Sunteți pe pagina 1din 15

ndumnezeirea n cadrul familiei n gndirea Sfntului Ioan Gur de Aur

Student: Anul: III

Grupa 3

I. Introducere Termenul de indumnezeire (theosis) a fost atribuit sfintilor, adica acelor oameni care participa la indumnezeire, sau, mai bine zis, care "sufera indumnezeirea". Este acea stare pe care o traieste omul patruns de energiile divine. In limbajul eclesiastic termenul de indumnezeire nu a fost folosit de la inceput, iar in Sfanta Scriptura a purtat diverse denumiri (de e emplu! "dupa asemanarea lui "umnezeu"# " Si a zis "umnezeu "Sa facem om dupa chipul si dupa asemanarea noastra"" ($acere I, %&). 'n alt termen este desavarsirea. In multe locuri in Sfanta Scriptura e ista terenul "desavarsit", ca sa arate pe omul despatimit ajuns la comuniunea si unirea cu "umnezeu. insusi (antuitorul Iisus )ristos a spus! "$iti dar voi desavarsiti precum si Tatal vostru cel ceresc desavarsit este " ((atei *, +,). 'n alt termen folosit in Sfanta Scriptura este acela de sfintenie. Sfantul -postol .avel indeamna totdeauna pe crestini, in epistolele sale, la sfintenie! "-vand deci aceste fagaduinte, iubitilor, sa ne curatim pe noi de toata intinarea trupului si a duhului, desavarsind sfintenia in frica lui "umnezeu" (I /orinteni *II, 0). Toti acesti termeni si toate aceste numiri legate cu termenul indumnezeire nu fac altceva decat sa e prime faptul ca omul, prin fire, este legat de "umnezeu si are un dor de "umnezeu, cautand sa participe la dumnezeire si sa devina fiu al lui "umnezeu dupa har. *ia1a de familie este un subiect despre care s2a scris mult. .roblemele care apar 3n cadrul acestei celule de baz4 a societ41ii sunt din ce 3n ce mai variate 5i mai comple e. .e c6t de important4 este persoana uman4 ca e isten14, ca via14, pe at6t de fundamental4 este 5i problema familiei. 7n ultimul timp familiile tinere se confrunt4 pe plan social cu foarte multe probleme. -cest lucru se vede limpede 3n toate statisticile care arat4 c4 tinerii am6n4 s4 se c4s4toreasc4 sau cei care au f4cut pasul c4s4toriei, ajung 3n pragul divor1ului. 8ustificarea acestei situa1ii st4 3n faptul c4 tinerii nu au posibilitatea unei perspective de viitor 3n care s4 poat4 ob1ine o locuin14 5i un serviciu care s4 le asigure traiul de zi cu zi. $actorul economic devine un motiv de am6nare a c4s4toriei, iar acest lucru distruge via1a de familie 3nainte de a o 3ncepe. /u toate c4 stabilitatea, siguranta, lini5tea 5i fericirea unei familii nu ar trebui s4 fie %

periclitate de nici un factor economic sau de alt4 natur4, suferin1a apare ca dep4rtare de "umnezeu, din lipsa rugciunii, atunci c6nd credem c4 noi rezolv4m tot, c4 putem 5i c4 suntem capabili, f4r4 s4 l4s4m lucrarea lui "umnezeu 3n via1a noastr4, 3n familiile noastre. 9u putem identifica ce nu merge 3n via1a noastr4 de familie, dar suntem con5tien1i c4 situa1ia e grav4.0 : via14 echilibrat4 nu vine de la sine, ci din c4utare 5i perseveren14 3n acest sens. 7ntruc6t ;c4snicie perfect4< nu e ist4, nu 3ncerc s4 m4 am4gesc cu acest lucru, 3ns4 dac4 nu c4ut4m siguran1a 5i lini5tea familiei, slabe 5anse s4 avem parte de armonie 3n c4snicie! ;"eci, dac4 nu sunte1i bine l4muri1i de la 3nceput c4tre bine, foarte u5or v4 trezi1i 3n gre5eli de convie1uire, devin apoi mul1imi de necazuri 5i de nenorociri de care nu v4 poate sc4pa nimeni<.% *ia1a de familie a inceput din =ai prin binecuvantarea lui "umnezeu! ;/re5te1i 5i v4 inmul1i1i 5i umple1i p4mantul 5i2l st4pani1i< ($acere 0, %,). .e parcursul intregii Sfintei Scripturi profe1ia adamic4 referitoare la intemeierea familiei cum c4 ;de aceea va l4sa omul pe tat4l s4u 5i pe mama sa 5i vor fi amandoi un trup< se repet4 ! $acere %!%+, (atei 0>!?, (arcu 0@!A, , 5i Efeseni ?!B0 .rin c4dere, rela1ia dintre b4rbat 5i femeie s2a deteriorat, iar actul fizic dintre so1i este inso1it permanent de o poft4 e cesiv4. Sfantul Ioan Gur de Aur spune c4 inainte de c4dere era o stare feciorelnic4, iar pentru inmul1irea neamului omenesc nu era strict necesar4 c4s4toria, intrucat nu a fost nevoie de aceasta in cazul aducerii la e isten14 a lui -dam 5i a Evei sau a ingerilor! ;Spune2mi te rog, -dam a fost n4scut prin c4s4torieC Eva a fost n4scut4 din durerile de na5tere ale altei femeiC... milioane de milioane de ingeri slujesc lui "umnezeu, mii de arhangheli stau inaintea lui# 5i nici unul din ei nu e ist4 datorit4 c4s4toriei, na5terilor, durerilor na5terii 5i a z4mislirii. .rin urmare "umnezeu ar fi inmul1it cu atat mai mult pe oameni f4r4 s4 fi fost nevoia de c4s4torie, a5a cum a f4cut cei dintai oameni, din care se trag to1i oamenii<. B "umnezeu a ing4duit via1a conjugal4 ca t4m4duire impotriva a dou4 rele provocate de p4catul
0

