3.

Un nou inceput

Da, chiar asa era. Edward si cu mine am continuat sa povestim, sa-mi

explice grabit toate planurile demne de o strategie KGB. Nu-mi venea sa
cred ca totul se intampla cu adevarat si mai ales ca eram implicata. Incepea
sa devina enervant faptul ca mintea mea inca incerca sa nege. In noptile care
au urmat am vazut soarele pentru prima data. Vreau sa spun,l-am cunoscut
pe Carlisle.Care cu siguranta ar fi facut orice zeu sa piara in comparative cu
el,chiar si cu acea mina de tata iubitor. Era perfect . El ma ajuta mai bine sa
inteleg toata povestea, necesitatea de a merge sa locuiesc cu ei, ca sa raman
in viata . Sa locuiesc cu ei pana la 18 ani, cand aveam sa fiu tranformata in
vampir. Ii ingrozea pe toti ca asta era singura varianta si erau ingrijorati ca o
fata de 13 ani n-o sa suporte asta . Asteptau mereu sa intru in soc, sa le spun
ca-I urasc pentru ca mi-au distrus viata . Dar am suportat totul si am inteles .
Am luat o hotarare .

Totusi, asa cum credeam , a trebuit pana la urma sa plec. Intr-o

naptete, am lasat totul in urma si am plecat cu ei spre Forks, America . N-am
luat nimic cu mine, pur si simplu am sters-o, sperand sa pot lasa in urma
vechea mea viata. Tot ce-mi puteam dori era sa nu las prea multa suferinta in
urma si sa uit.Urma sa locuiesc cu ei. Era singura cale, mi-o spusesera cu
totii .Singura cale sa supravietuiesc. Altfel Aro, in obsesia lui pentru putere
si legi, m-ar fi luat la el, intr-un fel sau altul .

N-a fost chiar asa de dificil cum crezusem . Era ciudat, dar
comfortabil. Ma minunasem de frumusetea lor, dar incercam sa ma
obisnuiesc . Era ca si atunci cand il intalnisem pe Carlisle: parca vedeam
soarele pentru prima data, dar trebuia sa ma obisnuiesc cu ideea ca de acum
o sa rasara in fiecare zi.Era usor de trait cu ei, aveam absolut tot ce voiam,
tot ce imi doream . Cu totii incercau sa ma faca sa ma simt normal, fericita .
In plus, langa mine era Renesmee, care avea exact aceeasi varsta ca
mine,chiar daca crestea foarte rapid . Eram cele mai bune prietene, mi-era
usor sa vorbesc cu ea si sa ma descarc cand imi apasau prea multe pe suflet .

Cea mai grea parte fusese sa ma gandesc la parintii mei care, pentru
siguranta lor, au fost convinsi ca am ars, ca am murit . Am incercat mereu
sa-i uit, sa nu ma mai gandesc la felul in care sufera, dar nu am reusit sa-mi
scot din minte fetele lor suferinde . Cam o data pe saptamana aveam dureri
mari de stomac si febra . Carlisle ne spunea mereu sa nu ne facem griji,
explicand ca este doar din cauza schimbarilor . Edward si Bella, o fiinta
minunata, asa cum o si crezusem, erau ingrijorati, dar in timp accesele acelea
s-au rarit si eu am invatat sa-mi amintesc de locul din care plecasem cu
dragoste. Sa ma gandesc ca asta fusese cea mai buna cale pentru toti .

Totusi, cu toate ca ma obisnuisem, ca duceam o viata buna alaturi de

vampiri, primul meu an la scola din Forks fusese unul plin de absente .
Invatasem repede si perfect engleza-chiar si alte limbi- de la cei mai buni
profesori, Edward si Carlisle, care erau uimiti de cat de multe pot asimila .
Asa ca acum eram ca un american normal, avand chiar si numele schimbat
in “Jane” . “Jane Cullen “, un alt copil adoptat . Era ciudat sa observ pe zi ce
trece cat de mult seman cu Bella, chiar daca eram atat de diferite . Mie-mi
placeau surprizele si cadourile si cumparaturile si asta-I bucura pe toti
extraordinar de tare. Dar eram impiedicata si Edward nu-mi putea citi
gandurile si se parea ca eram atrasa de chestiile periculoase si .. Ma
simteam cam ca ea, pe cand era om . Inca nu stiam ce insemna puterea pe
care Eleazar, ca descoperitor de talente, o simtea vibrand prin mine, dar un
lucru era clar: eram de pe acum o ciudata. Oricum,adoram faptul ca eram
imuna la talentele celorlalti . La Edward, Kate, chiar si Alce si Jasper. Eram
curioasa daca, atunci cand avem sa fiu vampir,va putea macar cineva sa se
apropie de mine. Aveam insa alta problema pe cap: Ca sa recuperez toate
absentele si sa trec cu brio anul, Rose si Bella avusesera o idee care-i incanta
pe toti , inafara de mine . Aveam sa merg intr-o tabara in Californiaa !!

Nu stiu cum , dar Jasper imi gasise un loc intr-o tabara “minunata”, cu
o gramada de copii “prietenosi”, in Los Angeles.Mai fusesem acolo, deci nu
ma deranja asa tare . Doar ca plecam ca un copil normal,elev la scoala din
Forks.Am fost ingrozita la inceput, dar m-am linistit . Ma schimbasem mult
de cand plecasem de acasa ca sa locuiesc cu noua mea familie . Ramasesem
aceasi impiedicata, dar reuseam sa ma descurc. Si stiam sa vorbesc perfect
portugheza,spaniola,engleza,romana si japoneza . Deci, avea sa fie relativ
usor . Va trebui doar sa stau cat mai ascunsa si sa sper ca ma voi intoarce
repede in Forks .
 Edward insista cu faptul ca trebuie sa relationez normal, cu cei de
varsta mea. Si ma enerva ca nu intelegea ca nu aveam nevoie de asta, dar
pana la urma acceptasem .