Sunteți pe pagina 1din 3

FISA DE DOCUMENTARE - Preparate din peste

Introducere Consumat n mai toate regiunile globului, petele a fost, este i va fi unul dintre cele mai plcute i sntoase alimente. Mncarea pe baz de pete nu este preuit doar pentru gustul deosebit, ci i pentru efectul benefic avut asupra sntii organismului uman. Petele este un aliment miraculos, de mare varietate ca gust, bogat n proteine de calitate biologic superioar, vitamine liposolubile, minerale, i mai ales, srac n grsimi saturate i colesterol. [4] Carnea de pete conine vitaminele A (necesar creterii organismelor tinere i stimulrii formrii globulelor roii; lipsa vitaminei A duce la tulburri ale vederii, la uscarea pielii i la cderea prului), D (combate rahitismul), B (asigur funcionarea sistemului nervos, protejarea pielii, a ochilor i a mucoaselor). *3+ n plus, cu valoarea sa energetic scazut, petele este un aliment perfect pentru dieta de scdere ponderal; chiar i petele mai gras este indicat pentru cantitatea mare de acizi grai omega 3 pe care-i furnizeaz, substane cu rol terapeutic n numeroase afeciuni. De asemenea, fructele de mare sunt recomandate pentru mineralele eseniale pe care le conin: fier, zinc, iod i seleniu. Datorit coninutului bogat n fosfor, carnea de pete are o aciune binefctoare asupra sistemului nervos. *4+ Prin introducerea n raia alimentar a produselor care conin grsimi de peste (ulei de sardin, de scrumbie), bogate n acizi grasi polinesaturai se reduce simitor riscul apariiei arterosclerozei si a mbolnvirilor esutului vascular cardiac, prin puternicul efect hipocolesterolemiant al acizilor grasi respectivi; scade nivelul colesterolului si a lipidelor din snge prin reducerea activitii colesteroltransferazei, se mpiedic coagularea sngelui, micsorndu-se riscul formrii cheagurilor de snge. Avnd un caracter excitant, carnea de peste exercit o mare aciune dinamic, specific, asupra metabolismului fiind indicat n combaterea obezitii. Deoarece este bogat i n trofine, carnea de pete face parte din rndul alimentelor de protecie care mresc rezistena organismului fa de infecii i substane toxice. Produsele marine contribuie la consolidarea sntii, la cresterea puterii de munc, la prevenirea mbolnvirilor grave si la prevenirea mbtrnirii. Astfel, un consum de peste, drept fel principal de mncare, de 2-3 ori pe sptmna, determin o scdere a frecvenei infarctului miocardic de 5 ori si se previn maladiile canceroase.

Grsimea de peste exercit un efect protector fat de diferii promotori cancerosi: - micsoreaz viteza de dezvoltare a transplantului de cancer mamar; - reduce numrul si mrimea tumorilor mamare; - particip la detoxifierea organismului uman de metale grele (mercur, cadmiu), atunci cnd este asociat cu vitamina E si cu seleniu. Rezultate bune au fost obinute si n cazul unor boli cronice, artrit reumatic si psoriasis. [5] Capitolul 1 GENERALITI N PREPARAREA PETELUI 1.1 Clasificarea petelui *2+ Clasificarea petelui se poate face dup urmtoarele criterii: Modul de via, n care caz petii se mpart n urmtoarele grupe: - peti marini (cod, sebasta, macrou, hering, ton, stavrid, merluciu etc.); - peti de ap dulce (crap, somn, biban, alu, tiuc, lin, avat, ceg, pstrv etc.); - peti migratori (morun, nisetru, pstrug, scrumbie de Dunre etc.) i semimigratori (unii guvizi). Form, caz n care petii pot fi: - fusiformi (pstrv, scrumbie, macrou, cod, stavrizi etc.); - sagiformi (tiuc, zrgan etc.); - plai (pltic, cambul, calcan etc.); - serpentiformi (anghil, iipar, petele sabie). Coninutul in grsime, cnd petii pot fi: - slabi, cu un coninut n grsime de pn la 4% (stavrid, merlucius, alu, tiuc); - semigrai, cu un coninut n grsime ntre 4 i 8% (crap, somn, cambul); - grai, cu un coninut de grsime mai mare de 8% (sturioni, scrumbie, heringi etc.). Culoarea crnii, n care caz petii pot fi: - cu carne alb, fr prezena unor puternice fascicule laterale nchise la culoare i care, in general, sunt peti slabi sau semigrai: Gadus morhua (cod), Salmo salar (salmon), Merluccius merlucius (Wake);

- cu carne de culoare inchis, care prezint un grad mare de vascularizaie in fasciculele musculare laterale i care, n general, sunt peti grai (> 10% grsime): Sardina pilchardus (sardina), Clupea harengus (hering), Scomber scomberus (macrou) i Anguilla anguilla (anghila). Alte criterii, cum ar fi: - Pete crnos: cod, calcan, egrefin; - Pete cu carnea tare: cega, pstrug, morun, nisetru; - Pete cu miros slab (mai ales de ap dulce): lin, alu, caracud, crap; - Pete cu miros puternic: somon, macrou, scrumbie, hering, ansoa, hamsie, capelin, stav rid, pstrv.

Friptura de peste Ingrediente: 1 kg peste (crap, palamida, somn etc.), 100 ml untdelemn, 200 g zarzavat (morcov, patrunjel, telina, ceapa), sare, piper. Mod de preparare: Pestele curatat de solzi, intestine, brahii, se asaza intr-o cratita sau tava, intreg sau taiat in bucati (pe grosime), pe un soclu de zarzavat, se presara cu un varf de cutit cu piper si se unge bine cu untdelemnul. In tava se pun 4-5 linguri cu apa si 1/2 lingurita cu sare. Tava se introduce in cuptor, la foc mijlociu, unde se lasa 30-40 minute, stropindu-se pestele din cand in cand cu sosul din tava, cu care se va sara; pestele se intoarce ca sa se rumeneasca uniform si se completeaza lichidul cand scade. Se serveste cu garnitura de orez, cu cartofi, salate, etc.