Sunteți pe pagina 1din 8

16.10.

2012
Organizarea sistemelor de calcul : Un sistem de calcul este caracterizat in primul rnd de structura sa. Aceasta desemneaz totalitatea componentelor individuale ce sunt necesare asigurrii funciilor specificate. In principiu elementele de structura se identifica prin elemente fizice la nivelul calculatorului. Ex : circuite integrate, cai de transmitere a semnalelor, sursa alimentare, etc. Spre deosebire de structura unui calculator , arhitectura acestuia se definete ca fiind totalitatea elementelor pe care sistemul de calcul le pune la dispoziia programatorului. In principiu aceste atribute de arhitectura sunt orientate ctre componenta logica (programabila) a calculatorului. Ex: microprocesorul, memoria, instruciuni ale limbajelor de programare, etc. Definiie : In acest context, calculatorul reprezint un sistem electronic ce primete informaie de la utilizator , o prelucreaz si furnizeaz ctre utilizator rezultatele acestor prelucrri. Definiie alternativa : Calculatorul este un sistem capabil sa rezolve probleme pe baza programelor memorate. O caracterizare generala a sistemelor cu microprocesor: Magistralele desemneaz cai de comunicaie intre componentele unui calculator. Aceste magistrale nu sunt componente unice. Ex : slot-urile, etc. Structura principala a unui sistem de calcul este redata in fig.1 fiind puse in evidenta cele trei entitati fundamentale ce sunt prezente in orice calculator : 1-Unitatea centrala de prelucrare (microprocesorul) 2-Memoria 3-Dispozitivele de intrare-ieire Acestea sunt interconectate la nivel de magistrale. La nivelul subsistemului memorie se realizeaz o distinctie logica intre tipurile de informaie stocate ( memorie de date, memorie de programe). La nivel fizic memoria este unitara. Din punct de vedere al dialogului extern, acesta este asigurat de dispozitivele de intrare-ieire. Dispozitivele de intrare au rolul de a prelua informaia de la utilizator dintr-un format accesibil acestuia ( sunet, text, valori numerice) si de a o converti sub forma de coduri numerice ce pot fii intelese si prelucrate de ctre calculator. Reciproc, dispozitivele de ieire preiau rezultatele prelucrrilor sub forma de coduri numerice si le convertesc intr-o forma accesibila utilizatorului (sunet, text, imagini, etc.) Comunicarea interna in calculator este asigurata de prezenta magistralelor de comunicaie. In afara de datele ce sunt transportate de la un bloc funcional la altul, magistralele transporta si informaie de localizare a datelor (adrese), respectiv semnale de sincronizare a activitii din calculator ( informaii de control) 1

Funcii ndeplinite la nivelul calculatorului : La modul general un calculator ndeplinete cinci funcii : 1. Funcia de intrare : permite stabilirea unui flux informaional de la mediu exterior ctre sistemul de calcul. 2. Funcia de ieire : permite generarea unui flux de la sistemul de calcul ctre mediul exterior. 3. Funcia de memorare : asigura pstrarea datelor , respectiv, programelor. 4. Funcia operaionala : permite efectuarea de operaii aritmetice si logice asupra datelor din memorie. 5. Funcia de supervizare si comanda : ce face posibila funcionarea coerenta si sincronizata a tuturor subansamblurilor sistemului de calcul. Observaie : Microprocesorul este un sistem de calcul. Caracterizarea informaionala a sistemelor de calcul : In strnsa legtura cu cele cinci funcii de mai sus , la nivelul calculatorului, se stabilete un flux informaional complex reprezentat in fig.2. Uzual, informaia reprezentata de date si instruciun i este preluata din exterior prin intermediul subsistemului de intrare fiind depusa in memoria sistemului. De aici informaia este citita, decodificata si prelucrata de microprocesor prin execuia efectiva a programului. Se observa faptul ca datele intermediare si rezultatele prelucrrilor circula in permanenta intre procesor si memorie. La finalul prelucrrilor rezultatele sunt preluate din memorie si transmise in exterior prin intermediul subsistemului ieire. Tot in fig.2 se remarca faptul ca la nivelu l microprocesorului sunt puse in evidenta doua seciuni funcionale : 1-Blocul unitatii aritmetico-logice = UAL : ce reprezint o colecie de circuite complexe capabile sa efectueze prelucrri aritmetice si logice , relativ simple, pe baza instruciunilor programului. ( +, -, *, /) 2-Blocul de comanda si control =BCC : acesta , pe baza decodificrii programului, genereaz si sincronizeaz toate semnalele necesare att pentru procesarea datelor cat si pentru funcionarea coerenta a ntregului sistem.

