PLASMA SANGUINA

compozitie, proprietati
PLASMA
Sangele este alcatuit in
proportie de 55% din plasma
si 45% din elemente figurate
(hematii, leucocite si
trombocite)
Plasma este un lichid galbui,
transparent, o solutie
complexa formata din apa in
proportie de 91,5%,
aproximativ 7% proteine si
1,5% alte substante dizolvate
sau suspendate.

COMPOZITIA PLASMEI
APA 92%

Proteine Total 6-9 g/100 ml
Albumine 60%
Globuline 36%
Fibrinogen 4%
Enzime cu valoare diagnostica valori foarte mici
Glucoza (dextrose) 65-110 mg/100 ml
Aminoacizi 33-51 mg/100 ml
Acid lactic 6-16 mg/100 ml

Proteine (6.5-8.5 g %)

Albumine 50-60% ( 4.5g%)

Cele mai raspandite proteine in plasma.
Sintetizate la nivelul hepatocitelor
Joaca un rol cheie in reglarea volemiei prin mentinerea presiunii oncotice in
compartimentul intravascular.
Greutate moleculara, 68000 Da
Joaca rol de transportori pentru- billirubina
- acizi grasi liberi,
- hormoni
- calciu si unele medicamente.
Scaderea concentratiei albuminelor se produce in afectare hepatica, renala,
arsuri, malnutritie, boli genetice, etc.
Cresterea concentratiei albuminelor se produce de cele mai multe ori prin
deshidratare .
PLASMA - COMPOZITIE
Globuline 38%
Concentratie plasmatica 2.7g%)
Proteine cu greutate molecularamai mare decat albuminele si solubilitate
mai mica in apa.
Includ:
Alpha globulinele ( 2-5%, 5-10%)
-control eaza si inhiba activitatea unor enzime din sange.
-Malignitatea si inflamatia acuta le creste concentratia plasmatica
-Un nivel plasmatic redus indica afectare hepatica.
Beta globulinele ( 10-15%) include printre altele:
Plasminogenul,care activat la plasmina este implicat in liza
cheagurilor de fibrina.
Angiostatina cu rol in inhibarea formarii noilor vase de sange
(implicata in terapia antitumorala)
Sex hormone binding globulin cu rol in transportul sanguin al
hormonilor sexuali.
Gamma globulinele (12-20%)
-functioneaza ca anticorpi cu rol major in procesele imune.

PLASMA - compozitie
Fibrinogen

- Concentratie plasmatica = 200-400 mg/dl
- poate fi convertit in fibrina sub actiunea trombinei fiind
implicat in coagularea sangelui.
- Nivele cronic scazute ale concentratiei sale sunt determinate
de scaderea productiei la nivel hepatic fie de cauza genetica
fie dobandita cum se intampla in ultimele stadii ale afectarii
hepatice.

Alte proteine: proteina C reactiva este un marker al
inflamatiei acute si un predictor precoce al bolilor de inima.
PLASMA - COMPOZITIE


Asigura parte a presiunii osmotice determinand presiunea
oncotica participa la echilibrul hidroelectrolitic.
Contribuie la vascozitatea plasmei.
Transporta substante: fier (transferina), Ca ,Cu
(ceruloplasmina) lipide and vitamine liposolubile
(lipoproteine), billirubina indirecta, hormoni (tiroxina,
triiodotironina, cortisol)
Formeaza o rezerva proteica pentru organism.
intervin in coagulare si fibrinoliza
Participa in raspunsul inflamator
Participa in protectia contra infectiilor.
Alcatuiesc sisteme tampon participand la echilibrul
acidobazic.
Reduc activitatea proteolitica in sange (alfa1 antitripsina).


PROTEINE PLASMATICE - FUNCTII
Substante neproteice dizolvate in plasma:

Electroliti:
Concentratie plasmatica: = 310 mEq/l
Na+, K+, Ca++, Mg++, Cl-, HCO3-, H2PO4-, S
Substante nutritive: glucosa (65-110 mg/dl), lipide (700 mg/dl),
polipeptide, aminoacizi
Gaze(oxigen, dioxid de carbon)
.
Vitamine.
Produsi de metabolism: urea ,creatinina, acid uric.

PLASMA - COMPOZITIE
PLASMA - COMPOZITIE
Total lipid 450-850 mg/100 ml
Cholesterol 120-220 mg/100 ml
Fatty acids 190-420 mg/100 ml
High-density lipoprotein (HDL) 30-80 mg/100 ml
Low-density lipoprotein (LDL) 62-185 mg/100 ml
Neutral Fats (triglycerides) 40-150 mg/100 ml
Phospholipids 6-12 mg/100 ml

PLASMA - COMPOZITIE
Iron 50-150 g/100 ml

Vitamins (A, B, C, D, E, K) Trace amount

Electrolytes
Sodium 135-145 mEq/L
Potassium 3.5-5.0 mEq/L
Magnesium 1.3-2.1 mEq/L
Calcium 9.2-10.4 mEq/L
Chloride 90-106 mEq/L
Bicarbonate 23.1-26.7 mEq/L
Phosphate 1.4-2.7 mEq/L
Sulfate 0.6-1.2 mEq/L

PLASMA - COMPOZITIE
Nitrogenous Wastes
Amoniac 0.02-0.09 mg/100 ml
Uree 8-25 mg/100 ml
Creatina 0.2-0.8 mg/100 ml
Creatinina 0.6-1.5 mg/100 ml
Acid uric 1.5-8.0 mg/100 ml
Bilirubina 0-1.0 mg/100 ml

Gaze respiratorii (O2, CO2, and N2)

plasma
serum
clotting proteins
(fibrin)
Elemente figurate sanguine
Eritrocitele
HEMATOPOIEZA
Definiie
= procesul de formare al elementelor figurate
ale sngelui:
proliferarea
diferenierea
trecerea n circulaie

- cuprinde:
eritropoieza = formarea eritrocitelor
leucopoieza = formarea leucocitelor
trombocitopoieza = formarea trombocitelor

HEMATOPOIEZA
Sediu
Mduva roie hematogen
- celule stem hematopoietice (30-70%):
- strom reticulo-vascular (celule stromale,
- esut adipos, fibrocite, esut conjunctiv
extracelular, sinusoide vasculare).

