Sunteți pe pagina 1din 5

Criza Economica Mondiala

n timp ce Uniunea Europeana este preocupata de identificarea unor alternative la Federatia Rusa pentru aprovizionarea cu hidrocarburi, aceasta este, la rndul sau, interesata de diversificarea traseelor de furnizare, pentru a evita problemele create de Ucraina si Belarus.

roiectarea unei politici ener!etice comune "n Uniunea Europeana


#ocumente pro!ramatice Proiectul politicii energetice europene a fost prezentat la 10.01.2007 de Comisia Europeana. Principiile care stau la baza negocierilor sunt: realizarea unei piete interne de energie competitive si integrate; securitatea aprovizionarii, prin diversificarea surselor de procurare si a rutelor de transport, prin coridorul sudic!, respectiv gazoductul "#abucco!; reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera $prin cresterea eficientei energetice e%tinderea utilizarii surselor alternative de energie & eoliana, solara, biomasa, biocombustibili, energie geotermala & si luarea 'n considerarea a energiei nucleare(. substantiala a coordonarii europene 'n domeniul aprovizionarii energetice. Capitolul ))* defineste energia ca o competenta 'mpartita 'ntre statele membre!, 'n timp ce articolul 1+, evoca securitatea aprovizionarii energetice a -E!. $mporturile de !aze naturale "n statele UE 1, din cele 27 de state membre ale -E sunt mari consumatoare de gaze rusesti sau nu dispun de resurse alternative. .stfel, unele dintre cele mai dezvoltate state din -niunea Europeana, precum /ermania si *talia, importa apro%imativ 001 din totalul gazelor livrate de 2oscova blocului comunitar. 3ranta cumpara mai putin de 4umatate din totalul *taliei si sub 201 din cel al /ermaniei. Estonia 3inlanda, 5etonia, 5ituania, Polonia, 6lovacia si 7ulgaria depind total de gazele resesti.

$mpedimente "n realizarea politicii ener!etice commune articularitati pe se!mental !azelor naturale

8ealizarea unei piete unice competitive este grevata de 'nalta concentrare a pietelor la nivel local, de infrastructura deficitara, care face dificil accesul noilor competitori si ofensivitatea 2oscovei pe segmentul de productie central&asiatic 9biectivul -niunii de diversificare a furnizorilor, vizate fiind 'n primul rand statele din .sia Centrala $precum, :aza;stan, <ur=menistan, -zbe=istan se loveste de relatiile privilegiate 'n domeniu pe care 3ederatia 8usa le&a stabilit cu acesti producatori, respectiv de contractele 'nc;eiate de 2oscova pentru livrarile de gaze.

>n 2007, gazul produs 'n :aza;stan a fost destinat, 'n special, consumului intern. 5a sf?rsitul anului 2007, acest stat a 'nc;eiat doua acorduri care prevad construirea gazoductului <ur=menistan&:aza;stan&C;ina si e%tinderea conductei Central&.siatice. >n acelasi timp, :aza;stanul a anuntat ca, p?na 'n 2010, se va transforma 'ntr&o o tara e%portatoare de gaz. %er!iversarea proiectelor de transport -niunea Europeana intentioneaza sa realizeze asa numitul coridor sudic! de transport al gazelor dinspre zona caspica spre Europa, care include conducta Caucazului de 6ud $6out; Caucasus Pipeline(, ce va conecta zacam?ntul azer de la 6;a; @eniz, prin /eorgia, cu Erzur um <urcia( si, respectiv, prelungirea acesteia prin intermediul gazoductului " # a b u c c o ! $ <urcia 7ulgaria&8om?nia&-ngaria .ustria si al gazoductului <urcia A/recia A*talia B</*.

6out; Caucasus Pipeline cu o lungime de C+2 de =ilometri $din care ,,D de =ilometri pe teritoriul .zerbai4anului si 200 de =ilometri in /eorgia si o capacitate de pana la 7 miliarde de metri cubi de gaz, transporta gaze naturale 'n <urcia 'ncep?nd din D0.0+.200C. . fost construit pe aceeasi ruta ca si oleoductul 7a=u&<bilisi&CeE;an, 'n scopul reducerii impactului de mediu. 5a 2C.07.2007, <urcia, /recia si *talia au semnat acordul interguvernamental privind construirea gazoductului </*. Conducta, cu o capacitate de F miliarde de metri cubi, este planificata sa intre 'n e%ploatare 'n anul 2012. Gor participa compania italiana "Edison!, firmele elene "@epa! si "@esfa!, precum si societatea turca "7otas!. #abucco!, initiat la 11.10.2002, c?nd a fost semnat, la Giena, .cordul de 'nfiintare a unui consortiu pentru efectuarea studiului de fezabilitate, reprezinta principala varianta. Efectele crizei ruso & ucrainene din ianuarie '(() @iicultatile cu care s&au confruntat o parte din 6tatele -e ca urmare a reduceriii drastice a livrarilor de gaze naturale au demonstrate necesitatea urgentarii adoptarii politicii energetice commune $<abelul conform datelor communicate de Comisia Europeana(

*ariante de actiune ulterioare

Parlamentul European a aprobat, la 0D.02.200+, cu ,0C voturi pentru, 1CF 'mpotriva si F7 abtineri, un raport prin care a invitat Comisia Europeana si presedintia ce;a a -E sa prezinte un plan nou, ambitios si vizionar de diversificare energetica la urmatorul Consiliu European! $1+&20.0D.200+(.