23.10.2012
Caracterizare temporal secveniala a calculatoarelor numerice : Modul de interconectare a elementelor componente ale unui calculator corespunde unei arhitecturi ce presupune o execuie strict secveniala a programului. Acest mod de execuie, exclude practic, orice paralelism in activitatea calculatorului astfel incat programele stocate in memorie se executa strict succesiv. La sistemele actuale au fost introduse aa numitele tehnici de procesare paralela prin intermediul crora sistemul de calcul poate executa simultan mai multe aplicaii. Desfurarea in timp a operaiilor efectuate de ctre diverse blocuri funcionale ale calculatorului este supervizata de ctre seciunea de control , astfel funciile generale ale sistemului sunt activate intr-o succesiune bine stabilita, determinata de specificul operaiei executate. In fig.3 este prezentata o diagrama simplificata ce surprinde modul in care blocurile funcionale ale calculatorului sunt acionate in timp. Se remarca faptul ca in perioada t1 (etapa de citire a informaiei) datele ce for fii supuse prelucrrii sunt preluate din exterior fiind memorate , din acest motiv subsistemele intrare respectiv memorie sunt active.

In etapa t2 (corespunztoare efecturii calculelor) sunt active seciunea memorie si UAL deoarece prelucrrile se efectueaz asupra datelor anterior memorate. La finalul execuiei , in perioada t3, rezultatele prelucrrilor sunt furnizate in exterior fiind activate subsistemele memorie respectiv ieire. Toate aceste proceduri de activare si dezactivare a blocurilor funcionale ale calculatorului sunt sincronizate si repartizate in timp , in concordanta cu aa numitul semnal de ceas al sistemului. Acest semnal este reprezentat de o succesiune de impulsuri a cror frecventa este strict controlata de un cristal de quartz. Practic , orice schimbare a strii calculatorului se poate produce doar in momentul apariiei unui impuls. Caracterizarea executiva a unui sistem de calcul : Avnd in vedere faptul ca atributele funcionale , informaionale respectiv temporal secveniale sunt complementare, sistemelor de calcul le este asociata si aa numita dimensiune executiva . Noiunea de execuie, semnificnd efectuarea sarcinilor formulate de ctre utilizatori, este strns legata de noiunea de program. In acest context un program reprezint o succesiune organizata de instruciuni aferente unui limbaj ce respecta reguli de sintaxa si semantica si are asociat ca scop rezolvarea unei probleme pusa de utilizator. Magistralele de sistem : Magistrala reprezint o grupare de linii de semnal crora l-i se asociaz funcii similare avnd rolul de a interconecta elementele componente ale unui sistem de calcul. Din punct de vedere topologic la nivelul calculatorului exista doua tipuri de magistrale : 1-Magistrale interne : ce realizeaz interconectarea blocurilor funcionale ale calculatorului. 2- Magistrale externe : ce permit realizarea de legturi intre calculator si mediul extern. Observaie : Aceasta separare poate fii extinsa de la nivelul calculatorului la nivelul microprocesorului , astfel cile de comunicaie din interiorul microprocesorului sunt similare unor magistrale interne acestuia in timp ce legturile cu restul sistemului de calcul se efectueaz prin intermediul magistralelor externe ale microprocesorului ( ce sunt in acelai timp magistrale interne ale sistemului de calcul ).