"r. .hil (cDraE, Familia mai presus de orice. Ghidul dumneavoastr pas cu pas pentru crearea unei

familii fenomenale, traducere din limba englez4 de :lga2/ristina (anolache, Editura /urtea *eche, Fucuresti, %@@A, p.>>
%

Din nvturile Printelui Arsenie oca. !inerii, familia "i copiii nscui n lanuri. #Despre legile "i Despre feciorie, 0+, (igne, .. D., vol GH*III, col. ?++ apud (agistrand .r. (arin Frani5te, %oncepia

frdelegile familiei cre"tine$, Editura /redin1a str4mo5easc4, %@@B, p. %A2%,.


B

Sf&ntului Ioan Gur de Aur despre familie 3n ;Studii teologice<, 02%, seria II2a, ian2feb., anul IG, 0>?A, p. 0%,.

str4mo5esc! neinfranarea poftei trupe5ti 5i dispari1ia neamului omenesc, ai c4rui protop4rin1i, ca urmare a neascult4rii, trebuiau s4 moar4.+ )ristos ;la plinirea vremii< 3nal14 5i sfin1e5te taina c4s4toriei! ;92a1i citit c4 /el /are i2a zidit dintru 3nceput, b4rbat 5i femeie i2a f4cutC< ((atei 0>,+), iar ca urmare fireasc4 3n e primarea pe care 3nsu5i -dam o f4cuse, spune! ;.entru aceasta va l4sa omul pe tat4l s4u 5i pe mama sa, 5i se va lipi de femeia sa 5i vor fi am6ndoi un trup< ((atei 0>,?) concluzion6nd c4 ;ceea ce a 3mpreunat "umnezeu, omul s4 nu despart4I< ((atei 0>,&). Sf6ntul Ioan Dura de -ur nume5te casatoria J taina dragostei K.Ea infa1iseazaLL firea fundamentala a omului,cea dupa chipul dumnezeiesc, tocmai fiindca noi oamenii credem in "umnezeu care este Treimea si suntem ziditi dupa chipul Sau treimic. .erechile casatorite, nu mai putin decat monahii, pot ajunge la plinatatea indumnezeirii in )ristos, theosis.' J .rimeste cununile lor in imparatia Ta K. Telul suprem al casatoriei este ca sotul si sotia sa se ajute unul pe altul sa intre in imparatia cerurilor. .rin dragostea lor reciproca si partasia vietii,amandoiMimpreuna cu copii lor, daca "umnezeu le2a dat urmasiMsunt chemati a se aduce unul pe altul mai aproape de )ristos. /a unire vesnica intre doua personalitati unice si vesnice, Taina 9untii nu are alt scop decat acesta. II. Biserica din casa =ela1ia cu "umnezeu e permanent4, e vie, iar faptul c4 o familie petrece majortatea timpului acas4, acest loc e foarte important pentru mantuirea noastr4. -ici are loc concretizarea lucrurilor care au luat na5tere in biseric4 intrucat ;familia trebuie s4 devin4 locul unde membrii ei s4 se lumineze cu /uvantul lui "umnezeu prin citirea Evangheliei 5i a Sfintei Scripturi 5i dup4 putin14 5i prin ini1ierea in scrierile Sfin1ilor .4rin1i 5i a randuielilor biserice5ti<. & NatOoiPon ePPlesia (;Fiserica de acas4<), dup4 cum ii pl4cea Sfantului .avel s4 o numeasc4 (=omani 0&,?# I /orinteni 0&,0># /oloseni +,0?), cu alte cuvinte in loc s4 fie un simplu contract

(agistrand .r. (arin Frani5te, %oncepia Sf&ntului Ioan Gur de Aur despre familie 3n ;Studii

teologice(, 02%, seria II2a, ian2feb., anul IG, 0>?A, p. 0%,.