Concret, Comisiei Europene i s&a solicitat: & revizuirea, p?na la sf?rsitul anului 'n curs, a @irectivei privind aprovizionarea cu gaze, care dateaza din 200,. .cest fapt presupune masuri de interconectare a sistemelor de transport ; & 'nc;eierea unui acord trilateral 'ntre -E, 8usia si -craina cu privire la livrarea si tranzitul de gaze din 3ederatia 8usa catre -E; & spri4inirea includerii asa&numitei "clauze de securitate energetica! 'n acordurile comerciale, de asociere, de parteneriat si de cooperare cu tarile producatoare si de tranzit, care ar stabili un cod de conduita, ar interzice bloca4ele datorate unor dispute comerciale si ar trasa masurile ce trebuie adoptate 'n eventualitatea unei 'ntreruperi unilaterale, efectuarea oricarei modificari a clauzelor contractului sau a celor privind aprovizionarea de catre unul dintre parteneri; & elaborarea unei foi de parcurs pentru investitii nucleare. >n plus, Parlamentul European si&a e%primat spri4inul pentru : & negocierea unui acord comple% cu 3ederatia 8usa, care sa 'nlocuiasca .cordul de Parteneriat si Cooperare din 1++7; & diversificarea surselor de aprovizionare $pe termen lung, din tari din regiunea 2arii Caspice, precum -zbe=istan si *ran( sau a rutelor de transport & nominaliz?nd proiectele energetice #abucco!, <urcia&/recia& *talia! $</*( si 6out; 6tream! Masuri de interconectare a sistemelor de transport 5a nivel european, proiectul #eH European <ransmission 6Estem! $#E<6( prevede conectarea sistemelor de transport gazifer din zona Europei Centrale si de 6ud&Est. . fost initiat 'n luna decembrie 2007 de compania ungara 295!. 5a 2C.0+.200F, la 7udapesta companiile 3/6I $subsidiara a 295!(, <ransgaz!B 8om?nia si Plinacro!B Croatia au semnat un 2emorandum de 'ntelegere pentru 'nfiintarea unei companii care sa studieze oportunitatea realizarii proiectului.

.cesta beneficiaza de suportul .sociatiei 8egulatorilor 8egionali de Ene rgi e $EnergE 8egulators .ssociation( si al Comisiei Europene. 6trategia de *nterconectare a

6istemului #ational de <ransport al gazelor naturale cu sistemele de transport ale tarilor vecine!, facuta publica de <ransgaz! 6., prevede racordarea la: & -ngaria $prin finalizarea conductei 6zeged&.rad( P?na 'n prezent s&au realizat D7 de =ilometri de conducta, pe tronsonul .rad&Pecica, urm?nd ca, dupa stabilirea detaliilor te;nicoecomice cu partea ungara, sa fie realizat restul de 20 de =ilometri. & 7ulgaria $pe directia /iurgiu&8use( & 6erbia Federatia Rusa + Efectele crizei financiare internationale *nvestitiile in domeniul energetic e%plorarea si productia de gaze necesita, 'n general, largi 'mprumuturi pe termen scurt, pe care /uvernul rus, nevoit sa in4ecteze fonduri semnificative pentru sustinerea sistemului bancar, nu le poate garanta 'n acest moment. & 7ugetul federal pe anul 200+ este construit pe o estimare a pretului petrolului de +0 de dolariB baril. >n mediile de specialitate, se apreciaza ca, pe fondul scaderii pretului petrolului, firmele rusesti din domeniul energ etic, inclusive concernul "/azprom!, 'nt?mpina dificultati 'n identificarea resurselor financiare necesare pentru investitii, care devin profitabile la preturi de peste 100 de dolariB baril. & -nele semnale indica posibile 'nt?rzieri 'n realizarea gazoductului "6out; 6tream!, pe fondul reducerii fondurilor pentru investitii alocate de /azprom! $cu p?na la 1,1 'n anul curent( si al cresterii costurilor totale $conform ministrului energeticii, 6erg;ei 6;mat=o, de p?na la D1 de miliarde de dolari(. & Posibila tergiversare a dezvoltarii c?mpului gazifer 6toc=man! s&ar repercuta asupra proiectului gazifer #ort; 6tream!. >n pofida acestor dificultati, acordurile 'nc;eiate pentru realizarea de noi rute de transport sau asigurarea unor surse suplimentare de ;idrocarburi denota interesul 3ederatiei 8use de a&si dezvolta e%porturile catre statele -E, evit?nd actualele state de tranzit care i&au creat probleme -craina si 7elarus.

S-ar putea să vă placă și