Celulele hematopoietice - 3 mari grupe:
1. Celule stem pluripotente
2. Celule progenitoare hematopoietice
3. Celule ale liniilor sanguine

HEMATOPOIEZA
Celule hematopoietice
1. Celule stem pluripotente (CSP)
= celule de origine ale tuturor liniilor sanguine
- au capacitate de autoregenerare i difereniere

2. Celule progenitoare hematopoietice
- iau natere din CSP
- au capacitate - limitat de autogenerare
- mai restns de difereniere
- celule progenitoare mieloide: Eritrocite
Leucocite (N, Eo, B, Mo)
Trombocite
- celule progenitoare limfoide: Limfocite B i T

3. Celule ale seriilor sanguine
- n diverse stadii de maturaie

HEMATOPOIEZA
FIZIOLOGIA SERIEI
ERITROCITARE

ERITRON
= totalitatea elementelor masei eritrocitare (CSP
eritrocit mbtrnit, care este eliminat din circulaie).
= 99% din masa elementelor figurate (1% = L, T).

- constituit din 3 mari compartimente:
1. Compartimentul de generare
= elementele imature de la nivelul MRH
(CSP, proeritroblati, eritroblati, reticulocite)
5 7 zile
2. Compartimentul circulant
= elementele din torentul sanguin: E mature i un nr. + de
reticulocite (5-15)(i exercit funciile)
100-120 zile
3. Compartimentul de distrugere
= eritrocitele mbtrnite i modificate morfofuncional
- n splin, n ficat i MRH.
ERITROPOIEZA
1. nainte de natere

LOCALIZARE Eritrocite, Hb
embrion de cteva sptmni: n celulele
sacului vitelin

n lunile II-III de via fetal: difereniere n
cordoanele Wolf i Pander primele insule de
esut sanguin

n lunile III-VI de via fetal: ficatul i splina
devin organe hematopoietice

n lunile VI-IX: dezvoltarea mduvei osoase,
prezent n toate oasele (n luna IX dispare
hematopoieza hepato-splenic).

E primitive

E nucleate,
Hb embrionar


E nucleate,
Hb fetal


E anucleate
Hb fetal

ERITROPOIEZA
2. dup natere

imediat postnatal: mduva hematogen n toate
oasele

treptat, mduva hematogen se restrnge:
- pn la 18 ani: n epifizele proximale humerus, femur
i tibie, oase scurte i plate.
la adult: n oasele scurte i plate (coxale, stern, corpurile
vertebrelor, oasele late ale craniului). n celelalte
oase: mduv galben nehematogen
(esut adipos).



ERITROPOIEZA
Etapele eritropoiezei
1. multiplicare i maturarea precursorilor
eritrocitari
(BFU-E, CFU-E, proeritroblast,
eritroblati)

2. expulzia nucleului
(eritroblast oxifil reticulocit)

3. eritrodiabaza
(trecerea din mduv n circulaie).
ERITROPOIEZA
Etape

Tipuri celulare de
evoluie

Caracteristici
generale

Aspecte
morfo-
funcionale

1. CSP
(celula stem
pluripotent)

2. BFU-E
(Burst Forming
Unit-E; celule formatoare
de colonii eritroide "de
tip exploziv")

3. CFU-E
(Colony Forming Unit-E;
celula formatoare de
colonii eritroide)

- au receptori pt.
eritropoietin
- au capacitate | de
proliferare i
difereniere

celule nucleate

ERITROPOIEZA
Etape

Tipuri celulare de
evoluie

Caracteristici
generale

Aspecte morfo-
funcionale

4. Proeritroblast
= celula cap de serie
a seriei roii
5. Eritroblast
bazofil
6. Eritroblast
policromatofil

7. Eritroblast
oxifil (normoblast)



- au receptori pentru
eritropoietin
- au capacitate de
proliferare i
difereniere
-sintetizeaz Hb i
enzime

- capacitate + de
proliferare
- sintez + de Hb i
enzime
- evolueaz spre
reticulocit

celul nucleat







celul cu nucleu mic
ERITROPOIEZA
Etape
Tipuri celulare
de evoluie

Caracteristici generale Aspecte
morfo-
funcional
e
8. Reticulocit


- nu are capacitate de proliferare
- trece n snge = eritrodiabaz dup 1-2
zile
- n snge (5-15) se matureaz n
splin, care extrage resturile de
mitocondrii i ribozomi
- sintetizeaz Hb i enzime pn la
pierderea ribozomilor i mitocondriilor
celul
anucleat
cu resturi de
ribozomi i
mitocondrii

9. Eritrocit
matur
- nu are capacitate de proliferare
- nu sintetizeaz Hb, enzime
- durat de via = 100-120 zile

celul
anucleat,
fr
ribozomi,
fr
mitocondrii
ERITROPOIEZA
Maturarea eritrocitelor-caracteristici

reducerea dimensiunii
creterea volumului citoplasmatic + reducerea
bazofiliei citoplasmei,
reducerea dimensiunii nucleului expulzia lui.
Durata de evoluie CSP - reticulocit = 5 - 7 zile.
Producia eritrocite/zi = Distrugere eritrocite/zi
= 25 ml
= 50 ml snge.



