Admisia, filtrarea i evacuarea apei din bazinele de cretere

Acipenseridae este numele unei familii de peti marini de talie mare, cu scheletul cartilaginos-osos, cu corpul fr solzi, acoperit cu cinci iruri longitudinale de discuri osoase, cu rostrul alungit, prevzut cu musti. Petii din aceast familie sunt denumii i sturioni. Se hrnesc cu precdere din fauna bentic : molute, crustacei, peti bentici din familia guvizilor sau a blenidelor, icrele altor specii. Sturionii se gasesc inn apele nordice ale uropei dar si in !area "eagra,acestea primavara migreaza in #unare unde depun icre. Sturionii se pot creste si in zone amena$ate de om , acesta activitate inrand in sfera pisciculturii Sistemele de cretere ale sturionilor pot fi: extensiv, semiintensiv, intensiv i superintensiv;fiecare sistem de crestere fiind diferit de ceilalti. Intensitatea cresterii sturionilor este data de densitatea de populare raportata la unitatea de volum. %n sistem de crestere superintensiva nu pot fi cultivate dec&t speciile care 'n perioada dezvoltarii postlarvare au fost obisnuite cu hrana artificiala. (erma de crestere superintensiva a sturionilor cuprinde constructii hidrotehnice, constructii civile, instalatia de preparare a apei tehnologice, instalatia de alimentare cu apa tehnologica, bazinele de carantina, crestere si parcare a pestilor, sistemele de monitorizare si corectare a calitatii apei, utila$e tehnologice, instalatia de evacuare si epurare a apelor uzate si sursa alternativa de energie electrica. )onstructiile hidrotehnice sunt constituite din priza de alimentare, canalul sau conducta de aductiune, helesteul decantor, helesteele au*iliare si canalul de evacuare al apelor uzate. +om include aici si fora$ele pentru apa din p&nza freatica si, acolo unde este cazul, fora$ul pentru ape geotermale. )onstructiile civile sunt constituite din unul sau mai multe cladiri cu spatii av&nd destinatia de hala de preparare a apei tehnologice, hala de productie, magazii de fura$e, materiale si piese de schimb, atelier de reparatii si 'ntretinere, laborator si birou administrativ. %nstalatia de preparare a apei tehnologice se constituie din: pompe ,pentru apa tehnologica, apa din p&nza freatica si, eventual, apa geotermala-, filtre, schimbatoare de caldura, instalatii automate de termostatare, instalatii de o*igenare ,aerare- si degazare si instalatii de sterilizare cu .+ ,raze ultraviolete-. %nstalatia de alimentare cu apa tehnologica este constituita din: conducta magistrala, conductele secundare, robineti,manuali sau automati- si dispozitive de alimentare a bazinelor. /azinele au forme, marimi si destinatii diferite, sunt confectionate din fibra armata de

sticla, fier obisnuit sau beton ,acoperite cu rasini sintetice- si otel ino*idabil. (orma bazinelor poate fi rotunda, rectangulara, he*agonala sau octogonala, marimea ,capacitatea- este de la 012 l la 312 mc , rareori 122 sau chiar 3.222 mc - si destinatia poate fi de crestere, parcare temporara, carantina sau pentru bai curative. Sistemele de monitorizare si corectare a calitatii apei sunt constituite din senzori speciali care masoara automat: temperatura apei, o*igenul solvit, p4-ul, substanta organica, nitritii etc., calculatoare si programe speciale care 'nregistreaza datele, le afiseaza numeric si grafic, avertizeaza 'n caz de abateri de la intervalul optim si pornesc sistemele automate de corectare a parametrilor de baza: temperatura si o*igenul solvit. .tila$ele tehnologice sunt constituite 'n principal din hranitori automate ,care pot fi asistate de calculator-, instalatii de concentrare a pestelui, instalatii de pescuit, c&ntarit si pregatire pentru transport. %nstalatia de evacuare si epurare a apelor uzate cuprinde: sistemele de filtrare si evacuare a bazinelor, conducte colectoare, conducta magistrala, bazin de decantare, bazine sau dispozitive de epurare biologica , denitrificare si aerare -, filtre, instalatii de uscare si brichetare a suspensiilor solide mari, canalul de evacuare 'n emisar ,'n cazul SA)- si racordul spre modulul de preparare a apei tehnologice. Structurile de evacuare a apei din bazinele circulare se pot clasifica in functie de amplasarea lor in interioare sau exterioare si dupa numarul gurilor de evacuare in simple sau duble. Apa trebuie evacuat continuu din bazinele de cretere a petilor (de ori!or" i supus proceselor de filtrare, biofiltrare, sterilizare, oxigenare, aerare, #nclzire sau rcire. $n decurs de % ore, se elimin din sistem un volum de ap de maximum &' la sut din volumul total al acestuia. (eversorul amplasat in interiorul bazinului este alcatuit din tuburi concentrice verticale, amplasate in centrul bazinului. Acest deversor are functia de a evacua continuu particulele solide si de a controla adancimea apei din bazin, in raport cu cerintele te)nologice. *rin intermediul unor desc)ideri continui realizate la baza tubului exterior se formeaza un curent de apa puternic de la nivelul fundului bazinului, care indeparteaza din bazin solidele preluate. *entru a asigura deplasarea eficienta a solidelor, trebuie ca debitul curentului de apa evacuata sa aiba o marime ce sa asigure o viteza ascensionala a apei prin spatiul inelar dintre tuburi. (eversorul amplasat in exteriorul bazinului este constituit din tuburi concentrice verticale dispuse in exteriorul bazinului. In vederea prevenirii evadarii pestilor, gura de evacuare de pe fundul bazinului trebuie prote+ata cu o placa perforata sau cu o sita, confectionate din materiale rezistente la coroziune, otel, inox, materiale plastice, fibra de sticla. ,el mai des folosite sunt placile perforate cu fante alungite, deoarece se spala mai usor, asigura o suprafata activa de curgere a apei mai mare. -c)iurile sitei care acopera calea de evacuare tebuie sa fie de dimensiuni potrivite, in raport cu talia pestelui, pentru a.l retine, dar si suficient de mari pentru a