?

"avid 5i (arQ $ord, %storia, cale spre sfinenie. )ieile sfinilor cstorii , edi1ia a doua, traducere din .r. .rof. Dleb Naleda, iserica din cas, traducere din limba rus4 de Hucia /ornea,, Editura Sophia,

limba englez4 de /onstantin $4ge1an, ,Editura Sophia, Fucure5ti, %@@A p.&


&

Fucure5ti %@@&, p. &.

civil sau angajament temporar f4cut de dragul statului 5i al unei ordini str4vechi, c4s4toria sfin1e5te b4rbatul 5i femeia pentru "umnezeu 5i unul pentru cel4lalt. Sf6ntul Ioan Dur4 de -ur ne spune c4 ;nu e ist4 3ntre un b4rbat 5i o femeie nici o alt4 leg4tur4 la fel de str6ns4 precum e cea dintre so1 5i so1ie, dac4 ace5tia sunt uni1i dup4 cuviin14<.A Iar ca s4 3n1elegem 5i mai bine rela1ia dintre so1 5i so1ie trebuie s4 vedem sensibilitatea cu care trebuie s4 privim persoana pe care am ales2o pentru a urca la cer. ;"eci, preocuparea b4rbatului trebuie s4 fie desp4timirea femeii 5i a femeii desp4timirea b4rbatului. -stfel nu e ist4 dragoste 3ntre ei. .rivirea fiec4ruia nu trebuie s4 fie orientat4 spre sine, ci spre cel4lalt. -tunci c4s4toria ofer4 un cadru de adev4rat4 mucenicie. $iecare 3n c4s4torie devine mucenic de bun4 voie nu at6t r4bd6nd neajunsurile celuilalt, c6t s6rguindu2se s4 se dezbare de aten1ia la egoismul s4u 5i s4 se preocupe de m6ntuirea (nu de patimileI) celuilalt<. , Heg4tura dintre so1i este una atat de puternic4 incat atunci ;cand vezi vreo desfranat4 care te ispite5te, spune2i! J 9u este trupul meu,ci al femeii K. -ceasta 5i femeia s4 le spun4 c4tre cei care vor s42i sape intreaga ei in1elepciune! K 9u este trupul meu ci al b4rbatului K<.> Taina c4s4toriei presupune o leg4tur4 mult mai profund4 decat in1elegem noi! ;/omuniunea 5i unirea so1ilor reflect4 realmente unirea mistic4 a lui )ristos cu Fiserica. In taina c4s4toriei, cei doi, prin unirea lor, constituie unul indisolubil, precum in unirea mistic4 a lui )ristos cu Fiserica<.0@ *ia1a noastr4 3n )ristos depinde 3n func1ie de c6t de angaja1i suntem 3n via1a Fisericii. =ug4ciunea, postul, spovedania 5i 3mp4rt45ania sunt indispensabile din acest punct de vedere. /a familie trebuie s4 avem un program comun 5i zilnic de rug4ciune, care trebuie s4 reverse bucurie peste to1i membrii familiei.

III. Toti sunt c emati la sfintenie


A

.r. 8ohn (acP, Ghid pentru do*&ndirea armoniei n familie, traducere din limba englez4 de "oina =igoti,

Fucure5ti, Editura Sophia, %@@?, p. 0@.


,

Sf6ntul Ioan Dur4 de aur, %uv&ntri despre viaa de familie, traducere pr. (arcel )anche5, Editura I*idem, p.&B. +a ,feseni, :milia %@, +, .D &%, 0+@. apud Ieromonah Teofan (ada, Familia cre"tin la Sf. Ioan

7nvierea, Timi5oara, %@@?, p.?>.


>

0@

Gura de Aur, Editura -gnos, Sibiu, %@@,, p. 0>.