ERITROPOIEZA
Substane necesare eritropoiezei
Proteine
b. Minerale: fier, cupru, cobalt, zinc
c. Vitamine: B12, acid folic, B6, C

Substane necesare eritropoiezei
MINERALE- Fierul

Fierul din organism = 4 g 3 compartimente:

1. Compartimentul sanguin (65%):
- n eritrocite, sub form de Hb
- n plasm (legat de transferin; = 60-150 microg/dl)

2. Compartiment de depozit (30%)
- n splin, ficat, mduv hematogen - 2 forme:
- feritina, compus hidrosolubil, elibereaz uor Fe
3+
;
- hemosiderina = feritin parial degradat; conine fier
greu mobilizabil.

3. Compartimentul tisular (5%)
- n muchi, sub form de mioglobin (4%)
- n structura enzime (citocromi, peroxidaze etc.)(1%)

Necesarul de fier
= 1 mg/zi, asigurat de aportul alimetar uzual;
- necesar | n stri fiziologice (sarcin, cicluri
menstruale ||)

Aportul de fier
- diet normal = 10 mg/zi (se abs. 5 - 10%)
- fierul rezultat din hemoliza normal.

Pierderile fier
(prin pr, piele, urin, scaun) = 1 mg/zi
Substane necesare eritropoiezei
MINERALE- Fierul

Metabolismul i transportul fierului n plasm

Fe3+ fixat de transferin
(GP cu origine hepatic)
transportat la nivelul MH
depozitat
Metabolismul, transportul si
depozitarea fierului
Metabolismul, transportul si
depozitarea fierului
Reglarea aportului de fier
Substane necesare eritropoiezei
MINERALE- Fierul
Utilizare
Majoritatea celulelor, inclusiv precursorii
eritrocitari din MH (normoblatii) au
receptori pentru transferin.
Depozite de fier din organism = ficat, splin
i MH (cel. SRE)

Carena de fier
anemie feripriv microcitar hipocrom
(E, Ht, Hb, DEM, VEM, IC +)
Substane necesare eritropoiezei- alte
minerale
Minerale

Roluri

Cupru

- intr n structura sistemelor enzimatice care
asigur fixarea fierului n hemoglobin rol n
sinteza Hb.
- carena de cupru anemie hipocrom.

Cobalt

intr n structura vitaminei B12, care este absolut
necesar eritropoiezei
Zinc intr n compoziie sistemelor enzimatice
necesare eritropoiezei

Substane necesare eritropoiezei
Vitamina B12

= vitamin hidrosolubil sintetizat exclusiv de
microorganisme
- Principala surs: alimentele de origine animal.

Necesar = 2-5 g/zi
Aport exclusiv alimentar
(diet normal=5-30 g/zi - se abs. 1-5 g/zi).

Absorbia
- condiionat de prezena factorului intrinsec al
lui Castle (FI) = glicoprotein sintetizat de
celulele parietale gastrice

Substane necesare eritropoiezei
Vitamina B12
STOMAC:
fixare vitamina B12 de FI complex
INTESTIN (ileon terminal):
Complexul vit. B12 - FI se fixeaz pe
receptori specifici absorbie
- FI este reciclat
- Vitamina B12 se leag de
transcobalamina II
trece n circulaie
transport n MH i ficat

Concentraia seric normal
= 200-900 pg/ml.
Substane necesare eritropoiezei
Vitamina B12
Roluri n reglarea eritropoiezei:
induce sinteza de ARN i ADN
activeaz formarea, creterea i maturarea E
particip la transformarea acidului folic n acid
tetrahidrofolic = forma activ a acidului folic.

Deficitul de vitamina B12 n:
- gastrite atrofice, rezecie gastric (prin deficit de FI)
- afeciuni ale ileonului terminal (cu reducerea
absorbiei)
- parazitoze (captare B12 de ctre parazit).

anemie macrocitar hipercrom (pernicioas sau
Biermer) (E, Ht, Hb +, DEM, VEM i IC|).



Macrocitoz
Hipercromie
+
Anemie
pernicioas
(prin deficit de
vit. B12)
Microcitoz
Hipocromie
+
Anemie
feripriv
(deficit de Fe)
Eritrocite normale
Substane necesare eritropoiezei
ACID FOLIC (necesar 100 MICROG/ZI)
Forma activ: acid tetrahidrofolic (FH
4
)
Roluri n:
- sinteza purinelor i pirimidinelor necesare
formrii ADN, ARN
- stimularea proliferrii, diferenierii i maturrii
E.

VITAMINA B6 (necesar 3-5 mg/zi)
Roluri: - indispensabil pentru sinteza Hb
- favorizeaz absorbia intestinal a
vitaminei B12.



Substane necesare eritropoiezei
Vitamina E (tocoferol)(20 mg/zi)
Roluri:
- factor antioxidant (ex. previne oxidarea vitaminei C)
- menine fierul n forma Fe2+ favorizeaz abs.
intestinal.

Vitamina C (acidul ascorbic)(50-75 mg/zi)
Roluri:
- reduce Fe3+ n Fe2 favorizeaz abs. intestinal
- transformarea acidului folic n acid tetrahidrofolic
(FH4)
- agent reductor al methemoglobinei

VITAMINE I MINERALE
NECESARE ERITROPOIEZEI

Vitamina

Rol

Consecinele carenei

Vitamina B
12

Sintez ADN

Anemie macrocitar

Acid folic

Sintez ADN i ARN

Anemie macrocitar

Vitamina C
(acid ascorbic)
Metabolism Fe

Anemie

Vitamina E
(tocoferol)

Aciune antioxidant

Fragilitate membranar

Fier

Sinteza Hb

Anemie microcitar
Reglarea eritropoiezei
Eritropoietina

1. Eritropoietina:
= GP sintetizat de rinichi (90%)
- producia depinde de concentraia tisular a O
2:

hipoxia - ef. stimulator
hiperoxia ef. inhibitor
- senzorul pentru O
2
= protein hem renal cu dou forme:
- form activ (dioxi), n caz de hipoxie |
eritropoietina
- form inactiv (oxi), n caz de hiperoxie +
eritropoietina

Efecte: crete masa eritrocitelor circulante prin:
- stimularea proliferrii CFU
E

- stimularea diferenierii precursorilor eritrocitari i
scurtarea timpului de maturare
- favorizarea ncrcrii cu Hb reticulocitelor E mature
- activarea eritrodiabazei

Reglarea eritropoiezei
Eritropoietina

Mecanism: legare de receptor membranar de tip
tirozinkinazic
localizat pe membrana precursorilor eritrocitari.

