SIMA

IOAN

Psihopedagogia copiilor cu dificultati de invatare (Note de curs)

SIBIU 200

"UP#INS IN$#O%U"&#&''''''''''''''''''''''''() "AP( !(P#&MIS& $&O#&$I"& P#I*IN% IN*A$A#&A''''''((( !(!(+or,e si cau-e ale dificultatilor de .nv/0are'''''''''' !(!(!(Pre,ise ale apari0iei dificult/0ilor de .nv/0are''''''' !(!(2(%efini0ii posi1ile ale dificult/0ilor de .nv/0are'''''''( !(2(%efini0ii ale dificult/0ilor de .nv/0are((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( !(2(!(%ificultati scolare((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( !(2(2(Principalele dificultati de invatare(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( !(2("au-e ale dificultatilor scolare si de invatare(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( !()(%epistarea3 e4a,inarea3 evaluarea 5i prevenirea dificult/0ilor de .nv/0are((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( !(6(#elatia invatare7de-voltare(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( !(6(!(Invatarea ca pre,isa a for,arii si de-voltarii personalitatii((((((((((((((((((( !(6(2( #olul activit/0ii .n de-voltarea psihic/((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( !(8(Particularitati psiho7pedagogice ale copiilor cu dificultati de invatare(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( "AP(2(%&9*O:$A#&A PSI;I"< =I >N*<?A#&A >N "A9U: P&#SOAN&:O# "U %I9ABI:I$<?I((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 2(!("onceptul de de-voltare3 tul1ur/ri pri,are 5i derivate ale de-volt/rii((( 2(2("lasificarea tul1ur/rilor de-volt/rii (st/rilor disontogenice)(((((((((((((((((((((((((( 2(2(Si,pto,ele dificultatilor de invatare la copil (Mod de ,anifestare@#eactii)(( 2()((#aportul dintre feno,enul de de-voltare psihic/ 5i activit/0ile de .nv/0are(((((((((((((((((( 2(6(%ificultati de invatare la copilul cu di-a1ilitati psihice(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( "AP( 2(#&:A?IA >N*<?A#&7%&9*O:$A#& :A &:&*II "U "&S(((((((((((((((((((((((((((( 2(!(%e-voltarea co,pensatorie((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 2(!(!(+or,ele co,pens/rii(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 2(!(2(Principiile adapt/rii co,pensatorii((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((
2

2(!(2(>nvatare7de-voltare7co,pensare((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( "AP() ASP&"$& PSI;O:OAI"& A:& #&:A?II:O# %IN$#& ;AN%I"APU: SO"IA: =I P&#+O#MAN?&:& >N >N*<?A#& :A ="O:A#U: MI"((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( )(!(;andicapul social si i,pactul acestuia asupra perfor,antelor de invatare a scolarului ,ic((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( )(2("au-e ale apari0iei handicapului social@ "onsecinte((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( )(2(#elatiile dintre handicapul social si dificult/0ile de .nv/0are((((((((((((((((((((((((((((((((((((( )()( &volu0ia psihologica a handicapatilor social cu dificultati de invatare(((((((((((((((((( )(6(Pro1le,e specifice ale adapt/rii copilului la viata si activitatea 5colara((((((((((((((((((( )(8(Modalitati de interventie psiho7socio7pedagogica 3in directiaprevenirii3 a,eliorarii si co,pensarii dificultatilor de invatare((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( )(8(!( $ratarea diferentiata a copiilor cu "&S((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( )(8(2($rata,ent si psihoterapie'''''''''''''''''' )(8(2(Unele strategii de pro,ovare a succesului scolar la elevii cu dificultati de invatare3din ciclul pri,ar "opilul 5i drepturile lui(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( )(8()(#olul ,etodelor interactive .n activitatile cu elevii cu dificultati de invatare((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( )(8(6(%iversitatea rolurilor cadrelor didactice din invata,antul prescolar si pri,ar((( )(8(8(%iscipline care contri1uie la studiul dificultatilor de invatare si la interventia speciali-ata((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( )(8(B(#olul ,iCloacelor de invata,ant in procesul instructiv7educativ cu elevii care inta,pina dificultati de invatare((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( )(B(;andicapul si pro1le,a handicapului Integrarea sociala in ,ediul de viata Pro1le,e de integrare a copiilor cu "erinte &ducative Speciale((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( BIB:IOA#A+I&(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( AN&DA(";&S$IONA# Pentru evaluarea cunostintelor la disciplinaEFPsihopedagogia copiilor cu dificultati de invatareG)((((((((((((((((((( !867!H

IN$#O%U"&#& %e la .nv/0/,Intul tradi0ional3 clasic3 la cel ,odern 5i chiar cel post,odern3 actual3 pedagogia a .ncercat s/ se raporte-e la .nv/0are din diferite perspective3 n/scIndu7se astfel diverse teorii asupra .nv/0/rii3 unele dintre acestea fiind doar relu/ri sau reinterpret/ri ale unora ,ai vechi3 altele3 di,potriv/ fiind total opuse3 contradictorii( A1ordat/ cInd dintr7o perspectiv/ e,piric/3 perceptiv/ (ceea ce grecii nu,eau Jdo4aG)3 fie dintr7o perspectiv/ teoretic/3 ra0ional/ (ceea ce grecii nu,eau JnoesisG)3 .nv/0area este 5i .n pre-ent su1iect de disput/ 5i controvers/ .ntre speciali5tii care se apleac/ e4haustiv asupra acestui do,eniu( %intotdeauna .ns/ .nv/0area a presupus dep/5irea unor o1stacole3 eli,inarea unor dificult/0i ap/rute .n ti,pul studiului individual sau colectiv( #/,as/ .n u,1r/ ,ult/ vre,e3 pedagogia copiilor cu dificult/0i de .nv/0are a cunoscut progrese .nse,nate3 ,ai ales .n ulti,ele decenii( AtIta ti,p cIt se caut/ solu0ii pentru o pedagogie a succesului tre1uie s/ se ia .n considera0ie aplicarea unor ,etode3 strategii3 tehnici de di,inuare a dificult/0ilor de .nv/0are ale elevilor( Studiul pro1le,aticii copiilor cu dificult/0i de .nv/0are este relativ recent( Bine.n0eles3 dificult/0i de .nv/0are au e4istat dintotdeauna 5i nu nu,ai la copii3 ci 5i persoanele de vIrste adulte( AvInd .n vedere .ns/ c/ .nv/0area 5colar/ este activitatea do,inant/ (al/turi de Coc3 .n fa-ele ti,purii ale copil/riei)3 frecven0a apari0iei dificult/0ilor de .nv/0are este ,ai ridicat/ la copii( Pe de alt/ parte .ns/3 dificult/0ile de .nv/0are din perioada copil/riei3 cronici-ate3 asupra c/rora nu se intervine3 r/,In 5i la vIrstele adulte3 continuInd s/ afecte-e 1una rela0ionare 5i integrare a individului .n conte4t socio7 profesional( Pedagogia conte,poran/ .ncearc/ s/ fac/ fa0/ solicit/rilor care vin din lu,ea socio7econo,icului3 noilor pro1le,e ale lu,ii post,oderne3 aducInd propuneri 5i solu0ii educative noi3 ,ulte dintre ele r/,InInd .n si,pl/ fa-/ de proiect3 altele fiind .ns/ .n fa-/ e4peri,ental/( >ntr7o lu,e a eclectis,ului3 a diversit/0ii3 a holis,ului3 a inter73 transculturalis,ului 5i glo1ali-/rii3 educa0ia pare a fi .ntr7un ,o,ent de cri-/3 prevestit/3 de altfel3 .nc/ din ! 8H de Phillips "oo,1s 5i sus0inut/ 5i .n pre-ent de ,ul0i oa,eni de 5tiin0/ pentru diferite do,enii ale ,acrosocialului
)

(cri-a politic/3 cri-/ de regi,3 de

ra0ionali-are3 de autoritate3 econo,ic/ etc()3 dar 5i de diferi0i psihopedagogi cu referire la .nv/0/,Int (P( +rangopol(3 20023 pp( H7!!) Acestei cri-e3 pedagogia se str/duie5te s/7i r/spund/3 .n replic/3 prin ini0ierea unor proiecte de refor,/ care s/ cuprind/ o ofert/ educativ/ generoas/3 cuprin-/toare3 pentru a putea satisface nevoile crescInde 5i diverse de educa0ie( A5a s7a n/scut pedagogia (educa0ia) inclusiv/ sau integrat/3 pedagogia copiilor supradota0i (pedagogia elitis,ului)3 alternativele educa0ionale (=colile Kaldorf3 Montessori3 +reinet3 Step 1L Step)( "u toate aceste eforturi de a suplini nevoile educa0ionale diverse ale unei popula0ii ,o-aicate 5i .n continu/ schi,1are3 o singur/ categorie de indivi-i nu a fost cercetat/ 5i e4plorat/ .ndeaCunsE este vor1a de categoria copiilor cu dificult/0i de .nv/0are(

"API$O:U: !
6

P#&MIS& $&O#&$I"& P#I*IN% IN*A$A#&A FScoala cea ,ai 1una e aceea in care inveti3 inainte de toate3 a invataG((N( IO#AA)

Invatarea tinde sa devina o for,a funda,entala a activitatii o,ului( In epoca revolutiilor stiintifice3 a inteligentei artificiale si ,icroprocesoarelor3 cand ,unca fi-ica si intelectuala sant tot ,ai ,ult transferate siste,elor infor,atice fle4i1ile si inteligente3 o,ul desfasoara o intensa activitate de invatare si creatie( In viitorul apropiat invatarea se va 1a-a tot ,ai putin pe ,e,ori-area ,ecanica sau insusirea de cantitati ,ari de cunostinte( "el care invata nu va ,ai fi un depo-itar de cunostinte3 o F,ini1i1lioteca a,1ulantaG3 ci se va preocupa sa7si de-volte gandirea si se va orienta tot ,ai ,ult spre a invata cu, sa invete in ,od inteligent3 eficient si creativ3 nu ,ecanic ineficient si reproductiv( "onfor, cu cea ,ai larga definitie3 invatarea este Fprocesul do1andirii e4perientei individuale de co,portareG3 deci datorita invatarii nu se acu,ulea-a doar infor,atii3 ci se for,ea-a gandirea3 senti,entele si vointa 7 inntreaga personalitate ( Se disting for,e ale invatariiE invatarea spontana3 neorgani-ata3 care are loc in fa,ilie3 in ti,pul e4ercitarii profesiunii etc(3de aceea ,ai este denu,ita si invatarea sociala("ealalta for,a este invatarea siste,atica3 adica 7 invatarea scolara3 o activitate instructiv7educativa planificata3 organi-ata si de aceea ,ult ,ai eficienta( Invatarea scolara este un proces de receptare si asi,ilare a infor,atiilor si influentelor educative3 de reorgani-are si de de-voltare a structurii cognitivo7operationale3 psiho,otrice si afective precu, si de de-voltare a trasaturilor de personalitate( Invatarea scolara se desfasoara in cadrul procesului instructiv7educativ si acoperind li,itele varstei scolare capata o serie de particularitatiE 7 7 se desfasoara in cadre si cu ,iCloace institutionali-ate fiind regle,entate de nor,e3 legi3 regula,ente3 structuri de organi-are si functionare@ are un caracter3 constient3 planificat3 presupune sta1ilirea de o1iective a unor finalitati si ,o1ili-area efortului elevilor in directia reali-arii acestora@ 7 este un proces diriCat din e4terior@ 7 este un proces controlat(
8

Unul din factorii ce influentea-a invatarea scolara este factorul ,otivational( Motivatia constituie ansa,1lul ,otivelor unei persoane( Motivul este o structura psihica ce provoaca orientarea3 initierea si reglarea actiunilor in directia unui scop ,ai ,ult sau ,ai putin preci-at( Motivele constituie cau-ele interne ale co,porta,entului( :a 1a-a ,otivatiei stau cerintele vitaleE tre1uintele de hrana3 caldura3 aer curat etc( In afara acestora3 e4ista si i,pulsuri ereditare3 cu, sunt curio-itatea3 tendinta de ,anipulare a o1iectelor de a ,odifica3 a transfor,a ,ediul inconCurator( ("harlotte Buhler) Motivul pri,ar ce7l deter,ina pe copil sa devina scolar si sa adopte rolul de elev il constituie o sinte-a de factori e4terni (i,perativul social3 i,itatia) si factori interni (dorinta lui de a deveni scolar)( Activitatea de invatare in care va fi angrenat copilul va fi o activitate o1ligatorie si dificila( Satisfactia pe care i7o procura elevului3 apare pe un dru, ,ai ocolit si in for,e ,ai su1tile( %e aceea 1a-a de sustinere ,otivationala a acestui nou tip de activitate tre1uie sa fie destul de puternica pentru a7l ,entine pe elev in sfera solicitarilor ei specifice si pentru a preinta,pina transferul ei intr7o activitate apaticaMo1ositoare( Prevenirea aparitiei pre,ature a o1oselii intelectuale co,porta organi-area activitatilor de invatare prinE utili-area rationala a capacitatii de ,unca3 sta1ilirea unui raport opti, intre nivelul solicitarilor si capacitatea de efort cognitiv tinind cont de faptul ca e4ista anu,ite li,ite3 a caror depasire duce la aparitia pre,atura a suprasolicitarii3 stresului si sur,enaCului intelectual( O serie de indicatii sant valoroase in acest sensE nu va epui-ati resursele nervoase3 preveniti sur,enaCul intelectual3 suprasolicitarea nervoasa care uneori poate declansa 1oli psihice( Aplicati legea varietatii sti,ulatorii prin asola,entul intelectualE 7variati si alternati ciclurile de invatare intensa cu cele de odihna3 recreere3 distractie3 Coc3 pli,1ari etc( sau concentrati7va asupra altor pro1le,e decat cele legate de specificul continuturilor de invatare pentru a solicita alti centri nervosi de o ,aniera diferita( "u cat invatati ,ai ,ult cu atat veti si,ti nevoia de a dor,i ,ai ,ult3 lucru a1solut necesar( Me,oria de lunga durata (1iochi,ica) lucrea-a intens in so,n3 selectand si transpunand infor,atia la nivelul aci-ilor nucleici(

In ti,pul so,nului creierul lucre-a3 sinteti-ea-a3 selectea-a3 prelucrea-a cunostintele asi,ilate -iua si le transfera in ,e,oria de lunga durata3 prin integrarea lor3 se,antica si 1iochi,ica in e4perienta anterioara( Alaturi de solicitarea neuropsihica3 in actul de invatare se distinge su1solicitarea si suprasolicitarea( Su1solicitarea psihica e4pri,a scaderea su1 un prag ,ini,al a solicitarii3 cel ce invata gasindu7se in ca,pul unei activitati cu ,ult su1 nivelul capacitatilor sale( Suprasolicitarea vi-ea-a o crestere a solicitarii peste un prag asociat ca opti,3 in virtutea caruia cel ce studia-a face eforturi ,ari de adaptare( O1oseala intelectuala este un proces co,ple4 ce angaCea-a ,odificari 1iochi,ice3 fi-iologice si psihologice ,ultiple3 in li,ite nor,ale 3 o1iective3 avand un caracter reversi1il si te,porar( Sur,enaCul este un proces ce angaCea-a ,odificari 1iochi,ice3 fi-iologice si pshiologice ,ultiple3 in li,ite ce se apropie de anor,al (patologic)3 re-ultat al suprasolicitarilor si a caror recuperare necesita ,asuri speciale( "au-e ale starilor de o1oseala si sur,enaC E insuficienta so,nului (durata3 calitate3 conditii)@ regi, ali,entar nerational3 neechili1rat@ activitati o1ligatorii cu durata ,are si rit, e4agerat de desfasurare@ a1senta unor pau-e intre activitati@ nerespectarea principiului do-arii progresive3 crescanda si apoi regresiva3 descrescanda a intensitatii efortului in ti,pul -ilei si al sapta,anii (orare -ilnice si sapta,anale deficitare)@ a1senta unui antrena,ent intelectual adecvat@ ele,ente specifice de personalitate (stare neuropshica3 particularitati glandulare3 aspirationale etc()@ volu, ,are de cunostinte ce tre1uie insusite in ti,p scurt etc( (I( Neacsu3 ! H6)( Manifestari (si,pto,e)E tul1urari ale starii generale psiho,otrice3digestive vi-uale3 inso,nie3 stare de epui-are@ scaderea re-istentei la 1oli@ ,odificari ale functiilor neuropsihice (atentie 3,e,orie3 e,otivitate) si a unor trasaturi caracteriale (atitudinal7 relationale)( Pentru a preveni sur,enaCul sau o1oseala intelectuala si scaderea randa,entului de invatare se reco,andaE 7alternarea in invatare a disciplinelor sau te,elor F,ai usoareG cu cele F,ai greleG dar ,ai ales disciplinele sau lectiile cu un caracter intuitiv cu un nivel ,ai sca-ut de a1stracti-are si un grad ,ai ,are de aplicativitate deci cele care se 1a-ea-a pe i,agini sau
H

repre-entari concrete (e4( 1iologie3 geografie)3 cu disciplinele cu un grad ridicat de a1stracti-are 1a-ate pe notiuni3 categorii si rationa,ente co,ple4e (filo-ofie3 logica3 ,ate,atica etc()( Alternanta aceasta previne epui-area rapida a acelorasi celule nervoase( 7aplicarea in per,anenta a principiului asola,entului intelectual opti,E varierea continuturilor de predare invatare si a activitatilor didactice pentru evitarea ,onotoniei3 plictiselii3 de-interesului si cultivarea atentiei sporite3 vigilentei si interesului ridicate fata de ceea ce se preda3 de-1ate sau invata( Pentru refacerea neuropsihica se reco,andaE asigurarea orelor si conditiilor de odihna pentru un so,n de noapte nor,al@ pau-e de ,ini,u, !0 ,inute intre activitatile didactico7stiintifice@ conditii speciale de refacere dupa e4a,ene3 concursuri si altele( !(!(+or,e si cau-e ale dificultatilor de .nv/0are Se,nifica0ia sintag,ei dificult/0i de .nv/0are este pre-ent/ (.n plan teoretic) adesea

contradictoriu 5i confu-3 ca atare leg/tura cu practica este destul de dificil/("onceptul de dificult/0i de .nv/0are este cunoscut ,ai ales ca dificult/0i 5colare 5i anu,e ca Jdificult/0i care le .ntI,pin/ unii elevi .n asi,ilarea cuno5tin0elor3 .n for,area co,peten0elorG (Mircea Stefan3 :e4icon pedagogic3 p( 03 20083 Ara,is3 Bucure5ti)( %e o1icei3 dificult/0ile de .nv/0are apar de ti,puriu3 .n .nsu5irea cititului (disle4ie)3 a scrisului (disgrfie)3 5i duc la ,anifest/ri de an4ietate3 neIncredere .n sine3 pierderea ,otiva0iei .nv/0/rii( !(!(!(Pre,ise ale apari0iei dificult/0ilor de .nv/0are A5a cu, aprecia 5i A( "hircev (! BB)3 procesul .nv/0/rii nu se reali-ea-/ printr7un de,ers rectiliniu3 nu,ai cu succese3 ci presupune 5i c/deri 5i reveniri continue3 dep/5irea de o1stacole3 1ariere3 reluarea efortului3 reela1orarea strategiilor re-olutive3 renun0area la pl/cerile3 tenta0iile sau atrac0iile i,ediate care vin din e4terior( Presupune efort voluntar sus0inut3 .ndelung3 tenacitate pentru a atinge scopul .nv/0/rii 5i pentru a dep/5i o1stacolele i,puse de re-olvarea sarcinilor3 te,elor .nv/0/rii( "hiar 5i .n ca-ul elevilor talenta0i (5i chiar .n situa0ie de elitis,) sau .n cel al elevilor care au succese relativ constante 5i considera1ile la 5coal/3 la diferite discipline sau chiar la

toate3 e4ist/ posi1ilitatea apari0iei unor ,o,ente de sincop/3 de c/deri3 de oscila0ii3 de sla1/ organi-area a activit/0ii de .nv/0are3 cu efecte negative asupra calit/0ii acesteia( Sesi-/, astfel firescul 5i3 uneori3 chiar necesarul apari0iei .n cadrul situa0iilor (5i procesului) de .nv/0are a dificult/0ilor3 a o1stacolelor( %e altfel3 toate te,ele3 sarcinile3 pro1le,ele date spre re-olvare elevilor au un anu,it grad de co,ple4itate 5i dificultate re-olutiv/( %ar toc,ai acestea incit/ la re-olvare3 .l provoac/ pe elev la .ncerc/ri repetate3 .i ,en0in ,otiva0ia episte,ologic/ la un nivel opti,( %ep/5irea acestor o1stacole .i .nt/resc3 consolidea-/ .ncrederea .n sine3 dar3 di,potriv/3 e5ecurile repetate .l deter,in/ la renun0/ri3 fuga3 tea,a de a se i,plica3 o sla1/ ,otiva0ie3 ne.ncredere .n sine( N( :eOin 5i 5coala sa (apud M( Ionescu3 200!) e4plic/ apari0ia .n ti,pul procesului de .nv/0are a dificult/0ilor3 o1stacolelor3 printr7un ,odel topologic sau un ,odel al incintei cu 1ariereE Modelul incintei cu 1ariere
1ariera intern/

scop

cI,pul sarcinii

1arier/ e4tern/

+ig( !( Modelul propus ridic/ .n centrul aten0iei no0iunea de cI,p (al sarcinii sau al ac0iunii)( &ste vor1a de o situa0ie educativ/ concret/ definit/ de o sarcin/ de re-olvat de c/tre un elev care ur,/re5te un scop (re-olvarea sarcinii)( "I,pul ac0iunii .nglo1ea-/ persoana .n cau-/3 scopul sau o1iectivul3 sti,ulii din afar/ (surse de distragere)3 o1stacolele ce se ivesc3 presiunea grupului3 cli,atul 5( a( &levul se angaCea-/ .n re-olvarea sarcinii3 dar pot s/ apar/ dificult/0i (de e4e,plu3 nu75i rea,inte5te o defini0ie3 o for,ul/3 un citat3 o strof/ etc()( Acestea sunt o1stacole3 piedici care se interpun .ntre dorin0a de a re-olva sarcina3 efortul voluntar al elevului 5i scopul final( Apar a5a nu,itele 1ariere interne( %up/ pri,ul e5ec3 elevul are tendin0a s/ renun0e3 s/ p/r/seasc/ cI,pul ac0iunii3 dar dorin0a de a atinge scopul3 a,1i0ia3 presiunea e4ercitat/ de persoane e4terioare (colegi3
!0

p/rin0i3 profesori)3 aspectele ,orale 5i sociale i,plicate .n nere-olvare .l o1lig/ la noi .ncerc/ri3 noi cercet/ri3 adic/ un efort supli,entar( Acest efort supli,entar este sus0inut de 1ariere e4terne ale cI,pului( %up/ e5u/ri repetate apare eva-iunea din sarcin/3 e4pri,area e,otiv7negativ/3 tea,a de sarcin/3 fuga de scop3 refugiul .n i,aginar( Sunt pre,ise suficiente pentru a avea un ca-3 o situa0ie de elev care .ntI,pin/ Jdificult/0i de .nv/0areG 5colare3 ,ai ales dac/ e5ecurile repetate devin cronice( >nv/0area 5colar/3 ca for,/ particular/ a .nv/0/rii u,ane3 se caracteri-ea-/ printr7o anu,ite succesiune3 constan0/ 5i rit,icitate a secven0elor3 situa0iilor 5i e4perien0elor de instruire3 oferite elevilor( >ntre acestea e4ist/ leg/turi puternice 5i posi1ilit/0i autentice de revenire la secven0ele anterioare prin feed71acP( Astfel3 o secven0/ de instruire (I !) este succedat/ de o alt/ secven0/ de instruire (I2)3 care se 1a-ea-/ pe pri,a nu,ai dup/ ce .n ur,/ feed71acP7ului3 a verific/rii (+!) elevul d/ r/spunsuri corecte (#e)( %ar 5i dup/ ce se parcurg 5i ale secven0e de instruire r/spunsurile corecte (#e) ale elevilor pot face referire la cuno5tin0e3 a1ilit/0i 5i priceperi asi,ilate 5i for,ate .n secven0a de instruire de .nceput (I !)3 ,otiv pentru care verificarea3 feed71acP7ul poate con0ine r/spunsuri corecte care s/ se poate referi 5i la (I!)( Succesiunea secven0elor de .nv/0are
#e #e I! +! I2 #e +2

+ig( 2( %ar nu .ntotdeauna to0i copii reu5esc s/ parcurg/ .n totalitate secven0ele 5i e4perien0ele de .nv/0are propuse de profesori( Apar astfel lacune3 cuno5tin0e inco,plete3 priceperi 5i deprinderi insuficient for,ate 5i de-voltate( Pu5i .n fa0a altor secven0e de instruire3 care se funda,entea-/ pe cele anterioare3 deCa parcurse3 elevii .ntI,pin/ o1stacole3 greut/0i3 au pro1le,e .n parcurgerea ,aterialelor3 .n asi,ilarea con0inuturilor3 .n re-olvarea e4erci0iilor3 pro1le,elor( %incolo de firescul apari0iei 5i pre-en0ei dificult/0ilor .n cadrul procesului de .nv/0are3 se,nal/, c/ e4ist/ 5i situa0ii cInd pot s/ apar/ 5i pro1le,e grave3 specifice3 severe sau tul1ur/ri de .nv/0are( Acestea se .ncadrea-/ .n categoria di-a1ilit/0ilor de
!!

.nv/0are (dificult/0i de .nv/0are specifice) 5i fac o1iectul de studiu al psihopedagogiei speciale( %ar3 .n cadrul unei clasific/ri3 5i acestea sunt integrate tot .n categoria copiilor cu dificult/0i de .nv/0are3 deoarece cea de7a doua categorie (cei cu di-a1ilit/0i de .nv/0are) .ntI,pin/ dificult/0i 5i o1stacole ale .nv/0/rii 5colare3 datorit/ deficien0ei (afect/rii)3 tul1ur/rii (de-ordinii) sau di-a1ilit/0ii respective( =coala repre-int/ spa0iul .n care copilul este tri,is de c/tre p/rin0i (printr7un acord sau Jcontract socialG cu profesorii) pentru a lua contact cu variante tipuri de e4perien0e de .nv/0are( %ep/5irea o1stacolelor propuse de sarcinile 5i e4igen0ele activit/0ilor curriculare repre-int/ o pre,is/ i,portant/ 5i esen0ial/ pentru un nou tip de e4perien0e3 sarcini 5i activit/0i( Pute, vor1i astfel de o pira,id/ (a personalit/0ii elevilor) care se construie5te 5i se reconstruie5te continuu3 prin restructur/ri 5i reaCust/ri pe parcurs( >n ,/sura .n care straturile de la 1a-a pira,idei nu sunt 1ine consolidate3 e4ist/ 5ansa unui pr/1u5iri i,inente( %ificult/0ile de .nv/0are pot fi identificate .nc/ chiar 5i de c/tre fa,ilie3 .nainte ca profesorul (de regul/3 .nv/0/torul3 institutorul) s/ le depiste-e( &4ist/ .ns/ o reticen0/ general vala1il/ a fa,iliei de a ascunde 5i de a nega pro1le,ele copilului3 .n speran0a c/ ti,pul le va re-olva( %e aceea3 cel ,ai adesea3 aceste pro1le,e sunt identificate 5i eviden0iate ca atare de7a1ia la 5coal/3 cInd copilul se confrunt/ cu un alt tip de disciplin/ 5colar/3 alte rigori3 alte e4igen0e c/rora nu le poate face fa0/( &le se a,plific/ 5i devin o constant/ a activit/0ii lui 5colare pe ,/sur/ ce .naintea-/ pe treptele 5colarit/0ii3 pe ,/sur/ ce sarcinile devin tot ,ai co,ple4e3 ,ai solicitante3 ,ai diverse( "ronici-area unor dificult/0i de .nv/0are constituie pre,is/ esen0ial/ pentru apari0ia altor dificult/0i3 nu nu,ai pentru aceea5i disciplin/ (dificult/0i de .nv/0are particulari-ate)3 ci chiar 5i pentru aceea5i arie curricular/ 5i pentru celelalte arii curriculare (5i3 deci3 celelalte discipline din planul de .nv/0/,Int)( %i,inuarea 5i chiar .nl/turarea dificult/0ilor de .nv/0are tre1uie s/ fie solu0ia pentru .nl/turarea e5ecului 5colar provocat de acestea( Profesorul este persoana care poate lua cele ,ai potrivite deci-ii (planuri de interven0ie educativ/ individuali-ate3 sarcini diferen0iate3 activit/0i .n plus cu ace5ti copii3 r/1dare3 tact pedagogic)( >n unele situa0ii .ns/ se poate face apel 5i la o echip/ de interven0ie (psiholog 5colar3 consilier3 psihopedagog3 pediatru3 psihiatru)3 pentru a o10ine un plan de interven0ie supervi-at de speciali5ti( Nu .n ulti,ul rInd3 p/rin0ii au un rol decisiv pentru .nl/turare dificult/0ilor de .nv/0are (suport afectiv3
!2

cola1orare cu profesorii3 .n0elegere3 i,plicare .n activit/0ile -ilnice 5colare 5i e4tra5colare ale copiilor lor)( !(!(2(%efini0ii posi1ile ale dificult/0ilor de .nv/0are :iteratura de specialitate conse,nea-/ diferite defini0ii ale acestui feno,en3 defini0ii ela1orate din diferite perspective3 .n func0ie de care feno,enul a fost investigat( Nu se poate spune c/ s7a aCuns la o defini0ie unani, recunoscut/3 deoarece eterogenitatea etiologic/ 5i si,pto,atologic/3 precu, 5i co,ple4itatea feno,enului nu per,it o defini0ie care s/ cuprind/ prin gen pro4i, 5i diferen0/ specific/ .ntreaga realitate investigat/( Nici ,/car %ic0ionarul de Pedagogie (;orst Schau1 Q Narl A( 9enPe3 200!3 p(B2) nu ofer/ o defini0ie co,plet/3 ci sugerea-/ doar .ntr7o ,anier/ apro4i,ativ/ la ce se refer/ dificult/0ile de .nv/0are3 care e do,eniul de ,anifestareE JR(((S dificult/0ile de .nv/0are se ,anifest/ ,ai ales .n do,eniul randa,entului( "el ,ai adesea sunt legate de insuccese repetate 5i au influen0e nedorite .n de-voltarea personalit/0iiR(((SG( Bine.n0eles c/ printre pri,ele defini0ii ale dificult/0ilor de .nv/0are .i apar0in lui S(NirP( %efini0iile 5i aprecierile sale .n leg/tur/ cu dificult/0ile de .nv/0are (learning disa1ilities) sunt descriu ,ai ales realitatea acoperit/ de di-a1ilit/0i de .nv/0are( $otu5i3 unele dintre acestea pot fi evocate 5i pentru dificult/0ile propriu7-ise3 JordinareG (M( Perraudeau ) de .nv/0are( Astfel3 NirP aprecia-/E JO dificultate de .nv/0are se refer/ la o .ntIr-iere3 o tul1urare3 o de-voltare .ncetinit/ .n plan e,o0ional sau co,porta,ental( &a nu este .ns/ re-ultatul .ntIr-ierii ,entale3 deficien0elor sen-oriale sau factorilor culturali 5i institu0ionaliG (S( NirP3 ! 823 p( 282)( >ntr7o alt/ definire NirP aprecia-/ J a, utili-at ter,enul de di-a1ilit/0i de .nv/0are (learning disa1ilities) pentru a descrie un grup de copii care au tul1ur/ri .n de-voltare3 .n li,1aC 5i vor1ire3 .n citire 5i a1ilit/0ile asociate de co,unicare(G (apud :earner3 ! HH3 p( !2H)( "a 5i .n ca-ul defini0iilor 5i aprecierilor lui S( NirP 5i .n ca-ul altor autori care se refereau la di-a1ilit/0i de .nv/0are3 larghe0ea for,ul/rilor lor3 ne per,ite s/ o aplic/, 5i s/ o utili-/, 5i pentru copiii care au dificult/0i de .nv/0are leCere3 o1i5nuite3 te,porare( Bate,an (! 863 p( 220) consider/ c/ indivi-ii ce pre-int/ dificult/0i de .nv/0are sunt aceia care Jpre-int/ o discrepan0/ se,nificativ/ .ntre poten0ialul lor intelectual esti,at 5i
!2

nivelul actual de perfor,an0/3 discrepan0/ asocia1il/ cu tul1ur/ri 1a-ice .n procesele de .nv/0are care pot sau nu fi conectate cu disfunc0ii de,onstra1ile ale siste,ului nervos central3 dar care nu sunt consecin0a .ntIr-ierii ,intale generali-ate3 caren0elor culturale sau educative3 tul1ur/rilor e,o0ionale severe sau unor deficien0e sen-orialeG $raian *r/5,a5 (200!) face distinc0ia .ntre sintag,a Jdificult/0i de .nv/0areG .n sens restrIns 5i Jdificult/0i de .nv/0areG .n sens larg( >n sens ini0ial 5i restrIns3 sintag,a se refer/ la tul1ur/ri cu do,inan0/ psiho,otorie3 psihoafectiv/ 7 f/r/ devia0ii se,nificative ale co,porta,entului 7 la rit,ul lent de .nv/0are 5i M sau intelectul li,inar3 la tul1ur/rile instru,entale( Autorul citat .ns/ se,nalea-/ c/ aceste tul1ur/ri apar pe fondul unei relative integrit/0i psihofi-ice a copilului3 spre deose1ire de copiii cu "&S( A doua accep0iune3 .n sens larg3 sintag,a Jdificult/0i de .nv/0areG este folosit/ .ntr7o ,anier/ sinoni,ic/ cu cea de Jcerin0e educative specialeG din dorin0a de a suplini al0i ter,eni care definesc aceast/ realitate3 ter,eni trau,ati-an0i3 stig,ati-an0i (handicap3 incapacitate3 deficien0/ etc()( Potrivit defini0iei date de AT&$A (lUAssociation TuV1Vcoise des trou1les dUapprentissage) (httpEMMOOO(aWeta(Wc(caMfrancaisMgeneraleMdefinit(ht,)3 adoptat/ .n ,artie 20023 e4presia Fdificult/0i de .nv/0areG face referire la un anu,it nu,/r de disfunc0ii ce pot afecta achi-i0ia3 organi-area3 re0inereaMp/strarea3 .n0elegerea 5i tratareaMproceasarea infor,a0iilorM,esaCelor ver1ale sau nonver1ale( Aceste disfunc0ii afectea-/ .nv/0area unor persoane3 care3 de altfel3 pot face dovada unor a1ilit/0i intelectuale esen0iale privind gIndirea sau ra0iona,entul( Prin aceasta3 dificult/0ile de .nv/0are sunt diferite de deficien0ele intelectuale Pe 1a-a defini0iilor 5i aprecierilor de ,ai sus3 pute, conclu-iona c/ e4presia Jdificult/0i de .nv/0areG3 .n sens larg3 general se refer/ la un ansa,1lu variat de o1stacole 5i ,o,ente de oscila0ie3 concreti-ate .ntr7o palet/ de ,anifest/ri particulare3 care intervin .n de-voltarea personalit/0ii individului i,plicat .n procesul continuu de .nv/0are( >n sens restrIns3 pedagogic3 sintag,a se refer/ la un anu,it nu,/r de sla1e sau deficitare organi-/ri ale activit/0ii de .nv/0are 5colar/ de c/tre elevi3 care pot afecta achi-i0ia (perceperea3 receptarea)3 organi-area3 reten0ia3 .n0elegerea3 tratarea (procesarea) infor,a0iei ver1ale sau nonver1ale3 respectiv redarea3 e4pri,area3 co,unicarea acesteia( "u alte cuvinte3 aceste dificult/0i3 o1stacole cronici-ate de la nivelul activit/0ii de .nv/0are a elevului afectea-/ inputul3 procesarea propriu -is/ 5i outputul infor,a0ional3 inclusiv aspectele ,etacognitiv 5i noncognitiv3 .n ca-ul unor persoane care3 de altfel3 dau dovad/ de
!)