30.10.2012
Din punct de vedere al modului in care sunt transmise informaiile , magistralele pot fii de doua tipuri. In cazul in care magistrala are mai multe linii de semnal permind astfel transferul simultan al unui aa numit cuvnt de date (8,16,32, etc. bii) magistrala este tip paralel reciproc atunci cnd magistrala de comunicaie permite trecerea la un moment dat al unui singur bit al cuvntului de date, aceasta magistrala este de tip serial. In consecina o magistrala are in principiu o singura linie de semnal iar transportul biilor din cuvntul de date se face in mod succesiv (secvenial). Avantajul magistralelor paralele este reprezentat de vit eza mare ce caracterizeaz comunicaii. Dezavantajul principal al acestor magistrale este dat de distantele scurte pe care acestea le pot deservi. In schimba magistralele seriale au avantajul de a putea opera pe distante mari fiind caracterizate nsa de viteze reduse de comunicare. In general magistralele de tip paralel sunt magistrale interne (interconectnd astfel elemente ale calculatorului ce funcioneaz la viteze ridicate ), in timp ce magistralele seriale sunt folosite pentru asigurarea comunicaiei mai lente dintre calculator si mediul extern. In fig.4 este reprezentata conectarea principala a subsistemelor calculatorului la nivelul magistralelor. Condiionare = tratarea semnalelor 3

Magistralele pot fii extinse dar nu foarte mult. Magistrala de date Destinaia acestei magistrale este reprezentata att de intermedierea transferului dintre memorie si procesor 9 din timpul citirii instruciunii programului) cat si a transferului dintre memorie , unitatea centrala si interfeele de intrare. Fiind o magistrala bidirecionala sensul transferului pe aceasta este determinat prin exercitarea funciei de control al microprocesorului ( acesta este cel ce stabilete sensul comunicaiei pe magistrala ). Numrul liniilor de semnal asociate magistralei de date este d e regula egal cu lungimea cuvntului de date acceptat de microprocesor. (64biti=64 de linii, srme) Magistrala de adrese Rolul acestei magistrale unidirecionale este acela de a transporta adrese de memorie pentru identificarea locaiilor ce conin memorate instruciuni de program sau date. Numrul liniilor de semnal asociate magistralei de adrese determina aa numita adresabilitate a sistemului de calcul (capacitatea maxima a memoriei ce poate fii instalata in sistem ). Astfel pentru o magistrala de adrese cu n linii de semnal avnd in vedere faptul ca fiecare linie poate transporta doua valori logice (0,1), numrul de combinaii binare distincte ce pot fii alctuite este de . In consecina capacitatea maxima a memoriei ce poate fi accesata de sistemul respectiv este de locaii