Factori care influeneaz sinteza de eritropoietin:
capacitatea de transport a O
2
la esuturi:
Ex. transport oxigen + (ex. anemie, + irigaiei tisulare,
+ volumului sanguin) eritropoieza | prin mecanism de
feedback
hormoni:
cu efect inhibitor: estrogenii
cu efect stimulator: androgenii,
catecolaminele,
glucocorticoizii,
hormonul de cretere (STH),
hormonii tiroidieni

Reglarea eritropoiezei
Ali factori

Factorul celulei stem (SCF)
= citokin care stimuleaz CSP i induce diferenierea,
proliferarea i maturarea precursorilor eritrocitari.

- Factorul de stimulare a coloniilor de granulocite i
macrofage (GM-CSF)
= citokin care stimuleaz CSP i induce diferenierea,
proliferarea i maturarea de granulocite i macrofage,
dar i a precursorilor eritrocitari.

- Interleukina-3 (IL-3)
- stimuleaz CSP, inducnd diferenierea, proliferarea i
maturarea precursorilor eritrocitari.
CINETICA
ERITROCITELOR

1. Formarea eritrocitelor (eritropoieza)

2. Perioada de eritrocit circulant funcional
= 100-120 zile, perioad n care sunt i realizeaz funciile i
sunt supuse la numeroase solicitri funcionale:
strbat zilnic 1-1,5 km
i modific forma la trecerea prin capilare (fusiforme) i se
deplaseaz n fiicuri
stagneaz n vasele sanguine sinuoase (ex. circ. splenic)
transport gazele respiratorii O
2
i CO
2

particip la meninerea constant a pH-ului sanguin (prin
sistemul tampon al hemoglobinailor)
sunt influenate de factori extraeritrocitari (pH, substane
toxice), care le pot modifica morfo-funcional (ex.
acidoza/alcaloza determin |/+ volumului eritrocitar).

CINETICA
ERITROCITELOR
3. Distrugerea eritrocitelor (hemoliza fiziologic)

Solicitrile mecanice i chimice
epuizare energetic i enzimatic a E
E senescent, rigid, lipsit de plasticitate
E este ndeprtat din circulaie, prin
eritrofagocitoz.

Normal, sediile principale ale hemolizei sunt:
Splina - cu caracteristici funcionale care
accentueaz sechestrarea eritrocitelor (sinusoide
mai nguste dect n alte zone).
Ficatul (debitul sanguin - de 6 ori mai | dect la
nivelul splinei).

Imbatranirea eritrocitelor
Eritrocitele imbatranite prezinta:
1. Alterarea compozitieie si permeabilitatii membranare
(HO,K,Ca, esteri fosforici , grupari sulfhidril, Na,
vascozitaii citoplasmatice)
2. Metabolism celular alterat
(glicoliszei ATP, 2,3 DPG, lipide, acizi grasi liberi,
activitatii enzimatice hexokinaza, aldolaza, piruvatkinaza
G-6-Pdehidrogenase, methHbreductase)
3. * methHb +

Hemoliza = ruperea eritrocitelor cu eliberarea
hemoglobinei in lichidul inconjurator (plasma, in
vivo).
- Extravasculara (90%) cand hematiile sunt
fagocitate de macrofages in splina, ficat si maduva
osoasa
-Intravasculara (10%) rezulta cand ruperea
hematiilor se produce in circulatie.
-
Hemoliza
Hemoliza extravasculara
In interiorul macrofagelor, hemoglobina este desfacuta in
globina. Lanturile de globina sunt desfacute pana la AA
constituenti ce vor fi folositi la noi sinteze proteice
Inelul porfirinic al hemului este oxidat sub actiunea
hemoxigenazei micr4ozomale rezultand biliverdina si
eliberarea (Fe3+).
Fierul poate fi transportat in plasma prin canale ionice. In
plasma se leaga de apotransferina formand transferina sau
poate fi depozitat in celule sub forma de feritina (leget de
apoferitina)
Biliverdina este redusa sub actiunea biliverdin reductaszei la
bilirubina neconjugata, insolubila in apa care trece in plasma
unde prin legarea de albumine devine solubila si este
trnsportata astfel la hepatocite.
Hemoliza extravasculara
Ruperea membranei eritrocitare in interiorul vaselor de sange
determina eliberarea hemoglobinei in plasma.
hemoglobina (un tetramer) se desface in dimeri de
hemoglobina in plasma.
Dimeriii liberi de hemoglobina se leaga de haptoglobina (o -
2 globulina produsa In ficat).
Haptoglobina se satureaza imediat la o concentratie de
hemoglobina de 150 mg/dL)
Dimeri de hemoglobina aflati in exces in plasma sunt filtrati la
nivelul glomerulului renal producand hemoglobinuria