integritatea structural/ 5i func0ional/ a capacit/0ilor intelectuale de 1a-/ ale gIndirii 5i ra0iona,entului( Astfel3 dificult/0ile de .nv/0are sunt distincte de deficien0ele ,intale3 caracteri-Ind copiii din sfera Jnor,alit/0iiG3 nor,alitate privit/ cel pu0in din punctul unui coeficient de inteligen0/ situat cel pu0in .n -ona li,inar/ sau ,edie( !(2(%efini0ii ale dificult/0ilor de .nv/0are MaCoritatea defini0iilor ela1orate sunt in principal de tip descriptiv3 a4Indu7se pe evaluarea perfor,an0ei de .nv/0are a persoanei cu dificult/0i de .nv/0are3 in co,para0ie cu a5tept/rile fire5ti3 .ndrept/0ite in raport cu acea persoana( %e re,arcat3 de ase,enea3 ca in toate aceste defini0ii reg/si, tri,iterea e4presa la copii si dificult/0ile acestora in .nv/0area 5colara3 tinerii si adul0ii pasi1ili de acela5i feno,en fiind3 de regul/3 l/sa0i deoparte( $otodat/3 ,aCoritatea acestor defini0ii au fost .nso0ite de nelipsite coordonate sau 'criterii de e4cludere3 e4pri,Ind ,ai degra1/ cu ce nu tre1uie confundate dificult/0ile de .nv/0are3 decIt ceea ce sunt ele efectiv3 si aceasta toc,ai datorita naturii sui7generis a feno,enului in discu0ie( Pri,a defini0ie apar0ine lui S(NirP3 verita1il deschi-/tor in do,eniul dificult/0ile de .nv/0are care preci-a in pre,iera3 in S(U(A(E FO dificultate de .nv/0are se refera la o .ntIr-iere 3o tul1urare3 o de-voltare .ncetinita .n plan e,o0ional sau co,porta,ental( &a nu este insa re-ultatul .ntIr-ierii ,entale3 deficientelor sen-oriale sau factorilor culturali si instructionaliG(S(NirP ! 82 p(282)( Ulterior acestei defini0ii de referin0a care3 de5i si,plist/3 are ,eritul de7a fi se,nalat pri,a feno,enul dificult/0ilor de .nv/0are3 tr/gInd Fse,nalul de alar,aG 3au ur,at si alte defini0ii3 ,ai ,ult sau ,ai pu0in clarificatoare3 restrictive3 edificatoare in raport cu dificult/0ile de .nv/0are( In anul ! 863Bate,an a4ea-/ pro1le,atica dificult/0ilor de .nv/0are nu,ai pe copii si pe .nv/0area 5colara3 introducInd totodat/ un ele,ent co,parativ7orientativ si inten0ii diagnostice re,arca1ile in .ns/5i defini0ia conceputaE G"opiii ce pre-int/ dificult/0i de .nv/0are sunt aceia care ,anifest/ o discrepan0/ educativ/ se,nificativ/ intre poten0ialul lor intelectual esti,at si nivelul actual de perfor,anta3 discrepanta asocia1il/ cu tul1ur/ri 1a-ice .n procesele de .nv/0are care pot fi sau nu co,entate cu disfunc0ii de,onstra1ile ale siste,ului nervos central3 dar care nu
!6

sunt consecin0a .ntIr-ierii ,intale generali-ate3 carentelor culturale sau educative3 tul1ur/rilor e,o0ionale severe sau unor deficiente sen-orialeG(Bate,an ! 863p(220)( In ! HB3in S(U(A(3 "o,itetul Interagen0ilor pentru %ificult/0i de >nv/0are conse,na .ntr7 un a,plu pasaCE F%ificult/0ile de .nv/0are sunt un ter,en generic ce se refer/ la un grup eterogen de tul1ur/ri ce se e4pri,/ prin dificult/0i se,nificative in achi-i0ionarea si utili-area recept/rii si .n0elegerii li,1aCului3 a vor1irii3 scrierii3 citirii3 a ra0iona,entului 5i a1ilit/0ilor ,ate,atice3 ca 5i a unor a1ilit/0i sociale( Aceste tul1ur/ri sunt intrinseci individului si se presupune ca sunt datorate unor disfunc0ii ,ini,ale ale Siste,ului nervos centralG(I("(:(%( Xournal ! H23p(222)( F"hiar daca o pro1le,a in .nv/0are se poate produce conco,itent cu alte condi0ii incapacitate evidente(deficiente sen-oriale3 ,otorii3 ,entale 3tul1ur/ri e,o0ionale3 co,porta,entale ) sau cu influente socio7a,1ientale coro-ive (carente si diferente culturale3 .nsu5ire insuficienta sau inadecvata3 factori psihogeni) si ,ai ales cu tul1ur/ri e4pri,ate prin aten0ia deficitara3 toate acestea putInd cau-a3 la rIndul lor dificult/0i de .nv/0are3 o deficien0/ de .nv/0are specific/ nu este totu5i re-ultatul direct al unor ase,enea influente sau condi0iiG(I("(:(%( Xournal3! HB3p(222)( Parintii sunt adesea ingriCorati atunci cand copilul lor are pro1le,e la scoala( &4ista ,ulte ,otive pentru care apare esecul scolar3 dar unul din cele ,ai frecvente este incapacitatea de invatare sau tul1urarea de invatare( "opiii care au aceasta pro1le,a au de o1icei un coeficient de inteligenta nor,al( &i incearca sa ur,e-e instructiunile3 se concentrea-a si incearca sa fie copii 1uni acasa si la scoala( %ar in ciuda acestor eforturi copilul ra,ane in ur,a la scoala( %ifiultatile de invatare afectea-a cel putin ! din !0 copii de scoala(!0 H B 8 6 ) 2 2 ! %efinirea dificult/0ilor de .nv/0are este necesar/ pentru a reali-a o concordan0/ .ntre nevoile reale ale practicii educa0ionale 5i conceptuali-area lor( &ste acceptat/ e4isten0a unui nu,/r ,are de copii care pre-int/ dificult/0i de .nv/0are cel pu0in o scurt/ perioad/ de ti,p din 5colaritatea lor( Practic3nu e4ist/ copil care s/ nu .ntI,pine greut/0i ,/car o dat/ .n .nv/0area din 5coal/( Pe de alt/ parte3sfera .nv/0/rii u,ane este ,ult ,ai larg/ decIt inv/0area 5colar/( &4ist/ o categorie larg/ de elevi ale c/ror dificult/0i u5oare de .nv/0are3 necunoscute la ti,p3f/r/ interven0ie3pot duce la insucces 5colar( O alt/ categorie de elevi pre-int/ dificult/0i de .nv/0are false3 pasagere3 care .ns/ .i
!8

etichetea-/ 5i le vor influen0a adaptarea 5colar/3 datorit/ percep0iilor sociale3 adic/ a felului cu, sunt percepu0i de ceilal0i 5i ,odul cu, acestea influen0ea-/ structura personalit/0ii 5i .ncrederea .n sine( %ificult/0ile specifice de .nv/0are7tul1ur/rile .n sfera capacit/0ilor de .nv/0are73 al/turi de cele ,en0io7nate ,ai sus3 constituie o categorie de pro1le,e pu0in cunoscute 5i3 de regul/3 negliCate .n 5coala o1i5nuit/( !(2(!(%ificultati scolare %e cele ,ai ,ulte ori3pro1le,atica dificult/0ilor de .nv/0are se discut/ .n raport cu 5coala 5i cu adaptrea copilului la sarcinile .nv/0/rii 5colare3 de5i o astfel de a1ordare li,itea-/ pro1le,atica 5i .,7piedic/ .n0elege7rea .nv/0/rii ca activitate general u,an/3 li,itInd7o la activitatea din planul 5colar( Astfel3 .n spa0iul 5colii3 dificult/0ile de .nv/0are se,nific/ e4isten0a unor piedici3 pro1le,e .n a1ordarea .nv/0/rii 5colare(%eoarece afectivitatea const/ .n reflectarea rela0iei dintre su1iect 5i o1iect3 presupunInd o ,are .nc/rc/tur/ energetic/ de e,o0ii3 senti,ente3 pasiuni3 dispo-i0ii3 afecte (furie3 ,Inie3 ((()3 iar ,oti7va0ia este o surs/ de activitate3 asigurInd condi0iile ac0iunii 5i .ndeplinind 5i o anu,it/ func0ie de direc0ionare3 este vor1a ,ai ,ult despre ,odul .n care 5ti, s/ ac0ion/, asupra afectivit/0ii 5i ,otiva0iei co7pilului3 adaptat stadiului de de-voltare( P/trun-Ind ,ai adInc .n aceast/ sfer/3 o1serv/, c/ dificult/0ile 5colare au cau-e foarte diferite (interneY1iologice3 psihologice@ e4terneYcondi0iile oferite de fa,ilie3 5coal/3 so7cietate) 5i pot .,1r/ca for,e e4tre, de variate ( %ificult/0ile 5colare ,archea-/ F,o,ente de stagnare 5i de desf/5urare necorespun-/toare a activit/0ii de cunoa5tere .n procesul .nv/0/rii 5colare(G(%ic0ionar de pedagogie3! B 3p(2)) !(2(2(Principalele dificultati de invatare %ificult/0ile de .nv/0are pot fi legate de deficitul de-volt/rii intelectuale3 lipsa unor aptitudini3 dar adesea sunt si,pto,ul unei inadapt/ri 5colare sau efectul unei ,etodologii didactice care nu 0ine sea,a de individualitatea elevilor( Printre pri,ele ordon/ri ale pro1le,elor de .nv/0are sunt eviden0iate ur,/toarele E7 tul1ur/rile sau deficien0ele intelectuale@ 7 tul1ur/rile sen-oriale@ 7 tul1ur/rile ,otorii@ 7 tul1ur/rile perceptiv vi-uale@
!B

7 tul1ur/rile perceptiv auditive@ 7 insta1ilitatea co,porta,ental/@ 7 inhi1i0ia de tip e,o0ional@ 7 tul1ur/rile li,1aCului@ 7 tul1ur/rile psiho,otricit/0ii@ 7 deficite de aten0ie 5i concentrare@ 7 hiperactivitatea@ 7 i,pulsivitatea@ 7 a1strac0ia( Aceste ,anifest/ri ale difcult/0lor de .nv/0are se .ntIlnesc 5i .n diagnosticarea ,edical/ a unor 1oli psihice ce necesit/ interven0ie de specialitate3 dar care includ rolul foarte i,portant al fa,iliei 5i 5colii( a) dup/ inten0ieE 7 .nv/0are spontan/3 neinten0ionat/ 7 .nv/0are inten0ionat/3 con5tient/3 1a-at/ pe .n0elegere 1)dup/ for,/E ave, 8 tipuri de .nv/0are aflate .n strIns/ interdependen0/ 5i condi0ionare reciproc/ 7 7 >nv/0are cognitiv/3 constInd .n do1Indirea de cuno5tin0e3 opera0ii3 deprinderi intelectuale3 la 1a-a c/rora st/ .n0elegerea 5i e4erci0iul( >nv/0are psiho,otorie3 1a-at/ pe .nsu5irea con5tient/ a unor sche,e ,otorii 5i i,plicIndE sche,a corporal/3 orientare3 coordonare3 vite-/3 rit,( 7 >nv/0are instru,ental/ 7 se .nsu5esc ,iCloacele3 instru,entele3 specifice de co,unicare3 i,plicate .n li,1aCul ver1al (oral 5i scris)3 .n .nsu5irea nu,era0iei 5i a instru,entelor de calcul3 .n .nsu5irea se,nelor de punctua0ie3 ortografie3 etc( 7 >nv/0area afectiv/ 7 se .nsu5esc reac0iile adecvate la st/rile 5i situa0iile afectogene 7 >nv/0area practic/ 7 se afl/ la 1a-a for,/rii deprinderilor i,plicate .n Coc3 .n unele activit/0i 5colare3 .n activit/0i de autoservire 5i gopod/re5ti3 .n alte activit/0i practice3 ,anuale( 7 >nv/0area ,oral/ 7 const/ .n .nsu5irea conceptelor de etic/3 .n for,area deprinderilor de conduit/ social/3 .n respectarea regulilor de convie0uire .n co,unitate3 etc(
!H

>n ca-ul elevilor cu "&S3 raportul o1i5nuit .ntre for,ele de .nv/0are

(cognitiv/3

afectiv/3 instru,ental/3 psiho,otorie3 practic/3 ,oral/)3 cIt 5i .ntre .nv/0area spontan/ 5i cea inten0ionat/3 este ,ai ,ult sau ,ai pu0in ,odificat3 aceasta depin-Ind de tipul 5i gradul deficien0ei3 precu, 5i de vIrsta copiilor( &( *er-a reco,and/ ca .n procesul de .nv/0are la deficien0ii ,intal s/ se pun/ accent .n pri,ul rInd pe .nv/0area afectiv/ 5i ,otiva0ional/3 5i .n al doilea rInd pe cea ,oral/ 5i practic/3 deoarece ace5tia .ntI,pin/ dificult/0i ,aCore .n .nv/0area cognitiv/(

!(2("au-e

ale dificultatilor scolare si de invatare

Se crede ca dificultatile de invatare sunt cau-ate de dificultatile siste,ului nervos3 care afectea-a pri,irea3 procesarea sau co,unicarea infor,atiei( Aceste pro1le,e pot avea agregare fa,iliala( Unii copii cu dificultati de invatare sunt de ase,enea hiperactivi3 incapa1ili sa stea linistitit3 sunt usor de distras si au o caapcitatea foarte ,ica de concentrare a atentiei( Psihiatrii si psihologii arata ca dificultatile de invatare sunt trata1ile( %ara daca nu sunt depistate si tratate la ti,p ele pot avea un efect tragic de 1ulgare de -apada( %e e4e,plu3 un copil care in scoala pri,ara nu reuseste sa inteleaga adunarea3 nu va putea invata alge1ra in liceu( "opilul3 care incearca foarte ,ult sa invete3 devine tot ,ai frustrat si de-volta pro1le,e e,otionale cu, sunt sti,a de sine sca-uta in fata esecului repetat( Unii copii cu dificultati d e invatare se co,porta pro1le,atic la scoala pentru ca ,ai degra1a ar dori sa fie priviti ca fiind rai decat prosti( a( cau-e 1iologice si fi-iologiceE 7 na5teri pre,ature(cca( B7H ca-uri din !0 n/scu0i pre,atur pre-int/ deficien0e de .nv/0are)@ 7na5teri grele3 prelungite3 cu incidente@ 7i,aturi-are ,orfologica3 structurala(rahitis,3 de1ilitate fi-ica generala)@ 7pro1le,e ,eta1olice3 deficit de calciu3 ,agne-iu3 vita,ine3 deficit sau e4cedent de arderi energetice@ 7pro1le,e hor,onale prelungite@ 7praguri sen-oriale(vi-uale si acustice) ,ini,ale3 ,ini, nor,ale3 plasate la li,ita nor,alit/0ii@
!

1( cau-e psihologice 7nivelul intelectual ,ini,al7nor,al3 undeva spre -ona intelectului li,ita3 cu care uneori se poate .nvecina starea de deficiente de inv/0are@ 7pro1le,e de percep0ie discrete3 ascunse3 greu de sesi-at3 .ntre careE 7contrarierea receptiva@ 7u5oara de-orientare spatio7te,poro7rit,ica@ 7leCera neela1orare a sche,ei corporale@ 7par0iala insuficien0a discri,inativ/ .ntre o1iectul 5i fondul percep0iei@ 7anu,ite precarit/0i .n constan0a for,ei3 a conserv/rii cantit/0ii@ 7u5oare de-echili1r/ri e,o0ionale3 pro1le,e afective@ 7relative de,otiv/ri3 caren0e ,otiva0ionale sensi1ile (Fanore4ieG ,otiva0ionala)@ 7o par0iala i,aturitate psihica generala(tendin0e de infantilis, prelungit)@ 7rit,ul de-volt/rii psihice lent si inegal3 inconstant in sensul unei parcurgeri stadiale sincopate3 fie cu unele e4tensii3 Gdilat/riG3 fie3 di,potriv/3 co,pri,/ri Ggr/1iteG pe unele stadii relative la constructivis,ul piagetian@ 7eva-iunea infantila prelungita3 su1 for,a de reverie3 pierderea si,0ului conte4tului real de c/tre copil@ 7ti,iditate e4cesiva@ 7co,ple4e de inferioritate3 cronici-ate@ 7fo1ie 5colaraE copilul nu vrea s/ plece din fa,ilie3 plInge dup/ ,a,a3 s/pt/,Ini .n 5ir@ 7le4ofo1ia si grafofo1ia@ c( "au-ele a,1ientale se su1.,part3 la rIndu7le3 .n patru su1categoriiE cau-e 5colare3 cau-e fa,iliale3 cau-e sociale si cau-e rela0ionale( 7cau-e 5colare 7suprasolicitarea teoretica si practica3 continut de inv/0a,ant supradi,ensionat3 rit, prea alert@ 7inadecvarea progra,elor 5colare la condi0iile concrete de preg/tire pentru viata@ 7co,parti,entarea prea strict/3 tran5ant/ pe discipline de .nv/0/,Int si sla1a lor intercalare@ 7insuficienta preg/tire psiho7pedagogic/ a profesorilor@
20

7lipsa speciali5tilor si asistentei adecvate inE orientare 5colar/3 consiliere social/3 adapt/ri curriculare3 aten0ie 5i sti,ulare ti,purie a copiilor@ 7stres 5colar prelungit@ 7le4ofo1ia si grafofo1ia@ 7e5ecul 5colar@ 7di,inuarea aptitudinii pentru 5colaritate3 ulti,ele trei cau-e fiind prea,intite 5i .n categoria cau-elor psihologice3desi plasarea lor aici este ,ai legiti,a@ 7frauda 5colara( 7cau-ele fa,iliale 7carente afective in fa,ilie@ 7de-interesul fa,iliei pentru educa0ia copilului@ 7lipsa unui progra, si regi, organi-at de ,unca si viata al copilului@ 7e4igenta e4tre,/3 nedu1lat/ de spriCin 5i asisten0/ instructiv educativa@ 7hiper7protectie3 diriCis, e4cesiv al copilului@ 7nivel social3 cultural 5i financiar sc/-ut@ 7hiperpedanterie .n fa,ilie (sno1is, socio7cultural)@ 7fa,ilii de-organi-ate sau hiperco,ple4e@ 7cli,at fa,ilial tensionat3 agresiv3 alcoolis,@ 7divergente religioase@ 71ilingvis,ul3 trilingvis,ul .n fa,ilie@ 7e4e,ple negative3 su1 for,a unor ,odele oferite de fra0ii ,ai ,ari3 rude etc(@ 7stres fa,ilial prelungit(e4ploatare prin ,unca)@ 7pedepsirea e4cesiva3 5ocuri psihice3 cri-e acute@ 7dispute intrafa,iliale cronice si violen0e3 .n leg/tura cu loc3 ierarhi-are 3 ,Incare3 copil@ 7disi,ularea si retorsiunea co,unica0ional/ tip ,inciuna( 7cau-e sociale 7,utarea3 schi,1area do,iciliului in alta localitate(de la sat la ora5)3in alt cartier3 la o alta scoal/ etc(@ ,igra0ie interna0ionala(spre alte tari si culturi)@ 7dep/rtarea de scoal/@
2!

7cartiere cu risc ridicat pentru tenta0ii la co,porta,ent antisocial3 delincventa Cuvenila3e4pediente3droguri etc( 7cau-e rela0ionale (desprinse recent din cele sociale) e4pri,ate prin doua genuri de dificult/0i aferente persoanei in cau-aE 7%ificult/0i de co,unicare 7li,1aC nede-voltat3 sarac3 de-organi-at prin nonsti,ulare@ 7tul1ur/ri de articula0ie3 rit,3 fluen0/3 voce@ 7tul1ur/ri de relatare3 evocare@ 7tip nesocia1il3 introvertit (Fautis,G rela0ional)@ 7%ificult/0i de integrare .n grupE 7reCectare de c/tre grup@ 7periferi-are .n grup@ 7r/-1unare nediferen0iata fata de ,e,1rii grupului( !()(%epistarea3 e4a,inarea3 evaluarea 5i prevenirea dificult/0ilor de .nv/0are a)Una dintre cele ,ai ,ari pro1le,e3 acu-ata frecvent de cei care lucrea-/ cu copiii 5colari sau sunt ,ereu in preaC,a lor3 putInd s/7i o1serve continuu si aCungInd s/7i cunoasc/ foarte 1ine3 r/,Ine identificarea oportuna si corecta a copiilor cu reale dificult/0i de .nv/0are( Aceasta pentru ca se tinde prea des spre categori-area facil/ a 5colarilor cu dificult/0i de inv/0are drept copii cu deficiente ,intale3 e4ercitIndu7se3 ulterior presiuni pentru Fi,pingereaGlor spre scoli speciale7aCut/toare( %aca dificult/0ile de .nv/0are sunt .nso0ite si cu tul1ur/ri e,o0ionale 5i de factur/ co,porta,entala3 atitudinea educatorilor devine si ,ai energica3 intransigenta chiar( Unul dintre criteriile acceptate ca prag,atice pentru identificarea grosiera a dificult/0ilor de .nv/0are ra,ane3 desigur3 di,inuarea siste,atica si .ndelungata a perfor,a0ei 5colare a elevilor suspecta0i de dificult/0i de .nv/0are( %eficientele dificultatilor de invatare din finalul anilor ZH0 au introdus intre conota0iile co,une si esen0iale ale dificultatilor de invatare a5a7nu,ita Fdiscrepanta severaG in unul sau ,ai ,ulte do,enii perfor,antional7scolare3 intre reu5ita efectiva si reu5ita a5teptata a copilului in raport cu vIrsta cronologica3 e4perien0a de viata3 calitatea educa0iei Fconsu,ateG si3 nu in ulti,ul rInd3 aparenta sa generala(
22

Prin Fdiscrepanta severaG tre1uie sa se inteleaga insa faptul ca reu5ita efectiva scade su1 60[ din cea scontata( Persista totu5i pericolul unui ,are relativis, in a Cudeca in sine si ulterior co,para3 dupa criterii i,pregnate de su1iectivis,3 cele doua tipuri de reu5ite( %in cei doi ter,eni ai co,para0iei generatoare de FdiscrepantaG perfor,antiala in scoal/3 pro1le,e pune ,ai ales evaluarea perfor,antei efective3 reale3 concrete si curente3 de regula3 prin pro1e3 teste doci,ologice in principal3 dar acestea nu acoper/ integral ceea ce .nsea,n/ perfor,anta 5colara3 ignorIndu7se ,are parte din aspectele for,ative ale invatarii la un anu,it copil( In ,aterie de pro1e doci,ologcie chiar3 sunt .nc/ ,ari pro1le,e in 5coala ro,aneasca3atata ti,p cat nu e4ista o re0ea speciali-ata (ca o verita1ila Findustrie) pentru producerea co,petenta si a1undenta a lor in raport cu diferitele cicluri3 pofile3 o1iecte de invata,ant( %e cele ,ai ,ulte ori totul ra,ane la li1era initiativa3 dar si la li1erul ar1itru al cadrului didactic3 pasi1il de gre5eli in conceperea unor pro1e de evaluare i,provi-ate e,piric3 chiar daca cu cele ,ai 1une inten0ii( Nu fara dificultati se circu,scrie si celalalt ter,en al F1alan0eiG discrepantei3 adic/ perfor,anta scontata3asteptata in ,od'legiti, de la copilul in cau-a( &ste adev/rat ca in privin0a psihis,ului infantil3a pofilelor psihologice pe vIrste e4ista suficiente date pentru conduita si perfor,anta generala3 nor,al7standardi-ata3 pentru viata cotidiana si invatarea sociala( In ceea ce prive5te insa conduita si perfor,anta pur scolara3unde se ,anifesta cu prec/dere la dificultatile de invatare3lucrurile nu stau la fel de clar( Singurele repere pentru o Fnor,ali-ate 5colaraG a unei FvIrste scolareG3 a,1ele referitoare la un Felev teoreticG3 ra,an finalitatile educative aferente si intre acestea o1iectivele educationale3 in iposta-a lor detaliat7concreta de o1iective operationale( :or li se ,ai pot ad/uga raport/rile la nor,ele prescrise si ,ini, acceptate din progra,ele analitice 5colare si raport/rile la regulile din regula,entele 5colare( Pentru un evaluator al dificultatilor de invatare in scoala3 dificila este si aprecierea a,pla cu,ulativa a e4perien0ei de viata a unui elev3 ca si calitatea instruirii precedente si in curs3 ,ai ales si practica frecventa a evalu/rii 5colare inter,itente3 prin sondaC3 lacunara si relativa a elevilor3 in locul doritei evalu/ri continue3 for,ative( In consecinta3 tendintele de evaluare a discrepantei severe in scoala3in inten0ia depist/rii dificultatilor de .nvatare3 tre1uie acceptate cu ,ulta re-erva3 cu precau0ii de rigoare si
22

considerate ca un pri, pas3 du1lat3 anterior3 de o atenta o1servare si ulterior3 de o evaluare siste,atica a personalitatii copilului in cau-a de c/tre speciali5ti( %up/ opinii autori-ate3 o investigare psihologica e4haustiva si a,anuntita3prin teste specifice3 corect ad,inistrate si co,petent interpretate3 nu tre1uie sa scape din vedere3 in ,ultitudinea de -one si co,parti,ente ale personalitatii copilului ur,/toarele aspecte (;arnadeP M(3#ourPe B(3! ))E \percep0ia tactila@ \percep0ia vi-uala@ \percep0ia auditiva@ \teste de li,1aC oralE7articulatie3rit,3fluenta@ 7voca1ular@ 7si,t sintactic@ 7au- fone,atic@ 7intelegere3codificareMdecodificare@ 7evocare \teste de evaluare a grafiei si le4ieiE7cone4iunea fone,7grafe,@ 7anali-a fonetica@ 7sinte-a fonetica( \teste de ,otricitate si pra4ie@ \teste de orientare spatio7te,poro7rit,ica si de percepere a sche,ei corporale proprii@ \teste de evaluare a a1ilita0ilor si,1olico7,ate,aticeE 7calcul@7ra0iona,ent@ 7asociereMdisociere@ 7re-olvare de pro1le,e( \teste de ,e,orieEtactila3vi-iuala3audutiva3,otrica3ver1ala etc( \teste de aten0ie'''etc( 1)I,pactul inteligentei in dificultatile de invatare &valuarea psiho7pedagogica a dificultatilor de invatare tre1uie sa se reali-e-e3 in ca-ul copilu@lui suspectat de o ase,enea stare3 incursiuni necesare in toate ,arile arii specifice ale personalitatiiEcaracterul3 te,pera,entul3 dispo-i0ia3 constiinta si desigur3 intelectul pentru a .ntregi garnitura a ceea ce "A$$&: denu,e5te
2)

F,odel of the 1ig +I*&

+A"$O#SG(Mai nou3 se reco,anda cu referire la dificultatile de invatare si investigarea a4ei Fa,ici0ie7ostilitateG si chiar a si,0ului u,orului persoanei respective (NNO++3;(3PA&93%(3! 2)( #evenind la intelectul copilului suspectat de dificultatile de invatare3departe de a se pleda FocolireaG3neluarea in sea,a a inteligentei care pare3 de cele ,ai ,ulte ori neafectata3 se accepta a-i necesitatea evalu/rii e4prese si scrupuloase a acesteia din cel pu0in doua ,otiveE 7Inteligenta sociala a copilului cu dificultati de invatare este de cele ,ai ,ulte ori functionala3putand induce co,pensator perfor,antele de suficienta la testare3 in raport cu inteligenta for,al7nor,ativa ceruta in scoal/@ 7Inteligenta F5colaraG nu va reie5i niciodat/ la testare de7a dreptul insuficienta sau anor,ala3 un astfel de nivel scotand de fapt copilul respectiv din -ona dificultatilor de invatare si transferIndu7l in aria deficitului ,intal(SUAA#MAN)( c)Prevenirea dificultatilor de invatare Pro1le,a devenirii dificultatilor de invatare ra,ane actuala dar si controversata3 data fiind natura lor3 cu totul specifica( Posi1ilitatea3 eventualitatea sau3di,potriva3ilu-ia prevenirii dificultatilor de invatare depind de concep0ia asupra acestora ca realitati3inta,plari sau fatalitati inevita1ile( In confruntarea cu deficien0ii de invatare e4ista si opti,is,3 dar si pesi,is, si rese,nare si ,ai ales realis,3 atitudine energica si constructiva( Nu se prea poate vor1i in adev/ratul sens al ter,enului de prevenirea dificultatilor de invatare pentru ca insinuate si ascunse3 acestea apar3 de regula3 precipitat3 in anu,ite conCuncturi de invatare a copilului3 fara un ,otiv aparent3 putInd chiarGdispareaG cInd conCunctura FgeneratoareG a incetat3inlocuita fiind cu alte sarcini accesi1ile( Si totusi3 de la ca- la ca-3 de la conCunctura la conCunctura3 se acreditea-/ tot ,ai ,ult ideea i,inuarii3de-a,orsarii3controlarii intr7un fel a situa0iei propice oca-ion/rii dificultatilor de invatare sau3 in orice ca-3 evitarea cronici-/rii si agrav/rii dificultatilor de invatare3 ceea ce in fond .nsea,n/ tot prevenirea unor dificultati de invatare( &4a,inarea posi1ilitatii prevenirii dificulatatilor de invatare este un de,ers greu si ha-ardant3 dar si indiferenta fata de aceasta posi1ilitate este aspru conda,na1ila( O scurta privire inapoi3asupra cau-elor dificultatilor de invatare3 releva ca acestea provin nu doar din individul insusi3ci si din ,ediu sau din interac0iunea individului cu ,ediul( %aca
26

grupul cau-elor 1iofi-iologice ali,entea-/ par0ial Custificat fatalis,ul si rese,narea in fata dificultatilor de invatare3in schi,1 cau-ele psihologice si in special cele a,1ientale .ncuraCea-/ se,nificativ aperanta in prevenirea par0iala a dificultatilor de invatare3fiind cau-e controla1ile3 intr7o anu,ita ,asura3de adultul3parintele3educatorul sau specialistul din preaC,a copilului cu dificultati de invatare( %ar chiar si in rIndul cau-elor 1iologice si fi-iologice ale dificultatilor de invatare e4ista anu,ite seturi deter,inative in raport cu care3 desi nu le pute, ,odifica3 le pute, ,erge in inta,pinare3 adecvand dup/ ele do,eniul de asistenta si influenta psihopedagogica si socio7 culturala3 nu .ntotdeauna e4tre, de concesiv( Intre cau-ele psihologice3 posi1ilitatea de interven0ie si influen0are a eventualelor dificultati de invatare spore5te considera1il3 intregul psihis, u,an fiind o pro1le,a de construc0ie interactiva3 progresiva a eu7lui cu ,ediul( In acest ,ediu se include si adul0ii co,peten0i si 1ine intentionati din Curul copilului cu dificultati de invatare3dar care nu sunt .ntotdeauna suficient de vigilen0i si instru,enta0i ca atare( &5ecul 5colar inadecvat a1ordat3 carentele aptitudinii pentru 5colaritate nesesi-ate oportun sunt gre5eli ce pot deveni cau-e ale unor dificultati de invatare3 dar3 ca orice gre5eli pot fi evitate( "at prive5te cau-ele a,1ientale3 practic toate acestea sunt influen0a1ile3 varia1ile3 la dorin0a adultului si spre 1eneficiul copilului( %in p/cate aceste cau-e iau for,a unor factori e4tre, de nu,ero5i si prin aceasta greu de controlat(*ariatia lor inten0ionata este puternic su1,inata de o varia1ilitate inta,platoare3 spontana( #a,an desigur in discu0ie acele cau-e necunoscute care vor ,en0ine inca dificultatile de invatare partialintr7o -ona de penu,1ra3 in ceea ce prive5te cunoasterea3e4plicarea si prevenirea( Nu e4ista si nu vor e4ista retete3 prescriptii3nor,e si cu atIt ,ai pu0in tehnici sau algorit,i de prevenire a dificultatilor de invatare( S7a dovedit3 in schi,13 cu prisosin0a ca aten0ia ti,purile si sti,ularea precoce a copilului in toate do,eniile vietii3raresc considera1il frecventa ca-urilor de copii cu dificultati de invatare3di,inuand gradul dificultatilor de invatare re,anente( !(6(#elatia invatare7de-voltare
28