: idee gresita pe care oamenii si2o fac uneori este aceea ca numai monahii sunt chemati la sfintenie. Insa .redania spune limpede ca toti au aceasta chemare. /a argument cat se poate de puternic il citam pe Sf Ioan Dura de -ur ! J negresit ca te amagesti singur si te inseli cu totul cugetand ca unele se cer celui din lume si altele calugarului. "eosebirea este ca unul este casatorit ,iar celalalt nu# in toate celelalte vor da seama depotrivaR!aci toti oamenii tre"uie sa a#unga la aceeasi tinta. Tocmai aceasta arunca in neoranduiala ! cugetul ca numai calugarului i se cere sa vadeasca o mai mare desarvarsire,pe cand celorlalti le este ingaduit sa traiasca cu usuratate. "ar lucrul acesta nu este adevaratI 9u este defelI (ai curand, spune .avel, aceeasi filozofie se cere tuturor K00 Sf Ioan Dura de -ur nu numai ca ii cheama pe toti oamenii la sfintenie, fie ca sunt casatoriti sau monahi, ci si din Scripturi pilde de sfinti casatoriti ce au ajuns la aceasta stare ! S*rei oare sa aduc pilde de barbati ale caror vieti au fost chipuri ale virtutii, chiar daca au trait in lume C...*oi zice de sfintii barbati ai *echiului Hegamant. /ati dintre ei, femei si copii avand, cu nimic mai prejos decat marii nevoitori C< .0%Iar ca pilde din 9oul Hegamant el da adeseori pe Sfintii -cvila si .riscila (0B februarie) insotitorii casatoriti ai Sfantului .avel !S/aci este cu putinta ca si cel aflat in starea casatoriei sa fie vrednic de minunare si ales. *ezi dar cum acestia, in acea stare aflandu2se, preacinstiti s2au facut, chiar daca indeletnicirea lor era departe de a fi pretuita caci erau facatori de corturi. Insa virtutea lor a acoperit toate, facandu2i mai straluciti decat soarele. Si nici negotul lor, nici casnicia lor nu le2au adus vreo vatamare, ci dragostea pe care le2a cerut2o )ristos, pe aceea o au aratat< 0B. -stfel el poate ajunge la concluzia ca J intr2adevar casnicia e o mica Fiserica. "eci este cu putinta sa2i intrecem pe toti ceilalti facandu2ne buni soti si sotii. .entru ca sa devina cale spre sfintenie, familia trebuie sa implice o crestere du o$niceasca.

00

Sf Ioan Dura de -ur, Impotriva celor ce defaima viata monahiceasca, III,0+ apud "avid 5i (arQ $ord, /uv.%0 la Efeseni apud "avid 5i (arQ $ord, op.cit, p. +%. I*idem,p +B.

op.cit, p. +0.
0%

0B

&

I%. Adancirea $ietii du o$nicesti .rincipala cale de cultivare a unei cresteri sanatoase si de tratare a problemelor ce apar este adancirea vietii noastre duhovnicesti. -ceasta inseamna aTH iubi si aTH urma pe )ristos, Sfanta Sa Fiserica si Sfanta Scriptura ce marturiseste pentru El. /um pot deci cei casatoriti saTsi adanceasca viata duhovniceascaC Sfantul Ioan Dura de -ur ne arata cateva cai de sporire duhovniceasca in familie, carora voiesc sa le acord o atentie speciala ! &. 'ugaciunea $amilia 3n calitate de biseric4 din cas4, trebuie s4 stabileasc4 o rug4ciune comun4, 3n care membrii familiei s4 se roage unul pentru cel4lalt. -ceast4 rug4ciunea comun4 a familiei se na5te din rug4ciunile comune ale p4rin1ilor 5i din obi5nuirea copiilor cu ele. Sfantul Ioan )risostom spune perechilor casatorite din parohia sa ! S =ugaciuni laolalta sa se faca de voi. $iecare sa mearga la biserica # si (din intelesul) celor ce se graiesc si se citesc acolo, si barbatul sa ceara de la femeie acasa partea, si aceea de la barbat <0+. (. Intra#utorarea si "unul e)emplu Intrajutorarea intre sot si sotie poate fi si ea de mare ajutor in cresterea duhovniceasca a amandurora. -sa cum sugereaza Sfantul .arinte enoriasilor sai, poate e ista o J intrecere K prieteneasca in aceasta privinta2si, de fapt, in toate aspectele vietii crestinesti ! S"ar si acasa, barbatul sa aude aceste lucruri (despre virtute) de la femeia sa, iar femeia de la barbat. $ie intre toti oarecare intrecere intru straduinta de a fi intaiul intru plinirea acestei randuieli<0?. /hiar daca sotii se pot ajuta unul pe altul intru mantuire prin cuvinte de incurajare reciproca, inca mai multa inraurire o are pilda vietii lor ! J infatisarea unei inalte filosofii si a indelungii2rabdari, sfidarea necazurilor casatoriei si hotararea de a implini aceasta indatorire de la inceput pina la sfarsit2 aceasta inseamna a face sa se mantuiasca sufletul sotului K0&.

0+ 0?

Sf Ioan )risostom ,Sfaturi catre miri, trad. .r ".$ecioru,Ed.Institului Fiblic Fucuresti,0>+%,p B. /uv ? Despre statui apud "avid 5i (arQ $ord, op.cit, p.+>. Despre feciorie, GH*II, %, S/, *:H 0%? p %&+ apud "avid 5i (arQ $ord, op.cit, p.+>.