Hemoliza intravasculara


Hemoliza Intravasculara
Dimerii de hemoglobina ramasi in circulatie sunt oxidati la
methemoglobina care disociaza in hem liber si lanturi de
globina .
free hem- ul oxidat (met-heme) se leaga de hemopexina ( o
-globulin, Hpx)
Complexele de met-heme si hemopexina (met-heme/Hpx)
sunt preluat e pe un receptor de pe membrana hepatocitelor
si a macrofagelor din splina, ficat si maduva hematogena.
Complexele hemoglobin/haptoglobina sunt preluate de
hepatocite si macrofage intr-o masura mai mica .
Hemoliza intravasculara
In macrofage:
Hemoglobina disociaza in hem si globina .
globinele sunt desfacute in AA, reutilizabili pentru noi sinteze
proteice .
hemul este oxidat de hemoxigenaza si formeaza biliverdina si
fier .
Fierul e transferat pe apoferitina din plasma sau depozitat in
celule ca feritina .
biliverdina e degradata la bilirubina neconjugata sub actiunea
biliverdin reductazei.
Hemoliza intravasculara
Bilirubina neconjugata este eliberata in plasma unde se leaga
de albumine devenind sulubila in apa de unde va fi preluata
de hepatocite prin intermediul unui receptor de haptoglobina
.
In cazul hemolizei intravasculare cresterea conncentratiei
bilirubinei se face pe seama bilirubinei neconjugate, indirecte.
Este neobisnuit ca hemoliza intravasculara sa se produca
singura de obicei fiind acompaniata de cea extravasculara
Consumul de haptoglobina in timpul hemolizei intravasculaare
determina scaderea concentratiei serice a acestei proteine
fiind marker al anemiei hemolitice prin hemoliza
intravasculara.
Catabolismul hemoglobinei
La adult: degradare Hb = 6-7 g/zi
Globina - reutilizat ca surs de AA n proc. Metabolice
Hemul - degradat Fe + biliverdina

1. Reducerea biliverdinei B indirect/neconjugat (BI) -
transportat n snge legat de albumine
2. BI este conjugat la nivel HEPATIC cu acid glicuronic
B direct/conjugat (BD)
3. BD este eliminat prin bil n cile biliare
4. INTESTIN GROS: sub ac. enzimelor reductoare
ale florei microbiene: BD urobilinogen(Ubg)
5. Majoritatea Ubg este oxidat stercobilinogen i
stercobilin se elimin prin materiile fecale.
6. O fraciune + din Ubg se abs.la nivel intestinal v. port -
ficat reexcretat n bil (ciclul entero-hepatic).
7. O cant. + de Ubg din snge este excretat de rinichi ca
urobilin (~1%).
Normal: Bilirubina (direct i indirect) = 0,4 -1mg%.
Patologic: hiperbilirubinemie colorare n galben tegumente i mucoase; n:
hemoliz excesiv (icter hemolitic)
obstacol n calea scurgerii bilei n intestin (de obicei calculi n cile biliare)(icter mecanic)
hepatocitoliz (icter hepatic).
Intravascular hemolysis
Eritrocite-caracteristici morfo-
funcionale

1. Numrul de eritrocite
= 45,5 mil/mm
3

- brbai = 4,9 0,7 mil/mm
3
;
- femei = 4,3 0,6 mil/mm
3
.
2. Forma eritrocitului
- disc biconcav, cu marginile rotunjite
- asigur suprafaa mare la volum +
3. Dimensiunile eritrocitelor
- DEM = 6,8 7,7m;
- GEM = 1,7 2,5 (2) m;
(n centru - cu 1 m < dect periferic)
4. Culoarea eritrocitelor
- dat de Hb eritrocitar
- eritrocitul normal colorat = normocrom.
VARIAII

De numr

+ numrului de eritrocite = anemie
| numrului de eritrocite = poliglobulie

De form
ovale = ovalocite
cu forme negeometrice, bizare = poikilocite
eritrocite sferice = sferocite
n secer = drepanocite
cu excrescene = acantocite

De dimensiuni

u + = microcite
u | >9m (10-12) = macrocite (megalocite)
u | i grosime + = platicite

De culoare

palide, slab colorate = hipocrome
intens colorate = hipercrome
E normo-, hipo-, hipercrome = anizocromie

Sferocitoza ereditara
3. Proprietatile eritrocitelor


1. Plasticitate = proprietatea E mature de a -i modifica forma
la trecerea prin capilare cu diametru < diametrul
eritrocitar.

2. Plachetarea = prop. E de a se deplasa n fiicuri la nivelul
capilarelor.

3. Rezistena globular = rezistena E la solicitri mecanice,
chimice, biol.
- Uzual: RG n soluii cu hipotonicitate progresiv crescnd.
- Normal:
RG min. (hemoliz incipient) = 0,40-0,44 g% NaCl,
RG max. (hemoliz total) = 0,32- 0,28 g% NaCl.

Plasticitatea E

DHAG e-
m#328
Plachetarea E

Rezistenta globulara
Rezistenta globulara

Normale
Fragile
h
t
t
p
:
/
/
h
s
c
.
v
i
r
g
i
n
i
a
.
e
d
u
/
m
e
d
i
c
i
n
e
/
c
l
i
n
i
c
a
l
/
p
a
t
h
o
l
o
g
y
/
e
d
u
c
/
i
n
n
e
s
/
t
e
x
t
/
r
c
d
/
m
e
m
b
r
a
n
e
.
h
t
m
l

3. Proprietatile eritrocitelor
4. Sedimentarea = proprietatea E lsate n repaus
de a sedimenta n virtutea gravitaiei (recoltare
pe anticoagulant)
- Normal:
VSH = 1-10 mm/h la femei;
2-13 mm/h la brbai
0,5 - 1 mm/h la nou-nscut.