!(6(!(Invatarea ca pre,isa a for,arii si de-voltarii personalitatii In cadrul de-voltarii psihice si al for,arii personalitatii adulte3 invatarea ocupa un loc central3 datorita faptului ca prin invatare individul do1andeste noi co,porta,ente( Incepand cu deprinderile si priceperile si ter,inand cu cunostintele si operatiile intelectuale3 toate se do1andesc prin activitatea de invatare( A(N( :eontiev definea invatarea ca fiind Fprocesul do1andirii e4perientei intelectuale de co,portare]3 intelegand prin aceasta asi,ilarea de infor,atii si3 ,ai ,ult decat atat3 for,area gandirii3 a sferei afective3 a vointei3 deci for,area siste,ului de personalitate( %ata fiind i,portanta invatarii3 in desfasurarea ei sunt i,plicate si celelalte procese si activitati psihice3 e4istand relatii de interdependentaE pe de o parte toate procesele si functiile psihice sunt antrenate in cadrul invatarii3 iar pe de alta parte ele insele sunt constituite si structurate prin actul de invatare( %eci3 se poate spune ca invatarea antrenea-a intreg psihicul si are un rol generativ3 for,ativ si constructiv fata de acesta( $eorii ale invatarii O scurta incursiune in istoria diferitelor teorii ale invatarii arata co,ple4itatea acestui proces3 care a fost a1ordat in ,od diferit de7a lungul ti,pului de catre oa,enii de stiinta si care nici asta-i nu este un su1iect lipsit de controverse( Pri,ele teorii aparute ale invatarii au fost teoriile lui I(P( Pavlov3 &( $horndiPe si Katson3 care cautau e4plicarea invatarii prin pris,a teoriilor asociationiste ale lui ;( Spencer si ;( $aine( Pavlov definea invatarea intr7un ,od si,plist3 ca pe o su1stituire de sti,uli3 reali-ata intern prin for,area te,porara a unor legaturi intre diferiti centri nervosi3 si considera drept factori principali ai invatarii intaririle aplicate su1iectului3 i,itatia si curio-itatea lui( $horndiPe a for,ulat Flegea efectului]E invatarea este o succesiune de incercari si erori3 din care su1iectul retine incercarile soldate cu succese si respinge caile ce au dus la esec( %eci3 invatarea in conceptia lui $horndiPe este o su1stituire de reactii3 avand la 1a-a for,area de cone4iuni in creier3 de unde si nu,ele de Fcone4ionis,]( In cadrul de-voltarii psihice si al for,arii personalitatii adulte3 invatarea ocupa un loc central3 datorita faptului ca prin invatare individul do1andeste noi co,porta,ente( Incepand cu deprinderile si priceperile si ter,inand cu cunostintele si operatiile intelectuale3 toate se do1andesc prin activitatea de invatare( A(N( :eontiev definea
2B

invatarea ca fiind Fprocesul do1andirii e4perientei intelectuale de co,portare]3 intelegand prin aceasta asi,ilarea de infor,atii si3 ,ai ,ult decat atat3 for,area gandirii3 a sferei afective3 a vointei3 deci for,area siste,ului de personalitate( %ata fiind i,portanta invatarii3 in desfasurarea ei sunt i,plicate si celelalte procese si activitati psihice3 e4istand relatii de interdependentaE pe de o parte toate procesele si functiile psihice sunt antrenate in cadrul invatarii3 iar pe de alta parte ele insele sunt constituite si structurate prin actul de invatare( %eci3 se poate spune ca invatarea antrenea-a intreg psihicul si are un rol generativ3 for,ativ si constructiv fata de acesta( Katson a fost adeptul unei psihologii strict o1iective3 pe 1a-a o1servatiei co,porta,entului (1ehavioris,)( %upa Katson3 invatarea era o succesiune de refle4e conditionate( Aceste teorii asociationiste au fost infir,ate de e4perientele ulterioare3 care au dovedit ca3 chiar si in cele ,ai si,ple for,e ale ei3 invatarea antrenea-a intreaga viata psihicaE procesele de cunoastere3 afectivitatea3 priceperile ,otorii3 vointa( O alta teorie a invatarii se desprinde din teoria psihogene-ei operatiilor intelectuale3 datorata lui X( Piaget( Acesta a de,onstrat pe 1a-a o1servatiilor facute asupra intelectului copiilor de diferite varste3 ca actiunile ,intale3 operatiile ,entale se nasc prin interiori-area actiunilor reale( F&piste,ologia genetica] fondata de Piaget a influentat in ,od po-itiv psihologia conte,porana si studiile asupra invata,antului( $eoria genetic7cognitiva a lui X( Bruner a fost fondata pe 1a-a operei lui Piaget( &l pre-inta posi1ilitatea cunoasterii lu,ii astfelE !( Modalitatea activa3 reali-ata prin ,anipularea li1era a o1iectelor si e4ersare (indispensa1ile in for,area priceperilor si deprinderilor3 dar si in achi-itionarea pri,elor cunostinte)( Aceasta ,odalitate este caracteristica pri,ilor ani ai vietii( 2( Modalitatea iconica se 1a-ea-a pe i,agini ,ai ales vi-uale fara ,anipulare efectiva (caracteristica varstei intre 6 si B ani)( 2( Modalitatea si,1olica3 atunci cand si,1olurile (cuvintele sau alte se,ne conventionale) inlocuiesc i,aginile3 per,itand aparitia conceptelor3 a notiunilor( In cadrul invatarii3 se re,arca preponderenta succesiva a proceselor psihiceE pri,ei ,odalitati de cunoastere ii corespunde cunoasterea data de sen-atii si perceptii3 celei de7 a doua ,odalitati ii corespunde cunoasterea data de repre-entari si i,aginatie3 apoi3 intr7 o ulti,a fa-a3 este i,plicat procesul superior al gandirii3 al a1stracti-arii(
2H

$eoria lui Bruner evidentia-a atat aspectele po-itive cat si cele negative ale invatarii scolareE pe de o parte3 scoaterea invata,antului din conte4tul Factiunii i,ediate] si transfor,area invatarii intr7o activitate independenta3 cu un scop 1ine deter,inat3 facilitea-a distingerea esentialului de neesential si ela1orarea de idei co,ple4e( %e-avantaCul ar fi riscul aparitiei for,alis,ului si ruperii de realitate( %e aceea3 se pune accentul pe o invatare cu scop for,ativ a elevului( $ipuri de invatare O pri,a clasificare a invatarii ar putea fiE invatarea spontana sau sociala (care se refera la invatarea neorgani-ata si instinctiva3 care are loc in fa,ilie si apoi in societate) si invatarea siste,atica (organi-ata3 reali-ata in cadrul scolii)( In ce priveste de-voltarea intelectuala3 invatarea siste,atica este eficienta intr7un grad ,ai ,are decat invatarea spontana3 dar cu toate acestea ea nu de-volta latura afectiva (planul ,otivatiei3 al valorilor3 al senti,entelor) a personalitatii3 care e ,ai degra1a for,ata in cadrul invatarii sociale( Invatarea siste,atica se canali-ea-a in doua directiiE !( In for,area de priceperi si deprinderi ,otorii (invatarea scrisului3 a desenului tehnic3 a sporturilor)E invatarea sen-orio7,otorie( 2( In insusirea de cunostinte si for,area de capacitati intelectuale (,e,orarea unor legi3 for,ule3 re-olvarea de pro1le,e)E invatarea cognitiva( Invatarea scolara este3 in cea ,ai ,are si se,nificativa parte3 o invatare cognitiva3 caci scopul final ur,arit este constituirea unui siste, cognitiv al elevului si a unor structuri operationale specifice o1iectelor studiate in scoala( O alta clasificare a tipurilor de invatare este cea propusa de #( AagnV in F"onditiile invatarii]( &l construieste o ierarhie din opt tipuri de invatare3 din ce in ce ,ai co,ple4e3 astfel incat o invatare ,ai co,ple4a presupune reali-area preala1ila a celorlalte ,oduri de invatare ,ai si,pleE !( Invatarea de se,nale (ca-ul sugarului care incepe sa7si recunoasca ,a,a dupa i,aginea ei vi-uala si nu doar dupa voce( 2( Invatarea sti,ul7raspuns (cand la un anu,it sti,ul3 o ,iscare poate fi inlocuita cu alta)( 2( Inlantuirea de ,iscari (,ersul pe 1icicleta3 inotul)( )( Asociatiile ver1ale foarte co,ple4e sunt cele i,plicate in vor1ire(
2

6( Invatarea prin discri,inare (cand face, distinctii fine)( 8( Invatarea conceptelor concrete pentru a utili-a cuvintele( B( Invatarea regulilor3 a legilor3 a for,ulelor ,ate,atice( H( #e-olvarea de pro1le,e constituie tipul de invatare cel ,ai co,plicat@ tre1uie sa co,1ina, regulile pentru a solutiona situatii3 pro1le,e noi( In cadrul predarii3 atunci cand inta,pina, dificultati specifice unui anu,e nivel tre1uie sa ne asigura, de insusirea cunostintelor treptelor anterioare( %in teoria lui AagnV decurge necesitatea unei anali-e ,inutioase a conceptelor si operatiilor i,plicate in intelegerea unei te,e3 cat si preocuparea de a de-volta capacitatea elevilor de re-olvare a unor variate pro1le,e 7 treapta superioara a invatarii( Invatarea in corelatie cu celelalte procese si activitati psihice In ,od esential3 invatarea insea,na insusirea de noi cunostinte3 priceperi si for,area de noi capacitati intelectuale( Pe ea se 1a-ea-a intreaga de-voltare a personalitatii( Procesele si activitatile psihice interactionea-a si interferea-a si,ultan3 dar pute, considera ca3 intr7o anu,e fa-a a actului de invatare3 un anu,e proces psihic este preponderent( In procesul invatarii se pot distinge doua etapeE in pri,a se ur,areste re-olvarea unei pro1le,e 7 acu, rolul principal il are gandirea3 organi-and perceptia3 atentia3 ,e,oria si i,aginatia 7 iar in a doua etapa se reali-ea-a fi4area3 consolidarea solutiei si pe pri,ul loc se situea-a ,e,orarea inteligenta( $ot ti,pul este insa necesara sustinerea energetica a invatarii3 sustinere reali-ata de ,otivatie3 vointa3 afectivitate si3 la fel de necesara3 este co,unicarea dintre profesor si elev3 care i,plica li,1aCul( a( Atentia Atentia este o conditie sine7Wua7non a actului de invatare3 care ii sporeste eficienta si il facilitea-a( Prin definitie3 ea consta in orientarea si concentrarea activitatii psihice cognitive asupra unui o1iect sau feno,en( &a asigura o 1una receptare sen-oriala si perceptiva a sti,ulilor3 o intelegere ,ai profunda3 o ,e,orare ,ai dura1ila3 selectarea priceperilor si deprinderilor adecvate( %i,potriva3 lipsa atentiei duce la o,isiuni in receptarea sti,ulilor3 la erori in reactiile de raspuns3 la confu-ie in descifrarea sensurilor3 care toate Fsa1otea-a] desfasurarea invatarii( Atentia poate avea for,e ,ai si,ple sau ,ai co,ple4eE atentia involuntara (orientarea se face de la sine3 fara efort)3 voluntara (cu efort volitiv)3 postvoluntara (cand o activitate care a necesitat efort devine placuta si ne atrage in ,od spontan)( +actorii care
20

favori-ea-a concentrarea involuntara a atentiei sunt deose1it de i,portanti va-uti din pris,a activitatii de predare3 deoarece profesorul tre1uie sa cunoasca acesti factori ca ,odalitati de captare a atentiei elevilor( +actorii e4terni suntE noutatea o1iectelor3 feno,enelor3 situatiilor3 intensitatea sti,ulilor3 contrastul3 ,iscarea3 schi,1area sti,ulilor( %intre factorii interni3 cel ,ai i,portant este interesul3 su1ordonat ,otivatiei( "ultivarea intereselor elevilor este una dintre sarcinile principale ale scolii3 ele influentand profund si ,ultilateral viata psihica( 1( Perceptia Perceptia se defineste ca fiind cunoasterea o1iectelor si feno,enelor in integritatea lor si in ,o,entul cand ele actionea-a asupra organelor sen-oriale( Perceptia cuprinde nu,eroase sen-atii3 fara a se reduce insa la o su,a a acestora3 intrucat in perceptia si identificarea3 recunoasterea o1iectului intervin atat repre-entarile anterioare3 cat si gandirea3 ,e,oria( In perceptie sunt i,plicate atitudiniE o atitudine ,otorie (po-itia adoptata atunci cand percepe, ceva)3 dar si o stare de pregatire intelectuala3 si o atitudine efectiva3 ,otivatia3 interesele( Aceasta ,ultitudine de factori tre1uie luata in considerare in procesul de predare 7 invatare( c( Me,oria &ste functia psihica funda,entala care face posi1ila fi4area3 conservarea3 recunoasterea si reproducerea feno,enelor psihice( &4ista o ,e,orie de tip i,aginativ3 asigurand pastrarea si reproducerea repre-entarilor3 una ver1al7logica referitoare la idei3 o ,e,orie afectiva (creand posi1ilitatea retrairii unor e,otii) si o ,e,orie ,otorie (facand posi1ila for,area de priceperi si deprinderi)( %upa durata ,e,orarii3 ,e,oria poate fi de foarte scurta durata (0(26 7 0(60 dintr7o secunda)3 de scurta durata (,e,oria de lucru) sau de lunga durata3 care este cea ,ai i,portanta3 intrucat ea poate pastra i,presiile ani de -ile chiar( Me,oria de lunga durata se i,parte in ,e,oria episodica 7 inregistrand toate eveni,entele cotidiene si ,e,oria se,antica3 in care sunt structurate logic toate cunostintele acu,ulate ,ai ,ult sau ,ai putin siste,atic( Aandirea este facilitata nu,ai daca se afla in relatie cu o ,e,orie se,antica3 logic organi-ata3 iar scoala tre1uie sa ai1a in vedere3 in centrul preocuparilor3 cultivarea gandirii si nu si,pla inregistrare de cunostinte( Pentru o invatare eficienta3 respectiv o ,e,orare facila si te,einica3 sunt i,portanti ur,atorii factoriE ,otivatia su1iectului3 scopul ,e,orarii (o ,otivatie intrinseca3 un
2!

interes personal vor creste eficienta invatarii)@ cunoasterea efectelor (elevul tre1uie sa afle de ce anu,e a luat o nota proasta)@ intelegerea ,aterialului de invatat (esentiala ,ai ales pentru o invatare dura1ila3 caci daca nu intelege,3 uitarea intervine foarte repede)@ vointa3 intentia de a tine ,inte( Intelegerea se dovedeste a fi ,ai i,portanta decat intentia de a tine ,inte( Me,orarea inteligenta3 dar involuntara este ,ai eficienta decat ,e,orarea ,ecanica si voluntara( Un alt factor al conservarii cunostintelor il constituie repetarea lorE Frepetitia este ,a,a invataturii]3 insa aceasta repetare tre1uie sa fie dina,ica3 sa aprofunde-e si sa sta1ileasca noi legaturi3 noi sensuri in ,aterialul de invatat( "a o conclu-ie practica3 se poate concepe ,odul opti, de organi-are a invatarii unui te4t a,plu si dificil astfelE !) fa,iliari-area cu te4tul@ 2) aprofundarea ideilor (se frag,entea-a te4tul dupa ideile principale si se ur,areste intelegerea lor)@ 2) reluarea fiecarui frag,ent in vederea unei ,e,orari analitice@ )) fi4area in ansa,1lu a ,aterialului@ 6) recapitularea sche,elor reali-ate( d( Motivatia Motivele funda,entale pentru procesul educativ sunt atasa,entul copilului fata de ,a,a sa3 apoi3 la un pol opus3 tendintele agresive3 si cel ,ai i,portant3 tendinta de afir,are3 ,otivatia de reali-are3 care se ,anifesta in incercarea de a7ti reali-a aptitudinile si in dorinta de a o1tine un succes( Aspiratiile3 a,1itia3 ,otivatia de reali-are contri1uie la sporirea eficientei ,uncii3 a invatarii si chiar la solutionarea unor pro1le,e( Un nivel de aspiratie adecvat depinde de o Custa apreciere a propriei posi1ilitati3 caci supraesti,area te conda,na la o viata de esecuri3 iar su1esti,area te face sa rate-i teluri reali-a1ile( Motivatia scolara constituie ansa,1lul de ,otive care il deter,ina pe elev sa vina la scoala si sa invete( &a se i,parte inE ,otivatia e4trinseca (dorinta de afir,are3 tendintele nor,ative3 tea,a de consecinte3 a,1itia) si ,otivatia intrinseca (curio-itatea3 dorinta de a afla cat ,ai ,ult)( Motivatia intrinseca este funda,entul for,arii co,petentelor gandirii logico7,ate,atice si a utili-arii strategiilor de rationa,ent operational7for,al3 dar pentru o1tinerea succesului nu este suficient acest lucru3 ,ai tre1uie si ca elevul sa ai1a ,otivatia care sa7l deter,ine sa utili-e-e co,petentele do1andite( Motivatia intrinseca este ,ai i,portanta si ,ai eficienta in invatare decat cea e4trinseca3 dar la varste ,ici3 acest raport se inversea-a(
22

Anali-and relatia dintre perfor,anta si ,otivatia e4trinseca3 se constata o crestere a perfor,antei proportionala cu intensificarea ,otivatiei nu,ai pana la un punct3 dupa care intervine o stagnare si chiar un regres( Acest punct a fost denu,it Fopti,u, ,otivational]3 si are o i,portanta deose1ita intrucat ,otivatia opti,a scurtea-a ti,pul invatarii si poate fi o garantie a succesului( Opti,u,ul ,otivational nu se ,ai aplica in ca-ul ,otivatiei intrinseci3 pentru ca aici va e4ista in ,od constant o relatie de directa proportionalitate intre ,otivatie si progres( %ata find aceasta co,ple4itate si i,portanta a ,otivatiilor3 in procesul de invatare7 predare este nevoie cunoasterea profunda a elevilor3 de practicarea unui invata,ant diferentiat3 adaptat nevoilor individuale de cunoastere3 adaptat specificului ,otivational individual( Invatarea este deci activitatea psihica prin care se do1andesc si se sedi,entea-a noi cunostinte si co,porta,ente3 prin care se for,ea-a si se de-volta siste,ul de personalitate al individului u,an( In cadrul acestui proces de invatare3 sunt integrate celelalte functii si procese psihice (perceptia3 atentia3 ,e,oria3 gandirea3 ,otivatia3 afectivitatea)3 care interactionea-a pentru o configurare opti,a a cadrului pentru invatare3 pentru o ,ai ,are eficienta( "onceptul de de-voltare (P( Aolu3 ! H6) se refer/ la Facel proces evolutiv3 de esen0/ infor,ativ7for,ativ/3 constInd .n do1Indirea (recep0ionarea3 stocarea3 valori-area intern/) de c/tre fiin0a vie 7 .ntr7o ,anier/ activ7e4plorativ/ 7 a e4perien0ei de via0/ 5i3 pe aceast/ 1a-/3 .n ,odificarea selectiv/ 5i siste,atic/ a conduitei3 .n a,eliorarea 5i perfec0ionarea ei controlat/ 5i continu/ su1 influen0a ac0iunilor variate ale ,ediului a,1iantG( >nv/0area u,an/ repre-int/ o activitate psihic/ foarte co,ple4/3 deose1it de i,portant/ pentru adaptare3 constInd .n .nsu5irea de cuno5tin0e (.nv/0are cognitiv/)3 de opera0ii ,intale (.nv/0are for,ativ/)3 de deprinderi .n do,eniul vor1irii3 citirii3 scrierii 5i calculului (.nv/0are instru,ental/)3 de senti,ente (.nv/0are afectiv/)3 de co,porta,ente 5i deprinderi ,anuale (.nv/0are practic/)3 de atitudini 5i co,porta,ente civice (.nv/0are ,oral/)( %up/ Ah( #adu3 ! 3 F.nv/0area 5colar/ (se desf/5oar/ organi-at3 institu0ionali-at
22

.n 5coal/) repre-int/ for,a tipic/ specific/ prin care se efectuea-/ .nv/0area la o,3 for,a ei

co,plet/ cea ,ai .nalt/3 deoarece la nivelul ei .nv/0area nu decurge pur 5i si,plu de la sine3 ci este conceput/3 anticipat/ 5i proiectat/ s/ decurg/ .ntr7un fel anu,e3 ca activitate do,inant/G( >nv/0area eficient/ se 1a-ea-/ pe .n0elegere3 pe descoperirea activ/ de cel care .nva0/ a de,ersurilor proprii do,eniului studiat3 pe c/utarea de solu0ii 5i re-olvarea situa0iilor pro1le,/( :a elevii cu "&S3 .n raport cu tipul 5i gravitaea dificult/0ilor .ntI,pinate sau de caracterul handicapului3 atIt .n0elegerea3 stocarea3 cIt 5i aplicarea infor,a0iei 5i a e4peien0ei sunt stInCenite sau chiar 1locate( %idactica .nv/0/rii pentru aceste categorii de persoane .5i propune s/ g/seasc/ sau s/ ela1ore-e acele ,odalit/0i de a1ordare a elevilor respectivi3 care s/ asigure de1locarea procesului .nv/0/rii3 di,inuarea dificult/0ilor .ntI,pinate .n acest proces3 .nl/turarea 1arierelor din calea adapt/rii( >n acest scop3 se pune un accent deose1it pe orientarea ludic/ 5i afectivi-area activit/0ilor de .nv/0are3 pe e5alonarea ,aterialului de .nv/0at .n secven0e 1ine deli,itate3 dar te,einic .nl/n0uite .ntre ele3 pe utili-area .,1inat/ 5i echili1rat/ a ,iCloacelor de lucru intuitive3 ver1ale 5i practice3 pe .nsu5irea unor instru,ente specifice de co,unicare 5i .nv/0are (li,1aC ,i,ico7gestual3 alfa1et Braille s(a()3 pe asocierea 5i integrarea activit/0ilor de .nv/0are cu activit/0i de terapie co,ple4/ 5i specific/ (ergoterapie3 ,eloterapie3 terapia tul1ur/rilor de li,1aC3 terapia tul1ur/rilor de psiho,otricitate)(.n .nv/0area cognitiv/(

!(6(2( #olul activit/0ii .n de-voltarea psihic/ #eferindu7se la .nv/0are3 X( Piaget (! B2)3 afir,/ c/ Ff/r/ activitate nu ar putea e4ista o .n0elegere autentic/G( :( S( *Igotschi consider/ c/ .n calitate de factor esen0ial al de-volt/rii3 .nv/0area creea-/ -ona pro4i,ei de-volt/ri3 punInd .n ,i5care o serie .ntreag/ ale de-volt/rii3 accesi1ile copilului .n ,o,entul dat3 dar nu,ai .n interac0iune cu cei din Cur3 adic/ .n conte4tul unui ,ediu social o1i5nuit3 al unor influen0e 5i solicit/ri nor,ale( FO organi-are corect/ a .nv/0/rii copilului atrage dup/ sine de-voltarea lui ,intal/3 chea,/
2)

la via0/ un 5ir .ntreg de ase,enea procese ale de-volt/rii care3 .n afara .nv/0/rii3 ar fi3 .n general3 i,posi1ileG( %e-voltarea se produce nu nu,ai .n 1a-a .nv/0/rii3 dar 5i .n 1a-a situa0iilor sociale integrale3 .n care este inclus copilul .n fiecare etap/ a vie0ii sale( Ne.ndoielnic3 de-voltarea psihic/ individual/ se produce .n conte4tul 5i su1 i,periul de-volt/rii socioculturale( Influen0at de teoria lui *Igotschi3 Ah( #adu afir,/ c/ e4ist/ o dependen0/ strIns/ .ntre .nv/0are 5i de-voltare3 dar nu su1 toate aspectele acesteia din ur,/3 de e4e,plu3 nu atIt .n ceea ce prive5te cre5terea 1iologic/ 5i nici ,aturi-area func0ional/3 ci ,ai ales .ntre .nv/0are 5i sociali-are3 adic/ acea latur/ a de-volt/rii personalit/0ii3 care este condi0ionat/ prin i,plicarea individului .n conte4tul rela0iilor sociale 5i care presupune reali-area prin .nv/0are a nu,eroase achi-i0ii cognitive3 instru,entale3 practice3 ,orale3 co,porta,entale3 1a-ate pe e4perie,0a acu,ulat/ de societate .n decursul istoriei sale( P( Aolu3 ! H63 consider/ i,portant raportul .nv/0are 7 de-voltare psiho7social/ a individului u,an( Astfel3 ac0iunea individului care .nva0/ devine suport 5i ,ecanis, Fal transfor,/rii faptului de .nv/0are .n fapt de de-voltareG3 la 1a-a acestui proces aflIndu7se ,ecanis,ele interiori-/rii( >n ca-ul persoanelor cu "&S3 diada .nv/0are 7 de-voltare se ,odific/3 transfor,Indu7se .ntr7 o rela0ie co,ple4/ cu trei factori de 1a-/Einvatare7 7de-voltare7 co,pensare Astfel3 .nv/0area ne apare atIt ca factor de dina,i-are a proceselor de-volt/rii psihosociale3 .n general3 cIt 5i ca factor de echili1rare treptat/3 de corectare a a1aterilor de la traseul o1i5nuit al de-volt/rii@ cu alte cuvinte este un factor i,portant pentru reali-area a ceea ce nu,i, de-voltare co,pensatorie3 .n condi0iile unei .nv/0/ri orientate for,ativ( >n condi0iile activit/0ii 5colare cu "&S3 al/turi 5i .n leg/tur/ cu o1iectivele generale3 vo, ur,/ri 5i o1iective specifice3 adic/ o1iective .n planul co,pens/rii3 terapiei 7 .n conte4tul activit/0ilor de .nv/0are o1i5nuite3 dar ,ai ales .n activit/0i specifice3 ca terapia tul1ur/rilor de li,1aC3 unde ele devin prioritare( $r/s/turi co,une ale de-volt/rii copiilor nor,ali 5i a celor deficien0i a)$endin0a organis,ului de a parcurge acelea5i stadii ale de-volt/rii(
26

>n consecin0/3 sensul general al procesului de-volt/rii ne o1lig/ la asigurarea unui trunchi co,un3 atIt activit/0ilor educative o1i5nuite3 cIt 5i activit/0ilor terapeutice speciali-ate( &duca0ia terapeutic/ a copiilor cu deficien0e sau cu alte "&S nu tre1uie privit/ ca un alt tip de educa0ie3 ci ca o educa0ie o1i5nuit/3 dar cu adapt/rile necesare pentru a fi cIt ,ai eficient/ .n situa0iile concrete .n care se afl/ ace5tia( 1) >n fa0a unor eventuale 1ariere3 a unor afec0iuni ap/rute pe parcursul acestui proces3 organis,ul afectat reac0ionea-/ spontan3 ,ai ,ult sau ,ai pu0in eficient3 dar3 de regul/3 energic3 prin reac0ii (,ecanis,e) co,pensatorii3 ,enite s/ refac/3 fie 5i nu,ai par0ial3 procesul ca atare3 cIt ,ai aproape de para,etrii s/i o1i5nui0i( #e-ult/ c/3 unul din o1iectivele centrale ale interven0iei educativ7terapeutice este s/ sti,ule-e3 s/ .ntre0in/ 5i pe cIt posi1il3 s/ direc0ione-e ac0iunea ,ecanis,elor co,pensatorii ale organis,ului afectat(

!(8(Particularitati psiho7pedagogice ale copiilor cu dificultati de invatare Anali-Ind specificul proceselor psihice la copiii cu diferite deficien0e vo, descoperi cIteva particularit/0i cu i,plica0ii ,aCore .n activitatea didactic/ desf/5urat/ cu ace5tia( Orice activitate de .nv/0are3 inclusiv cea 5colar/3 se reali-ea-/ prin interrela0ionarea func0iilor 5i proceselor psihice3 cu accent pe procesele psihice cognitive( >n cunoa5terea ele,entar/ se disting .ndeose1i rolul sen-a0iilor3 percep0iilor3 aten0iei3 ,e,oriei3 aprofundarea cunoa5terii accentuea-/ rolul repre-ent/rilor3 i,agina0iei 5i gIndirii3 iar ,otiva0ia 5i co,unicarea elev7profesor ac0ionea-/ ca un ,otor al activit/0ii psihice( #aportul gIndire7 li,1aC7 ,e,orie7 aten0ie re-id/ ,ai .ntIi la ceea ce nu,i, intelect3 ansa,1lu de ele,ente ale psihicului ce per,ite cunoa5terea prin deta5area de e4perien0a ne,iClocit/ 5i care se constituie trepetat .n ontogene-/3 prin interac0iunea cu ,ediul sociocultural( %ac/ .n condi0ii de de-voltare o1i5nuite 5i func0ionare nor,al/ a anali-atorilor3 dependen0a de sen-a0ii a celorlalte procese cognitive trece neo1servat/3 .n situa0ii speciale3 de 1locare3 di,inuare sau supri,are a canalelor sen-oriale3 ,ai ales a celor auditive 5i vi-uale3 calitatea proceselor cognitive este dependent/ .n ,are ,/sur/ de calitatea 5i aportul aferen0elor sen-oriale(
28

Atunci cInd se discut/ pro1le,a integr/rii .n 5colile de ,as/ a copiilor cu deficine0e ,entale3 accentul nu tre1uie pus pe for,ele de organi-are a claselor3 ci pe ,/surile anticipative3 centrate pe pro1le,ele specifice fiec/rui copil3 care pot spriCini integrarea organic/ a copiilor cu pro1le,e de apaptare .n flu4ul nor,al din 5coala o1i5nuit/3 5tiind fiind faptul c/ ,ul0i copii cu e5ec 5colar repetat aCung s/ fie suspecta0i 5i ulterior declara0i ca fiind deficien0i ,intali( %e aici decurge i,portan0a diagnosticului psihologic diferen0ial ce ar putea discri,ina .ntre fal5ii deficien0i ,ental 5i deficien0ii ,ental propriu7-i5i 5i care3 pe lIng/ sondarea nivelului de-volt/rii intelectuale3 tre1uie s/ se eviden0ie-e 5i posi1ilit/0ile de progres incluse .n prognosticul reali-at pe ,arginea re-ultatelor investiga0iilor psiho,etrice 5i psihopedagogice( O preocupare ,aCor/ a fiec/rui dasc/l3 deschi-/tor de dru,uri3 este cunoa5terea real/ a individualit/0ii elevilor cu care lucrea-/3 fapt care duce la individuali-area ac0iunilor pedagogice3 la o tratare diferen0iat/ a elevilor .n func0ie de posi1ilit/0ile lor intelectuale( Una dintre cele ,ai ,ari pro1le,e3 acu-at/ frecvent de cei care lucrea-/ cu copiii 5colari sau sunt ,ereu .n preaC,a lor3 putInd sa7i o1serve continuu 5i aCungInd s/7i cunoasc/ foarte 1ine3 r/,Ine identificarea oportun/ 5i corect/ a copiilor cu reale dificult/0i de .nv/0are( Unul dintre criteriile acceptate ca prag,atice pentru identificarea dificult/0ilor de .nv/0area r/,Ine di,inuarea siste,atic/ 5i .ndelungat/ a perfor,an0elor 5colare a elevilor suspecta0i de dificult/0i de .nv/0are( &valuarea psiho7pedagogic/ a deficien0ei de .nv/0are tre1uie s/ reali-e-e3 .n ca-ul copilului suspectat de o ase,enea stare3 incursiuni necesare .n toate ,arile arii specifice ale personalit/0ii caracterul3 te,pera,entul3 dispo-i0ia3 con5tiin0a 5i intelectul copilului suspectat de deficien0/ de .nv/0are( "opiii cu dificult/0i de .nv/0are au nevoie de organi-area .nv/0/rii .n func0ie de cerin0ele lor educative( Principala cerin0/ fa0/ de .nv/0are este individuali-area ,etodelor folosite pentru copiii cu dificult/0i de .nv/0are( &ste ncesar ca .nv/0/torul s/ cunoasc/ 5i s/ poat/ folosi o serie de strategii didactice3 cu care s/ identifice 5i s/ spriCine re-olvarea dificult/0ilor de .nv/0are .n clas/3 s/ respecte ur,/toarele cerin0e E 7s/ cunoasc/ 1ine dificult/0ile de .nv/0are ale fiec/rui elev( 7s/ adapte-e ,aterialul didactic folosit la fiecare te,/(
2B