nu fi colmatate de resturile de )rana neconsumata sau de+ectii. /iltrarea biologic este o te)nic ce utilizeaz organisme vii pentru a #ndeprta o serie de compui toxici din ap. $n prezent , literatura de specialitate conseamnez 0 te)nologii de separare a suspensiilor .solide #n sistemele acvacole recirculante: .sedimentarea si filtrarea cu microsite .filtrarea cu agenti filtranti granulari .procedee fizice si c)imice de filtrare /iltru biologic ec)ipat cu instala1ie de sterilizare cu 23 i pomp de aerare cu urmtoarele caracteristici: . debit de ap filtrat: &4 mc!or .putere lamp 23: &0' 5 .debit aer: 6' l!min .dimensiuni de gabarit: & ''x& ''x74' mm /iltru biologic compact montat #n prezent #n instala1ie, cu urmtoarele caracteristici: .debit de ap filtrat: 4 mc!or .dimensiuni de gabarit: 6 4x&'''x84' mm Sursa de energie termica nu poate fi dec&t apa geotermala sau apele de racire din industrie ,inclusiv atomica-. )osturile 'ncalzirii apei cu instalatii proprii sunt absolut prohibitive. Sursa alternativa de energie electrica este constituita dintr-un grup electrogen care genereaza suficienta putere pentru a asigura functionalitatea episodica a tuturor consumatorilor de energie electrica si un sistem automat de pornire 5 oprire a generatorului si cuplare 5 decuplare la instalatia electrica a fermei. Apa tehnologica preparata trebuie sa 'ndeplineasca urmatoarele conditii de calitate - temperatura 36 5 007) - o*igen solvit 8 5 9 mg : l - p4 8,2 - substanta organica ma*. 02 mg ;!n<= : l - amoniac, azotati, fosfati, sulfuri lipsa - suspensii mai mari de 12 > lipsa - azotiti ma*. 2,220 mg : l

Apa uzata epurata evacuata 'n emisar trebuie adusa la parametrii de calitate impusi de legislatia 'n vigoare 'n zona de amplasament a fermei. )resterea 'n instalatii industriale a sturionilor este caracterizata 'n principal de: - cresterea 'n ciclu continuu? - controlul total, 'n cele mai multe cazuri asistat de calculator, al mediului si secventelor biotehnologice? - garantarea realizarii parametrilor programati: numar de e*emplare, greutati medii individuale si, deci, productia totala programata Preventia ihtiopatologica este asigurata eficient prin dezinfectia prealabila a instalatiilor si bazinelor, sterilizarea apei tehnologice, dezinfectia periodica a bazinelor si administrarea de medicamente 'n fura$e. Popularea bazinelor se efectueaza cu e*actitate conform normelor stabilite, prin numararea populatiei de pesti.

Bibliografie

1. MARIAN BURA, 2008, Manual de prezentare si utilizare a tehnologiei de crestere a

sturionilor in sistem superintensiv cu apa recirculata, Editura Eurobit Timisoara

2. MUSCALU Cristi a, MUSCALU Radu, Biologia si creterea sturionilor, Editura

BI!"LU#, Clu$%Na&o'a, 200(

3. http://sturio.neti.ro/index.php?pa e!descrierea"proiectului #. http://a roromania.mana er.ro/articole/stiri/cre$%&$''terea"puilor"de"

sturioni"in"sistem"superintensiv"in"instalatii"industriale"1()23.html
*. http://ro.+i,ipedia.or /+i,i/-turion