5. Scintilaia = proprietatea E de a reflecta
razele de lumin

4. Structura eritrocitelor

Membrana eritrocitar - particulariti:
- cu Ag de suprafa i receptori membranari
- strat mijlociu lipidic foarte mobil asigur plasticitatea
- strat intern - asigur rezistena, forma E

Compoziie:
60% ap
33-35% Hb
5-7% alte substane:
2% enzime (cu rol n ciclul glicolitic, untul
pentozo-fosfailor, enzime de aprare mpotriva aciunilor oxidative)
pompe ionice (pompa Na
+
-K
+
, pompa de Ca
+
)
schimbtor Cl
-
/HCO
3
-


Fiziologia hemoglobinei

Hemoglobina = element esenial pentru realizarea funciei
respiratorii a E
= 95% din proteinele solubile ale eritrocitului
- Sintez: n cel. tinere nucleate ale seriei roii din MRH: eritroblast
bazofil, policromatofil i oxifil - + n reticulocit.
A. Structura Hb
= cromoprotein porfirinic care conine fier din:
4 molecule de hem (cu 1 atom de Fe
2+
- leag O
2
, CO
2
)
4 catene polipeptidice (globine).
Hemul = partea fiziologic activ
= fero-protoporfirin IX: atomul de Fe n centrul inelului
Porfirinic; - fierul heminic = Fe
2+

Globina
= tetramer din 4 lanuri pp., dou cte dou identice.
- fiecare lan pp are ataat o grupare hem la ext. moleculei

Fiziologia hemoglobinei
Hemoglobinele fiziologice

Hb embrionare
- sintetizate din sptmna a 3-a de via embrionar
- exist 3 Hb embrionare (Hb Gower 1, 2 i Hb Portland)
Hb fetal (HbF)
- nlocuiete Hb embrionare din luna a 3-a de gestaie
= principala Hb din cursul dezvoltrii fetale (o22)
- la natere = 70-80% din totalul Hb, apoi sinteza + rapid
Hb de tip adult
- sinteza ncepe din perioada fetal, dup natere
nlocuiesc rapid HbF
- la adultul normal exist: 97-98% HbA1 (o2|2)
2-3% HbA2 (o2o2)
sub 1% HbF (o22)

SUBUNITATILE STRUCTURALE ALE
HEMOGLOBINELOR PRENATALE SI POSTNATALE



HEMOGLOBIN -LIKE
SUBUNIT
-LIKE
SUBUNIT
TIME OF
EXPRESSION
Gower 1 Embryonic
Gower 2 Embryonic
Portland Embryonic
HbF (fetal)

Fetal
Hb A

Postnatal
Hb A (adult)

Postnatal
HEMOGLOBIN ELE ADULTULUI
HEMOGLOBIN
TYPE
FRACTION OF TOTAL
HEMOGLOBIN
HbA 92%
HbA1a 0.75%
HbA1b 1.5%
HbA1c 3-6%
HbA2 2.5%
Total 100%
Hemoglobine patologice
- peste 150 variante de Hb patologice, rezultate
prin:
substituirea unuia/mai multor AA din lanurile
globinice
lipsa unuia sau mai multor AA.

Anomaliile structurale ale moleculei de Hb
modificarea proprietilor fizico-chimice i
funcionale ale Hb.
Ex. nlocuirea restului glutamil cu un rest vanil n
poziia 6 a lanului | din molecula de HbA1
hemoglobina S. Clinic: eritrocite n form de
secer i predispoziie la hemoliz (anemie
falciform sau drepanocitoz).

Drepanocitoz

METABOLISMUL ERITROCITAR
Cantitatea de energie necesar E = foarte redus i rezult din
metabolizarea glucozei
- glucoza = principalul substrat metabolic.
- nu are rezerve de glicogen depinde de glucoza din mediul ambiant.

n eritrocit, degradarea glucozei se realizeaz:
90-95% prin glicoliza anaeroba (Embden-Mayerhof)
5-10% prin untul pentozelor.
Calea Embden-Mayerhof (glicoliza
anerob)

1. fosforilarea glucozei
glucozo-6 fosfat (G-6 P)
2. transformarea G-6 P
fructozo-6 P
fructozo-1,6 diP
3. fructozo-1,6 difosfat
este clivat G-3 P +
DHAP
4. G-3 P este transformat
n 1,3-DPG piruvat
lactat
difuzeaz n afara E i
sunt metabolizate n
esuturi.
Ciclul Rappaport-Luebering (sau ciclul
2,3-DPG).

- sub aciunea 1,3-DPG-
mutazei: 1,3-DPG 2,3-
DPG (ireversibil)
- 2,3-DPG este hidrolizat de
2,3-DPG-fosfataza: 3-PG
piruvat
lactat
Rol: 2,3-DPG + afinitatea Hb
pentru O
2
elib. | a O
2
la
esuturi
untul pentozelor - etape

Importana untului
pentozelor
1. formarea NADPH (2
NADPH/pentru 1 mol
glucoz) utilizat de
sistemul methemoglobin-
reductazic
2. formare de pentozofosfat
care este antrenat n calea
glicolizei anaerobe,
contribuind la generarea
de ATP

1. conversia glucozei-6
fosfat n ribuloz-5
fosfat (cu formarea a 2
molecule de NADPH
2
)
2. clivarea ribulozei-5
fosfat n 3 foiceraldehid
i fructoz-6 fosfatsfogl
Calea Embden-Mayerhof (glicoliza
anerob)
Importana cii glicolitice
1. formare 2 molecule de
ATP/1 mol de glucoz,
n dou trepte:
(1) 1,3-DPG 3-PG;
(2) acid fosfoenol-
piruvic acid piruvic
2. formarea de NADH
(folosit de sist.
methemoglobin
reductazic)
3. formarea 2,3-DPG (care
favorizeaz cedarea O
2

la esuturi).