7s/ procure ,aterial de spriCin atunci cInd este nevoie( 7s/ se asigure c/ elevii afla0i .n situa0ie dificil/ au achi-i0ionat aptitudinile preala1ile( 7s/ 5i re-erve un ti,p necesar .n fiecare or/ pentru a evalua eficacitatea activit/0ilor de .nv/0are 5i predare( Se pune pro1le,a de a se reali-a un ,ediu de .nv/0are sti,ulativ 5i adecvat pentru to0i copiii3 deci 5i pentru cei care pri,esc o interven0ie supli,entar/ 5i speciali-at/ .n afara clasei( A(%etalierea unor caracteristici ale copilului cu deficien0e de .nv/0are a)( %ificult/0i specifice do,eniului ,uncii intelectuale 7 Sunt o caracteristic/ ,aCora a tul1ur/rilor de .nv/0are( 7 Pot s/ apar/ .n do,enii diferite pro1le,e .n citire3 li,1aC scris3 li,1aC oral 5i ,ate,atic/( :ipsa unor a1ilitati pentru ,unca intelectuala 7 :a citire 7 dificult/0i de decodare3 de recunoa5tere a cuvintelor3 de fluen0/( 7 >n li,1aCul oral7 pro1le,e de discurs3 sinta4/3 articulare 3 fonologie ,orfologie3 voca1ular3 ascultare3 se,antic/( 7 :i,1aCul scris7 pro1le,e de ortografie3 punctua0ie3 co,po-i0ie ,ecanice3 lips/ de coeren0/( 1)(Me,oria "opiii cu tul1ur/ri de .nv/0are pre-int/ ,ai ,ulte deficien0e la ,ai ,ulte nivele dintre careE 7 :ipsa unor strategii eficiente care s/ sus0in/ ,e,orarea( 7 :ipsa a1ilit/0ilor ,etacognitive care s/ facilite-e reactuali-area( 7 "apacit/0i li,itate ale ,e,oriei3 se,antice( 7 Ba-a de cuno5tin0e deficitar/( 7 Pro1le,e la nivelul ,e,oriei de lucru( c)( Aspecte sociale 7 Au pro1le,e de interpretare a ,esaCelor non7 ver1ale( 7 Au pro1le,e de co,unicare 5i i5i asu,/ foarte greu diferite roluri 7 Au pro1le,e .n discri,inarea sti,ulilor vi-uali auditivi 7 Au greut/0i .n includerea3 secven0ierea auditiv/ siMsau vi-ual/
2H

3 ele,ente

7 Au dificult/0i .n coordonarea activit/0ii ,otorii fine3 5i .n orientarea spa0ial/( d)(A1ilit/0i cognitive 5i ,etacognitive 7 "opiii cu tul1ur/ri de .nv/0are nu se angaCea-/ activ .n .nv/0are pentru c/ le lipse5te ,otiva0ia( 7 Au o auto7 eficacitate sc/-ut/ 5i e4pectan0e crescute de e5ec( 7 Nu sunt capa1ili de auto7 ,onitori-are 5i control al perfor,an0ei( 7 Nu pot coordona cerin0ele sarcinii cu strategia de lucru( 7 Nu pot coordona cu u5urin0/ procese ,entale ,ultiple( 7 Nu con5tienti-ea-/ c/ unele cuno5tin0e sunt necesare pentru a a1orda eficient anu,it/ pro1le,/( 7 Au dificult/0i .n accesarea 3 organi-area 5i coordonarea activit/0ilor ,entale( 7 Au o refle4ive li,itata( e)( Aten0ia 5i hiperactivitatea 7Au pro1le,e .n ceea ce prive5te aten0ia selectiv/ .n selectarea aspectelor relevante ale sarcinii( 7 Au pro1le,e .n ,en0inrea aten0iei focali-area de sarcin/3 ,en0inerea co,porta,entului 7 Apare hiperactivitatea 5i distracti1ilitatea( B( Principii de interve0ie .n ca-ul copiilor cu dificult/0i de .nv/0areE a) nu e4ist/ o ,etod/ universal/ de a educa un copil cu dificult/0i de .nv/0are( +iecare elev pre-in-/ un patern unic de dificult/0i iar acestea pot fi rea1ilit/0i doar prin ,etode individuali-ate@ 1) restructurarea convingerilor pe care elevul le are despre propria lui perfor,an0/( c) utili-area feed 1acP7ului po-itiv i,ediat( d) adaptarea strategiei la necesit/0ile elevului 5i fle4i1ilitate .n aplicarea ei( Profesorul poate accepta alte for,e de e4pri,are oral/ atunci cInd elevul are dificult/0i .n a scrie o lucrare( "( $ehnici de interven0ie .n tul1ur/rile de .nv/0are Interven0ia educa0ional/ const/ .n de-voltarea unui progra, de interven0ie individuali-at care s/ includ/ E 7 Specificarea perfor,an0elor acade,ice pre-ente ale elevului(
2

7 Specificarea unui scop de scurt/ durat/3 inclu-Ind criterii de evaluare( 7 Specificarea ,etodelor educa0ionale 5i ad,inistrative care vor fi aplicate .n vedera atingerii scopului( %( $ehnici care vi-ea-/ dificult/0i .n do,eniul citirii Progra,ele de interven0ie .n dificult/0ile de citit pot vi-a E 7 %e-voltarea capacit/0ii de recunoa5tere a literelor( 7 %e-voltarea discri,in/rii fonetice( 7 %e-voltarea fluen0ei de citire( 7 >,1un/t/0irea co,prehensiunii te4telor( &( Metode folosite .n interven0ia pentru identificarea 5i recunoa5terea cuvintelor( Metoda sintetic/7 elevii .nva0/ c/ literele repre-int/ anu,ite sunete3 iar sunetele pot fi sinteti-ate .n cuvinte3 se utili-ea-/ desene care ofer/ infor,a0ii despre sunetele care for,ea-/ 3 sila1e 7cuvinte( Metod analitica 7 se .nva0/ sunetele ca parte integrat/ a cuvintelor3 elevii .nva0/ la .nceput cuvunte fa,iliare 3 apoi .nva0/ s/ generali-e-e leg/tura sunet liter/ .n orice cuvInt( Metoda cod/rii prin culori pentru identificarea sunetelor din orice propo-i0ie a cuvIntului3 literele din po-i0ia respectiv/ se colorea-/ diferit fa0. de restul cuvIntului( Procesele de adaptare curricula/ 5i proiectarea unor planuri sau progra,e de interven0ie3 constituie ,odalit/0i esen0iale3 prin care se de-volt/ pesonalitatea elevilor cu deficien0e intelectuale3 asigurIndu7se astfel o adaptarea la ,ediu sporit/3 care deter,in/3 .n final3 integrarea educa0ional/ 5i 5colar/(

)0

"API$O:U: 2 %&9*O:$A#&A PSI;I"< =I >N*<?A#&A >N "A9U: P&#SOAN&:O# "U %I9ABI:I$<?I 2(!("onceptul de de-voltare3 tul1ur/ri pri,are 5i derivate ale de-volt/rii %e-voltarea la o, .nsea,n/ for,area treptat/ a individului ca personalitate3 proces co,ple4 1a-at pe cre5tere3 ,ai ales .n plan 1io,orfologic3 ,aturi-are3 ,ai ales .n plan psihofunc0ional 5i pe sociali-are3 .n planul adapt/rii la condi0iile ,ediului co,unitar( %e-voltarea psihic/ (Ursula =chiopu3 ! B8) se caracteri-ea-/ prin Fachi-i0ionarea3 evolu0ia3 ,odificarea 5i aCustarea unor atri1ute 5i instru,ente ale personalit/0ii 7 cu ele,entul ei s/u central3 con5tiin0a 7 la condi0iile ,ediului (1iofi-ic 5i cultural)G( F>n de-voltarea psihic/ pot avea loc opriri sau chiar regrese su1 influen0a unor factori deterioran0i3 stresan0i3 tensionali3 etc( >ntIr-ierile de-volt/rii psihice pot fi .ntIr-ieri de apari0ie a unor conduite superioare sau a unor conduite noi (.ntIr-ieri .n structurarea vor1irii la copiii ,ici) sau .ntIr-ieri de de-voltare psihic/ propriu7-is/ (dup/ ce conduitele s7au constituit)( +iind .n cea ,ai ,are parte dependent/ de caracterul 5i
)!

con0inutul influen0elor educative3 de-voltarea psihic/ constituie finalitatea principal/ a procesului de .nv/0/,IntG( (Ah( #adu3 ! )

$ul1ur/rile procesului de-volt/rii sunt inerente oric/rei deficien0e sau incapacit/0i cu caracter co,ple43 generatoare de inadapt/ri sta1ile3 adic/ unei st/ri de handicap( >n conclu-ie3 dereglarea func0ionalit/0ii nor,ale a para,etrilor funda,entali a de-volt/rii psihice duce la tul1ur/ri ale procesului de-volt/rii cu consecin0e asupra procesului adaptativ( 2(2("lasificarea tul1ur/rilor de-volt/rii (st/rilor disontogenice)3 (dup/ *( *( :e1edinsPi3 ! H6) a)(St/ri sta1ile de Fnede-voltareG (deregl/ri glo1ale sau FtotaleG ale personalit/0ii) 7 cu, .ntIlni, la deficien0ii ,intal sever 5i profund@ 1)(St/ri de de-vltare .ntIr-iat/ (rit, .ncetinit de for,are a diferitelor paliere ale personalit/0ii 7 .ndeose1i a celui e,o0ional7afectiv 7 5i de cantonare la nivelul unor etape de vIrst/ dep/5ite)@ c)(St/ri de de-voltare deteriorat/ (,anifestat/ printr7un co,ple4 de tul1ur/ri 5i de-echili1re e,o0ional7afective3 prin insuficien0e ale controlului voluntar 5i al st/pInirii pornirilor instinctuale3 prin for,e de regres intelectual 5i co,porta,ental)@ d)(St/ri de de-voltare deficitar/ (deter,inate de afec0iuni grave ale anali-atorilor3 ale li,1aCului3 ale aparatului loco,otor3 precu, 5i de ,aladii cronice invalidante)@ e)(St/ri de de-voltare distorsionat/ (deter,inat/ de ,aladii ereditare cu caracter progresiv 5i caracteri-ate frecvent prin asocierea unora din caracteristicile descrise ,ai sus3 proprii diferitelorst/ri de nede-voltare a personalit/0ii3 de .ntIr-ieri3 deterior/ri3 etc(7 e4p( autis,ul infantil)@ f)(St/ri de de-voltare di-ar,onic/ (deter,inate ereditar sau prin condi0ii educative precare3 ce se ,anifest/ de regul/3 prin asocierea feno,enelor de retardare3 ,ai ales la nivelul palierului e,o0ional7afectiv3 cu de-voltare .n rit, o1i5nuit sau chiar accentuate a altor paliere)( Structurarea planurilor (su1siste,elor) personalit/0ii (dup/ Ah( #adu)E Planul cogni0ieiE &le,entare (pri,are)E sen-a0ii3 percep0ii3 repre-ent/ri
)2

 Superioare !( Orient/rii

(secundare)E

g.ndirea

(.n0elegerea3

conceptuali-area) 2( "o,unic/rii (li,1aCelor) 2( Motiva0ional7afectiv )( Ac0ional7volitiv 6( I,aginativ7proiectiv :ocali-area defectelor la diferite categorii de deficien0i A( %eficientul de au-

re-olvarea

de

pro1le,e3

%efectul pri,arE la nivelul anali-atorului auditiv3 dInd na5tere la cofo-/ (surditate) sau hipoacu-ie %efecte derivateE secundare 7 .n planul co,unic/riiE ,u0enia 7 .n planul cogni0iei ele,entare 7 .n planul cogni0iei superioareE 5a1lonis,3 g.ndire concret7intuitiv/ 7 .n planul afectiv7,otiva0ionalE tul1ur/ri de tip reactiv B( %eficientul de vedere %efect pri,arE la nivelul anali-atorului vi-ual3 generInd cecitate sau a,1liopie %efecte derivate locali-ateE 7 .n planul orient/rii spa0iale 7 .n planul co,unic/rii prin scris 5i nonver1ale 7 .n planul afectiv7,otiva0ional "(%eficientul ,intal %efectul pri,arE este .n planul activit/0ii cere1rale3 afectInd direct cogni0ia superioar/ %efecte derivateE le reg/si, la nivelurile tuturor planurilor personalit/0ii %(%eficientul fi-ic %efectul pri,arE la nivelul organelor efectorii3 cu influen0e .n planul orient/rii 5i .n planul ac0ional7volitiv %efecte derivateE .n planul ,otiva0ional7afectiv
)2

2(2(Si,pto,ele dificultatilor de invatare la copil M Mod de ,anifestareM#eactiiM Parintii tre1uie sa fie constienti de cele ,ai frecvente se,ne de dificultati d e invatare la copilE 7 7 7 scoala 7 are dificultati sa distinga stanga de dreapta@ dificultati in identificarea cuvintelor sau tendinta de la inversa literele3 sau cuvintele3 sau nu,erele@ de e4e,plu face confu-ie intre 26 si 623 intre 1 si d3 sau intre nu si un 7 7 7 ,aine( A%;%7 Acesti copii nu se odihnesc niciodata3sunt intr7o per,anenta ,iscare3au tendinta de a intrerupe vor1irea cuiva si de a vor1i fara a fi intre1ati@adesea provin din categoria copiilor a1u-ati3trau,ati-ati in copilarie ti,puriu( 7pro1le,e3ca nerespectarea randului si ,estecatul gu,ei in sala de clasa@ 7un grad sca-ut de i,plicare in activitaile scolare(capacitate sca-uta de effort)3nu respecta regulile clasei sau scolii3,anifesta un grad foarte ridicat de indiferenta fata de activitatile didactice(plictisit)@ 7sla1 ,otivat de scoala 3agitat3renunta usor la sarcinile in care se i,plica( 7 ]copil pro1le,a] prin continua sa ,iscare3dificultatea de a sta la locul sau si de a pastra linistea3i,pulsivitate si agitatie( A%;% repre-inta a1revierea in li,1a engle-a a 33Attention %eficit ;LperactivitL %isorderG3 o tul1urare de tip co,porta,ental care apare tot ,ai frecvent ca diagnostic pentru copii si adolescenti(Acesti copii nu se odihnesc niciodata3sunt intr7o per,anenta ,iscare3au tendinta de a intrerupe vor1irea cuiva si de a vor1i fara a fi intre1ati@adesea provin din categoria copiilor a1u-ati3trau,ati-ati in copilarie ti,puriu(
))

are dificultati sa inteleaga si sa ur,e-e diverse instructiuni are dificultati sa7si a,inteasca ceea ce i s7a spus nu reuseste sa invete cititul3 gra,atica3 scrisul3 ,ate,atica3 si astfel are esecuri la

ii lipseste coordonarea la ,ers3 sport3 sau activitati de finete cu, este tinerea unui incurca sau rataceste te,ele de casa3 cartile de scoala sau alte lucruri nu reuseste sa inteleaga conceptul de ti,p@ este confu- in legatura cu ieri3 asta-i si

creion in ,ana sau legarea unui siret

Sindro,ul A%;% i,pune infor,area si for,area parintilor si a cadrelor didactice pentru a le oferi solutiile la pro1le,ele specifice ridicate de si,pto,ele A%;%3fiind vi-ate in special ,etodele didactice3,anage,entul co,porta,entului si strategiile specifice de educatie3precu, si ele,ente care pot duce la de-voltarea necesarei cola1orari intre scoala3fa,ilie3co,unitate si7in ca-ul in care se i,pune 7co,unitate ,edicala( Alaturi de strategiile de interventie in plan co,porta,ental se i,pune adoptarea unei serii coerente de ,etode educationale adaptate A%;%($otodata3este reco,andat ca acest set de interventii si a1ordari differentiate sa fie du1late de consiliere fa,iliala si individuala( I,preuna cu parintii a, apelat la evaluarile si reco,andarile de trata,ent oferite de psihiatru(Pro1le,a de fond3legata de trata,entele indicate de psihiatru3este ca 3ase,enea tuturor ,edicilor3au o for,are profesionala 1a-ata pe identificarea si tratarea cau-elor 1iologice3apeland la ,edica,ente care tintesc aceste cause ale ,aladiilor cu care se confrunta( "a principii si solutii de actiune pentru cadru didactic si pentru parinti se reco,andaE 7,anage,entul ti,pului alocat copilului@ 7vi-i1ili-area i,portantei pe care o au invatarea3auto7controlul si auto7organi-area@ 7sta1ilirea unui progra, clar de activitate@ 7utili-area unui siste, de reco,pense si,1olice si sanctiuni pentru co,porta,entele de-ira1ile sau inde-ira1ile@ 7utili-area unor for,ule clare de adresare3fiind o1ligatoriu ca parinteleMcadrul didactic sa se asigure ca atentia copilului este atrasa inainte de a i se trans,ite ele,ente i,portante privind sarcinile de lucru@ 7cresterea ti,pului petrecut cu fa,ilia@ 7a1ordarea te,elor Msarcinilor ,ai dificile la inceputul progra,ului( A avea griCa de un copil cu A%;% nu este o sarcina deloc usoara3fiind un efort per,anent ,arcat deseori de frustrari si pro1le,e care par la un ,o,ent dat coplesitoare(Un pri, principiu care nu tre1uie uitat de catre cadrele didactice si parinti este ca acesti copii pot invata foarte 1ine si depinde deseori nu,ai de capacitatea adultului de a identifica solutiile potrivite pentru a converti si,pto,ele suparatoere in avantaCe nota1ile pentru succesul scolar(
)6

&ste i,portant a se oferi copilului structura clara si rutina pentru activitatile -ilnice(In functie de conte4tul specific 3activitatile e4trascolare si concentrarea pe ter,en lung asupra pasiunilor ,anifestate de copil repre-inta o posi1ila cheie de success pentru o viitoare cariera ,arcata de energia deose1ita si pasiunea pentru do,eniul identificat( 2()((#aportul dintre feno,enul de de-voltare psihic/ 5i activit/0ile de .nv/0are Activit/0ile de .nv/0are3 orientate terapeutic3 repre-int/ principala pIrghie de declan5are3 sus0inere 5i direc0ionare a de-volt/rii co,pensatorii( Mecanis,ele de-volt/rii co,pensatorii la copii cu "&S pot fi sus0inute eficient3 cInd activit/0ile de .nv/0are se spriCin/ pe un de,ers ,etodologic adaptat particularit/0ilor de-volt/rii la elevii .n cau-/( "Ind vor1i, de raportul specific dintre de-voltare psihic/ 5i .nv/0are la persoanele cu di-a1ilit/0i3 folosi, ur,/toarele sintag,eE tul1ur/ri de de-voltare3 .ntIr-ieri .n de-voltare3 tul1ur/ri de .nv/0are( a(FO tul1urare de de-voltare (G:egea pu1lic/ SUA 67802G3 citat/ de Ah( #adu3 %( Popovici3 ! H) este o deficien0/ cronic/ sever/3 deter,inat/ de un handicap ,ental sau fi-ic3 care se ,anifest/ .naintea vIrstei de 22 ani3 care3 de regul/3 se .ntinde pe o perioad/ nedefinit/ de ti,p 5i careE 7 li,itea-/ su1stan0ial func0ionarea .n trei sau ,ai ,ulte do,rnii ,aCore ale activit/0ii esen0iale (autoigiena3 ,o1ilitatea3 .nv/0area3 recep0ia 5i e,isia li,1aCului3 capacitatea de autoconducere3 a1ilitatea de a tr/i independent3 autono,ie econo,ic/ suficient/)@ 7 reflect/ necesit/0ile persoanei pentru .ngriCire planificat/3 trata,ent sau alte servicii pentru perioade .ndelungate sau chiar pentru .ntreaga via0/(G 1( >ntIr-ierile .n de-voltare sunt deter,inate de ,ai ,ul0i factori cau-aliE 7 grad de e4tindere a disfunc0iei la copil@ 7 7 calitatea ,ediului3 concreti-at/ .n nivelul .ngriCirii acordate de structura rela0iilor sociale dintre copil 5i ceilal0i ,e,1rii ai co,unit/0ii@ ,odul de aplicare a unor progra,e de recuperare3 .n special din categoria celor destinate interven0iei ti,purii( c(Principalele tul1ur/ri de .nv/0are sunt (%( Popovici3 ! H3 dup/ Xanet K( :erner)E
)8

7 deficien0e de aten0ie3 7 deficien0e de ,otricitate general/ 5i fin/ 5i de coordonare spa0ial/3 7 deficien0/ .n prelucrarea infor,a0iilor perceptive3 ,ai ales auditive 5i vi-uale3 .n strIns/ leg/tur/ cu insuficien0e ale ,e,oriei de scurt/ durat/3 7 insuficien0e .n ceea ce prive5te strategiile de .nv/0are3 7 diferite tul1ur/ri de li,1aC3 7 dificult/0i de citire 5i scriere3 7 dificult/0i .n .nsu5irea si,1olurilor ,ate,atice3 a calculului ,ate,atic 5i a no0iunilor spa0io7te,porale3 7 tul1ur/ri ale co,porta,entului social3 dificult/0i .n sta1ilirea de rela0ii interpersonale( >ntr7o cercetare a dificult/0ilor de .nv/0are3 .ntreprins/ de %( Ungureanu pe loturi de elevi din ciclul pri,ar3 s7au constatat c/ principalele do,enii .n care ac0ionea-/ dificult/0ile de .nv/0are suntE 7 li,1aCul oral (la disciplinele F%e-voltarea vor1iriiG3 F"o,unicareaG)3 7 grafia 5i le4ia (la disciplinele FSciereaG3 F"itireaG3 F:ecturaG)3 7 calculul3 ra0iona,entul 5i si,0ul ,ate,atic (la disciplina FMate,atic/G)( Aceste tul1ur/ri instru,entale sunt cele care deter,in/ nu,eroase dificult/0i de .nv/0are 5i care .5i pun a,prenta 5i asupra rit,urilor 5i calit/0ii de-volt/rii unui nu,/r relativ ,are de elevi( %in acest ,otiv3 profila4ia 5i terapia tul1ur/rilor instru,entale tre1uie situate .n centrul activit/0ilor de spriCin al copiilor cu pro1le,e de .nv/0are la de1utul 5colar 5i .n pri,ele clase ale ciclului pri,ar(

2(6(%ificultati de invatare la copilul cu di-a1ilitati psihice %i-a1ilitatea face parte din e4perien0a u,an/ fiind o di,ensiune universal/ a u,anit/0ii( &a este cea ,ai i,portant/ provocare la acceptare a diversit/0ii pentru ca li,itele sale sunt foarte fluide( In categoria persoanelor cu di-a1ilit/0i poate intra oricine3 .n orice ,o,ent3 ca ur,are a unor .,preCur/ri nefericite (1oli3 accidente) si e4ista opinia ca seg,entul de popula0ie ,arcat de di-a1ilit/0i este poten0ial .n cre5tere("arol Aill)( In plan psihopedagogic3 sintag,a 7 cerin0e educative speciale ("(&(S()3 sau 7 cerin0e speciale de educa0ie 7 dese,nea-/ necesit/0ile educa0ionale co,ple,entare o1iectivelor
)B

generale ale educa0iei 5i .nv/0/,Intului3 care solicit/ o educa0ie adaptat/ particularit/0ilor individuale sau caracteristicilor unei anu, ite deficien0e ori tul1u/ari identificate la copii3 precu, 5i o interven0ie specific/ (prin recuperare3 rea1ilitare) corespun-/toare( In vi-iunea UN&S"O cerin0ele speciale de educa0ie 7 sau educa0ia cerin0elor speciale 7 se pot referi .n principal la dificult/0i de .nv/0are3 deficien0e (.ntIr-ieri) ,intale3 tul1ur/ri de li,1aC3 deficien0e ,otorii3 deficien0e vi-uale3 deficien0e auditive3 tul1ur/ri de co,porta,ent( In ,od o1i5nuit3 deficien0a ,intal/ are ur,/toarele grade3 .n func0ie de afectarea intelectual/E 7 retardare ,intal/ u5oar/ TIE 6078 @ 7 retardare ,intal/ ,oderat/ TIE 267) @ 7 retardare ,intal/ sever/ TIE 2072)@ 7 retardare ,intal/ profund/ TI su1 ! @ 9ona de de-voltare dintre nor,alitate 5i deficien0/ ,intal/ are coeficientul de inteligen0/ varia1il .ntre 8 7B ( %ificult/0ile de .nvatare sunt un ter,en generic3 dese,nInd un ansa,1lu heterogen de disfunc0ii ce se ,anifest/ prin dificult/0i persistente .n .nsu5irea5si utili-area scrisului3 a cititului3 a ra0iona,entului sau a anu,itor deprinderi sociale( Unii speciali5ti consider/ c/ aceste ano,alii sunt intrinseci persoanei 5i sunt cau-ate de o disfunc0ie a siste,ului nervos central( "hiar dac/ o dificultate de .nv/0are poate s/ se ,anifeste conco,itent cu alte condi0ii defavori-ante (deficien0ele sen-oriale3 retardul ,intal3 pertur1a0iile sociale sau e,o0ionale) 5i .n ,od special cu pro1le,e de concentrare3 dificult/0ile de .nv/0are nu sunt consecin0ele directe ale acestor condi0ii sau influen0e( Aceasta repre-int/ a1ordarea ,edical/ a deficien0ei sau de readaptare( %eficien0a este va-ut/ ca o sl/1iciune sau ano,alie ca o stare inde-ira1il/ ce privea e4clusiv persoana .n cau-/( A,eliorarea situa0iei depindea de aCutorul unui specialist in do,eniu( Se incerca nor,ali-area persoanei 5i eli,inarea o1stacolelor( Aceasta strategie furni-a ,ai degra1/ un siste, de egalitate doar .n ,ediul persoanelor cu di-a1ilit/0i decIt inclu-iunea persoanelor .ntr7o colectivitate cu fiin0e egale( &galitate de 5anse in educa0ie3 de care se vor1e5te de cI0iva ani3 a i,pus o noua tendin0/ .n privinta felului .n care este perceput/ deficien0a( Aceasta nou/ a1ordare re-ult/ din
)H

for,ularea a dou/ i,portante concepte de c/tre speciali5tii din do,eniuE ,odelul sociopolitic al deficien0ei 5i accesi1ilitatea universal/( Aceste dou/ concepte favori-ea-/ o repo-i0ionare a deficien0ei 5i propun o nou/ vi-iune .n vederea sta1ilirii unor rela0ii conviviale 5i dura1ile( Modelul social al deficien0ei (Oliver3 ! 0) 5i ,odelul sociopolitic (Aill3 ! )) concep deficien0a ca pe o diferen0/3 un ele,ent al ansa,1lului variat de caracteristici u,ane( In sine3 deficien0a nu este invalidant/ @ este vor1a de un factor neutru care nu pune pro1le,e( "onflictul apare la nivelul raportului .ntre persoan/ 5i societate3 acolo unde ,ediul nu 0ine cont de ga,a variata a diferen0elor care disting persoanele( Un astfel de concept pune accentul pe eli,inarea 1arierelor cu care se confrunt/ fercvent persoanele cu di-a1ilit/0i3 5i nu pe handicapul unei persoane( Scopul este3 deci3 de a schi,1a ,ediul3 de a7l face convivial 5i astfel de a7i furni-a persoanei ,ai ,ult/ .ncredere 5i independen0/( Modelul sociopolitic sta1ile5te cadrul filosofic .n Curul c/ruia se articulea-/ o nou/ a1ordare a deficien0ei de c/tre societate( Metacognitivul social ca5tig/ din ce .n ce ,ai ,ult teren ( PlecInd de la profilul cognitiv al fiec/rui elev se aCunge direct la interven0ia .n scopul reeduc/rii( Astfel dificult/0ile de .nvI0are nu se ,ai situea-/ e4clusiv .n interiorul elevului ci .ntre el 5i ,ediul .nconCurator3 adic/ .ntre strategiile de re-olvare a pro1le,ei 5i provoc/rile lansate de ,ediul 5colar( Intr7o astfel de perspectiv/3 elevul nu ,ai este singurul proprietar al dificult/0ilor pe care le .,parte cu ,ediul 5colar( +iindc/ psihopedagogia special/ se adresea-/ .n principal3 dar nu nu,ai3 copilului cu intelect de li,it/ 5i deficien0e ,intale3 vo, pre-enta .n continuare particularit/0ile psihice ale acestor dou/ categorii3 particularit/0i care de-volt/ dificult/0i de .nvI0are( Intelectul de li,ita Perceptia7 structurarea perceptiv7,otric/ a spa0iului este tul1urat/E for,/3 ,/ri,e3 propor0ie3 orientare3 coordonare vi-ual7,otric/( Aandirea 7 dificult/0i la nivelul opera0iilor funda,entale@ 7 atitudinea .n fa0a sarcinii intelectualeE,intalE se antrenea-a ,ai greu de1ilulE a1andonea-/
)

1rusc sarcina@ 7reali-ea-/ .n etape un r/spuns corect fiind capa1ili s/ foloseasc/ aCutorul pri,it din aproape .n aproape@ 7di-a1ilit/0i gno-ice sau pra4ice specificeE disle4ie3 disgrafie3 discalculie@ 7folosesc rar genul pro4i, .n definirea de no0iuni@ 7 reversi1litate .n gIndire 7 a1sen0/( Inteligenta 7 plafonare intelectual/ la nivelul vIrstei cronologice de !07!2 ani 5i 5colar/ la nivelul clasei a *7a 7 T(I( B07B (KecPsler3 #aven) 7 B07H0M 6 (O(M(S() Afectivitatea7 an4ietate3 ti,iditate3 e,otivitate3 inhi1i0ie@ Personalitatea 7 de-volt/ri di-ar,onice de personalitate@ autocontrol 5i autoreglarea sunt nesigure@ insta1ilitate psiho,otorie@ hiperactivitate instinctuala3 nivel de aspira0ie sc/-ut@ i,aturitate socio7afectiv/E dificult/0i .n sta1ilirea rela0tiilor erinterpsonale3 .n cola1orare@ infantilis,@ cere1roastenii( %e1ilitatea ,intala Perceptia 7 cI,p perceptiv .ngustat (nu,/rul ele,entelor percepute este inferior co,parativ cu copilul nor,al)@ 7 constanta percep0iei de for,/ 5i ,/ri,e se reali-ea-/ lent 5i dificil@ 7 diferen0e se,nificative .ntre %M de tip fa,ilial si %M cu le-iuni cere1rale (tul1urare a capacit/0ii de a desprinde figura de fond) Me,oria 7 tul1ur/ri deE volu, (hiper,ne-ie3 hipo,ne-ie .n special a cifrelor)3 rapiditate a engra,arii 7 .nceat/3 necesit/ un nu,/r crescut de repeti0ii3 sta1ilitate 7 deter,ina/a afectiv3 ,ari discrepan0e3 pro,titudine 7 insuficient de activ/@ fidelitate 7sca-ut/3 sugesti1ilitate crescut/3 ,o1ilitate 7 rigiditate la nivelul fi4/rii 5i reproduc ,e,oria voluntar/ deficitar/ 7 a1sen0a procedeelor ,nestice3 hipo1ulie( Aandirea 7 deficien0e ale anali-ei 5i sinte-eiE
60

%M desprinde ,ai pu0ine detalii3 culoarea se i,pune fa0/ de for,/3 greutate3 ,aterial3 sinte-a se reali-ea-/ deficitar3 orientarea .n spatiu se reali-ea-/ cu dificultate datorit/ capacit/0ii reduse de a sta1ili rela0ii@ 7 deficien0e ale co,par/riiE sta1ile5te ,ai u5or deose1irile decIt ase,/n/rile3 sesi-ea-/ deficitar ele,entele caracteristice@ 7 generali-area se reali-ea-/ la un nivel sca-ut@ 7a1stracti-area este net inferioar/ gIndirii concrete@ 7.n0elegerea sca-ut/ 7 integrare deficitar/ a cuno5tin0elor noi .n siste,ul anterior ela1orat@ 7 gIndirea este reproductiv/3 nu creativ/@ 7 fle4i1ilitatea .n gIndire este a1sent/( In privin0a interven0iei .n scopul reeduc/rii .n trata,entul dificult/0ilor de .nv/0are3 nu e4ist/ un ,od co,plet 5i integrator( &4ist/ ,ai ,ulte ,etode3 fiecare adresIndu7se unui anu,it aspect al pro1le,ei3 .ns/ f/r/ a sta1ili leg/turi cu celelalte nevoi sau cu celelalte perspective ale reeduc/rii( Aceste ,etode nu sunt lipsite de valoare intrinsec/3 dar sunt gre5it concepute3 neper,i0Ind concentrarea 5i corelarea lor( :iteratura de specialitate vor1e5te de ) perspectiveE 7 perspectiva 1ehaviorist/@ 7 perspectiva cognitiv71ehaviorist/ ( .n do,eniul lecturii 5i scrisului3 o1iectivul principal fiind for,area la elevi a unor auto,atis,e)@ 7perspectiva far,acologic/@ 7 perspectiva centrat/ pe procesele fi-iologice deficitare( Profesorii se confrunt/ cu o situa0ie foarte co,ple4/ 5i a,1igu/E ce piste de interven0ie sa aleag/ pentru a aCuta ace5ti elevi( "rede, ca este 1ine ca ei s/ o1serve individual 5i personal fiecare elev3 /a ini0ie-e o a1ordare clinic/ 5i s/ ,a4i,i-e-e o interven0ie pedagogic/ 1a-at/ pe ,etacognitiv( Munca lor tre1uie sa/ fie una care s/ accepte .ndoiala3 repunerile in discu0ie3 .ncerc/rile repetate 5i gre5elile inerente( %ificult/0ile de .nv/0are tre1uie a1ordate pe ter,en lung( &le nu sunt apanaCul e4clusiv al elevilor .n 5coli ci privesc un nu,/r ,are de persoane de toate vIrstele 5i de toate condi0iile sociale(

6!

