitiei. 1. Prima componenta : Reprezinta autoritatiile. 2. A doua componenta : Se prezinta regimul in care lucreaza aceste autoritati ( putere publica ) . 3. A treia componenta : Activitatiile administratiei publice. 4. A patra componenta : Reprezinta scopul administratiei publice. Autoritatile care realizeaza administratie publica:

a. Autoritatile centrale
i. Presedintele Romaniei si Guvernul = cei doi sefi ai executivului; Executivul in sistemul romanesc este bicefal. ii. Ministerele si alte organe centrale de specialitate subordonate guvernului;(subord i) iii. Autoritatile administrative autonome centrale (Banca Nationala a Romaniei, SPP, SRI, SIE) iv. Institutii bugetare, regii autonome si societati comerciale sbordonate ministerelor; (subord ii) v. Institutii bugetare, regii autonome, societati comerciale subordonate autoritatilor administrative autonome centrale. (subord iii)

b. Autoritatile locale
i. Prefectul = reprezentantul in teritoriu al guvernului; ii. Serviciile publice deconcentrate = sunt organe locale de specialitate subordonate ministerelor si coordonate de prefect; (subord i) iii. Autoritati autonome locale (primarul, consilil loal, consiliul judetean, presedintele consiliului judetean) iv. Institutii bugetare, regii autonome, societati comerciale subordonate consiliului local (subord iii) v. Institutii bugetare, regii autonome, societati comercile subordonate consiliului judetean (subord iii) Administratia publica din punct de vedere a autoritatilor care o alcatuiesc are o structura de piramida: Contine 3 nivele: I. Nivelul central 1. Presedintele Romaniei . 2. Guvernul. 3. Ministere si alte organe centrale. 4. Autoritatiile Administrative Centrale ( le plasam pentru ca ele sunt autonome ). 5. Institutiile bugetare centrale subordonate ministerelor sau autoritatiilor administrative centrale. Nivelul Intermediar 1. Prefectul. 2. Serviciile deconcentrate. Nivelul local 1. Presedintele Consiliului Judetean. 2. Consiliul Local.

II.

III.

Art. 123 din Constitutie . Prefectul = Intre nivelul intermediar si cel local nu exista subordonare. Prefectul are dretul sa atace in contenciosul administrativ actele administrative provenind de la autoritatile publice locale. Intre II si III exista un raport de tutela administrativa.