Fiziologia 2,3 DPG
- se formeaz din metab. G - ciclul Rappaport-
Luebering

Rolul 2,3-DPG
- scade afinitatea pentru O
2
a Hb cedarea O
2
la
esuturi.
- mecanism: se fixeaza echimolecular pe lanurile b
ale HbA (o
2
|
2
) modificri conformaionale cu
eliberarea O
2
de pe HbO2.
- deplaseaz curba de disociere a HbO
2
la dreapta,
mrind eliberarea O
2
la nivel tisular.

Obs: La ft - E conin Hb fetal (HbF, o
2

2
) 2,3-DPG
nu influeneaz eliberarea O
2
la esuturi

Variaii ale produciei intraeritrocitare de 2,3-DPG
Fiziologia 2,3 DPG
FaFactori stimulatori
ctori stimulatori
Factori inhibitori
Intensificarea glicolizei:
(alcaloz E, efort fizic,
hipoxie cr.,
hipertiroidism)
Reducerea glicolizei
(acidoz E)
Perturbarea c.Rapaport
Conservarea sg
Fiziologia sistemelor reductoare
eritrocitare

- Oxidarea Hb trecerea Fe
2+
n Fe
3+
formare MetHb
Normal: sub 2% MetHb
(deoarece este redus pe cale enz.+ neenz.)
Patologic:
- |MetHb culoare brun a sngelui
- MetHb > 15%: cianoza (cul. albastr tegumente)
- n: intoxicaia cu nitrii, nitrai,
adm. || medicam. oxidante (nitroglicerin)

Sistemele reductoare eritrocitare sunt:
1. Sistemul methemoglobin reductazic
2. Glutationul redus
3. Albastrul de metilen
4. Vitamina C

Fiziologia sistemelor reductoare
eritrocitare
1. Sistemul methemoglobin reductazic
a. Methemoglobin reductaza-NAD dependent sau
diaforaza 1 rol major
- folosete NADH din glicoliza anaerob pentru
reducerea Fe
3+
la Fe
2+

b. Methemoglobin reductaza-NADP dependent sau
diaforaza 2 - rol sec.
- utilizeaz NADPH rezultat din untul pentozelor pentru
reducerea Fe
3+
la Fe
2+




NADH
2
NAD
MetHb (Fe
3+
) Hb (Fe
2+
)
NADPH
2
NADP
MetHb (Fe
3+
) Hb (Fe
2+
)
Fiziologia sistemelor reductoare
eritrocitare
2. Glutationul redus
- se produce n E din glutamat+glicin+cistein (cu
consum ATP)
- este regenerat de ctre glutation reductaza NADPH-dep.
- Formele oxidat (G-SS-G)/redus (GSH) = sistem redox
(75%/ 25%)
Rol: protejeaz de oxigen SH-enzimele, membrana
eritrocitar, Hb (care conine 6 grupri SH).

3. Ali ageni reductori ai MetHb:
- Albastrul de metilen
= agent reductor al MetHb (administrat iv)
- acioneaz enzimatic prin activarea MetHb-reductazei
NADPH-dep.
- Vitamina C
= agent reductor al MetHb (administrat iv. sau oral)
- reduce MetHb pe cale neenzimatic

Funciile eritrocitelor
1. Funcia de transport a O
2
i CO
2

La nivelul plmnilor
au loc
La nivelul esuturilor
au loc:
- fixarea O
2
pe hemoglobin
- eliberarea CO
2
din HbCO
2
- fixarea H
+

- eliberarea 2,3-DPG.
- eliberarea O
2
de pe HbO
2

- captarea de ctre Hb a
protonilor
- fixarea CO
2
carbamai
- fixarea 2,3-DPG.
Funciile eritrocitelor
1. Funcia de transport a O
2
i CO
2

. Transportul O
2
- dizolvat fizic n plasm (1%); proporional cu
PO
2 .

- combinat cu hemoglobina (99%).
- Reacia Hb cu O
2
: rapid, fiecare atom de
Fe
2+
al gruprilor hem
poate fixa o molecul de O
2
, fr modificarea
valenei Fe
2+
= oxigenare
- Fixarea i eliberarea O
2
de pe molecula de
Hb are loc succesiv, cu vitez progresiv
crescnd

Funciile eritrocitelor
1. Funcia de transport a O
2
i CO
2
Factorii care influeneaz afinitatea Hb
pentru O2
Factori care cresc
afinitatea pentru O
2

Factori care diminu
afinitatea pentru O
2

determina intensificarea fixrii
O
2

deplasarea spre stnga a curbei
de disociere a oxihemoglobinei.

favorizeaz eliberarea oxigenului
la nivelul esuturilor
deplasarea spre dreapta a curbei
de disociere a oxihemoglobinei.

[H
+
](|pH),
+[CO
2
],
+[2,3 DPG],
+ temperaturii,
HbF

[H
+
] (+ pH),
|[CO
2
],
|[2,3 DPG],
| temperaturii,
HbA
Funciile eritrocitelor
1. Funcia de transport a O
2
i CO
2

FIZIOLOGIA INTERACTIEI O
2
-HEM
Hemoglobina poate lega O
2
numai cand ionul de fier se afla in starea de Fe
2+
.
Aceasta interactie trebuie sa fie pe deplin reversibila permitand in mod repetitiv
legarea si eliberarea O
2

Pentru acest deziderat mediul asigurat prin prezenta globinei este esential
Doar cand hemul este parte a Hb, interactia cu cei aprox. 20 AA face O
2
sa lege lax si
reversibil Fe
2+
.
- histidina joaca un rol esential pt. ca:
-se leaga de Fe
2+

- doneaza sarcinile negative care stabilizeaza complexul Fe
2+
-O
2
.
- transmite, restului de tetramer Hb informatia ca o molecula de O
2
s-a
legat de Fe
2+
.