"API$O:U: 2 #&:A?IA >N*<?A#&7%&9*O:$A#& :A &:&*II "U "&S

#ela0ia .nv/0are7de-voltare la elevii cu "&S3 .n perspectiva recuper/rii se refer/ la faptul c/ diversele afec0iuni3 care influen0ea-/ structura 5i dina,ica personalit/0ii lor3 se plasea-/ .ntr7o ierarhie3 unele dintre ele avInd un caracterE 7 pri,ar3 ca re-ultat ne,iClocit al le-/rii organis,ului3 iar altele un caracter 7 derivat (secundar sau ter0iar)3 ce se adaug/ ulterior3 ca re-ultat al interac0iunilor dintre organis,ul afectat pri,ar 5i ,ediul .nconCur/tor( %eregl/rile derivate repre-int/3 de fapt3 tul1ur/ri do1Indite .n condi0iile specifice ale de-volt/rii3 adic/ .n pre-en0a unor factori dereglatori ai acesteia(

62

>n literatura de specialitate ,ai .ntIlni,3 referitor la feno,enul descris3 ur,/torii ter,eniE a1ateri .n de-voltare3 disontogenii (deregl/ri ale procesului de structurare a personalit/0ii .n ontogene-/)3 .ntIr-ieri .n de-voltare( >ntre tul1urarea pri,ar/ 5i consecin0ele sale secundare .n planul de-volt/rii3 e4ist/ o interac0iune co,ple4/3 re-ultatele acestei interac0iuni depin-Ind3 .n ,are ,/sur/3 de condi0iile de ,ediu .n care se desf/5oar/3 precu, 5i de activis,ul sau3 di,potriv/3 de pasivitatea cu care elevul deficient particip/ la procesul de educa0ie co,pensatorie( %atorit/ caracterului lor3 de regul/ anato,ofi-iologic3 afec0iunile pri,are sunt ,ai re-istente la interven0ia terapeutic7co,pensatorie 5i se tratea-/ ,ai ales pe cale ,edical/( >n schi,13 afec0iunile derivate (cu caracter secundar sau ter0iar) sunt ,ai pu0in sta1ile3 putInd fi corectate3 co,pensate sau chiar prevenite prin ,/suri psihopedagogice adecvate3 .ndeose1i printr7un proces de .nv/0are co,pensatorie ini0iat la ti,pul oportun( $ul1ur/rile specifice ale procesului de de-voltare la deficien0i are loc .n diferite paliere (sectoare) ale structurii personalit/0ii( Orice deficien0/ este denu,it/ dup/ nivelul la care este defectul pri,ar 5i pre-int/ o constela0ie de tul1ur/ri derivate ,ai ,ult sau ,ai pu0in accentuate 5i afectInd ,ai ales func0iile psihice co,ple4e (psiho,otricitatea3 autoreglaCul con5tient3 autocontrolul)( Se i,pune cu necesitate ca interven0ia recuperatorie s/ se fac/ .n perioada opti,/ de for,are a func0iei psihice (perioada opti,/ sau Fsen-itiv/G de for,are a li,1aCului este 2 7 6MB ani)( %atorit/ afec0iunii pri,are a scoar0ei cere1rale3 cu i,plica0ii asupra ,aCorit/0ii su1siste,elor personalit/0ii (.n special .n palierele cognitiv 5i al li,1aCului)3 Ah #adu consider/ c/ deficien0a ,intal/ poate fi considerat/ un Fsindro, de nede-voltare ,intal/G( $ul1ur/rile procesului de-volt/rii sunt diferite de la o situa0ie la alta datorit/ interac0iunilor factorilor 1iofunc0ionali 5i socioculturali( "Ind deficien0ii nu sunt cuprin5i de ti,puriu .ntr7un proces organi-at de ,odelare co,pensatorie3 se vor afla su1 influen0a negativ/ a unor feno,ene co,uneE

62

!( la copii negliCa0i educativ .n copil/ria ti,purie3 are loc o li,itare 3 ,ai ,ult sau ,ai pu0in accentuat/ a accesului la infor,a0ie3 precu, 5i a capacit/0ii de prelucrare 5i trans,itere a acesteia@ 2( activis, li,itat3 capacitate redus/ de auto,o1ili-are .n activitate@ 2( li,itarea3 .ngustarea rela0iilor interpersonale 5i de grup3 prin i-olare 5i autoi-olare@ )( inegalit/0ile (uneori accentuate) ale de-volt/rii la unul 5i acela5i individ3 su1 diferite aspecte3 cea ce conduce la conturare a unui profil psihologic heterocronic (di-ar,onic)@ 6( afectarea3 ,ai ,ult sau ,ai pu0in accentuat/3 a procesului sociali-/rii3 8( un feno,en po-itiv3 adesea3 este tendin0a spontan/ de reechili1rare (a personalit/0ii) prin reac0ii co,pensatorii (pseudoco,pensarea 5i adesea supraco,pensarea sunt feno,ene negative3 dup/ cu, vo, vedea .n capitolul ur,/tor)( Organis,ul afectat reac0ionea-/ spontan 5i3 de regul/3 energic prin ,ecanis,e co,pensatorii de su1stituire 5i restructurare func0ional/3 ,enite s/ di,inue-e tul1ur/rile procesului de-volt/rii@ B( .ntIr-iere .n procesul de-volt/rii@ H( sc/derea 5anselor de integrare3 prin co1orIrea co,peten0elor handicap( Asa dar3la toate categoriile de deficien0i se produce o li,itare a accesului la infor,a0ie3 o di,inuare 5i .ngustare a activis,ului opera0ional 5i o tendin0/ de (auto) i-olare3 toate acestea avInd drept consecin0e .ntIr-ieri .n de-voltare3 inegalit/0i .n structurarea personalit/0ii 5i dificult/0i .n procesul de sociali-are( O consecin0/ 5i ,ai general/ o repre-int/ sc/derea 5anselor de integrare a tuturor deficien0ilor3 prin co1orIrea co,peten0elor acestora su1 nivelul ,ini, de adaptare social/( Pe fondul tul1ur/rilor procesului de-volt/rii3 pre-ente la toate categoriile de deficien0i3 su1 for,a unor ,anifest/ri negative ase,/n/toare3 se produce3 de fapt instalarea st/rilor de handicap3 cu atIt ,ai frecvent cu cIt e4igen0ele sociale3 concreti-ate .n solicit/ri de adaptare sunt ,ai ridicate( Art( 26 din :egislatia privind organi-area si functionarea ( inv/0/,.ntului pentru copii cu cerin0e educa0ionale speciale3prevede3printre altele E
6)

(capacit/0ilor) su1

nivelul cerin0elor ,ini,e ale adapt/rii sociale3 ceea ce poate duce la insatlarea st/rii de

(!) >nv/0/,.ntul pentru copii cu cerin0e educa0ionale speciale este parte integrant/ a siste,ului de .nv/0/,.nt 5i are ca scop educarea3 instruirea 3 recuperarea 5i integrarea social/ a pre5colarilor 5i elevilor cu cerin0e educa0ionale speciale3 const.nd .n di-a1ilit/0i3 dificult/0i de .nv/0are3 de-voltare 3 adaptare3 cu tul1ur/ri de co,porta,ent3 de li,1aC( (2) Integrarea 5colar/ 5i social/ a copiilor cu cerin0e educa0ionale speciale se reali-ea-/ prin institu0ii de .nv/0/,.nt special3 .n grupe din institu0ii pre5colare sau clase .n institu0iile de .nv/0/,.nt secundar general( (2) >nv/0/,.ntul pentru copii cu cerin0e educa0ionale speciale este gratuit 5i este organi-at ca .nv/0/,.nt de -i( ()) Institu0iile de .nv/0/,.nt special se .nfiin0ea-/ 5i se desfiin0ea-/ de c/tre Auvern3 la propunerea Ministerului &duca0iei 5i $ineretului 5i de co,un acord cu autorit/0ile ad,inistra0iei pu1lice locale( (6) >nv/0/,.ntul pentru copii cu cerin0e educa0ionale speciale confor,itate cu Planurile7cadru se desf/5oar/ .n 5i de .nv/0/,.nt3 progra,ele curriculare

tehnologiile didactice ela1orate 3 .n func0ie de tipul 5i gradul handicapului 5i orientate spre recuperarea 5i corec0ia deficien0ei 5i integrarea social/( (8) Institu0iile de .nv/0/,.nt special3 .n condi0iile legii3 pot 1eneficia de spriCinul institu0iilor de protec0ie social/3 al altor organi-a0ii pu1lice 5i private3 al societ/0ilor de 1inefacere3 al persoanelor fi-ice sau Curidice din 0ar/ 5i din str/in/tate3 pentru recuperarea handicapului( (B) %urata .nv/0/,.ntului special o1ligatoriu este de H ani pentru copiii cu deficien0e ,intale .n dependen0/ de gradul 5i tipul handicapului 5i de !07!2 ani pentru copiii cu deficien0e fi-ice 5i sen-oriale( (H) >n .nv/0/,.ntul pentru copii cu cerin0e educa0ionale speciale3 pentru copii cu deficien0e3 s.nt angaCate cadre didactice cu preg/tire psihopedagogiei speciale( ( ) Predarea disciplinelor 5colare .n clasele *7DII care au ur,at o speciali-are .n do,eniul psihopedagogiei speciale( .n 5colile pentru copii cu deficien0e fi-ice 5i sen-oriale se efectuea-/ de c/tre cadrele didactice cu preg/tire general/3 general/ .n do,eniul

66

(!0) Pentru copiii3 elevii 5i tinerii care din ,otive ,edicale sau din cau-a unei di-a1ilit/0i s.nt nedeplasa1ili3 se organi-ea-/ instruire deter,inat/( (!!) Pentru instruirea ,inorilor din centrele de reeducare3 penitenciare pentru ,inori 5i tineri3 Ministerul &duca0iei 5i $ineretului de co,un acord cu Ministerul Xusti0iei organi-ea-/3 dup/ ca-3 grupe3 clase sau unit/0i de .nv/0/,.nt( (!2) Preg/tirea profesional/ a a1solven0ilor cu cerin0e educa0ionale speciale se efectuea-/ confor, no,enclatorului de ,eserii adecvate acestor categorii de elevi3 claselor de ,eserii din cadrul 5colilor speciale3 .n cadrul 5colilor institu0iile de .nv/0/,.nt superior( (!2) Ministerul S/n/t/0ii3 Ministerul Protec0iei Sociale3 +a,iliei 5i "opilului3 ad,inistra0iile pu1lice locale3 .n co,un cu alte organi-a0ii guverna,entale sau neguverna,entale cu preocup/ri .n do,eniu3 asigur/ integrarea socioprofesional/ .n via0a activ/ a a1solven0ilor cu cerin0e educa0ionale speciale3 potrivit calific/rii o10inute 5i .n condi0iile prev/-ute de legisla0ia .n vigoare( 2(!(%e-voltarea co,pensatorie "o,pensa0ia este o Flege a de-volt/rii personalit/0ii3 ,ecanis, 1iologic de profesionale3 .n colegii3 .n la do,iciliu3 pe perioada

,en0inere 5i redresare a func0iilor vitale ale organis,ului'%isponi1ilitatea de a reac0iona co,pensator este o tr/s/tur/ co,un/ a tuturor organis,elor3 adic/ nu nu,ai a deficien0ilor3 ci a oric/rui individ aflat 7 la un ,o,ent dat sau per,anent 7 .n dificultateG (M( Aolu3 ! B8) #eferindu7se la copiii cu deficien0e3 M( I( 9e,0ova (! 86) define5te co,pensa0ia ca fiind Fun proces aparte de de-voltare3 .n condi0iile c/ruia se for,ea-/ noi siste,e dina,ice de leg/turi condi0ionate3 au loc diferite su1stituiri3 se produc corect/ri 5i refaceri ale unor func0ii distruse sau nede-voltate3 se for,ea-/ ,odalit/0i de ac0iune 5i .nsu5ire a e4perien0ei sociale3 se de-volt/ capacit/0i fi-ice 5i ,entale 5i personalitatea copilului .n ansa,1lul s/u(G "a FlegeG a procesului de-volt/rii3 e4e,plu o deficien0/3 o disfunc0ie3 o incapacitate3 etc(
68

co,pensa0ia ac0ionea-/ .n direc0ia

reechili1r/rii acestui proces3 ori de cIte ori intervine cIte un factor pertur1ator3 de

+eno,enul de-volt/rii co,pensatorii este pre-ent la toate categoriile de deficien0i3 la fiecare categorie avInd un anu,it specific 5i anu,ite li,ite( >n anu,ite condi0ii defavora1ile3 re-ultatele procesului co,pensator se pierd prin deco,pensare( Acest feno,en invers co,pens/rii se produce frecvent la copiii deficien0i3 .nregistrIndu7se regrese 5i de-adapt/ri( Mai apar la deficien0i feno,ene pseudoco,pensatorii3 constInd .n reac0ii adaptative3 neadecvate3 ca r/spuns la condi0iile a,1ientale sau educative defavora1ile( Prin reac0ii pseudoco,pensatorii repetate se consolidea-/ tr/s/turile caracteriale negative( Un alt feno,en negativ este supraco,pensarea3 cInd co,porta,entele co,pensatorii personalit/0ii( 2(!(!(+or,ele co,pens/riiE 7regenerarea organic/ (nese,nificativ/ la o,)@ 7vicarierea 7 suplinirea unei func0ii pierdute (de e4e,plu afectarea func0iei unui anali-ator) prin activitatea altora( Aceast/ for,/ este i,plicat/ ,asiv .n de-voltarea co,pensatorie a copiilor cu deficien0e sen-oriale (co,pensare intersiste,ic/)@ 7#estructurarea func0ional/ sau dina,ic/ a activit/0ii vitale a oric/rui organis, le-at .n condi0iile specifice3 neo1i5nuite pe care o ceea-/ pre-en0a oric/rei deficien0e sau incapacit/0i .n vederea readapt/rii la condi0iile de ,ediu (co,pensare intrasiste,ic/)( %( %a,aschin (! B2) consider/ c/ .n afara activit/0ii 7 inclusiv su1 for,/ de .nv/0are3 de ,unc/ 7 nu poate e4ista co,pensa0ie3 .ndeose1i co,pensa0ie prin restructurarea sche,ei structurale3 acest proces 1a-Indu7se pe interiori-area treptat/ (uneori deose1it de dificil/)3 a unor ,odele de ac0iune3 pe care deficientul le e4ersea-/ .n procesul adapt/rii3 fie spontan3 fie diriCat( 2(!(2(Principiile adapt/rii co,pensatorii (%( %a,aschin3 ! B2)E a)(Principiul integr/rii 5i ierarhi-/rii3 presupune raporturi dina,ice de su1ordonare3 co,utare3 succesiune3 su1stitu0ie3 sincroni-are .ntre diferitele co,ponente ale co,porta,entului(
6B

do,in/

co,porta,entul

de

ansa,1lu3

ducInd

la

di-ar,onia

1)(Principiul

deter,inis,ului3

presupune

ac0iunea

cau-elor

e4terne

asupra

de-volt/rii (co,pensatorii) individuale3 prin inter,ediul condi0iilor interne( c)(Principiul activis,ului (funda,ental .n restructurarea sche,ei func0ionale)E Ftreptat3 prin .ncerc/ri i-1utite 5i erori3 deficientul .5i for,ea-/ procedee co,pensatorii individuale3 care3 .n 1a-a principiului econo,iei for0ei3 a locului 5i ti,pului3 tind spre auto,ati-are( Se poate afir,a c/3 .n afara activit/0ii3 nu e4ist/ 5i nu poate e4ista adaptare co,pensatorieG( d)(Principiul unit/0ii vi-ea-/ echili1rarea organis,ului afectat3 integrarea 5i ar,onia st/rilor sale fi-ice3 psihice 5i ,orale( Nu poate e4ista Fco,pensa0ie pe feliiG3 pe sectoare sau paliere ale personalit/0ii( %e-voltarea co,pensatorie nu poate fi decIt consecin0a unor influen0e po-itive ,ultiple3 e4ercitate asupra .ntregului organis,3 a .ntregii personalit/0i( e)(Principiul anali-ei 5i sinte-ei 7 orice ac0iune vi-Idn sti,ularea de-volt/rii co,pensatorii tre1uie s/75i propun/ dep/5irea dificult/0ilor analitico7sintetice( Aceasta cu atIt ,ai ,ult cu cIt ,o1ili-area 5i coordonarea .n procesul de restructurare co,pensatorie a func0iilor ,ai 1ine p/strate3 depinde3 .n ,are ,/sur/3 de calitatea prelucr/rilor analitico7sintetice .n scoar0a cere1ral/3 a i,pulsurilor venite de la diferi0i anali-atori( Procesul se afl/ .n strIns/ leg/tur/ cu FpIrghiaG ce st/ la 1a-a ,ecanis,elor co,pensatorii3 adic/ cu feno,enul de feed71acP sau aferenta0ie invers/( :egit/0i ale de-volt/rii co,pensatorii (M(I( 9en0ova3 ! 86)E ^ #estructurarea co,pensatorie a procesului de-volt/rii are loc pe 1a-a for,/rii cone4iunilor refle47condi0ionate3 .n confor,itate cu legile neurodina,icii3 referitoare la for0a3 ,o1ilitatea3 echili1rul 5i interac0iunea proceselor nervoase funda,entale3 e4cita0ia 5i inhi1i0ia( >n felul acesta se de-volt/ treptat diferite func0ii psihice3 au loc diferite restructur/ri func0ionale 5i su1stituiri3 trasarea 5i consolidarea unor c/i ocolite( ^ #estructurarea co,pensatorie a procesului de-volt/rii se declan5ea-/ auto,at3 i,ediat dup/ ce s7a produs le-iunea organic/ sau dereglarea func0ional/( ^ O activitate de terapie co,ple4/ ini0iat/ de ti,puriu deter,in/ o10inerea unor re-ultate co,pensatorii opti,e(
6H

^ >n procesul adapt/rii co,pensatorii3 organis,ul le-at face apel la o serie de func0ii3 care .n ,od o1i5nuit nu Coac/ un rol aparte3 dar care se intensific/3 treptat prin e4erci0iu(

2(!(2(>nvatare7de-voltare7co,pensare Astfel3 .nv/0area ne apare atIt ca factor de dina,i-are a proceselor de-volt/rii psihosociale3 .n general3 cIt 5i ca factor de echili1rare treptat/3 de corectare a a1aterilor de la traseul o1i5nuit al de-volt/rii@ cu alte cuvinte este un factor i,portant pentru reali-area a ceea ce nu,i, de-voltare co,pensatorie3 .n condi0iile unei .nv/0/ri orientate for,ativ( >n condi0iile activit/0ii 5colare cu "&S3 al/turi 5i .n leg/tur/ cu o1iectivele generale3 vo, ur,/ri 5i o1iective specifice3 adic/ o1iective .n planul co,pens/rii3 terapiei 7 .n conte4tul activit/0ilor de .nv/0are o1i5nuite3 dar ,ai ales .n activit/0i specifice3 ca terapia tul1ur/rilor de li,1aC3 unde ele devin prioritare(

"API$O:U: )

ASP&"$& PSI;O:OAI"& A:&

#&:A?II:O#

%IN$#&

;AN%I"APU:

SO"IA: =I P&#+O#MAN?&:& >N >N*<?A#& :A ="O:A#U: MI" Acu,3 la .nceputul ,ileniului al III7lea3 ,ulte -eci de ,ilioane de copii tr/iesc 5i cresc3 .n diferite 0/ri ale lu,ii3 .n condi0ii econo,ice3 sociale3 psihologice care le pun .n pericol 5i le .ntIr-ie de-voltarea( P/rin0ii sunt adesea dep/5i0i de stresul social c/rora tre1uie s/ le fac/ fa0/ sau le lipsesc a1ilit/0ile de a se confrunta cu greut/0ile3 ceea ce contri1uie la cre5terea riscurilor pe care tre1uie s/ le .nfrunte copiii( Unii p/rin0i a1dic/ de la rolul lor adecvat de p/rinte sau recurg ei .n5u5i la co,porta,ente care pot pune .n pericol s/n/tatea fi-ic/ 5i psihic/ a copiilor( O societate tre1uie s/75i e4pri,e spiritul de responsa1ilitate 5i valoarea pe care o confer/ copil/riei prin siste,ul de legi 5i de servicii sociale destinate 1un/st/rii copilului( In ulti,ele decenii s7au f/cut pa5i i,portan0i .n favoarea de-volt/rii ar,onioase a copilului( Au fost ela1orate regle,ent/ri interna0ionale referitoare la drepturile copilului( S7au tras ,ulte se,nale de alar,/ .n privin0a e4tinderii violen0ei 5i a suferin0elor copiilor de pretutindeni( Sunt copii .n lu,e cu nu,eroase nevoi nesatisf/c/toare( %atele despre nu,/rul copiilor supu5i unor a1u-uri grave de c/tre ,e,1rii fa,iliilor sau a co,unit/0ilor .n care tr/iesc3 condi0iile de locuit su1 sau la li,ita su1-isten0ei sunt .ntotdeauna .ngriCoratoare( Preocuparea fa0/ de 1un/starea copilului este ,ultidisciplinar/3 acoperind diverse aspecte ale personalit/0ii copiilor( Apare astfel nevoia de de-voltare a profesiei de asisten0/ social/3 dar 5i de preg/tire supli,entar/ a cadrelor didactice pentru a putea aCuta copiii care se afl/ .n situa0ii deose1ite3 astfel s/7i poat/ proteCa pe ei dar 5i pe ,e,1rii fa,iliei( Iat/ cIteva categorii de copii care au nevoie de protec0ie3 dar 5i de o 1un/ .ndru,are din partea cadrelor didactice pentru a putea face fa0/ greut/0ilor .ntI,pinate3 pentru a putea s/ se integre-e .n colectivele de elevi 5i apoi .n societate f/r/ a r/,Ine cu ur,e vi-i1ile psihiceE 7copiii supu5i unor rele trata,ente (a1u-a0i sau negliCa0i)@7

80

7copiii a1andona0i te,porar sau per,anent .n institu0ii de ocrotire sau afla0i in plasa,ent fa,ilial sau adop0ie@ 7copiii cu 1oli cronice3cu tul1ur/ri de de-voltare3 deficien0e fi-ice3 sen-oriale sau cu dificulta0i de inv/0are care necesit/ ocrotire special/@ 7copiii afla0i in fa,ilii care tr/iesc .n s/r/cie@ 7copiii din co,unit/0i ,inoritare ,arginali-ate@ 7copiii orfani de unul sau de a,1ii parin0i@ 7copiii victi,e ale cala,it0tilor naturale3r/-1oaielor sau altor catastrofe( "opiii cu dificult/0i de .nv/0are sunt printre noi3 printre copiii no5tri3 .n 5coala3 pe strad/3 la Coac/ 5i3 .n unele fa,ilii3 printre ceilal0i fra0i f/r/ astfel de pro1le,e( Aceasta este realitatea pe care nu o pute, ignora3 ea fiind pro1at/ 5i de cifrele statisticilor( &le au de,onstrat c/ peste Cu,/tate din ca-urile studiate sunt repre-entate de dificult/0i de .nv/0are( "ele ,ai ,ulte ca-uri .ntIlni, .ns/ .n fa,iliile s/race3 unde p/rin0ii nu reu5esc s/ o10in/ cele necesare unui trai decent fa,iliei3 inclu-Ind aici ele,entele esen0iale ale ali,enta0iei3 ale condi0iilor de locuit3 ale vesti,enta0iei care s/ acopere nevoile 1iologice de 1a-/ ale copiilor lor( +a,iliile s/race .5i 5i negliCea-/ copiii deoarece intervine alcoolis,ul sau lipsa de autocontrol ce pot conduce la pierderea locului de ,unc/3 la accentuare s/r/ciei3 tin-Ind spre folosirea violen0ei .n fa,ilie sau negliCarea copiilor sau a .ntregii fa,ilii de c/tre unul din p/rin0i( O categorie specific/ de negliCare a copiilor care afectea-/ din ce .n ce ,ai ,ult condi0iile integr/rii este negliCarea educa0ional/(Sunt p/rin0i care nu le pot cu,p/ra cele necesare activita0ilor 5colare( Unii p/rin0i sunt de-interesa0i fa0/ de 5coal/ 5i de a1sen0ele copiilor lor( +eno,enul de negliCare educa0ional/ este deose1it de frecvent .n #o,Inia .n rIndul ,inorit/0ii rro,ilor( %atorit/ pro1le,elor din fa,ilie unii copii negliCa0i fug de acas/3 tr/ind .n afara unui c/,in3 devenind copii ai str/-ii( %up/ ! H 3 .nv/0/,Intul ro,Inesc a intrat .ntr7o refor,/ a,pl/ 5i radical/ ce persist/ .nc/3 uneori e-itant3 .n fa-a de tran-i0ie( Printre ,arile cuceriri ale educa0iei .n aceast/ etap/3 se include transparen0a3 de,ocrati-area3 realis,ul critic 5i ,ai ales ,ulte3
8!

,ulte c/ut/ri3 .ncerc/ri3 ,odific/ri3 ini0iative institu0ionale 5i chiar((personale3 pentru c/ sunt .ntr7adev/r ,ulte de f/cut .n acest do,eniu( >ns/5i pedagogia tradi0ional/ 5i rutinier/ s7a Fresi,0itG3 au ap/rut noi 5tiin0e ale educa0iei3 noi aspecte 5i do,enii3 noi direc0ii .n teoria 5i practica educa0iei 5i .nv/0/,antului .n 0ara noastr/( "adrele didactice au fost nevoite s/ se acorde-e din ,ers la noile condi0ii3 la specificul 5i e4igen0ele siste,ului 5i procesului de .nv/0/,Int3 aflate .ntr7o perpetu/ 5i alert/ schi,1are3 revi-uire 5i regIndire su1 presiunea ,arilor schi,1/ri sociale 5i econo,ice din #o,Inia .n ulti,ii !2 ani( "opiii Fhandicapa0iG au devenit copii cu nevoi speciale 5i3 .n consecin0/3 elevi cu F"erin0e &ducative SpecialeG("(&(S()3 repu5i fiind astfel .n drepturile lor u,ane fire5ti( &duca0ia special/ s7a regori-at 5tiin0ific din punct de vedere a1ordativ 5i procedural 5i3 .n paralel a ap/rut3 .ncepInd s/ fie acceptat/3tendin0a de integrare educativ/ presupus/ de &duca0ia integrat/3 prin includerea elevilor cu nevoi speciale .n 5colile o1i5nuite3evitIndu7se3 cel pu0in pentru unii dintre ei3 efectele ,odeste sau chiar nefaste de segregare3 practicate de educa0ia special/( O singur/ categorie de elevi au r/,as3 .n continuare3 pu0in cunoscu0i3 nelua0i .n sea,/3 sau7,ai grav3 gre5it percepu0i3 de o ,anier/ etichetant/7preCudicativ/ 5i d/un/toare( &ste vor1a de acei elevi care3 de5i .n aparen0a nor,ali sau cvasi7nor,ali3 pre-int/ diverse pro1le,e .n a r/spunde adecvat solicit/rilor curente3 di,inuIndu75i treptat3 dar grav3 randa,entul 5colar .n raport cu 1/nuitele lor posi1ilit/0i 5i cu e4pectan0ele cadrelor didactice 5i ale p/rin0ilor( In special invatatorii in ciclul pri,ar3 dar si profesorii in pri,ele clase gi,na-iale3 in ciuda eforturilor educativ7for,ative pe care le depun din 1une intentii3 au pro1le,e tot ,ai ,ari cu astfel de copii( $reptat3 acesti elevi aCung sa fie3 indeo1ste considera0i Fgrei de capG3 Gnu le este data carteaG3 distra0i3 indiferen0i3 sau chiar lene5i3 o1ra-nici3 indaratnici3 G1rIn-a 1una in 1urduf de cIineG etc( A1ia acele3 ,ai rare3 ca-uri de elevi sla1i la invatatura care3 de5i se str/duiesc din r/sputeri3 sunt receptivi3 sarguinciosi3 confor,i5ti3 spriCini0i fiind din plin si de fa,ilie3 nu reu5esc totu5i sa se redrese-e3 de1usolea-/ si pun pe gInduri pe unele cadre didactice care recunosc ca nu inteleg ni,ic din ceea ce se .ntI,pla cu copiii respectivi(
82

Arav este faptul ca3 dincolo de contrarierea3 e4asperarea3 ignoranta sau convingerea neavenita a invatatorilor si profesorilor3 ase,enea elevi intra treptat3 dar ireversi1il intr7o degringolada cronica3 su1 aspectul perfor,antei 5colare3 in special in pri,ele clase ale ciclului gi,na-ial3 situa0ie ce se .ncheie3 de regula3 cu .,pingerea lor spre 5coala speciala aCut/toare sau in e4tre,is3 spre a1andon 5colar( )(!(;andicapul social si i,pactul acestuia asupra perfor,antelor de invatare a scolarului ,ic Psihopedagogia speciala este printre pu0inele 5tiinte care vehiculea-/ o ter,inologie e4tre, de variata si3 adeseori3 disputata de specialisti( Aceasta provine din ,area diversitate a persoanelor ce sunt luate in studiu si din o1iectivele do,eniului de a depasi cI,pul .ngust al interpret/rii unor feno,ene li,itate la particularitati de conCuctura( $er,inologia folosita este raportata 3frecvent3 la conceptul de nor,alitate( GSunt considerate ca fiind nor,ale acele persoane care au o de-voltare ,edie si ,anifesta capacitati de adaptare echili1rata la condi0iile ,ediului .nconCur/tor(G (+(*er-a720027 pag(!!) Pentru a putea fi apreciate3 persoanele respective sunt raportate la grupuri de aceea5i vIrsta si cu acela5i standard cultural3 la tipul de activitate e4ercitat3 la re-ultatele o10inute in diferite activitati3 la ,odul de rela0ionare cu cei din Cur3 la ,odul cu, se aprecia-/ pe sine si pe al0ii etc( Astfel .ntIlni, ter,eni caE talent3 geniu3 precocitate3 supradotare( A1aterile de la caracteristicile definite anterior sunt considerate anor,ale( Astfel3 caracteristicile diferitelor categorii de handicapa0i3 ca si cele ce duc la stagn/ri sau regrese3 se su1su,ea-/ conceptului de anor,alitate( %ar in accep0iunea cotidiana3 anor,alitatea are un con0inut larg si se refera la to0i indivi-ii cu insuficiente sau retard in de-voltare3 ca si la cei cu a1ateri co,porta,entale3 la 1olnavii psihici3 la cei care se afla in stare critica( Pe 1a-a acestei interpret/ri3 conceptul de anor,alitate este frecvent .nlocuit de cel de su1nor,alitate( In ,od o1isnuit3su1nor,alitatea este sinoni,a cu deficienta si se aprecia-/ ca define5te cu ,ai ,are e4actitate pierderea sau deficitul unor func0ii ori chiar a unui organ ce defavori-ea-/ desfasurarea activitatii (%ar si acest ter,en are o re-onanta trau,ati-anta3 de aceea se folose5te conceptul de handicap( G$re1uie su1liniat3 in acela5i ti,p 3ca 3strict stiintific 3deficienta se refera la afec0iunea fi-ica sau organica ce deter,ina o stare critica
82

in plan psihologic3 iar handicapul3 fara a e4clude ase,enea destructurari 3accentuea-a consecintele3 dificultatile de adaptare la ,ediu si ia in considerare si st/rile critice ce apar prin educa0ie deficitara 3conditiile de ,ediu ce favori-ea-/ evolu0ia nor,ala3 pertur1/rile func0ionale sau destructurarea lor3 inadaptarile3 o1isnuintele si co,porta,entele neadaptative3 .ntIr-ierile3 retardurile si priva0iunea te,porara de o func0ie etc((&(*er-a3! H) In literatura de specialitate a ulti,ului deceniu3 unii autori au .ncercat sa eli,ine co,plet folosirea ter,enului de handicapat3 propunInd ca su1stitut sintag,a Gpersoana cu nevoi specialeG sau Fpersoana cu cerin0e specialeG( Aceasta tendin0a a fost ,ai pronun0ata in Anglia si in $arile Nordice ale &uropei3 insa solu0ia propusa nu s7a putut i,pune( "lasificare a(persoane suferinde de handicapuri fi-ice fie de la nastere3 fie ca ur,are a unei ,aladii sau accident@ 1(persoane fara handicapuri fi-ice3 necesitInd un trata,ent3 in principal 3 ,edical@ \7 ;andicap loco,otor@ 7;andicap vi-ual@ 7;andicapul ,iCloacelor de co,unicare@ 7;andicap organic@ 7;andicap intelectual@ 7;andicap psihic@ 7;andicap inaparent@ 7;andicap cu caracter repulsiv@ 7;andicap legat de senescen0a@ Aceasta clasificare a fost ela1orata de Agerhol, in anul ! B6( Xean7Pierre %escha,pes si Michel Manciau- ca, in aceea5i perioada cu apari0ia pri,ei clasific/ri adoptate de OMS propune ur,/toarea clasificareE \7;andicapa0ii ,otor@ 7;andicapa0ii psihici@ 7;andicapa0ii sen-oriali@ 7Persoane cu ,aladii cronice@ 7Polihandicapati@
8)