06.11.2012
Magistrala de control : aceasta transporta in sistem o serie de informaii necesare pentru sincronizarea si coordonarea activitii informaiei in calculator. In plus la nivelul magistralei de control sunt transmise o serie de informaii necesare execuiei instruciunii curente. Numrul si tipul semnalelor transportate depind in mod direct de caracteristicile microprocesorului. In mod tipic la nivelul magistralei de control se regsesc semnalul de ceas al sistemului, semnalele de citire din memorie, de scriere in memorie, semnale de citire/ scriere la nivelul porturilor de intrare ieire , etc. Microprocesoare = unitatea centrala de prelucrare Reprezint o unitate centrala de prelucrare realizata fizic sub forma unui singur circuit integrat. Din acest motiv microprocesoarele asigura totalitatea funciilor de calcul si comanda la nivelul sistemului de calcul. Observaie : Vom considera un procesor standard a crui structura este prezentata in fig.6. Funcia de supervizare a microprocesorului : Aa cum a fost anterior subliniar microprocesorul opereaz in mod secvenial sub rezidenta unui program memorat. Totui doar programul in sine nu este suficient pentru ca sistemul de calcul sa funcioneze corespunztor. De exemplu microprocesorul trebuie sa cunoasc adresa primei locaii de memorie de la care programul se afla stocat. Observaie : Un anumit program nu poate comunica microprocesorului o astfel de adresa deoarece incarcarea sa in memorie se face de ctre sistemul de operare, in plus o serie de semnale de control necesita o activitate corespunztoare intr-o succesiune bine determinata. ( de ex: naintea citirii unei valori dintr-o locaie de memorie trebuie activate semnalele de ocupare a magistralelor, semnale de adresa , semnalul de specificare a modului de transfer , etc.). Toate aceste cerine sunt ndeplinite de ctre seciunea de decodificare, time-ing si control. Practica la nivelul acesteia se asigura in integralitate funciile de secvenializare a aciunilor (ordonare in timp) de decodificare instruciunilor respectiv de activare a blocurilor funcionale de dedicate efecturii operaiilor impuse. Ciclul microprocesorului :

Aciunile microprocesorului au loc in mod ciclic, secvenial in sincronism cu semnalul de ceas al sistemului. In acest context se definete aa numitul ciclu instruciune a microprocesorului ca fiind secvena de operaii efectuate in vederea extragerii, decodificrii si execuiei unei instruciuni din memorie. Un ciclu instruciune are o durata variabila in funcie de complexitatea instruciunii respective. In plus cele trei sub-etape ale ciclului ( extragere cod instruciune, decodificare instruciune, execuie instruciune) se constituie in sub-cicluri specifice ciclului instruciune. La rndul sau fiecare sub-ciclu cuprinde mai multe aciuni individuale ce trebuie executate. In principiu exista trei sub-cicluri fundamentale: 1-Extragere instruciune; 2-Decodificare instruciune si incarcare date necesare pentru execuie 3-Executie instruciune. O reprezentare principala a unui ciclu instruciune este redata in fig.7 si fig.8.

13.11.2012
Funcia de memorare : Microprocesorul conine de regula o serie de resurse proprii de memorare a informaiei avnd nsa capacitate redusa fata de memoria principala a sistemului. In general memoria integrata la nivelul microprocesorului are rol de memorie tampon. Ea coninnd date si instruciuni pe care microprocesorul le utilizeaz frecvent ( ce au fost copiate din memoria principala a sistemului ) ea se numete memorie cache. Totui elementul caracteristic tuturor microprocesoarelor este reprezentat de prezenta unor resurse specifice de memorare a informaiei numite registre. Aa cum s-a artat, un registru este practic o locaie de memorie integrata la nivelul microprocesorului, locaie ce este identificata nu printr-o adresa ci printr-un nume ( acest nume este definit de fabricantul microprocesorului si are semnificaie doar in contextul microprocesorului respectiv). Practic registrele reprezint memoria de lucru a microprocesorului, acest nivel de memorie are cea mai mare viteza ( daca ne raportam la celelalte niveluri de memorie : memoria cache, principala, dispozitive de memorare externe ). La nivelul microprocesorului se regsesc doua categorii de registre : - registre de uz general ( aflate la dispoziia utilizatorului ) - registre speciale ( ce au, in general, doar rol funcional pentru seciunile microprocesorului) Registrele sunt folosite la stocarea diferitelor informaii utilizate att in cadrul programelor cat si in exercitata funciei de control a microprocesorului. De exemplu registrele generale conin : date utilizate des in cadrul programelor ceea ce conduce la creterea vitezei de lucru deoarece timpii de acces la registre sunt mult mai mici dect timpii de acces la memoria convenionala a sistemului . Aceste registre sunt conectate att la alte registre interne ale microprocesorului cat si la magistralele externe prin intermediul magistralelor interne ale microprocesorului si al circuitelor tampon. Orice registru general este accesibil programatorului ( astfel el reprezentnd element de arhitectura al microprocesorului ). Pe de alta parte registrele speciale au funcii predefinite in cadrul microprocesorului iar aceste nu pot fi schimbate de ctre programator. In general aceste registre , dei fac parte din structura microprocesorului , ele nu reprezint elemente de arhitectura , deoarece programatorul nu le poate utiliza explicit in programele sale.