0&

3. *ilostenia Sfantul Ioan afirma ! J si daca dai saracilor, nu dispretui a te da insuti pe tine lor. /a nu saracilor dai, ci lui )ristos Insusi. Si cine e atat de ticalos ca sa dispretuiasca a deschide bratele sale lui )ristos C K0A. +. !itirea Scripturilor /elor care se scuza ca au familie si nu au timp sa citesca Sfantul Ioan )risostom le raspunde !SEi bine scuza asta va pierde, ca socotiti ca numai calugarilor li se cuvine sa citesca dumnezeiestile Scripturi, cand de fapt voi aveti cu mult mai multa nevoie de ele decat calugarii, pentru ca voi traiti in lume, voi va raniti in fiecare zi, si de aceea voi aveti mai cu seama nevoie de leacul Sfintelor Scripturi. .rin urmare a socoti de prisos citirea Sfintelor Scripturi este cu mult mai rau decat a nu le citi. -stfel de ganduri sunt ganduri dracesti<0, ,. !uratia in casatorie Tot ca manifestare a so1ilor in cadrul familiei este 5i unirea conjugal4. =ela1ia trupeasc4 dintre b4rbat 5i femeie, de5i binecuvatat4 are consecin1e negative atunci cand iese din randuiala bisericii. "esf45urandu2se in cadrul randuielilor bisericii este un lucru curat, un lucru binecuvantat, are o stare de normalitate, de s4n4tate. "ac4 aceast4 rela1ie se desf45oar4 far4 binecuvantare, in afara randuielilor bisericii cunoa5te o stare de c4dere. "umnezeu a lasat atractia fizica intre barbat si femeie, pentru ca ea sa e prime, mai presus de orice, insotirea dintre ei si sa duca la savarsirea acesteia, indiferent daca din ea vor rezulta sau nu prunci ! S.runcii sunt o punte care il leaga pe tata de mama astfel incat cei trei de$in una-.dar sa presupunem ca nu au nici un copil! atunci cei doi nu mai sunt unaC Fa da, odata ce impreunarea lor se rasfrange asupra relatiei lor trupesti si cei doi devin una, aidoma parfumului amestecat cu pomada .<0> "orinta trupeasca,buna in sine, poate fi folosita gresit uneori ! J .rin urmare, desfranatul nu este singurul spurcat, ci altii, mai mult decat acesta, cu osebire cel care comite adulter. "ar amandoi sunt spurcati nu din cauza impreunarii trupesti, pentru ca potrivit unui astfel de

0A 0,

I*idem , p.?@. Sf Ioan Dura de -ur, -milii la .atei, Scrieri partea treia, trad. .r. ". $ecioru, Ed. IF(F:=, Fucuresti, 0>>+, p. -milia /II la %oloseni, .D &%.B,,/ apud "avid /.$ord, ar*atul si femeia in vi0iunea Sfantului Ioan

B?.
0>

Gura de Aur, trad. Huminita 9iculescu, Ed.Sofia, Fucuresti, p.>+.

rationament, ar insemna ca cel care traieste cu femeia lui este un spurcat, ci din cauza nelegiurii si neinfranarii lor K%@. =egula de aur const4 3n evitarea e tremelor! nici abuzul din partea unuia, nici refuzul din partea celuilalt. "ar s4 nu se cread4 c4 3ntre cele dou4 e treme totul este 3ng4duit. 7n cadrul c4s4toriei, rela1ia trupeasc4 trebuie s4 fie fireasc4, echilibrat4 5i nu trebuie privit4 habotnic, la e trem din nici un punct de vedere. .entru o comuniune 3n parametrii s4n4to5i trebuie s4 e iste un demers ascetic, o 3nfr6nare atunci c6nd e cazul, 3ns4 s4 fie 3n1eleas4 unanim. Sf6ntul Ioan Dur4 de -ur de arat4 cum trebuie s4 privim rela1ia trupeasc4 din cadrul c4s4toriei! J9u v4 lipsi1i unul de altul dec6t din buna 3n1elegereK (/orinteni A,?). 2 /e 3nseamn4 de fapt aceastaC 2 S4 nu se 3nfr6neze femeia dac4 barbatul nu vrea, nici b4rbatul dac4 femeia nu dore5te 2 /um a5aC 2 $iindc4 mari rele se nasc din infranarea aceasta. /4ci 5i adulterele 5i desfran4rile 5i r4sturnarea caselor adesea de aici se fac. $iindc4 dac4 avand femeiile lor, desfraneaz4, cu mult mai mult dac4 ii lipse5ti de aceast4 mangaiere. Ui bine a zis! MS4 nu v4 lipsi1iI Tnumind2o aici lipsire 5i mai sus datorie2 ca s4 arate t4ria st4panirii Vunuia asupra celuilaltW. /4ci a se infrana fiecare f4r4 s4 vrea amandoi inseamn4 a se lipsi. Iar dac4 e de bun4voie, nu mai este VlipsireW. /4 dac4 m2ai indupleca s4 iei ceva de la mine nu o numesc lipsire. Iar cel ce ia f4r4 voia mea 5i fiind eu silit, m4 lipse5te<%0. 'nitatea so1ilor 5i a intregii familii st4 in angajarea lor intr2o via14 duhovnicesc4 5i d4ruire total4 a unuia in fa1a celuilalt. "umnezeu dore5te ca s4 ne imp4rt45im intru totul unul cu cel4lalt. -5a cum mantuirea, din perspectiv4 ortodo 4, semnific4 imp4rt45irea a tot ceea ce sunt eu, cu ceea ce este "umnezeu, astfel, 5i c4s4toria, din perspectiv4 ortodo 4, inseamn4 imp4rt45irea a tot ceea ce sunt eu cu tot ceea ce este so1ia mea. /4s4toria nu este doar unirea a dou4 trupuri in timpul actului se ual, ci 5i unirea a dou4 voin1e, a dou4 inimi 5i a dou4 vie1i<%%.