7Persoane cu dificultati de integrare sociala si profesionala (la li,ita handicapului)E a($ul1urarile instru,entale (de li,1aC3 psiho,otricitate) 1(dificultati de adaptare \"lasificarea interna0ionala a deficientilor3 incapacitatilor si handicapurilor a)a deficientelor 7deficiente intelectuale@ 7alte deficiente psihice@ 7deficiente de e4pri,are si de vor1ire@ 7deficiente auditive@ 7deficiente ale aparatului ocular@ 7deficiente ale altor organe@ 7deficiente ale scheletului si aparatului de sus0inere@ 7deficiente estetice@ 7deficiente ale func0iilor generale3 sen-oriale si alte deficiente@ 1()a incapacitatilor 7incapacitati privind co,porta,entul@ 7incapacitati privind co,unicarea@ 7incapacitatile privind .ngriCirile corporale@ 7incapacitatile privind loco,o0ia@ 7incapacitati privind utili-area corpului in anu,ite sarcini@ 7stIng/cie@ 7incapacitati care se ,anifesta in diferite situa0ii@ a(incapacitati privind dependenta si re-istenta fi-ica@ c)(incapacitati legate de ,ediul fi-ic@ d)(incapacitati privind aptitudini speciale( c)(a handicapurilor 7handicapuri de orientare@ 7handicapuri de independenta fi-ica@ 7handicapuri de ,o1ilitate@ 7handicapuri privind ocupa0iile@ 7handicapuri de integrare sociala@ a( participare inhi1ata (ti,iditate)@
86

1( participare redusa in unele ca-uri@ c(participare3 in general3 di,inuata (rela0ii sociale li,itate)@ d( penuria de rela0ii@ e(relatii foarte li,itat e(rela0ii doar cu rudele)@ f( relatii pertur1at e(tul1ur/ri co,porta,entale)@ g( alienar e(incapacitatea de a avea rela0ii)@ h( i-olat social( 7handicapuri de independenta econo,ica@ a( opulenta (resurse considera1ile fata de ceilal0i)@ 1(indestulare@ c( venituri suficiente@ d( independenta redusa@ e( independenta precara@ f( insuficienta resurselor@ g( saracia@ h(indigenta (persoane care nu sunt independente si care nu 1eneficia-/ de aCutorul altora)@ i( inactiv (co,petenta li,itata7din retardare)( 7alte handicapuri@ a( handicap ,inor@ 1( handicap nespecific (deficiente sau incapacitati din care7un de-avantaC general3o 1oala sau o constitu0ie fragila)@ c( handicap specifi c(handicap7alterarea calita0ii vie0ii) )(2("au-e ale apari0iei handicapului social@ "onsecinte Saracia Inca de la .nceputul deceniului3 #o,Inia era printre cele ,ai s/race tari ale regiunii3 iar s/r/cia a continuat sa se accentue-e pe tot parcursul tran-itiei( In ! 07! ! ea a fost .n ,are ,/sura ,ascata de sporurile de venituri ale popula0iei provenite din redistri1uirea avu0iei socialiste si de su1ven0iile guverna,entale acordate3 in ,ulte ca-uri3 pe 1a-a creditelor e4terne si aCutoarelor internationale( Aceste surse au .nceput sa se di,inue-e destul de repede3 iar odat/ cu reluarea finantarii deficitelor na0ionale prin
88

credite contractate cu +MI3 guvernele #o,Iniei au dus o politica tot ,ai fer,a de reducere a su1ven0iilor atIt prin econo,ie3 cat si pentru populatie( Incepand cu ! co,unitarilor si3 dup/ ! B3 si s/r/cia guvernului( *eniturile popula0iei provenite din salarii si pensii se di,inuea-/ in -ece ani cu o ,/ri,e evaluata oficial la o trei,e( *eniturile co,unitarilor si cele guverna,entale scad si ele se,nificativ ca ur,are a restrIngerii activitatii econo,ice si a incapacitatii fir,elor7fie ele private3 fie ele de stat de a7si pl/ti ta4ele si i,po-itele( Serviciul datoriei pu1lice grevea-/ si el se,nificativ veniturile ad,inistratiei3 si reducInd capacitatea statului de a oferi servicii pu1lice adecvate3 ,/reste costurile traiului pentru popula0ie( S/racia se traduce prin concentrarea popula0iei spre si,pla supravie0uirea3 prin sc/derea se,nificativa a nivelului de trai a ,ai tuturor categoriilor de populatie3 cei ,ai afecta0i fiind 5o,erii si 0/ranii( #ecunoscuta ca feno,en pre-ent in societatea conte,porana in a1solut toate tarile3 indiferent de nivelul de de-voltare econo,ica3 s/r/cia este considerata pro1le,a sociala care a stIrnit cele ,ai ,ulte controverse printre cercet/tori3 politicieni3 opinie pu1lica( Aravitatea sociala a s/r/ciei decurge din interac0iunea acesteia cu aproape toate pro1le,ele sociale3 pe care le poten0ea-a si care pot fi si,ultan efecte si factori ai s/r/ciei( Serio-itatea cu care tre1uie privita aceasta pro1le,a sociala se datorea-/ nu atIt inconvenientelor de ,o,ent3 ci ,ai ales consecin0elor pe ter,en lung pe care le poate deter,ina in societateE ea poate ceea o scindare a colectivit/0ii3 ,arginali-area si e4cluderea sociala a persoanelor si grupurilor atinse de s/r/cie( Pro1le,a este si ,ai grava daca se are in vedere situa0ia copiilor si a tinerilor care tr/iesc in pre-ent in saracie3 o adopta ca un stil de viata3 devenind3 cu ti,pul3 adulti saraci3 contri1uind la perpetuarea ciclica a s/r/ciei3 la cronici-area sa si i,plicit3 la agravarea tuturor pro1le,elor sociale deCa e4istente( %e aceea3 cunoasterea pro1le,elor cu care copiii proveni0i din fa,ilii afectate de s/r/cie se confrunta3 descoperirea cau-elor care generea-/ aceste pro1le,e3 g/sirea unor solu0ii si crearea unor progra,e pentru a,eliorarea acestor situa0ii ar putea fi un o1iectiv per,anent si o provocare deose1it de i,portanta in cadrul activitatii de asistenta de asistenta sociala(
8B

83

saracia popula0iei se accentea-a3 cu atIt ,ai ,ult cu cat se adaug/ rapid s/r/cirea

In studiile asupra s/r/ciei e4ista o lunga varietate de .ncerc/ri de definire a conceptului de saracie( &lena 9a,fir a punctat acele ele,ente general accetate3 definind s/r/cia ca o Fstare de lipsa per,anenta a resurselor necesare pentru a asigura un ,od de viata considerat decent3 accepta1il la nivelul unei colectivitati dateG (! 6)( &ste vor1a deci3 de o lipsa a resurselor econo,ice( Saracia nu repre-int/ pur si si,plu un ,od de viata considerat su1 cel accepta1il de ,aCoritatea colectivitatii3 ci caracterul for0at de lipsa resurselor a unui ase,enea ,od de viata( In definirea s/r/ciei se are in vedere si durata acesteia3 considerIndu7se ca starea de s/r/cie se instalea-/ doar cInd lipsa de resurse este suficient de .ndelungata3 ea ne,aiputInd fi co,pensata de acu,ul/rile anterioare si nici de a,Inarea unor tipuri de consu,( O societate nor,ala este considerata a fi acea societate care ofer/ fiec/rei persoane posi1ilitatea de a func0iona ca ,e,1ru al ei( Astfel3 scoala3 de e4a,plu3 devine o condi0ie sine Wua non pentru li1ertatea individului( Un nivel sc/-ut de educa0ie .ngustea-/ enor, spa0iul de ,iscare3sansele de reusita3devine un handicap( Saracia are prin ur,are3 e4cluderea sociala a copiilor din fa,ilii s/race de la participarea la activitatile colectivitatii( :ipsa 1anilor de cheltuiala pentru recreere3 creea-a3 lasa cu, afir,a Alan KalPer vor1ind despre s/r/cie si su1clase Go inte,nitare culturala a copiilor in casele lorG( %efinire s/r/ciei este dificila3 de aceea nici nu s7a aCuns la o defini0ie co,pleta3 care sa tina sea,a de to0i factorii si care sa fie acceptata unani,( :("(Xohnson si "h(:(SchOart- in FSocial Oelfere7a respinse to hu,an needG3 gasesc ca poate fi definita in general3 prin clase si su1clase culturale3 sau ,ai strict prin regle,e,tarile guverna,entale3 sau prin grupurile si indivi-ii care tr/iesc aceasta e4perienta( Pe langa aceasta 3ei propun descrierea s/r/ciei prin folosirea defini0iilor econo,ice3 sociologice sau politice( %efinirea s/r/ciei din perspectiva econo,ica utili-ea-/ varia1ila venit personal sau fa,ilial( &ste adesea clasificata ca o pro1le,a a celor cu venituri reduse( "ea ,ai 1una intelegere este ca o lipsa a veniturilor necesare oa,enilor pentru a7si satisface nevoile de hrana3 ad/post3 i,1raca,inte3 energie3 transport3 ,edica,ente( Ada, S,ith define5te s/r/cia ca lipsa celor necesare3 lipsa pe care o1iceiul tarii o face indecenta(
8H

S/r/cia poate fi privita si din perspectiva sociologica( Unul din aceste puncte de vedere este ca s/r/cia e4ista3 ,ai ,ult sau ,ai pu0in 3ca o ane4a a structurii sociale( %e aceea3 saracii sunt considera0i ca indivi-i care de0in statuturi speciale in cadrul siste,ului de stratificare sociala( Aceasta perspectiva sus0ine ca avantaCele sociale3 precu, 1ogata3 puterea3 nu sunt egal distri1uite intre straturile sociale si aceasta creea-/ o distinctie clara intre cei ce dispun de aceste avantaCe si cei care nu le au( Un alt punct de vedere .l for,ea-/ conceptele de derivare (s/r/cie) relativa si a1soluta( M/surarea s/r/ciei a1solute are la 1a-a standarde fi4e de viataE acei indivi-i sau acele fa,ilii ale c/ror resurse nu reu5esc sa satisfac/ standardele ,ini,e sunt considerate s/race( M/surarea relativa a lipsurilor prive5te s/r/cia ca o pro1le,a a inefa1ilei distri1u0ii a resurselor( Masurarea s/r/ciei relative si a1solute sunt insa doar pari din intelegerea co,ple4itatii s/r/ciei( S/r/cia poate fi studiata si ca o pro1le,a politica( S/racii sunt pu5i intr7o situa0ie dificila3 deoarece statutul vine odat/ cu de-voltarea econo,ica3 si cu statutul social vine puterea de a folosi resursele societatii pentru propriile o1iective( Insa s/racii pot avea posi1ilitatea accesului la resurse doar do1Indind putere politica si aceasta doar fiind constitui0i in organi-a0ii colective( Pute, privi si din perspectiva individuala@ este vor1a despre autodefinirea persoanelor sau grupurilor ca fiind sarace( Apare efectul su1iectivitatii3 pentru ca unele persoane se considera s/race chiar daca ele se afla cu ,ult peste praful s/r/ciei( %i,potriv/3 al0i indivi-i considera0i s/raci dup/ po-i0ia fata de pragul saraciei3 nu se considera saraci( Aceasta sugerea-/ ca s/r/cia si priva0iunile sunt relative3 in func0ie de percep0ia individuala( %ar aceasta defini0ie a s/r/ciei nu este foarte folosita( %aca a, accepta aceasta defini0ie ca unica3 aproape toata lu,ea ar putea sa se considere s/rac/ si aceasta nu ar aCuta la intelegerea feno,enului( &4ista si o perspectiva culturala in a1ordarea saraciei( %iferentele culturale intre clasele sociale din societatile ,oderne sunt clare3 iar unii sociologi vad aceste diferente ca o cau-a ,aCora a saraciei(printre cei care sus0in aceasta po-i0ie este Oscar :eOis care argu,entea-/ aceasta prin i,partirea popula0iei s/race din cartiere dup/ Fcultura saracieiG(:evOis nu ignora 1a-ele econo,ice ale saraciei( $e-a sa sus0ine ca separarea in su1culturi printre saraci3 este o reactie la deprivarile econo,ice si e4cluderea din -onele superioare ale societatii( Odata cultura s/r/ciei for,ata3 ea se trans,ite din genera0ie in
8

generatie( "opiii cresc in s/r/cie si adopta valorile acesteia si atitudinile specifice si este foarte dificil pentru ei sa ,ai scape de condi0ia lor( In cultura saraciei3 nucleul central al fa,iliei .l constituie fe,eia7,a,a care indeplineste toate sarcinile fa,iliei( $atal3 daca este pre-ent3 indeplineste nu,ai func0ii ,inore( "opiii isi .ncep viata inti,a devre,e3 iar unitatea fa,iliei este insta1ila si sla1a((%in punct de vedere psihologic3 cei care tr/iesc in cultura s/r/ciei un ego sla1 structurat3 si o ,ica putere de autocontrol( Pentru a ,/sura gradul de s/r/cie a1soluta sunt utili-a0i indicatori cu, ar fiE consu,ul de calorii si proteine pe locuitor3 calitatea si gradul de aglo,erare al locuirii3 ,ortalitatea infantila3 accesul la asistenta ,edicala3 propor0ia copiilor care frecventea-/ 5coala3 propor0ia ti,pului li1er in raport cu ti,pul de ,unca( S/r/cia relativa repre-int/ un concept ,ai functional( %aca pragul a1solut de s/r/cie se funda,entea-/ pe ideea unor nevoi universale3 pragul relativ de s/r/cie este fundat pe ideea unor relative nevoi3 varia1ile in raport cu condi0iile naturale3 sociale( "ele doua a1ord/ri ale s/r/ciei7relativa si a1soluta7au doua ele,ente in co,unE pri,ul repre-int/ individul cu pro1le,ele sale3 al doilea7,ediul in care acesta traiste( Astfel3 s/r/cia fost definita drept o Gcondi0ie care i,plica priva0iune aspra3 intensificata de ele,ente potrivnice3 si asociata cu resurse econo,ice neadecvateG (&frai, AutPind3 Patterns of &cono,ic Behavior A,ong the A,erican Pour3NeO _orP3St(MartinZs Press3! H8)( %eci s/r/cia nu ar .nse,na nu,ai veniturile ,ici si lipsa averii@ .nsea,n/ de ase,enea3 lipsa accesului la venituri ,ai ,ari si la 5anse de a acu,ula avere3 la o educa0ie ,ai 1una sau la 5anse sporite de a g/si un loc de ,unca( Schiller afir,a chiar ca Fs/racii sunt s/raci pentru ca ei nu au acces adecvat la scoli 1une3 ,eserii si salarii 1une3 pentru ca ei sunt discri,ina0i de la .nceput dup/ se43 categoria de venit(G %esconsiderarea propriei persoane3 ne.ncrederea in capacitatea de a avea un rol i,portant in societate3 senti,entele de dependenta si neparticipare la activitatile politice sau ale co,unit/0ii din care fac parte3 senti,entele de frustare ce se pot transfor,a in cri,e3 violenta sau a,araciune7sunt3 de ase,enea reflect/ri ale priva0iunilor pe care le .ncearc/ s/racii( Interac0iunea dintre s/raci si ,ediul in care tr/iesc are un rol esen0ial in generarea tensiunilor pe care ace5tia le resi,t( Aceste tensiuni pot creste datorita felului in care
B0

persoanele s/race se percep co,parativ cu grupul de referinta3 precu, si datorita discrepantei dintre ceva ce au si ceea ce considera ca ar tre1ui sa ai1/( Identificarea s/racilor se face prin eviden0ierea acelor ,e,1ri ai societ/0ii ale c/ror posi1ilitati de consu, sunt reduse( Printre ,iCloacele cele ,ai si,ple de identificare a s/r/ciei este acela care folose5te un singur nivel al venitului ca linie de de,ocra0ie intre s/raci si non7saraci( %aca o astfel de ,/sur/toare are avantaCele o1iectivit/tii3 reproducti1ilitatii si relativei nea,1iguitati3 aceasta este totu5i deficitara in asigurarea unei esti,/ri corespun-/toare a gradului in care persoanele sau grupurile de popula0ie aflate su1 aceste li,ite sufer/ aceste li,ite de acelea5i li,it/ri ale posi1ilitatilor de consu, variind considera1il in func0ie de factori ca ,/ri,ea fa,iliei3 locali-area geografica( O carenta i,portanta este aceea ca rela0ia dintre un nivel dat al venitului si posi1ilitatile de consu, nu ra,Ine constanta de7a lungul ti,pului(O alternativa ar fi aceea a sta1ilirii de praguri diferen0iate pentru diverse categorii de popula0ie( O alta ,odalitate de a sta1ili venitul ,ini, echivalent cu linia de s/r/cie3 pentru fa,iliile cu co,po-i0ie si locali-are geografica diferita este 1a-ata pe rela0ia varia1ila dintre partea de venit cheltuita pentru hrana si ,/ri,ea totala a venitului3 plecIndu7se de la constatarea ca partea de venit cheltuita pentru consu,ul diferitelor 1unuri si servicii tinde siste,atic sa se ,odifice pe ,/sura ce siste,ul de trai al fa,iliei se schi,1a( %aca cunoa5terea diferitelor perspective de definire si de a1ordare ale s/r/ciei creea-/ posi1ilitatea intelegerii ,ai in profun-i,e a feno,enului3 descoperirea cau-elor care duc la apari0ia si persistente s/r/ciei constituie o condi0ie fara de care orice .ncercare de a eradica sau atenua feno,enul nu poate avea succes( In decursul anilor3 pe 1a-a cercet/rilor si studiilor f/cute s7a conturat o ,ultitudine de cau-e care provoac/ apari0ia saraciei3 dar ele pot fi grupate in cIteva categorii3 aceasta grupare fiind in aCutorul progra,elor de eli,inare a s/r/ciei( a)&4ista astfel3 cau-e econo,ice care duc la apari0ia st/rii de saracie3 care nu 0in de calitatile individului in ,od direct( Astfel3 disponi1ili-area for0ei de ,unca datorita auto,ati-/rii sau rata crescuta a 5o,aCului creea-/ ,ulte victi,e s/r/ciei( Starea de s/n/tate precara care duce la sc/derea capacitatii de ,unca sau chiar la i,posi1ilitatea de a ,unci3 asociata cu cheltuieli ridicate pentru ,edica,ente afectea-/ negativ situa0ia ,ateriala atIt a individului3 cat si a fa,iliei3 cu atIt ,ai ,ult cu cat este
B!

vor1a de capul fa,iliei( In aceasta categorie sunt incluse si incapacitati3 handicapuri3 pro1le,a psihoe,otionale( "aracteristicile fa,iliei si eveni,ente care au loc in cadrul fa,iliei3 precu, talia ,are a fa,iliei3 se4ul capului de fa,ilie3divortul sau decesul unui sot3 nasterea3 pot duce la inrautatirea situa0iei ,ateriale a fa,iliei( In fa,iliile s/race s7a constatat ca foarte putini au posi1ilitatea sa ur,e-e studii superioare( 1)"aracteristicile personale legate de o1iceiuri sau tr/s/turi ,orale pot constitui cau-e ale s/r/ciei( Printre acestea se nu,/ra o1iceiul de a consu,a droguri3 alcoolis,ul3 practicarea Cocurilor de noroc3 orient/rile ,orale opuse ,uncii3 dar si etichetrea de c/tre co,unitate ca ur,are a delicventei( c)Pe lIng/ aceste cau-e3 ,ai pot fi a,intiteE geografica locuirea intr7o -ona unde locurile de ,unca nu sunt disponi1ile3 discri,inarea pe se4e3 ocuparea de locuri de ,unca prost pl/tite3 vIrsta3 fie prea ,ica3 fie prea ,are3 fie peste li,ita de pensionare3 locuirea in ,ediul ur1an sau su1ur1an( %esigur ca aceste cau-e care duc la s/r/cie pot ac0iona si asociate3 in realitate .ntIlni, de cele ,ai ,ulte ori cel pu0in doua7trei cau-e care au favori-at s/r/cia( %e ase,enea3 tre1uie avut in vedere ca s/r/cia interactionea-a cu aproape toate pro1e,ele sociale3 fiind si,ultan efecte sau factori favori-an0i( d)>ntIlni, astfel frecvent 5o,aCul fie la capul fa,iliei3 fie al a,1ilor so0i3 asociat cu pro1le,e da s/n/tate sau alcoolis,3 cu un nivel de preg/tire 5colara si calificare profesionala sc/-ute3 si un nu,/r de cel pu0in 27) copii de vIrsta 5colara si pre5colara( O data instalata s/r/cia3 fara ac0iunea unui progra, de co,1atere a feno,enului3 fara spriCinul co,unitatii3 este foarte greu sa se ias/ din aceasta stare3 pentru ca ea are capacitatea de a se autoperpetua din genera0ie in genera0ie3 .nt/rindu7si totodat/ po-i0iile( e)S/r/cia se e4tinde in spa0iu si ti,p ciclic3 prin transferul de la o genera0ie la alta3 reproducandu7se( %ru,ul pe care .l parcurge s/r/cia de la o genera0ie la alta .ncepe de la o fa,ilie afectata de s/r/cie3 cu copii ,ici3 care tr/iesc in condi0ii de viata su1 standard3 datorate fie unor cau-e econo,ice3 fie care 0in de individ3 de-voltInd o anu,ita filo-ofie de viata3 specifica st/rii in care se afla( In aceasta fa,ilie care sufer/ -ilnic lipsuri in ali,ente3 vesti,enta0ie3 e4ista un de-interes e4plicit sau uneori ,ascat pentru educa0ia copiilor3 dar
B2

si de-interes al copiilor pentru a frecventa 5coala( Nesustinuti ,oral si ,aterial3 acestia cedea-/ ispitei de a renun0a la scoal/ pentru o viata care lise pare lor ,ai fru,oasa( Apare a1andonul scolar3 insotit de vaga1ondaC3 fie de .ncadrarea in ,unca la vIrste ,ici3 chiar su1 li,ita legala uneori( "astigandu7si independenta fata de parinti3 copiii hot/r/sc sa7si cree-e propria fa,ilie3 in ,od legal sau prin convie0uire consensuala( A,enintare s/r/ciei creste3 cresc cheltuielile pentru ca apar copiii( Ace5ti copii nascuti in s/r/cie o vor adopta ca stil de viata3 vor asi,ila valorile si atitudinile specifice ei si vor ur,a acela5i dru, ur,at si de parintii lor3 adaugand inca o -a in lan0ul s/r/ciei( f)Unii speciali5ti considera ca una din cau-ele pentru care s/r/cia este atIt de re-istenta si greu de co,1/tut este toc,ai asi,ilarea ei de popula0ia aflata in aceasta stare3 considerarea ei ca un ,od de viata3 lipsa .ncerc/rilor de a lupta .,potriva ei3 rese,narea in fata FsoarteiZZ si chiar crearea unei filo-ofii a s/r/ciei( Pentru s/raci3 lipsa veniturilor are efect de degradare asupra fiec/rui aspect al vie0ii3 atIt asupra sanatatii 3 cat si asupra locuintei3a vie0ii de fa,ilie3 a educa0iei3 a locurilor de ,unca si ,ai ales asupra psihicului celui aflat in s/r/cie( S/r/cia a fost considerata o 1oala incura1ila a societatii3 in general3 dar care cu ti,pul ruinea-/ fiecare aspect al vie0ii individului3 in special( Starea de s/n/tate si s/r/cia sunt intr7o rela0ie de feed71acP3 fiecare influentandu7se3 potentand efectele( Pre-enta s/r/ciei in e4istenta s/r/ciei se re,arca in pri,ul rInd in sc/derea calitatii si cantitatii ali,entatiei3nerespectandu7se nevoile organis,ului( %e aceea3 apar foarte des ane,ii3 anito,ino-e3 care duc la ,or1iditate si i,plicit3 la ,ortalitate3 crescute( g)"ei ,ai afecta0i sunt copiii( Ali,entatia inadecvata in pri,ii ani de viata creea-/ o ,ai ,are posi1ilitate de deficiente fi-ice si psihice( h)+e,eile s/race au un procent crescut de na5teri pre,ature datorita condi0iilor de viata precare din ti,pul sarcinii( In U(S(A(3 ,ortalitatea infantila e du1la la saraci3 in co,para0ie cu restul popula0iei( i)%atorita locuin0elor proaste calitativ3 a igienei precare3 a polu/rii crescute din -onele in care locuiesc3 datorita aten0iei ,edicale inadecvate de care au parte saracii3 se considera ca ,edia de viata a acestora este cu 8 ani ,ai redusa( C):ocuin0ele s/racilor sunt locali-ate aproape .ntotdeauna la e4tre,itatile co,unitatilor( %aca se afla in ,ediul rural3 vor fi la ,arginea satului( %aca tr/iesc la ora53 vor locui fie in -onele su1ur1ane3 fie in cartierele ,arginase( %aca locuiesc la 1loc vor
B2

locui de cele ,ai ,ulte ori fie la parter sau la de,isol3 fie la etaCele superioare( Acest fapt se datorea-/ nu atIt ,arginali-/rii la care ii supune societatea3 cat preturilor de achi-i0ie ale acestor locuin0e3 ,ai sc/-ute3 dar si ,ai sla1e calitativ( :ocuin0ele s/racilor sunt su1 standard3 darapanate3 cu instala0ii proaste( %aca in ,ediul rural3 ,ulte locuin0e ra,an ascunse vederii pu1lice3 in -onele ur1ane locuin0ele s/racilor sunt vi-i1ile3 chiriile sunt ,ai ridicate3 popula0ia e o1ligata sa7si fac/ aprovi-ionarea la ,aga-inele din i,ediata apropiere3 la preturi ,ai ridicate( S7a constatat o deplasare a s/racilor n -onele su1ur1ane3 unde condi0iile de viata se degradea-a3 for,and aici Gpungi ale s/r/cieiG3 feno,enul generali-Indu7se aici la to0i locatarii -onei( P)In interiorul fa,iliei s/race au loc dra,e3 fie datorate divor0urilor si despartirilor ,ai frecvente3 fie violentelor in cadrul cuplului sau asupra copiilor( Astfel sta1ilitatea fa,iliei are de suferit( *iata de fa,ilie repre-int/ un factor i,portant in de-voltarea personalitatii indivi-ilor3 iar cInd e4ista o ,are pro1a1ilitate a stresului e,o0ional3 cInd e4ista ,ai ,ulte neintelegeri decIt spriCin si suport psihic3 apare si o ,ai ,are pro1a1ilitate de apari0ie a co,porta,entului antisocial( (:ipsa educa0iei poate fi considerata cau-a si efect a s/r/ciei( Siste,ul de educa0ie presupune co,peti0ia3 dar aceasta este pre-enta in toate do,eniile vie0ii( %iferentele econo,ice dintre 1oga0i3 clasele de ,iCloc si s/raci au profunde efecte in atitudinea fata de sine si fata de altii( Saracul nu are li1ertatea si independenta3 atat de scu,pe in societatea lor( &i3 s/racii3 sunt prin5i in cursa de .,preCur/ri3 tr/ind in def/i,are3 in grani0ele cartierului pe care nu7si per,it sa7l p/r/seasc/( &i sunt in ,od constant confrunta0i cu lucrurile pe care le doresc3 dar 5ansele de a le poseda3 sunt ,ini,e( In contrast3 averea aduce putere3 li1ertate3 deoarece s/racul este lipsit de educa0ie si 1ani pentru calatorii3 ori-onturile lor rareori se e4tind dincolo de vecin/tate( :u,ea celor avu0i ofer/ cea ,ai 1una educa0ie si posi1ilitatea de a vi-ita locuri de care cei ,ai ,ul0i oa,eni s/raci nici nu au au-it( S/racii sunt lipsi0i ,ai ,ult decat de averile ,ateriale(In co,paratie cu stilul sofisticat si eleganta 1ogatilor3cei educati in saracie apar ca vor1ind nerafinat 3au accent greoi si
B)

voca1ular li,itat(:or le lipseste educatia3le lipsesc infor,atiile despre lu,e(Un nu,ar din populatia saraca inca nu citesc sau scriu( +ara incuraCare3 asistenta in fa,ilie3 cu pu0ine asteptari din partea cadrelor didactice3 e foarte pro1a1il ca elevii s/raci sa ai1/ e5ec 5colar( &5ecul 5colar este insa o sursa de s/r/cie( Apare astfel procesul de reproducere sociala( %i,ensiunea ,ultigenerationala a s/r/ciei corelea-/ strIns cu educa0ia( "opiii care provin din fa,ilii s/race au parte de o calitate redusa a educa0iei3 chiar daca teoretic se considera ca li s7a creat 5ansa de a invata( In 5colile unde ,erg ei3 elevii sunt cota0i ca sla1 pregatiti3 nu,/rul elevilor in clasa este ,are si cadrele didactice nu au ti,pul necesar3 ,aterialele didactice aCut/toare pentru a veni in aCutorul copiilor( &i au nevoie de progra,e speciale3 de ore supli,entare3 de alte aCutoare pentru a putea sa fac/ fata cerin0elor scolii de ,asa( Insa ,area ,aCoritate a acestor elevi nu vor putea sa se califice decIt in ,eserii sla1 pl/tite3 in care efortul fi-ic este ,are( :ocurile de ,unca sunt prost platite3 fiind chiar sursa s/r/ciei individului( "ei care lucrea-/ in agricultura sunt angaCa0i in activitati se-oniere3 iar cei care lucrea-/ in industrie sunt pri,ii afecta0i de 5o,aC( O 1una parte din ,uncile pe care le7ar putea e4ecuta ace5tia cu nivelul lor de pregatire3 devin din ce in ce ,ai disponi1ile3 datorita progresului tehnic( &ste necesara introducerea unor progra,e de co,1atere a s/r/ciei pornindu7se de la cunoa5terea cau-elor care provoac/ apari0ia acestui feno,en( In tara noastr/3 Institutul de "ercetare a "alitatii *ie0ii a derulat un progra, cu te,aE GS/r/cia in #o,IniaE diagno-a si cai de prevenire si co,1atereG3 avInd ca o1iective sta1ilirea unor praguri ale s/r/ciei si esti,area condi0iilor de viata ale populatiei( S7a lucrat cu trei nivele ,ini,e de traiE 7nivelul ,ini, de trai decent@ 7nivelul ,ini, de trai in perioada de tran-i0ie@ 7nivelul de su1-istenta@ Acest progra, s7a derulat .nainte de anul ! B si a avut ur,/toarele re-ultateE 7 3 ,ilioane de persoane3 repre-entand varianta Fnivelul ,ini, de trai decentG 7B3! ,ilioane de persoane in varianta Fnivelul ,ini, pentru perioada de tran-itieG repre-entand 20[ din popula0ie@
B6

)2[ din totalul populatiei3 in

723!,ilioane de persoane in varianta Fnivelul de su1-istenta Grepre-entand !2[ din popula0ie@ (*iolenta do,estica *iolenta do,estica3 un concept nou3 un su1iect controversat3 o pro1le,a i,portata( %incolo de a1stracti-area feno,enului prin de-1ateri sterile in c/utarea unor vinova0i3 ave, de7a face cu realitati vechi3 prea .ndelung ignorate3 sau tratate la un nivel superficial3 care 0in pro1a1il de nevoia o,ului de putere si control si de e4ercitarea dreptului de proprietate asupra Falor taiG7sotie3 copil3 partener3 parinti3 oa,eni din casa ta` "riterii de definire a violentei do,estice do,estica s7a i,pus pe agenda politicilor sociale3 devenind un punct fier1inte in de-voltarea strategiilor de protec0ie sociala3 in ur,a cu doua decenii( Aceasta nu pentru ca anii ZB0 ar fi inventat conceptul3 ad/ugIndu7l pur si si,plu celorlalte concepte sociologice deCa e4istente3 nici pentru ca acea perioada ar fi repre-entat un apogeu in escaladarea feno,enului( Mi5carea fe,inista a propus un nou ,odel de a1ordare teoretica3 i,plicand clasificarea de gen ca un criteriu esen0ial in anali-a(($horne(! H2) +a,ilia a fost astfel redefinita3 ca fiind acel loc in care convie0uiesc Foa,enii care au activitati diferite si interese diferite3 si care in acest proces intre adesea in conflictG((;art,ann(! H!) A1ordata in conte4tul noilor teorii ca si construct ideologic3 (Barrett(! H0) fa,ilia este considerata a fi locul cel ,ai periculos si ,ai e4pus violentei( In acest conte4t3 violenta intrafa,ilala este denun0ata ca fiind un efect al propag/rii si ,en0inerii ideologiei patriarhale3 confor, c/reia cel care de0ine puterea are drept a1solut asupra celorlalti3 drept i,pus si ,en0inut prin violenta( >ncercarea de a defini feno,enul se love5te de dificultatea cuprinderii tuturor aspectelor pe care acesta le i,plica3 pe de7o parte3 si de riscul reducerii sale la o repre-entare statistica elocventa3 cu ignorarea su1secventa a co,ple4itatii feno,enului cu care ave, de7a face( Intr7o pri,a instan0a3 violenta do,estica poate fi definita astfelE orice act violent co,is de o persoana de pe po-i0ia unui rol ,arital3 se4ual3 parental sau de ocrotire3 asupra altor persoane3 cu roluri reciproce( (Stith S(3Killia,s M(B(3#osen N(3! 0) "a si arie de cuprindere3 violenta do,estica se refera laE
B8