20.11.2012
Funcia aritmetico logica : UAL 5

Seciunea care efectueaz operaii aritmetice si logice este compusa dintr-un element executiv (unitatea aritmetico logica ) si o serie de registre ce servesc la manipularea si memorarea temporara a operanzilor (vezi fig.11) Unitatea aritmetico logica : la nivelul acesteia se remarca prezenta celor doua intrri de date ce furnizeaz valorile operanzilor. Cea de-a trei-a intrare este reprezentata de selecia funciei ( operaia ce va fii efectuata de ctre UAL) . La ieirea UAL se regsete rezultatul, precum si o serie de indicatori ce arata modul in care s-a efectuat ultima operaie. Aceti indicatori sunt de fapt bii individuali grupai intr un anumit registru de stare. Valorile acestor bii indica eventual apariia unor evenimente in funcionarea UAL. ( de ex : depire aritmetica, rezultat nul, existenta transportului la operaia de adunare ). Registrele prezente, att la intrrile cat si la ieirile UAL, au rolul de a memora temporar valorile operanzilor respectiv rezultatele operaiilor efectuate. Cel mai important registru din acest grup este un registru de uz general numit registrul acumulator. Acesta va conine un operand (nainte de efectuarea operaiei ) respectiv rezultatul (dup efectuarea operaiei).

27.11.2012
Funcia de intrare ieire : In general aa cum s-a arat seciunea de intrare ieire este reprezentata intr-o mai mica msura la nivelul microprocesorului excepie fcnd acele componente structurale de permit izolarea (fizica) a circuitului integrat de mediul exterior reprezentat de magistrale. Accesul microprocesorului la aceste cai de comunicaie se face prin intermediul unor structuri ce au rol de elemente tampon (fig.12). practic aceste circuite de tip buffer sunt circuite avnd trei stri logice posibile, pentru fiecare dintre cile de semnal. Aceste circuite transfera la ieire valoarea binara aplicata la intrare doar in condiiile aplicrii unui semnal de validare pe intrarea de selecie. Atunci cnd nu sunt activate ieirile acestor circuite se afla intr-o stare flotanta numita stare de nalta impedana . Aceasta stare este echivalenta funcional cu decuplarea fizica a microprocesorului de la cile de semnal la care acesta este conectat. Prin intermediul acestui mecanism este permis accesul concurent al mai multor circuite pe magistralele sistemului. Prin selectarea unui singur buffer circuitul integrat respectiv va prelua control magistralei plasnd astfel semnale pe liniile acesteia. In cazul microprocesorului conectarea si deconectarea de la magistrale sunt dictate de ctre propria seciune de control. In timp ce pentru alte circuite exista un supervizor extern.

04.12.2012
Microprogramarea la nivelul unitatii centrale de prelucrare ( UCP) Aa cum s-a artat la nivelul microprocesorului fiecare instruciune a unui program este descompusa intr-o succesiune de operaii interne de-a lungul aa numitului ciclu instruciune. La nivelul microprocesorului operaiile fundamentale se pot ncadra in una din urmtoarele categorii : 1. Extragerea codului numeric al instruciunii. 2. Decodificarea instruciunii ( microprocesorul isi stabilete succesiunea de prelucrri interne asociate instruciunii primite ). 3. Extragerea eventualilor operanzi necesari execuiei instruciunii. 4. Execuia efectiva a instruciunii. Pentru fiecare dintre aceste etape microprocesorul executa unu numr de operaii elementare numite microinstruciuni astfel incat se obine execuia instruciunii complexe.