%. .ro"lemele aparute datorita pierderii sensului crestin al familiei


%@ %0 %%

I*idem, p. >?. Sf Ioan Dura de -ur, %uv&ntri despre viaa de familie...p.&B2&+. .r. 8ohn (acP, op. cit., p.&@.

>

&. /ea#unsurile familiei si pro"lema financiara Situa1ia financiar4 devine un subiect important in generarea de tensiuni in familie, iar pe m4sur4 ce nevoile materiale nu sunt implinite, acestea cresc. In plin4 criz4 financiar4 acest subiect trage un semnal de alarm4 5i e nevoie de in1elepciune 5i r4bdare pentru a trece peste aceast4 perioad4 f4r4 ca s4 ne afecteze unitatea familiei. Destionarea banilor trebuie s4 fie echilibrat4, iar aici se ridic4 serios problema deoarece se constat4 o lips4 de echilibru in acest sens. Sfantul Ioan Dur4 de -ur spune c4 ;femeia este centrul de greutate al unui c4min. "e pacea ei l4untric4 atarn4 bunul mers al familiei. Ea trebuie s4 fie ca o sugativ4 ce absoarbe neregulile celorlal1i, pentru ca apoi s4 le topeasc4 in adancul rug4ciunii 5i dragostei sale jertfitoare. -zi, in general, femeia este incisiv4, de multe ori prea cutez4toare, 5i acest lucru se vede in starea general4 a familiilor. So1ia, ca 5i so1ul, alearg4 dup4 bani 5i comfort. -mandoi sunt ca dou4 pietre, 5i cand se ciocnesc ies scantei care aprind toat4 casa.<%B. "reapta chivernisire a banilor aduce lini5tea familiei, pe c6nd problemele de familie apar de la o proast4 gestionare a banilor. /ineva din familie chivernise5te mai bine banii 5i rostul lor 3n cas4, poate fi so1ul, poate fi so1ia, asta conteaz4 prea pu1in. Important este ca s4 nu fie 3mpiedicat s4 fac4 acest lucru. "e obicei femeia este cea care 5tie cel mai bine ce este nevoie 3n cas4, iar ca b4rbat este neap4rat4 nevoie s4 purt4m responsabilitatea 5i recuno5tin1a fa14 de efortul ei 3n bunul mers al casei. Sf6ntul Ioan Dur4 de -ur subliniaz4 acest lucru! ; -m ar4tat c4 nu mici faceri de bine ne fac ele nou4. "ar dac4 vrem s4 le raspl4tim, 3n cele duhovnice5ti s4 fim noi mai presus de ele. $iindc4 nu este cu putin14 s4 le d4m ceva pe m4sur4 3n cele trupe5ti. Ui ceC Xice1i c4 voi aduce1i mul1i baniC 7ns4 ea 3i p4ze5te. "42i ca r4spl4tire purtarea de grij4, 5i a5a te achi1i. "e ceC .entru c4 mul1i au dob6ndit multe, 3ns4, fiindc4 nu au avut femeie s4 p4zeasc4, au pierdut toate<.%+

(. Gelozia
%B

Sf Ioan Dura de -ur, op. cit. ,p. ,0. I*idem, p. BA.