! A1u-ul copilului in fa,ilie@ 2 *iolenta la nivelul rela0iei de cuplu denu,ita generic violenta ,aritala@ 2 *iolenta intre fra0i@ ) A1u-ul si violenta asupra parintilor sau ,e,1rilor vIrstnici ai fa,iliei( A, locali-at astfel feno,enul3 creIndu7i o arie de referin0a3 si deli,itInd tipurile de rela0ii intre care poate e4ista violenta do,estica( Pentru ela1orarea unor strategii de interven0ie3 insa3 ave, nevoie de o defini0ie opera0ionala3 care sa cuprind/ tipurile do,estice esteE violenta do,estica este o a,enin0are sau provocare3 petrecuta in pre-ent sau in trecut3a unei r/niri fi-ice in cadrul rela0iei dintre partenerii sociali3 indiferent de statutul lor legal( Atacul fi-ic sau se4ual poate fi insotit de inti,id/ri sau a1u-uri ver1ale@ distrugerea 1unurilor care apar0in victi,ei@ i-olarea de prieteni3 fa,ilie sau alte poten0iale surse de spriCin@ a,enintari f/cute la adresa altor persoane se,nificative pentru victi,a3 inclusiv a copiilor@ furturi@ controlul asupra 1anilor3 lucrurilor personale ale victi,ei3 ali,entelor3 deplas/rilor3 telefonului si a altor surse de .ngriCire si protec0ie( (StarPQ+litcraft3! ) Altfel spus3 violenta intrafa,iliala poate fi e4ercitata de orice persoana aflata pe o po-i0ie de putere fata de ceilal0i ,e,1ri ai fa,iliei( In ter,eni generali3 violenta include orice act de violare a conceptului de sine al individului3 de la violenta fi-ica si se4uala3 pana la violenta ver1ala si e,o0ionala( Aspectul e,o0ional al co,porta,entelor violente este pro1a1il cel ,ai grav3 avInd in vedere loialitatile e4istente in interiorul nucleului fa,ilial3 reac0iile de a,1ivalenta afectiva generate de declan5area unui co,porta,ent violent si ina1usirea disfunc0iei3 in vederea p/str/rii unei i,agini care sa asigure ,en0inerea statusului social (fa,ilia traditionala3 ca unica for,a acceptata de convie0uire)( %up/ cu, a, ,en0ionat deCa3 fa,ilia este unul dintre ,ediile sociale cele ,ai afectate de violenta( "onfor, afir,a0iei f/cute de Aelles si Straus (! B ) este ,ult ,ai pro1a1il ca o persoana sa fie lovita sau ucisa in propria fa,ilie3 de un alt ,e,1ru al fa,iliei3 decat oriunde altundeva3 de oricine altcineva( *iolen0a do,estica7a1ordarea socio7culturala Nevoia unei e4plica0ii paradig,atice asupra feno,enului de violenta do,estica a ap/rut de .ndat/ ce s7a constatat ca3 din punct de vedere spa0ial si te,poral3 nu e4ista li,ite ale ,anifest/rii si ca violenta do,estica este un r/u pre-ent in orice societate(
BB

%iferentele care se conse,nea-/ de la o societate la alta sunt date doar de frecventa cu care se ,anifesta si de for,ele concrete pe care le .,1rac/( Pe de alta parte3 fiecare ,anifestare apare individuali-ata( "a ur,are a nevoii de e4plica0ii generali-atoare la nivelul co,unitarilor in repre-ent/rile sociale asupra feno,enului3 au .nceput sa func0ione-e ,iturile e4plicative((Schechter3;artQ#ichie(! HB)( Astfel3G alcoolul si drogurile conduc la incidentele de violentaG3 Gtat/l lui era un o, violent 3isi 1/tea so0ia si el a inv/0at deci acas/ acest ,od de co,portare cu 5otiaG3 Gdin cau-a neca-urilor pe care le au3 a greutatilor vie0ii3 o 1ateG3 Gea s7a inv/0at sa fie fara ap/rare in fata luiG3 Gdin cau-a s/r/ciei GsauG ea .l cicaleste .ntruna pana .l scoate din ,in0i si .l face sa o 1ataG( $oate aceste afir,a0ii con0in o parte de adev/r chiar daca rela0ia cau-a7efect nu este cea procla,ata de aser0iune si realitatea arata ,ai degea1a o aco,paniere reciproca in cadrul eveni,entelor de violenta do,estica( &4ista parteneri violen0i care nu sunt consu,atori de alcool3 in a c/ror copil/rie nu au e4istat ,odele de rela0ionare violenta intre so0 si so0ie3 care nu tr/iesc o viata nesigura3 ,arcata de stresul supravie0uirii3 dup/ cu, e4ista fe,ei care sunt victi,ele unor astfel de incidente fata sa se poat/ o1i5nui cu situa0ia si tr/ind de fiecare data eveni,entul ca pe un co5,ar ireal( *iolenta do,estica este un construct socio7cultural3 deter,inInd reac0ii diferite de la un ,ediu social la altul( Accepta1ilitatea culturala este un factor esen0ial in a1ordarea violentei do,estice3 operand prin ,ecanis,e de control social e4tre, de su1tile3 ca3 de e4e,plu3 influentele culturale asupra i,aginii de sine( :ipsa unei conda,n/ri clare a violentei do,estice si p/strarea fa,iliei in afara -onei pu1lice3 politice3 prin pro,ovarea principiului noninterventiei3 devin ele,ente ale controlului social3 favori-Ind de-voltarea unor conduite violente in interiorul fa,iliei( &fectele violentei do,estice asupra fe,eii si copilului in fa,ilie *iolenta do,estica afectea-/ func0ionarea fa,iliei3 in toate structurile sale( +a,ilia devine astfel ,ai pu0in transparenta si deschisa ,ediului social i,ediatE fa,ilia l/rgita3 vecinii3 prietenii3 colegii( %e aici provine tendin0a de i-olare sociala3 ele,ent caracteristic in dina,ica violentei do,estice( Stig,atului social i se adaug/ senti,entul de autoculpa1ili-are al victi,ei3 care accentuea-/ si ,ai ,ult neputin0a ini0ierii vreunei schi,1/ri( "o,unicarea devine o ar,a .,potriva celuilalt3 iar ,ediul profesional un
BH

,iCloc rutinat de rela0ionare superficiala cu ceilal0i3 un rol Cucat in li,itele orelor de serviciu( +unc0ia principala a fa,iliei3 cresterea copiilor3 este distorsionata3 consecintele fiind dra,atice si de lunga durata( Intr7un cli,at violent3 nevoile de 1a-a ale copiilor7nevoia de siguran0a3 de viata ordonata3 de dragoste7sunt profund negliCate( +unc0iile parentale nu ,ai pot fi .ndeplinite( O ,a,a victi,a a violentei 5otului este ,ai pu0in capa1ila sa asigure .ngriCirile de 1a-a necesare copilului (hrana3 casa3 igiena3 haine3 s/n/tate fi-ica) sau sa7i proteCe-e pe acesta de r/niri3 accidenta3 pericole fi-ice sau sociale( "ople5ita de ru5ine pentru ceea ce i se .ntI,pla3 de senti,entul e5ecului in cea ,ai i,portanta rela0ie interpersonala3de teroare3 de autoacu-a0ii (Pol,an3! ))3 fe,eia nu ,ai este capa1ila de a Cuca nici unul din rolurile i,puse de viata fa,iliei( Astfel se e4plica nu,/rul ,are de accidente do,estice ale c/ror victi,e sunt copiii( Intr7un c/,in ,arcat de violenta3 nici ,a,a si nici tat/l nu se ,ai pot preocupa in ,od eficient de sti,ularea copilului pe planul cunoa5terii si al e4perien0elor sociale( &i isi pierd in ochii copilului autoritatea de care ar tre1ui sa se 1ucure ca parinti( In locul autoritarii parintesti se instalea-/ teroarea3 care nu educa3 nu for,ea-/3 ci care poate doar frIna de-voltarea ,entala si afectiva a copilului( "opilul va .nv/0a o singura regulaE sa se fereasc/ cu orice pre0 de agresiuni( %e ase,enea3 va inv/0a ca cel ,ai tare din punct de vedere fi-ic .nvinge3 iar cel ,ai sla1 tre1uie sa se supuna(&l va intelege ca rela0iile sociale se 1a-ea-/ pe raporturi de forta3de supunere a celui ,ai sla1 de c/tre cel ,ai tare3 si va de-volta de ti,puriu ,ecanis,e de protec0ie si3 i,plicit3 de ,anipulare a situa0iilor de viata spre folosul personal( "opilul nu va avea oca-ia sa cunoasc/ si sa deprind/ a1ilitatule si atitudinile necesare intr7o viata sociala nor,alaEtoleranta3afectiune3negociere si co,pro,is( Propriile rela0ii cu ceilal0i (cu fa,ilia sau cu colegii) se vor 1a-a pe strategii care au ca scop do,inarea agresiva sau fuga de situa0ie( Ma,a3 odat/ ce este direct afectata de violenta partenerului de viata3 nu7si va ,ai de-volta la .ntreaga capacitate a1ilit/0ile ,aterne (e,patia3 acceptarea copilului cu i,aturitatea specifica vIrstei3 dragostea si capacitatea de a7i r/spl/ti pentru ceea ce face3 de a7i face sa se si,t/ i,portant3 valoros)( Studiul violentei do,estice la nivelul unei co,unitati a arata ca fe,eile victi,e se hot/r/sc sa .ntreprind/ ceva pentru a ie5i din situa0ia de violenta in care se afla3 a1ia in ,o,entul in care reali-ea-/ pericolul care planea-/ asupra copiilor(
B

"onsecin0ele ne.,plinirii func0iilor parentale afectea-/ ,odul in care se structurea-/ personalitatea copilului( I,aginea de sine3 .ncrederea in ceilal0i si in propriile forte3 devine nesigura3 fragila3 tul1urata de cele ,ai ,ici disfunc0ii care apar3 copilul fiind incapa1il sa fac/ fata unor situa0ii dificile3 care ar cere re-olvarea unor pro1le,e prin for0ele proprii si prin i,plicarea celorlati( "u o i,agine de sine sla1a3 ne.ncre-/tor in for0ele sale3 copilul este sortit e5ecului3 un e5ec care nu .nsea,n/ doar nei,plinirea3 nereali-area3 nefericirea unui individ3 dar in acela5i ti,p .nsea,n/ o pierdere la nivelul .ntregii societ/0i( #eac0ia si structurarea personalitatii copilului3 care cre5te .ntr7o at,osfer/ violent/3 nu este unifor,/ pentru to0i indivi-ii( Intervine aici feno,enul de re-ilien0a a copilului3 care7i va face pe unii dintre ei3 cI0iva ,ai puternici3 ,ai noroco5i3 s/ fac/ fata for0ei distructive a violentei do,estice si sa scape ,ai pu0in ,arca0i( &ste insa o 5ansa pe care o au doar unii copii si in virtutea c/reia nu poate fi negliCat efectul nociv al violentei do,estice asupra de-volt/rii noilor genera0ii( Instan0ele civile7pentru ca-urile de divor0 si acordare a custodiei copilului3 si penalepentru ca-urile de violenta provocatoare de v/t/,are corporala grava sau ,oarte3 intervin in solu0ionarea unor ca-uri de violenta intrafa,iliala( %atorita lipsei de specificitate a codului penal3 victi,ele violentei intrafa,iliale sunt tratate la fel cu victi,ele oric/rei alte for,e de violenta( In acest sens3 nivelul de con5tienti-are a feno,enului este di,inuat3 prin ignorarea unor factori de risc si a unor factori agravanti3 care intervin specific in ca-ul violentei intrafa,iliile( Astfel3 gradul de risc este ,a4i,3 victi,a i,partind acela5i spa0iu de viata cu agresorul3 care cunoa5te totodat/ toate celelalte ,edii in care victi,a s7ar putea refugia( $otodat/3 pro1a1ilitatea recidivei este foarte ,are3 data fiind dina,ica feno,enului7 violenta intrafa,iliala fiind un feno,en ciclic( O alta institu0ie i,portanta in ce prive5te denun0area violentei intrafa,iliale ca pro1le,a sociala este3 cel pu0in in teorie3 5coala( %in studiile efectuate3 s7a constatat o oarecare deschidere spre educa0ie .,potriva violentei la nivelul scolii( "u toate acestea insa 3de5i sunt depistate ca-uri de violenta intrafa,ilial/ de c/tre cadrele didactice3 .n ti,pul activit/0ii la clasa3 posi1ilit/0ile de a1ordare a acestor ca-uri sunt ,ini,e( Pe de o parte3 atunci cInd ave, de7a face cu de-v/luirea unui a1u- de c/tre un copil3 sunte, datori sa asigura, protec0ia acestuia3 dar s/ interveni, in li,itele p/str/rii confiden0ialit/0ii( Metoda de a1ordare a unor pro1le,e ce 0in de fa,ilie3 .n ,ediu 5colar3 este cel ,ai frecvent
H0

repre-entata de discu0iile cu parintii( Aceasta ,etoda e4pune insa copilul3 creInd 1re5e .n siguran0a pe care i7ar da7o confiden0ialitatea info,a0iilor oferite de el( :eg/tura dintre scoal/ si Serviciile Pu1lice Speciali-ate de Protec0ie a "opilului3 surprinde ,ult prea pu0in aceste aspecte3 ,ecanis,ele de protec0ie a copilului in fa,ilia sa fiind ,ini,e3 daca nu chiar ine4istente( Apoi3 lipsa de corelare .ntre factorii institu0ionali i,plica0i face ca orice de,ers in vederea re-olv/rii unor ca-uri sa fie nou si diferit3 copilul fiind supus unor victi,i-/ri secundare la nivelul fiec/rei institu0ii care intervin in solu0ionarea ca-ului( Pro1le,ele se co,plica atunci cInd violenta este ,anifestata la nivelul cuplului parental3 copilul fiind in ,od indirect victi,a a co,porta,entului violent( Sc/derea randa,entului 5colar3 a1senteis,ul3 a1andonul 5colar3 i-olarea sau iterarea unor co,porta,ente agresive in rela0iile cu colegii sunt doar cIteva din efectele violentei intrafa,iliale asupra copilului7 ca recipient pasiv( Ori3 ,odul de a1ordare a acestor pro1le,e 5i interven0ia efectiv/ a scolii este ,ai degra1/ punitiva3ignorand cau-ele unor astfel de co,porta,ente( "opilul este sanc0ionat de 5coal/3 dar nu este aCutat in nici un fel in dep/5irea pro1le,elor cu care se confrunta( O alta institu0ie se,nificativa este 1iserica( Accepta1ilitatea cultural/ a violen0ei este vi-i1il/ la nivelul .nv/0/turilor tradi0ionale ale 1isericii( In cadrul unui studiu calitativ legat de percep0ia violentei do,estice3 reali-at printr7un ciclu de e,isiuni radio3 a, constatat folosirea unor precepte 1i1lice ca ,ecanis, Custificativ al violentei( *or1e ca F1/taia e rupt/ din raiG3 au Fnu cru0a nuiauaG3 la fel cu Ffe,eia tre1uie s/ fie supus/ 1/ratului eiG3 unt pro,ovate de institu0iile religioase( Astfel3 in prea ,ulte ca-uri violenta intrafa,iliala este considerata de c/tre 1iserica ca un ,iCloc de autoreglare al echili1rului fa,ilial si un ,od de disciplinare si for,are a celor ,ai sla1i7copilul si fe,eia( +or,area speciali5tilor apare3 in conclu-ie3 ca o nevoie reala3 in vederea de-volt/rii unor ,ecanis,e de interven0ie si prevenire cu eficienta pe ter,en lung( In vederea unei astfel de for,ari este insa necesar ca feno,enul violentei do,estice sa devin/ vi-i1il la nivelul co,unitatii3ca un r/u care tre1uie tratat si nu ascuns sau ignorat3 pentru ca3 sa cu, o1serva ;u4leL3 Gfaptele care nu se vad si sunt ignorate3 continua sa e4isteG( Intra, deci in acelasi cerc vicios3 lipsa serviciilor3 a legislatiei si a unor specilaisti cat si de co,unitate drept un su1iect destinat sen-tionalului3co,pasiunii sau a,u-a,entului3 si tratat ca atare( 1)Nivelul de constienti-are a violentei do,estice de catre ,ase(
H!

:a un studiu efectuat in ! asistat la violente in fa,ilie(

83su1iectii investigati au raspuns ca in copilaria lor au

#eferitor la cau-e3opinia pu1lica considera3in ordinea descrescatoare a frecventei cu care apar3ur,atoarele situatii ca fiind generatoare de violenta do,esticaE 7nivelul de trai sca-ut@ 7toleranta fe,eii fata de violenta@ 7lipsa de cultura@ 7traditia care favori-ea-a po-itia 1ar1atului@ 7pre-enta copiilor in fa,ile@ 7dependenta ,ateriala a sotiei de sot@ 7consu,ul de alcool( c)Mecanis,e de sensi1ili-are si constienti-are a specialistilor si ,aselor Un pri, ,ecanis, este educatia3care tre1uie facuta la toate nivelele(O1iectivele educatiei si infor,arii suntE 7Pre-entarea violentei intrafa,iliale7dina,ica feno,enului@ 7%enuntarea violentei intrafa,iliale ca ele,ent pertur1ant in viata societatii@ 7Scaderea gradului de accepta1ilitate culturala a violentei@ 7+or,area unor profesionisti la nivelul tuturor institutiilor ,entionate3capa1ili sa recunoasca si sa intervina eficient in ca-urile de violenta intrafa,iliala( &ducatia poate fi facuta prin scoala(in cadrul orelor de educatie civica3in cadrul unor discutii infor,ale cu invitati sau in cadrul unor intalniri elevi7profesori7parinti)3prin ,iCloacele ,ass7,edia (de-1ateri televi-ate3e,isiuni infor,ative3stiri nedistorsionate de ele,entul sen-ational)3prin inter,ediul unor foru,uri si se,inarii organi-ate de asociatii si organi-atii i,plicate in protectia fa,iliei si a copilului3sau de unele institutii de invata,ant si agentii internationale cu progra,e de drepturile o,ului3protectia copilului3violenta intrafa,iliala3sanse egale( Un alt ,ecanis, il constituie ca,paniile pu1licitare3care secondea-a si co,pletea-a educatia ,aselor(Aceste ca,panii pu1licitare3pentru a fi eficiente3tre1uie desfasurate in ,od sustinut si adresate unui pu1lic cat ,ai larg( $ot in acest sens pot fi de,arate unele ca,panii in presa3cu pre-enta unor ca-uri(confidentialitatea fiind insa proteCata) care sa co1oare violenta intrafa,iliala de la nivelul faptului sen-ational la nivelul faptului cotidian3%e ase,enea pot fi pre-entate unele
H2

initiative locale3actiuni co,unitare sau progra,e ale unor organi-atii nonguverna,entale vi-and violenta intrafa,iliala( *i-i1ilitatea feno,enului Mass7,edia intervine activ in i,punerea unor aspecte sau pro1le,e in sfera socialpoliticului(&4perienta Occidentului de,onstrea-a ,odul in care actiunile eficiente in presa si televi-iune creea-a opinia pu1lica3i,pun anu,ite valori si deter,ina raspunsuri politice si de,ersuri legislative( In presa ro,aneasca3violenta intrafa,iliala3chiar daca are o oarecare vi-i1ilitate3este ,ai degra1a tratata ca fapt sen-ational3ceea ce face ca repre-enta1ilitatea feno,enului sa fie alertata( In legislatia actuala3feno,enul violentei intrafa,iliale este ,ai ,ult a1sent3aparatul legislativ operand cu ter,eni generali(*iolenta intrafa,iliala nu este denuntata ca fapta penala specifica(In teren este tratata ,ai ,ult ca o contraventie3ca-urile de violenta in cuplu se,nalate politiei fiind cel ,ai adesea solutionate printr7o a,enda3care indirect3repre-inta o victi,i-are in plus a fe,eii si copilului31anii pentru a,enda fiind luati din 1ugetul de cheltuieli al fa,ilei( S7au infiintat servicii de interventie si asistenta a victi,elor violentei do,estice( Iata cateva dintre acestea si activitatile lorE 7$i,isoara7Serviciul pentru fe,ei in situatii de cri-a@ In toa,na anului ! 63 preotul catolic ;ans Pal,und din &ssen a contactat prin inter,ediul coordonatorului organi-a0iei ;ilfe fur #u,nien3 ;u1ertus AolnicP3 o organi-a0ie nonguverna,entala din $i,i5oara3 oferindu7si spriCinul pentru crearea unui refugiu pentru fe,ei victi,e ale violentei do,estice( 7F"utia PandoreiG7"entrul de -i pentru victi,ile violen0ei do,estice3 Pite5ti@ F"utia PandoreiG a ap/rut su1 for,a unui proiect propus de A#A%O3 venind ca r/spuns la se,nalarea unei pro1le,e sociale acute in societatea ro,aneasca7violenta do,estica( A#A%O a organi-at in parteneriat cu Pri,/ria Pite5ti3 colocviul Fviolenta in fa,ilie7o pro1le,a a .ntregii societ/0iG3colocviu ce a reunit autorit/0ile locale7Inspectoratul Xude0ean de Politie3 Pri,/ria3 Inspectoratul =colar3 %eparta,entul pentru Protec0ia "opilului si alte organi-a0ii nonguverna,entale( "olocviul a reunit 20 de participan0i si s7a desf/5urat in perioada 22722 fe1ruarie ! in sala de consiliu a Pri,arei Pite5ti3 scopul
H2

sau fiind acela de a consolida rela0iile dintre institu0iile i,plicate3 su1 o for,a sau alta3 in g/sirea unor solu0ii in violenta fa,iliala( "onclu-ia finala a colocviului a fost ca legisla0ia ro,aneasca privitoare la violenta in general tre1uie i,1unatatita3iar cea privitoare la violenta fa,iliala tre1uie in ,od specific sa7si fac/ loc in "odul Penal si in "odul de procedura penala( 7Arte,is7"entrul de consiliere .,potriva a1u-ului se4ual pentru fete si fe,ei3 "luCNapoca@ Progra,ul FArte,isG a fost ini0iat in septe,1rie ! 8 in parteneriat cu asocia0iile 1erline-e KildOasser ("entru de consiliere pentru fete si fe,ei) si &uro"o, (agen0ie speciali-ata in ,onitori-area proiectelor de parteneriat dintre ONA7uri din &uropa de &st si cea de *est)(Proiectul a fost finan0at printr7o cofinan0are pe o perioada de doi ani de c/tre "o,unitatea &uropeana3 progra,ul :I&N7$A"IS( In perioada august ! B7septe,1rie ! H3 progra,ul Arte,is a func0ionat in regi, de voluntariat3 sustinut de 8 specialiste in psihologie si psihopedagogice3 care ofereau infor,a0ii si consiliere3 la telefon si direct3 doua -ile s/pt/,Inal( 7"entrulPilot7de ac0iune si spriCin .,potriva violen0ei do,estice7policlinica $itan3 Bucure5ti@ >nfiin0at su1 directa coordonare a MMPS in anul ! 83"entrul este singurul centru guverna,ental e4istent in #o,Inia3 care se adresea-/ victi,elor violentei do,estice( "entrul ofer/ servicii directe de consiliere si sfat Curidic si psihologic victi,elor violentei do,estice3 avInd totodat/ un spa0iu de refugiu3 in care fe,eile sunt ad/postite pentru o perioada li,itata de ti,p( In anul ! B s7au adresat centrului un nu,/r de 202 persoane 3in anul ! H7! de persoane3 iar in anul ! 3in pri,ele 6 luni ale anului3 un nu,/r de 2B de persoane au solicitat refugiu in "entru este ,ai ,ult decIt elastica3 datorita unicit/0ii acestui serviciu si a dificult/0ilor de solu0ionare a pro1le,elor( $otodat/3 centru dispune de o linie telefonica3 apelurile telefonice fiind ,ult ,ai nu,eroase decIt solicit/rile directe(Astfel3doar in anul ! H s7au .nregistrat ) 0 de apeluri telefonice( Apelurile telefonice solicita uneori urgentarea interven0iei politiei(68 apeluri in ! H32 apeluri in pri,ul tri,estru3! ca-uri3 in pri,ul tri,estru din anul ! )3solicitarea unor interven0ii ,edicale de urgenta(2 )3sau solicitarea de infor,a0ii( Un aspect relevant este

ca ,ulte dintre apelurile telefonice sunt ini0iate de copii(

H)

*iolenta do,estica in #o,Inia r/,Ine deoca,dat/ o pro1le,/ i,portant/ 5i3 eventual3 un capital politic( In tara noastra3 grupurile 0inta pentru care organi-a0iile neguverna,entale ofer/ servicii sociale si ,edicale suntE 7adolescen0i@ 7asisten0i sociali@ 7copii cu afec0iuni ,aligne@ 7copii cu poten0ial predelincential din centrele de plasa,ent 7copii a1andona0i@ 7copii a1u-ati3 ,altratati3 negliCati@ 7copii afecta0i de leuce,ie si cancer 7copii 1olnavi 7copii ce p/r/sesc centrele de plasa,ent@ 7copii consu,atori de droguri@ 7copii cu ;I*MSI%A@ 7copii cu deficiente@ 7copii 1olnavi de epilepsie@ 7copii delincven0i@ 7copii din centrele de plasa,ent 7copii din fa,ilii cu condi0ii deficitare@ 7copii ,inoritarilor religioase@ 7copii refugia0i@ 7copii rro,i@ 7copiii str/-ii@ 7fa,ilii in dificultate@ 7,a,e singure si copiii lor@ 7pu1lic larg (fa,ilii3 tineri3 ONA7uri)@ 7tineri3 fe,ei3 cupluri@ )(2(#elatiile dintre handicapul social si dificult/0ile de .nv/0are %e5i sunt se,nalate la orice vIrsta3 inclusiv cea adulta3 dificult/0ile de invadare sunt cel ,ai frecvente .ntIlnite in copil/ria ,ica si ,iClocie3 pentru ca in aceste etape din
H6

ontogene-a invadarea sociala este ,ai intensa si du1lata de o sus0inuta si .nalt solicitanta invadare 5colara care3 a5a cu, se 5tie3 este siste,atica3 intensiva si din ce in ce ,ai co,ple4a in -ilele noastre( %in aceste ra0iuni3 cele ,ai ,ulte studii se a4ea-/ pe dificult/0i de .nv/0are ale copiilor .n calitate de elevi3 in clase ,ici si ,iClocii3 iar prin invadarea aflata in dificultate se .n0elege invadarea aflata in dificultate se .n0elege invadarea de tip 5colar3 in situa0ii de invadare sociala ace5ti copii f/cInd in general fata de solicit/rilor cotidiene in ,od ,ul0u,itor( Ast/-i se accepta tot ,ai ,ult ca 5coala3 procesul de .nv/0/,Int3 educa0ia3 si instruc0ia3 in general3 au Fali,entatG si oca-ionat dificult/0ile de invadare a5a cu, sunt ele conceptuali-ate in pre-ent3 o1ligInd totodat/ la studierea si a1ordarea lor in consecin0a( Pana spre ,iClocul secolului nostru nu s7a vor1it e4plicit despre un ase,enea feno,en ca cel al dificult/0ilor de invadare ca fiind si,pto,atic3 generali-at si repre-entativ in sine3 aceasta poate fi si pentru ca invadarea 5colara nu intrase .nc/3 in etapa de co,plicare si accelerare pe care avea s7o cunoasc/ ulterior( Au e4istat3 desigur3 dintotdeauna3 in orice clasa 5colara3 copii ra,a5i in ur,a la invatatura3 dar ace5tia erau accepta0i si7n cele din ur,a pro,ova0i pe criterii ,ini,ale3gasindu7li7se totu5i un loc firesc printre ceilal0i colegi din ra0iuni pur statistice( Mult ti,p3 apoi3 dificult/0ile de invatare au fost ,ascate3 la ,ul0i dintre copiii care le pre-entau3 de tul1ur/ri de co,porta,ent3 tul1urari afective3 uneori chiar tul1ur/ri psihice propriu7-ise( $oate acestea erau considerate direct si gr/1it drept cau-e ale3 fara a se e,ite .nc/ ipote-a ca ar putea fi si consecin0e ale unor dificult/0i de invadare3 structurale si pri,ordiale( In schi,13 se treceau frecvent intre cau-ele for,ale ale dificult/0ilor de .nv/0are 3in iposta-a lor conven0ionala de e5ec 5colar3 situa0ia culturala sau econo,ica a fa,iliei3 de-interesul acesteia pentru conduita si perfor,anta 5colara a copilului3 e4e,ple si o1iceiuri neavenite pentru copil etc( %e5i sunt .n0elese ,ai ales ca dificult/0i de .nv/0are in scoal/3 in procesul de .nv/0/,Int3 dificult/0ile de .nv/0are sunt nu atIt in fond3 cat ,ai degra1/ in for,a dificult/0ilor de .nv/0are 5colare( &ste adev/rat ca 5coala este cea care le oca-ionea-/3 le pune in eviden0/3 le pregnanti-ea-/3 dar originea lor e4ista esen0ial,ente .n preala1il
H8

contactului cu 5coala3 fara a se ,anifesta insa vreun fel( %e5i pree4ista poten0ialul3 virtual .nceperii 5colari-/rii3 dificult/0ile de .nv/0are nu se ,anifest/ ca atare in viata sociala3 cotidiana3 unde solicit/rile3 prin natura lor (e4ceptInd sfera profesionala)3 nu pun acelea5i pro1le,e ca in scoal/( Un copil cu dificult/0i de .nv/0are3 de cele ,ai ,ulte ori3 trece a1solut sau'cvasi NO#MA: intre ceilal0i copii3 prin tot ceea ce face el acasa3pe strada3 in solicit/rile curente si pro-aice ale vie0ii( Nu,ai la scoal/3 in cursul lec0iilor3 sau acas/3 in preg/tirea acestora3 el se va v/di a nu ,ai avea3 cu ti,pul3 resurse suficiente pentru perfor,anta scontata si pretinsa confor, vIrstei si'aparentei sale( )() &volu0ia psihologica a handicapatilor social cu dificultati de invatare In plan sen-orial Achi-i0ionarea scris7cititului solicita co,ple4 .ntreaga paleta de sen-atii3 perceptii3 repre-entari( ! Se de-volta sensi1ilitatea tactila a ,ainii3 dar si cea vi-uala si auditiva3( cresterea3 vederea la distanta si capacitatea de apreciere vi-uala a ,ari,ii( Mo1ilitatea oculara face progrese evidente prin activitatea de citit( :a H ani3 ,icul 5colar poate sa reali-e-e deCa i,aginea vi-uala a ,iscarilor 2 Au-ul fone,atic evoluea-/ considera1il( Intrucat se a,eliorea-/ si au-ul ,u-ucal3 copilul receptea-/ ,ai 1ine structurile ,elodice si do1andeste o ,ai 1una capacitate de a cInta( 2 Pe plan gustativ si olfactiv creste a1ilitatea individului de a identifica si clasifica gusturile si ,irosurile( ) Su1 raport tactil3 asista, la o evolu0ie deose1ita a chineste-iei ,Iinii prin scris3 desen3 lucru ,anual( $reptat3 el isi do1andeste o ,ai 1una coordonare ,otrica generala3 dar si ,ai ,ulta fine0e in ,iscarile degetelor( 6 Spiritul de o1servatie3 ca etapa superioara a perceptiei3 face progrese3 devenind acu, deli1erat3 siste,atic3 analitic( :a !0 ani evoluea-/ in direc0ia artistica( Scolarul ,ic achi-itionea-a ele,ente noi si in ceea ce prive5te perceptia ,/ri,ii si greutatii( 8 A,elior/ri ,ultiple survin si in planul percep0iei spa0iului sau ti,pului( +recventarea scolii deter,ina Gdesprinderea de vatraG si l/rgirea ori-ontului spatial( In afara spa0iului personal (al a,1iantei i,ediate) se schitea-a si ele,ente ale spa0iului
HB

geografic si al celui cos,ic( Micul 5colar face progrese si in aprecierea direc0iei spa0iale (dreapta7stanga3sus7Cos)( B "at prive5te percep0ia ti,pului3 datorita i,plic/rii copilului in diverse activitati 5colare 3care presupun respectarea unui orar3 se de-volta capacitatea acestuia de a percepe si aprecia corect durata de desfasurare a feno,enelor( "itirea corecta a ceasului3 cunoasterea anoti,purilor3 a lunilor si a -ilelor sapta,anii3 .ncadrarea clara a eveni,entelor pe cele trei di,ensiuni te,porale (pre-ent3trecut3viitor)sporesc a1ilitatea de adaptare la pro1le,ele e4istentei( +recventarea scolii contri1uie3 de ase,enea si la apari0ia spa0iului ,ic (al literelor3 cuvintelor etc() precu, si a ti,pului pedagogic (ora de scoala3recreatia3etc() ! #epre-ent/rile sporesc in volu,( Apar repre-ent/ri noiE istorice3 geografice3 topografice etc( care denota capacitatea copilului de a ancora in conte,poraneitate( In a treia copilarie3 repre-entarile ocupa un loc i,portant3 deoarece individul face inca apel la intui0ie( 2 =coala for,ea-/ priceperi si deprinderi3 dar si o1isnuinte( Intre acestea pute, e4e,plifica pe cea privind co,portarea in societate( &ste vor1a de conduita civili-ata3 corecta ale carei 1a-e se pun inca in perioada pre5colara si pe care 5coala le cultiva siste,atic( %eprinderile de autoservire3 deprinderile de a citi3 de a scrie se transfor,a3 de ase,enea in o1isnuinte( Acest lucru nu se petrece insa de la sine( &ste posi1il ca un elev sa7si fi for,at deprinderea de a scrie3 de a citi3 de a calcula3 dar nu si o1isnuinta de efectuare siste,atica a sarcinilor in care sunt i,plicate aceste acte( Sau3 di,potriva3 este o1i5nuit sa scrie3 sa citeasca3 sa7si fac/ te,ele3 dar stapaneste3 in ,ica ,asura3 priceperea de a reali-a cu succes aceste activitati( &fectuarea acestor transfor,/ri nu se poate face decIt prin inter,ediul procesului instructiv 7educativ3 care contri1uie3 deopotriva3 la for,area si cultivarea deprinderilor 3 priceperilor si o1isnuintelor( 2 Aptitudinile 5colarului ,ic se de-volta in leg/tura cu activitatea pe care o desfasoara el3 invatatura( "opilul dispune la intrarea in scoal/ de o anu,ita sensi1ili-are fata de aceasta noua for,a de activitate( Aptitudinile 5colarului ,ic se de-volta in leg/tura cu activitatea pe care o desfasoara el3 invatatura( $reptat3 invatarea .ncepe sa fie preferata altor activitati si sa devin/ sursa datatoare de 1ucurii si satisfactii( Intarita3 la .nceput prin sti,ulente colaterale
HH