Observaia 1: Aceste mini instruciuni sunt memorate in circuitele decodificatorului de instruciuni asociat microprocesorului si nu st accesibile utilizatorului. Observaia 2: Implementarea efectiva a mini instruciunilor este o caracteristica specifica fiecrei clase de procesoare. Observaia 3: Exista o serie de microprocesoare speciale pentru care setul de mini instruciuni este accesibil utilizatorului astfel incat acesta isi poate defini propriile instruciuni pe baza mini instruciunilor disponibile. Aceste procesoare speciale prezint avantajul flexibilitii programrii dar sunt inferioare din punct de vedere al performantelor deoarece implementarea la nivel software a instruciunii reduce drastic viteza de lucru (comparativ cu microprocesorul standard la care setul de instruciuni este implementa hardware ). CISC = COMPLEX INSTRUCTION SET COMPUTER. RISC = REDUCED INSTRUCTION SET COMPUTER. . . . s=a+b ; c=d ; . printf( c=%d , c ); . Cod maina Link editare ------pointer Prog.cpp Subsistemul memorie asociat calculatoarelor numerice : Memoria calculatorului numeric numita de regula memorie interna sau principala este utilizata pentru stocarea programelor, respectiv a datelor pe care acesta le prelucreaz. Din punct de vedere topologic si funcional memoria se situeaz intr-un raport de directa interaciune cu microprocesorul si din acest motiv se poate spune ca performantele de ansamblu ale calculatorului depind intr-o mare msura de performantele subsistemului memorie. Elementele de caracterizare generala : Principial unitatea indivizibila a oricrui circuit de memorie este reprezentata de celula elementara ce memoreaz informaia pe un bit. Prin gruparea celulelor elementare se formeaz locaii individuale ce au uzual dimensiunea de opt bii. Fiecrei locaii de memorie ii sunt asociate doua elemente informaionale : 1.O adresa unica reprezentnd numrul de ordine dup care se poate identifica locaia. 2. Cuvntul memorie ce reprezint combinaia binara stocata in locaia respectiva. Numrul total al locaiilor de memorie reprezint capacitatea memoriei, in timp ce intervalul valid al adreselor reprezint spaiul de adresare al memoriei. 7 prog.obj prog.exe

Cod maina

Cod maina

Cod maina

Din punct de vedere fizic memoriile sunt realizate sub forma circuitelor semiconductoare specializate, aceste circuite deosebindu-se printr-o serie de elemente de elemente definitorii dup cum urmeaz :

1.Geometria sau modul de organizare : aceste noiuni incluznd numrul de bii ai unui cuvnt memorie, dispunerea locaiilor de memorie, modalitatea de identificare a locaiilor de memorie, etc. 2. Capacitatea memoriei : exprimata in numrul de locaii coninute de aceasta. 3.Timpul de acces : definit ca intervalul de timp ce se scurge intre momentul comunicrii adresei si momentul in care la ieirile circuitului de memorie se obin datele memorate. 4.Ciclul memorie : definit ca timpul necesar pentru scrierea sau citirea unei locaii de memorie. 5.Puterea consumata specifica : exprimata in microwatt/bit .

6.Volatilitatea : ce desemneaz capacitatea circuitului de a retine sau nu informaia necesara la dispariia tensiunii de alimentare. 7.Tehnologia de realizare.

Cuprins
16.10.2012 ............................................................................................................................................... 1 23.10.2012 ............................................................................................................................................... 2 30.10.2012 ............................................................................................................................................... 3 06.11.2012 ............................................................................................................................................... 3 13.11.2012 ............................................................................................................................................... 4 20.11.2012 ............................................................................................................................................... 4 27.11.2012 ............................................................................................................................................... 4 04.12.2012 ............................................................................................................................................... 5