%+

0@

: problem4 pe cat de important4, pe atat de frecvent4 in via1a de familie este gelozia care st4 strans legat4 de infidelitatea dintre so1i. -tat gelozia cat 5i infidelitatea aduc suferin14 in egal4 m4sur4, 5i suficient4 s4 tulbure intreaga familie. Sf6ntul Ioan Dur4 de -ur condamn4 aspru adulterul indiferent de persoana cu care 3l s4v6r5e5ti 5i arat4 faptul c4 prin asta te dispre1uie5ti pe tine 3n primul r6nd 5i pe ceaYcel care sav4r5e5te acest p4cat 3mpreun4 cu tine! ;$ie c4 ai avut leg4turi trupe5ti cu 3mp4r4teasa, fie cu sluga ta din cas4, p4catul este acela5i. "e ceC .entru c4 prin asemenea fapt4 nu ai ne3ndrept41it at6ta pe acea femeie pe c6t te2ai ne3ndrept41it pe tine 3nsu1i. Tu e5ti cel care singur te2ai murd4rit, tu 3n acela5i timp ai def4imat 5i pe "umnezeu. pentru c4, av6nd rela1ii cu femei str4ine, fie ele m4ritate, fie nemritate, pentru tine este preadesfr6nare, c4ci ai trecut pe l6ng4 femeia ta. "e aceea "umnezeu fiindc4 H2ai def4imat, c4ci nu dispre1uie5ti at6ta pe acea femeie, pe c6t dispre1uie5ti pe "umnezeu /are vede totul<.%? Sfantul Ioan Dur4 de -ur spune ca relatiile au nevoie s4 fie alintate de gesturi zilnice de afec1iune care s4 int4reasc4 rela1ia 9u21i striga niciodat4 (so1ia) doar pe nume, ci inso1e5te2l pe acesta cu cuvinte de alint, de cinstire, cu mult4 dragoste... .refer2o pe ea inaintea celorlal1i in orice imprejurare, atat pentru frumuse1ea, cat 5i pentru discern4mantul ei, 5i laud2o <%&. 3. %iolenta in familie /onsider c4 cea mai grav4 situa1ie 5i greu de remediat este atunci cand familia se confrunt4 cu aceast4 problem4! violen1a. "in p4cate, violen1a este o form4 de manifestare tot mai frecvent4 in familia contemporan4. /onsecin1ele pot duce la situa1ii de neimaginat, iar josnicia acestui lucru o e prim4 foarte limpede Sfantul Ioan Dur4 de -ur! ;Ui c4tre voi, b4rba1ilor, aceea spun. S4 nu ave1i un asemenea p4cat care s4 v4 sileasc4 s4 v4 lovi1i femeia. "ar ce zic de femeieC 9ici pe o slujnic4 nu2i este ing4duit barbatului liber s4 o loveasc4 sau s42 5i pun4 mainile pe ea. Iar dac4 a lovi o roab4 este ocar4 mare pentru un b4rbat, cu mult mai mult s421i intind4 mana asupra celei libere<%A %I. Iu"irea si indumnezeirea familiei
%?

Sfantul Ioan Dur4 de -ur, -m I !es, *, trad. cit., p. %0+# .D HGII, +%?, apud .r. "r. /onstantin (ihoc,

!aina cstoriei "i familia cre"tin n nvturile marilor Prini ai isericii din secolul I) , Editura Teofania, Sibiu,%@@%, p. 0&A.
%& %A

.r. 8ohn (acP,op. cit., p. ?0. Sf Ioan Dura de -ur, op. cit., p.?&.

00

Sfantul Ioan Dur4 de -ur ne arat4 esen1a care 1ine unit4 familia ce se conduce dup4 "uhul lui "umnezeu! ;un lucru ce intrece orice avu1ie, c4ci nici un lucru (afar4 de bun4t41iile cele cere5ti) nu este mai de pre1 decat a fi iubit de so1ie 5i a o iubi pe ea<%,. 9ici o c4s4torie nu e perfect4 5i nici o lun4 de miere nu dureaz4 pan4 la sfar5it. In lumea real4 nu e ist4 J 5i au tr4it ferici1i pan4 la adanci b4trane1i K. Este nevoie de foarte mult4 munc4 pentru a avea o c4snicie reu5it4... /rucea se impodobe5te cu flori. /rucea T crucea care este in c4snicia voastr4 5i care este c4snicia voastr4 Tva inflori cu via14 cereasc4 dac4 o imbr41i5a1i, o s4ruta1i 5i o purta1i 5i nu fugi1i de ea, incercand s4 v4 lua1i alta<%>. Sfantul Ioan Dur4 de -ur de indeamn4 ca s4 ne e prim4m dragostea fa14 de so1ul sau so1ia noastr4 liber 5i s4 nu avem re1ineri in privin1a asta! ;9u21i striga niciodat4 (so1ia) doar pe nume, ci inso1e5te2l pe acesta cu cuvinte de alint, de cinstire, cu mult4 dragoste... .refer2o pe ea inaintea celorlal1i in orice imprejurare, atat pentru frumuse1ea, cat 5i pentru discern4mantul ei, 5i laud2o KB@ Tot Sfantul Ioan Dur4 de -ur ne arat4 o dragoste adev4rat4 fa14 de so1ie 5i cum trebuie s4 ne raport4m la ea! ;vrei ca so1ia s4 1i se supun4 a5a cum Fiserica se supune lui )ristosC -tunci s4 ai fa14 de ea aceea5i purtare de grij4 precum )ristos are fa14 de Fiseric4. "a, chiar de ar trebui s421i dai via1a pentru ea# da, 5i de ar fi s4 fii t4iat in buc41i de zeci de mii de ori# da, 5i de ai indura 5i ai trece prin orice suferin14, orice ar fi nu da inapoi<B0. *ia1a duhovniceasc4 a familiei este foarte important4. -tunci cand ea lipse5te problemele apar 5i sporesc pe m4sura dezechilibrului in care suntem. Este neap4rat4 nevoie ca s4 ne imbisericim familia, s4 mergem regulat la biseric4, s4 fim m4dulare vii. Este foarte important mediul in care ne invartim 5i ne form4m! ;5i dup4 cum in cazul manc4rii voma dat4 afar4 d4 seama de felul bucatelor infulecate, a5a2i 5i cu puterea cuvintelor! mul1i dintre oameni, cu ce fel de cuvinte se hr4nesc, de acela5i fel 5i dau afar4. "ac4 mergi la teatru 5i ascul1i cantece defranate, intru totul astfel de cuvinte vei gr4i c4tre aproapele. "ac4 vii la Fiseric4 5i te vei imp4rt45i de auziri duhovnice5ti, asemenea i1i vor fi 5i graiurile<B%.
%, %> B@ B0