Afinitatea pentru O a Hb depinde de starea sa tensionata (T) sau relaxata (R) influentata
de pO:
- cand pO este mare, toate moleculele de Hb sunt in stare relaxata R avand o mare
afinitate pentru O
- cand pO este zero toate moleculele de Hb sunt in stare T avand afinitate joasa
pentru O
- la valori intermediare ale pO exista un echilibru intre moleculele de Hb in stare T si
R .
MODIFICAREA CONFORMATIONALA A
HEMOGLOBINEI IN URMA LEGARII O
Cand cele patru grupari hem sunt
lipsite de O:
- fiecare Feis 0.06 nm deasupra
planului inelului sau porfirinic.
- Inelul porfirinic este el insusi
distorsionat .
legatura Fe- histidine este sub
tensiune in deoxyHb, toate
componentele tetramerului fiind
strans interconectate (starea T )
Cand un O se leaga de un Fe :
- Fe tinde sa se deplaseze in jos in
planul inelului porfiirinic .
- Hb trece brusc in starea R si
afinitatea sa pentru O este de
150 de ori mai mare decat in
starea T .
HEMOGLOBINA
Oxihemoglobina
-legata de oxigen
- rosie

Deoxihemoglobina
- fara oxigen
- rosu inchis.

Carbaminohemoglobina

20% din dioxidul de carbon din
sange se leaga de globina parte
a hemoglobinei, formand
carbamino-hemoglobina.

Monoxidul de carbon se afla in competitie cu
oxigenul si are o afinitate ridicata pentru hem
impiedicand legarea oxigenului sau a dioxidului de
carbon.
Methemoglobina (metHb)
Oxidarea fierului din molecula de hemoglobina cu
transformarea sa in Fe 3+ se poate produce spontan sau sub
influenta unor compusi cum sunt nitritii sau sulfon amidele,
Consecinta acestei oxidari este transformarea hemoglobinei in
methemoglobina incapabila de a lega labil oxigenul
In interiorul hematiilor methemoglobinreductaza utilizand
forma redusa a nicotinamide-adenine dinucleotid
phosphatului (NADPH) reduce methemoglobina inapoi la
hemoglobina astfel ca in conditii normale doar 1.5% din
totalul hemoglobinelor din sange exista in starea de
methemoglobina .
In cazuri rare de deficit genetic al productiei acestei enzime
apare o crestere a procentului de methemoglobina pana la
25% sau mai mult din totalul hemoglobinelor. In aceasta
deficienta rezulta o scadere a capacitatii de transport al
oxigenului determinand hipoxie tisulara .
Funciile eritrocitelor
1. Funcia de transport a O
2
i CO
2

Transportul CO
2

1. Forma dizolvat fizic a CO
2
(5%)
= partea difuzibil - determin sensul i mrimea difuziunii,
fixarea sub form de carbamat/bicarbonat

2. Forma combinat cu proteinele plasmatice i hemoglobina
(4,5%).
CO
2
fixat de gruprile aminice ale:
- proteinelor plasmatice carbamai
- Hb carbHb

3. CO
2
transportat sub form de bicarbonat (90%)
- KHCO
3
intraeritrocitar si NaHCO
3
n plasm.
n plasm: o cantitate+ CO
2
se hidrateaz spontan H
2
CO
3

HCO
3
-
+ H
+


Funciile eritrocitelor
1. Funcia de transport a O
2
i CO
2

Controlul formrii i eliberrii CO
2
de pe Hb
gradul de oxigenare al Hb (efect Haldane): O
2
tinde
s elibereze CO
2
.
- la esuturi: elib. O
2
de pe Hb favorizeaz fixarea CO
2

- la plmni: O
2
determin eliberarea CO
2
din HbCO
2

Curba de disociere-fixare a CO
2

- este influenat de PCO
2
i de saturaia n O
2
a Hb.
- nu atinge platou; creterea progresiv a PCO
2
cantitatea de
CO
2
dizolvat n plasm nu exist pct. de saturaie
- sngele arterial - curb de fixare-disociere a CO
2
mai
deprimat fa de cea a sngelui venos (explicaie: eritrocitele
cu oxiHb| pot fixa mai putin CO
2
).
- La esuturi: fixarea CO
2
se face uor datorit PO
2
+ i a pH-ului
mai acid.
- La plmni cedarea CO
2
este determinat de PO
2
| i pH ceva
mai alcalin.
Funciile eritrocitelor
2. Rolul eritrocitelor n meninerea EAB


Prin:
- sistemele tampon eritrocitare: HbK/HbH,
HbO
2
K/HbO
2
H, care asigur din capacitatea
tampon a sngelui
- fixarea CO
2
sub form de HbCO
2
- creterea capacitii tampon a plasmei
(NaHCO
3
), ca urmare a fenomenului
Hamburger

ERiTROCiTE- alte functii


Contribuie la realizarea tonusului vascular:

eliberand ATP determina relaxarea si dilatarea peretilor
vasculari promovand un flux sanguin normal (in urma stresului
de frecare indus ca urmare a vasoconstrictiei) .
- Eliberand S-nitrosothioli care au actiune vasodilatatoare
trimitand mai mult sange ariilor tisulare lipsite de oxigen (cand
moleculele lor de hemoglobina sunt deoxigenate
- Sintetizand oxid nitric pe cale enzimatica folosind ca substrat
L-arginina, la fel ca celulele endoteliale (cand sunt expuse unor
nivele fiziologice ale stresului de frecare.
- Producind hidrogen sulfurat cu rol de semnalizator ce
actioneaza in vederea relaxarii peretilor vasculari.


ERiTROCiTE- alte functii
Joaca rol inraspunsul imun :

Lizate de agenti patogeni ca bacteriile, elibereaza radicali liberi
care actioneaza asupra peretilor membranari, omorand
bacteriile