/uvantul +> la $apte, 9.9$ 0, GI, p. %>& apud "avid 5i (arQ $ord, %storia, cale spre sfinenie...,p.%0 .r. 8ohn (acP, op. cit., p. %%2%B. I*idem, p.?0. I*idem, p.,?.

B%

Sfantul Ioan Dur4 de -ur, %atehe0e maritale. -milii la cstorie, traducere din limba greac4 veche .r. (arcel )anche5, , Editura :astea "omnului, Sibiu,, %@@&, p. &.

0%

Siguran1a 5i lini5tea familiei st4 in dorin1a 5i in interesul nostru de a face 5i a ob1ine ce e mai bine pentru familia noastr4. In func1ie de disponibilitatea noastr4 de face ceea ce se cuvine pentru a avea o familie echilibrat4 5i serioas4, trebuie s4 c4ut4m calea Fisericii 5i s4 tr4im in "uhul lui "umnezeu.

Bi"liografie
0. i*lia sau Sfanta Scriptura, Ed. IF(F:=, Fucuresti, 0>>>.

0B

%. Sfantul Ioan Dur4 de -ur, %atehe0e maritale. -milii la cstorie, traducere de .r. (arcel )anche5, Editura :astea "omnului, Sibiu, %@@&. B. Idem, %uv&ntri despre viaa de familie , traducere de pr. (arcel )anche5, Editura 7nvierea, Timi5oara, %@@?. +. Idem,-milii la .atei, Scrieri partea treia , traducere de .r. ". $ecioru, Editura IF(F:=, Fucuresti, 0>>+. ?. Idem ,Sfaturi catre miri, traducere de .r ".$ecioru, Editura Institului Fiblic Fucuresti,0>+%. &. Frani5te, (agistrand .r. (arin, %oncepia Sf&ntului Ioan Gur de Aur despre familie 3n ;Studii teologice<, 02%, seria II2a, ian2feb., anul IG, 0>?A. A. $ord, "avid 5i (arQ, %storia, cale spre sfinenie. )ieile sfinilor cstorii, traducere de /onstantin $4ge1an ,Editura Sophia, Fucure5ti, %@@A . ,. $ord, "avid, ar*atul si femeia in vi0iunea Sfantului Ioan Gura de Aur, traducere de Huminita 9iculescu, Editura Sophia, Fucuresti, %@@A. >. Naleda, .r. .rof. Dleb, Sophia, Fucure5ti %@@&. 0@. (acP, .r. 8ohn, Ghid pentru do*&ndirea armoniei n familie, traducere de "oina =igoti, Fucure5ti, Editura Sophia, %@@?. 00. (ada, Ieromonah Teofan, Familia cre"tin la Sf. Ioan Gura de Aur , Editura -gnos, Sibiu, %@@,. 0%. (cDraE, "r. .hil, Familia mai presus de orice. Ghidul dumneavoastr pas cu pas pentru crearea unei familii fenomenale, traducere de :lga2/ristina (anolache , Editura /urtea *eche, Fucure5ti, %@@A. 0B. (ihoc, .r. "r. /onstantin, !aina cstoriei "i familia cre"tin n nvturile marilor Prini ai isericii din secolul I), Editura Teofania, Sibiu, %@@%. 0+. Din nvturile Printelui Arsenie lanuri. #Despre legile "ifrdelegile str4mo5easc4, %@@B. oca. !inerii, familia "i copiii nscui n familiei cre"tine$ , Editura /redin1a iserica din cas, traducere de Hucia /ornea,, Editura

0+

0?