(.ncuraCarea3

aprecierea3 lauda din partea invatatorului si a parintilor)3 atitudinea volitiv7e,otiva favora1ila fata de invatatura se poate 1a-a3 in anu,ite condi0ii instructiv7educative3 pe satisfac0ia pe care o procura activitatea insasi( Una din aptitudinile genrale care se de-volta la aceasta vIrsta este toc,ai aptitudinea de a invata( %in inclinatia si aptitudinea generala pentru invatatura se desprind si se de-volta3 la ,icul scolar3 ele,entele unor aptitudini speciali-ate3 cu, sunt cele ,ate,atice3 literare3 plastice3 ,u-icale( Persoana .nvatatorului si activitatea pe care o desfasoara el constituie3 pentru 5colarul ,icun ,odel3 un e4e,plu care poate sa7i tre-easc/ dragostea si ata5a,entul pentru invatatura( In procesul devenirii aptitudinilor3 contea-a nu nu,ai reu5itele copilului3 ci si ,odul cu, reactionea-a cei din Cur la aceste reusite( Unele din defectele de educa0ie care pot surveni constau in aceea ca adul0ii (invatatorii3profesori fac cu usurinta aprecieri po-itive sau negative3 uneori e4agerate3 asupra re-ultatelor activitatii copilului3 ina1usind satisfac0ia pe care i7ar putea7o procura activitatea insasi( %e aici3 necesitatea ca in educarea aptitudinilor sa se .,1ine aprecierea e4terna po-itiva cu sti,ularea atitudinii e4igente a copilului fata de propria activitate( (In plan intelectual Me,oria :a vIrsta 5colara ,ica predo,ina ,e,oria ,ecanica (ce cunoa5te ,o,entele ei de apoteo-a la H ani)3 cea involuntara si cea de scurta durata( Odat/ cu intrarea in scoala3 copilul retine preponderent3 ceea ce l7a i,presionat ,ai ,ult3 de unde incarcatura evident afectogena a ,e,oriei( Intrucat procesul de fi4are al cunostintelor este condi0ionat de perceperea o1iectelor si feno,enelor3 apelul la diverse ,ateriale didactice3 in ti,pul lec0iilor 3se dovede5te acut necesar( "opilul retine u5or chiar si ceea ce este neesen0ial sau detaliat (adeseori ii sunt suficiente doua7trei lecturi ale te4tului respectiv)( Uitarea vi-ea-a3 ,ai ales3 co,porta,entul copilului3 asa se e4plica de ce in clasa .ntIia el uita frecvent te,e de preg/tit pentru -iua ur,atoare3 dupa cu, isi las/ acas/ deseori si diverse rechi-ite 5colare indispensa1ile (penarul3caietul3stiloul)(
H

%in clasa a treia ,icul 5colar face eforturi de a7si cultiva voluntar ,e,oria3 de a apela la repere aCut/toare pentru a o efcienti-a( $reptat3 el intelege si rolul repeti0iilor( #aportul dintre capacitatea de recunoa5tere si reproducere se ,odifica3 de7a lungul perioadei 5colare ,iciE daca la 87B ani3 procesul de recunoa5tere este ,ult ,ai u5or reali-at3 pe ,/sura .naint/rii sale in vIrsta creste posi1ilitatea de reproducere( %eficitul ini0ial din acest plan se datorea-/ dificultatii de a trnspune li,1aCul interior (care a stat la 1a-a intelegerii) in li,1aC e4terior( Se constata un progres se,nificativ si in ceea ce prive5te capacitatea de reproducere@ daca ini0ial reproducerea era cat ,ai fidela (te4tuala)3 pe ,/sura acu,ul/rii de cunostinte3 scolarul ,ic este tentat sa fac/ ,ici reorgani-/ri ale te4tului asi,ilat( In paralel3 creste si volu,ul ,e,oriei :i,1aCul Intrarea copilului in scoal/ acelerea-a procesul asan/rii li,1aCului de anu,ite cli5ee para-itare3 ele,ente dialectale 3Cargoane3 pronun0ii deficitare etc(sau3 altfel spus3 ,icul 5colar are acces in ,od organi-at la li,1aCul cult( Poten0ialul lingvistic al individului la .nceputul clasei .ntIi difera ,ult in func0ie de educa0ia pri,ita in fa,ilie3 de for,ula sa te,pera,entala etc( *oca1ularul se du1lea-a3aCungand in finalul etapei la o -estre de )0007)600 de cuvinte3 din care un fond de !6007!800 de unitati3cu apro4i,a0ie 3for,ea-/ voca1ularul sau activ( %up/ opinia lui A(Araur3fondatorul principal de cuvinte al li,1ii ro,ane este de !0007!600 unitati3 deci pute, conchide ca3 pana la sfarsitul vIrstei 5colare ,ici3 copilul u-itea-/ deCa de fondul principal de cuvinte al li,1ii ,aterne( Progrese evidente se .nregistrea-/ si in ceea ce prive5te de1itul ver1al oral si cel scris3 pe ,/sura ce se apropie de sfarsitul clasei a patra( I,pactul cu li,1a literara provoac/ si ,odific/ri calitative dintre care ,en0iona,E ! e4pri,area se rafinea-/ si nuantea-a odat/ cu p/trunderea in voca1ularul sau activ si a unor cuvinte specifice diverselor discipline 5colare@ 2 se a,eliorea-/ si pronuntia3 odata cu de-voltarea au-ului fone,atic@ 2 pe ,/sura insusirii 1a-elor gra,aticii se i,1unatateste3 in ,od nota1il3 corectitudinea gra,aticala a li,1aCului@
0

)(copilul invata sinoni,ele3 o,oni,ele si antoni,ele@ 6(pIna la nivelul clasei a patra3 li,1aCul interior aco,pania-a3 in for,e sonore3 actul scrierii( In perioada ,icii scolaritati pot ap/rea si defec0iuni de vor1ire( Unele sunt cau-ate de schi,1area denti0iei provi-orii (ce pertur1a3 pe ,o,ent3 re-onatorul 1ucal al li,1aCului) 3 fiind insa pasagere( :a 5colarul ,ic sunt destul de frecvente sunetele para-itare de tipulEGiG3GaG la .nceputul si sfarsitul propo-itiei3apoi FsiG3Gsi pe ur,aG etc( Asi,ilarea scrierii corecte se reali-ea-/ apro4i,ativ dup/ 2 ani( "opilul ini0ial identifica cu greu fone,ele (sunetele) ce co,pun un cuvant( &li-iunea e frecventa (Fitrea1aG3in loc de (ce3ci3che3chi etc() Intrucat3 asa cu, sesi-a Na-arova pana la sfarsitul etapei3 scrierea este du1lata de un li,1aC3 ,ai ,ult sau ,ai pu0in sonor3 pentru a pre.ntI,pina aparita gre5elilor de scriere3 tre1uie evitata orice activitate ,asticatorie3 ce poate pertur1a acest feno,en (consu,area de ali,ente3 utili-area gu,ei de ,estecat etc() AIndirea &volu0ia gIndirii in a treia copil/rie face posi1ila a1andonarea concep0iei ani,iste si naiv realiste despre lu,e3 pentru a face loc unei concep0ii realist7naturaliste( %in perspectiva teoriei piagetiene3 acu, se instalea-/ gIndirea operatorie concreta( %upa opinia Ursulei Schiopu (! 8B) 3are loc o adev/rata revolu0ie in planul cunoasterii3 deoarece se reali-ea-/ trecerea de la cunoa5terea intuitiva3 ne,iClacita a realitatii (cu aCutorul repre-ent/rilor) la cea logica3 ,iClocit/ (cu no0iuni si rela0ii dintre ele)( Prin ur,are3 la 5colarul ,ic apare caracterul operatoriu al gIndirii p/strIndu7le per,anenta)( Ideile a1stracte insa .i cau-ea-/ unele dificultati( "at prive5te ,etoda la care apelea-a3 aceasta nu este riguroasa deoarece ,etoda la care apelea-a3 aceasta nu este foarte riguroasa deoarece u-itea-/ preponderent de apro4i,a0ii sau eli,in/ri succesive(
!

F.ntre1aG etc) dar si confu-iile intre diftongi3 triftongi

(adic/

posi1ilitatea de a ,anipula o1iectele si feno,enele pe plan ,ental3 fara a le defor,a3 deci

Opera0iile au insa un caracter concret3 deoarece copilul nu poate ra0iona apelInd doar la propo-i0ii ver1ale si recurge ,asiv la ac0iuni de ,anipulare a o1iectelor( Initial3 ,ai precis la B7H ani3 individul este capa1il nu,ai de conservarea cantitatii (adica3intelege ca .ngustInd o 1ucata de plastilina3 cantitatea ei nu se ,odifica )( A1ia la 7!0 ani insa apare si capacitatea de conservare a greutatii@ ceea ce .nsea,n/ ca pana la aceasta varsta3 daca 1ucata de plastelina este ,ai su1tiata3 copilul crede ca si7a di,inuat greutatea( In ceea ce prive5te conservarea volu,ului3 ea apare doar pe la !!7!2 ani( Poten0ialul intelectual face progrese nota1ile3 fiind de doua7trei ori ,ai ,are la sfarsitul perioadei( Apari0ia caracterului operatoriu al gIndirii i,1raca3atat for,e nespecifice3cat si specifice( Pe ,/sura ce .naintea-/ in vIrsta apelea-/ tot ,ai frecvent la algorit,i (ansa,1lu de reguli3indicatii cu aCutorul c/rora se re-olva o serie de pro1le,e3 din diverse do,enii)( &4ista trei tipuri de algorit,iE !(de lucru (insusirea opera0iilor arit,etice funda,entale3 al secven0elor unei co,puneri literare)@ 2(de recunoa5tere (identificare)Esta1ilirea func0iei ,orfologice si sintactice pe care o indeplineste un cuvInt intr7o fra-a etc(@ 2(de control (for,ulele pentru pro1a diferitelor opera0ii arit,etice)( AIndirea 5colarului ,ic u-itea-/ de no0iuni3 Cudeca0i3 ra0iona,ente( Astfel3intregul registru no0ional se diversifica (de nu,ar3cele gra,aticale3 spa0iu3 ti,p3cau-alitate3necesitate3cantitate etc()( A1ilitatile do1Indite in do,eniul ra0iona,entului deter,ina progresele reversi1ilitatii( Se schitea-a un stil de gandire3 adica acel ,od personal al unui individ de a7si centra gIndirea c/tre un aspect sau altul din realitate (co,ple47si,plu3a1stract7concret3pri,ar7secundar)( Acest 1ogat arsenal intelectiv ali,entea-/ si o vie curio-itate intelectuala3 pe care S($eodorescu (! B)) a pus7o in evidenta printr7un interesant e4peri,ent( %aca la B ani3 spiritul critic al gIndirii este evident (de unde denu,irea de FvIrsta a gu,eiG pe care o atri1uie etapei A(Aessel3 (!H62)3 la H ani3 gandirea se detasea-a prin independenta sa3 pentru ca la 7!0 ani sa se disting/ prin fle4i1ilitate( O ,ultitudine de studii autori-ate (Piaget3 Bruner3 Aalperin3 &lPonin3 Al(#osca3B(9arga) pledea-/ pentru solicitarea precoce a gIndirii in scopul sti,ul/rii ei(
2

%e5i copilul 5tie sa7si FreciteG cu pro,ptitudine varsta3 inca de ti,puriu3 pe 1a-a infor,a0iei ce i7o furni-ea-/ parintii3 notiunea aceasta3 asa cu, o de,onstrea-/ #(9a--o (! H2)3 se constienti-ea-a cu adev/rat a1ia in intervalul 87!0 ani( "oncret3 daca la 8 ani3 toti copiii investiga0i de autorul respectiv au r/spuns corect la intre1areaE Gce vIrsta ai tubG3 dar au .ntI,pinat dificultati evidente la intre1areaE Gde cati ani e5ti nascutbG3in schi,13 la !0 ani3 toti su1iec0ii chestiona0i au dat r/spunsul adecvat si la a doua .ntre1are( &ficienti-area procesului de invatare la 5colarul ,ic3 recla,a cunoa5terea particularitatilor pe care le .nregistrea-/ aceasta activitate la vIrsta respectiva (X(MaCorossL3! ))E !(incapacitatea lui de a face deose1ire intre lucrurile esen0iale si cele neesen0iale@ 2(pentru ca dore5te sa fie cat ,ai e4peditiv si sa asi,ile-e lectii i,ediat3 nu -a1oveste si asupra intelegerii ,aterialului respectiv@ 2(folose5te ,ult invatarea pe de rost si fiindc/ voca1ularul sau este inca insuficient utilat si este ,ai u5or sa apele-i la un te4t gata ela1orat@ )(nu reproduce independent cele invatate( AvInd in vedere toate aceste trasaturi3 adultul poate utili-a strategiile cele ,ai adecvate pentru ca invatarea sa se desfasoare in condi0ii opti,e( I,agina0ia *Irsta 5colara ,ica ofer/ teren fertil si pentru de-voltarea i,aginatiei3 ceea ce ii da posi1ilitate copilului sa do,ine orice ti,p si spa0iu I,agina0ia reproductiva ii per,ite ,icului 5colar sa inteleaga3 ,ai profind3 ti,pul istoric3 raportul dintre eveni,ente si feno,ene( Purtat pe aripile i,agina0iei reproductive3 copilul poate calatori in trecut3 pentru a reconstitui fapte si eveni,ente petrecute de,ult( Incursiunile de acest gen sunt3 adeseori3 populate si cu ele,ente fantastice3 fa1ulatorii3 care evoca nu nu,ai fragilitatea e4istentei sale de viata3 ci si capacitatea de a evada din contingent( "/tre vIrsta de !0 ani3 datorita -estrei de cunostinte do1andite3 el este capa1il sa ordone-e cronologic datele achi-itionate3 sa cunoasc/ ele,entele istorice in flu4ul lor de desfasurare(
2

Pe fondul activ/rii deose1ite a curio-itatii sale3 ,icul 5colar este un ,are a,ator de 1as,e si povestiri3 pe care le traieste cu ,are intensitate e,o0ionala( In strInsa filia0ie cu i,agina0ia reproductiva se de-volta si i,agina0ia creatoare3 indeose1i dup/ ce energia psihica3 deturnata o vre,e de i,perativele integr/rii in scoala3este eli1erata( I,agina0ia de acest tip se e4ersea-/ in activitati creatoareE Coc3 ,o,ente de fa1ulatie( "ochetariile sale artistice se centrea-a3 ,ai ales3 pe desene3 co,puneri literare si ,u-icale( %esenul 5colarului ,ic se particulari-ea-/ prin cIteva tr/s/turi distincte( In pri,ii doi ani de scoal/ pri,ara3 desenul infantil ,ai conserva tr/s/turile specifice vIrstei anterioare( "oncret3 el se pre-int/ intr7un singur plan3 fiind deficitar in respectarea ,/ri,ii si propor0iilor dintre o1iecte si feno,ene si avInd un colorit esto,pat( %e regula3 gradul de originalitate este redus3 copilul apelInd la anu,ite clisee( In ulti,ile doua clase ale ciclului pri,ar3 continutul te,atic3 perspectiva si adInci,ea desenului se .,1ogatesc considera1il( "at prive5te crea0ia literara3 daca in clasele .ntIi si a doua co,punerile sunt si,ple3 descriptive3 rectilinii3 in clasele a treia si a patra3 co,po-itia se i,1ogateste3 apar si pri,ele orna,ente stilistice( "a si in desen si in crea0ia literara este pre-enta griCa pentru detaliu3 ceea ce evoca .ntotdeauna o incarcatura afectiva( Adeseori3 co,po-itiile lui literare vehiculea-/ un ,esaC de ordin ,oral3 prin care copilul se solidari-ea-/ cu o serie de tr/s/turi po-itive caE 1un/tatea3 cinstea3 etc( %eschiderea creatoare a copilului la vIrsta scolaritatii pri,are se ,anifesta si in construirea de ,ici dispo-itive tehnice3 ,a5ini3 aero,odele3 avioane3 planoare etc( In plan reglatoriu Aten0ia %e5i creste capacitatea de ,o1ili-are voluntara a atentiei3 ea este inca in plina evolutie3 ,otiv pentru care fluctua0iile ei sunt frecvente(o,enele nor,ale de neaten0ie fortuita3 prileCuita de apari0ia nea5teptata a unui sti,ul oarecare3 spre care 5colarul ,ic se orintea-a3 e4ista si neaten0ie activa (ce se concreti-ea-/ prin agita0ie ,otrica3 care deranCea-/ pe cei din Cur)3 dar si neaten0ie pasiva (ce su1 o ,asca de i,plicare aparenta ascunde3 de fapt3 deturnarea traiectului intelectiv in cu totul alta direc0ie)( Aceste ca-uri de neaten0ie tre1uie
)

re-olvate prin cunoa5terea e4acta a cau-elor care le7au ali,entat (1iologice3 psihologice3 educationale) pentru ca3 in func0ie de acestea3 sa se ia ,asurile adecvate de eradicare a lor chiar daca pentru aceasta tre1uie apelat la un ,edic sau psiholog( *oin0a Pana la intrarea in scoala3 activitatea copilului poate avea ca ,o1il ,aCor3 dorinta de a face nu,ai ceea ce .i procura placerea( Scoala .l alunga pe F,icul Ada,G din acest paradis( "opilul tre1uie sa sacrifice diverse tenta0ii3 interese in favoarea invataturii3 care .i ocupa ,aCoritatea ti,pului diurn( In acest fel3 se e4ersea-/ caracterul constient3 voluntar al conduitei si se pun 1a-ele unor deprinderi3 priceperi auto,ati-ate3 ce vor fi active prin voin0a( $oate procesele psihice (percep0ie3 ,e,orie3 aten0ie3 gIndire3 afectivitate) se i,pregnea-/ volitiv( %esigur ca3 i,plicarea voin0ei va spori randa,entul activitatii in general( %e,ararea unei activitati este declan5ata de for0a adultului (adic/ are la 1a-a o ,otiva0ie e4trinseca)( "at prive5te caile de solu0ionare a unui o1iectiv3 ,icul 5colar nu este capa1il sa aleag/ ,iClocul cel ,ai eficient( In ti,pul desfasurarii actiunii3 el se las/ u5or pertur1at si sustras3 ceea ce de,onstrea-/ caracterul inca fragil al voin0ei ( Afectivitatea Intrarea in scoal/ ,odifica si universul afectiv al copilului( *iata sa e,o0ionala devine ,ai echili1rata( Alaturi de Coc3 activitatea de invatare declansea-a nu,eroase st/ri afective po-itive sau negative( Noile e4igente3 cele scolare3 diversifica registrul afectiv3 astfel apare senti,entul datoriei( +or,area acestuia presupune .ndru,area directa3 elastica din partea adultului si3 in final3 cristali-area unui regi, de ,unca echili1rat( Scolaritatea ,ica ofer/ teren fertil si pentru de-voltarea senti,entelor ,orale3intelectuale3estetice(Pot ap/rea si st/ri negativeE invidia 3pIrItul de-interesul fata de studiu etc( >ntrucIt el este deose1it de per,ia1il la influentele a,1iantei3 fa,ilia si 5coala tre1uie sa ac0ione-e deli1erat si consecvent pentru consolidarea tr/s/turilor po-itive3 cu asanarea celor negative(
6

I,ita0ia adultului3 dorinta lui de a de,onstra ca nu este ,ic3 constituie o alta cale de sociali-are afectiva( "opilul recurge u-ual la acte de curaC3 1ravura pentru apro1a aceste tr/iri (de e4e,plu3 cand se loveste3 po-ea-a ca nu .l doare3 intra intr7o .nc/pere fara lu,ina3 chiar daca ii este tea,a etc() Se ,odifica si e4pri,area reac0iilor e,otinale( &l devine3 ingeneral3 ,ai cen-urat3 ,ai discret( $a1loul cunoa5te insa si unele nuantari in func0ie de varstaEla B ani este retinut3 ,editativ@ la H ani devine e4presiv3 ,ai 1ine dispus@ la ,editativa@ Personalitatea Ba-ele personalitatii copilului se pun inca de la vIrsta pre5colara3 cInd se schitea-a unele tr/s/turi ,ai sta1ile de te,pera,ent si caracter( Intrarea in scoala3 trecerea la o noua for,a de activitate si la un nou ,od de viata vor influenta intr7un ,od deter,inant asupra for,arii in continuare a personalitatii( Incepand chiar cu aspectul e4terior70inuta vesti,enta0iei7copilul capata o noua alura3 alt profil3 deose1it de cel al copilului din gradinita( Statutul de scolar3 cu noile lui solicitari3 cerinte3 sporeste i,portanta sociala a ceea ce .ntreprinde si reali-ea-/ copilul la aceasta varsta( Noile .,preCur/ri las/ o a,prenta puternica asupra personalitatii lui3 atat in ceea ce prive5te organi-area ei interioara3 cat si in ceea ce prive5te conduita sa e4terna( Pe plan interior3 datorita de-volt/rii gIndirii logice3 capacitatii de Cudecata si rationa,ent3 e pun 1a-ele concep0iei despre lu,e si viata3 care ,odifica esen0ial optica personalitatii 5colarului asupra realitatii inconCuratoare( "a ur,are a de-volt/rii capacitatii de a7si diriCa voluntar conduita3 de a anticipa solicit/rile e4terne si de a7si planifica activitatea3 personalitatea 5colarului ,ic devine din ce in ce ,ai apt/ de independenta si autodeter,inare( "a re-ultat al instal/rii unor noi tr/s/turi de caracter3 pe care le recla,a viata si rela0iile scolare3 personalitatea 5colarului .nclina tot ,ai evident spre atitudini ,ai ,ature si spre ,anifest/ri ,ai controlate( +or,area atitudinii po-itive fata de invatatura si3 pe aceasta 1a-a3 a aptitudinilor pentru activitatea de invatare3 face ca personalitatea 5colarului ,ic sa fie ,ai Fco,petentaG decIt aceea a pre5colarului( la !0 ani do1andeste o ,are ani recade intr7o stare a fetei e4presivitate

"aracteristica este cresterea gradului de coe-iune a ele,entelor de personalitate3 organi-area si integrarea lor superioara3 intr7un tot unitar3 su1 i,pactul cerin0elor specifice ale statutului de 5colar( "a personalitate3 copiii se disting printr7o ,are diversitate te,pera,entala( &4ista copii vioi3 e4pansivi3 co,unicativi si copii retrasi3 lenti( Sunt si unii total nestapaniti3 care3 parca3 nu7si g/sesc locul3 vor1esc fara sa fie intre1ati3 intervin in toate i,preCurarile( :a lectie3 unii sunt ,ereu cu ,ana ridicata3 fie ca 5tiu fie ca nu stiu3 altii di,potriva3 chiar daca stiu3 sunt tacuti3 nu .ncearc/ sa se Fafise-eG( Aceasta este o realitate psihologica7 grefata pe o realitate 1iologica3 naturala7care3 adesea3 creea-a ,ulte dificultati activitatii de instruire si educare( Un rol i,portant in reglarea activitatii si rela0iilor 5colarului ,ic cu ceilal0i .l Coaca atitudinile caracteriale( Activitatile 5colare ofer/ cadrul pl/,/dirii unor calitati cu, suntEsarguinta3 con5tiincio-itatea3 punctualitatea3 perseverenta3 spiritul de organi-are3 facand ca elevii3 chiar si cei ,ai pu0in dota0i intelectual3 sa se reali-e-e 1ine profesional( Nu sunt e4cluse3 insa3 nici ca-urile de indiferenta3 negliCenta3 superficialitatea3 de-organi-are3 ca atitudini care pot i,pieta asupra concreti-/rii unui poten0ial intelectual 1un3 ,ai ales atunci cInd ele se asocia-/ cu tr/s/turi de7a dreptul repro1a1ileE ,inciuna3 pref/c/toria3 inselatoria( "ontactul 5colarilor ,ici cu literatura3 cu eroii diferitelor povestiri le da acces la ,ulte e4e,ple si ,odele de viata( &i incearca3 si de ,ulte ori reu5esc sa transpun/ in conduita lor3 cate ceva din spiritul de .ntraCutorare si r/spundere al e4e,plelor intalnite3 din tactul si delicate0ea co,porta,entului celorlal0i( &ducatorul tre1uie sa cunoasc/ diversitatea caracterelor copiilor3 o1servand atent3 ,eticulos7la clasa si in afara clasei7faptele copilului nu atIt latura e4terioara a faptei (ce anu,e a f/cut copilulEa rupt cartea unui coleg3 a spart un gea,3 a r/spuns necuviincios la o intre1are3a venit cu lec0ia nef/cuta) ci3 ,ai ales3 care a fost ,otivul faptei( In func0ie de aceasta3 ,asura educativa poate sa ,earg/ de la sanc0ionarea faptei e4terioare (prin o1servatie3 ,ustrare) pana la restructurarea siste,ului de rela0ii care l7au deter,inat pe copil sa se co,porte astfel( Su1 raport te,pera,ental3 ,ai ales3 in ulti,ele doua clase ale ciclului pri,ar se produce o ,ascare a for,ulei te,para,entale3 adica tr/s/turile pri,are3 generate de tipul
B

de activitate nervoasa superioara sunt redistilate3 aCustate in tipare noi (i,pulsivitatea se do,estice5te3 iner0ia se di,inuea-/ etc()( %atorita cerin0elor ,orale ale scolii si ale fa,iliei asista, la o forCare a tr/s/turilor de caracter3 indeose1i in efortul copilului de a depasi dificultatile inerente ,uncii scolare( In for,area trasaturior caracteriale3 o contri1u0ie i,portanta o au cartile (prin eroii lor po-itivi si ,iCloacele ,ass ,edia ($*3fil,e etc)( :a aceasta vIrsta se pun 1a-ele convingerilor ,orale funda,entale( Indiferent de tipul te,pera,ental c/ruia ii apartine3 cand 5colarul ,ic nu gaseste suficienta co,1ustie pentru adepasi greutatile o1iective si su1iective generate de scoala3 se pot profila o serie de tr/s/turi negative de caracterE lenea3 superficialitatea3 trisaC3,inciuna3 de-ordine3 tr/s/turi care recla,a eforturi educative supli,entare3 deorece retu5urile si corec0iile sunt inca posi1ile( +ondul supli,entar de cunostinte do1Indit la vIrsta 5colara ,ica declansea-a un proces de diferen0iere a aptitudinilor( Alaturi de cele generale (spirit de o1servatie3inteligenta) se de-volta si aptitudinile speciale literaturii3 ,u-icii etc() (Activitatea Infu-ia de realis,3 ce define5te aceasta etapa ontogenetica3 l7a detr,inat pe X(X #ousseau (! B2) sa o denu,easc/ FvIrsta ra0iuniiG( Activitatea funda,entala in ,area copil/rie este Snvatarea3ce restructurea-/ profund toate di,ensiunile de personalitate ale ,icului 5colar( In esen0a 3 prin invatare se reali-ea-/ doua o1iective crucialeE 7do1Indirea unor instru,ente care vor Cuca un rol decisiv in destinul sau cultural (scris3 citit si socotit)@ 7asi,ilarea unor no0iuni funda,entale (nu,/r3 ti,p3 lege3 cau-alitate etc() Activitatea de scris7citit cuprinde trei su1etapeE 7perioada prea1ecedara3 se centrea-a pe anali-a fonetica3 ,ai precis3 copilul .nvata s/ desco,pun/ propo-i0ia in cuvinte si cuvintele in sila1e( Procesul se poate desfasura cu voce tare sau ,ental( In pri,a varianta3 deoarece controlul si autocontrolul auditiv7ver1al se reali-ea-/ in condi0ii opti,e3 anali-a fone,atica este calitativ ,ai 1una3
H

(.ndeose1i in do,eniul

la fel de eficienta se dovede5te si alternativa .n care 5colarul efectea-a el .nsusi anali-a fone,atica si nu doar asista (,ai ,ult sau ,ai pu0in pasiv)la cea efectuata de .nvatator@ 7perioada a1ecedara3 consta in asocierea pe plan ,ental a grafe,elor (se,ne sau litere) cu feno,enele (sunete)( "Ind elevul cunoa5te sensul cuvintelor3 identificarea si corelarea literelor cu sunetele se produce ,ai usor( S7a constatat ca daca invatarea cititului3 principalul o1stacol este reconstituirea ansa,1lului (leg/tura dintre litere)3 in asi,ilarea scrieii3 principalul o1stacol se refera la a1ilitatea de a desco,pune corect cuvIntul in ele,entele co,ponente( >ntrucIt e4ersarea cititului se reali-ea-/ pe te4te tiparite3 initial copilul descifrea-a anevoios ,aterialele scrise de ,Ina@ 7perioada posta1ecedara3 se refera la procesul de perfec0ionare si respectiv de auto,ati-are a citirii si crierii( In ,od nor,al3 aceste a1ilita0i se perfectionea-a neincetat3 pe ,/sura ce .naintea-/ in ciclul pri,ar( %up/ opinia lui &(+iesch1ein(! 66) e4ista patru categorii de copii3 dupa ,odul cu, citescE 7cei care citesc cu dificultate si .nteleg pu0in din ceea ce citesc@ 7cei care citesc cu greutate3 dar .nteleg ,aterialul respectiv@ 7cei care citesc u5or si .nteleg 1ine ceea ce citesc@ 7cei care citesc 1ine si .nteleg pu0in te4tul respectiv( #e-ulta3 prin ur,are3 ca de1utul alfa1eti-/rii se aco,pania-/ frecvent cu erori de citire si scriere( Aceste caren0e se a,plifica in ca-urile unor disfunc0ii al anali-atorilor (auditiv7ver1al3,otor7ver1al3vi-ual) sau in ca-ul unor deficiente ,intale( :a vIrsta 5colara ,ica pot ap/rea si greut/0i .n perceperea cifrelor( Adeseori sunt pre-ente unele confu-ii intre 8 si @2363B etc( S7a o1servat ca pana la nivelul clasei a patra3 actul de scriere se insoteste de un li,1aC in soapta3 ceea ce recla,a ca ,icul 5colar sa nu ,estece ni,ic cInd isi scrie te,ele caci 3in ca- contrar3 el co,ite nu,eroase gre5eli( In registrul activitatilor preferate la aceasta varsta3 Cocul ocupa un loc i,portant3 chiar daca a fost detronat de invatare( Specifica activitatii ludice este sociali-area ei datorita spiritului gregar accentuat al copilului( Sunt ,ult r/spIndite Cocurile co,petitionale3 de factura intelectuala (ta1le3sah etc()

:a H ani3 ,icul 5colar este cuprins de un verita1il Fdelir al colec0ionariiG (ti,1re3 ilustrate3scoici3 servetele3 plante3 pachete de tigari3,asinute etc() care dup/ A(Aessel3 nevoia sa i,perioasa de ordonare3 de siste,ati-are in plan cognitiv( &ste pre-enta si pl/cerea de a construi acun-atori3 coli1e3 refugii ceea ce a generat si denu,irea de vIrsta a lui #o1inson3 atri1uita etapei( "atre patine3 schi etc( +unc0ia pri,ordiala a Cocului3 .n aceasta perioada3 este cea de a,u-a,ent si rela4are3 ce va co,ple,ent .ntr7o ,aniera fericita pe cea de invatare( In a treia copilarie3 se diversifica si specificul intereselor (,ai ales3 in grupuri de copii ,onocolori ca se4)( :ectura3 fil,ul3 e,isiunile de televiiune ocupa un loc i,portant in 1ugetul sau de ti,p li1er( +a,ilia tre1uie3 in continuare3 sa cen-ure-e tipul de e,isiuni $*( pe care le vi-ionea-/ copilul3 cat si durata ce o petrece in fata ,icului ecran3 caci nu tre1uie sa uita, ca televi-orul nu este un F1a1L sitterG3 care sa7i u,ple ti,pul cInd parintii sunt ocupa0i( Marea copil/rie sa caracteri-ea-/ (,ai ales3 pentru 1aieti) cu activitatea deschiderii fata de tehnica3 concreti-ata prin interesul deose1it fata de ,asini3 Cucarii ,ecanice etc( %iscu0ia li1era din grupul de copii3 acele F5ueteG inter,ina1ile fac parte si ele dintre deliciile vIrstei( %aca la intrarea in scoala3 potentialul creativ al copilulul intra intr7un pasager con de u,1ra3 dupa acest palier3 creativitatea cunoa5te un reviri,ent su1stantial( +or,ele sale de ,anifeste sunt dintre cele ,ai diverse3 in func0ie de interesele copilului3 dar si de aptitudinile sale speciale( )(6(Pro1le,e specifice ale adapt/rii copilului la viata si activitatea 5colara In Curul vIrstei de B ani3 .n viata copilului se petrece un eveni,ent cu totul deose1it3 acela al intr/rii in scoal/( Mica 5colaritate sau cea de7a treia copil/rie este perioada cInd se ,odifica su1stan0ial regi,ul de viata si de ,unca(Scoala introduce in flu4ul activitatii copilului un anu,it orar3 anu,ite planuri si progra,e cu valoare structurata pentru activitate( &a coincide cu durata pri,ului ciclu de instruc0ie scolara3 perioada in care se acu,ulea-/ cunostinte si se for,ea-/ capacitati psihice de 1a-a care sunt deose1it de se,nificative
!00

ani3 copilul ,anifesta o vie atrac0ie fata de 1icicleta3

pentru etapele ur,/toare pentru viitorul profesional3 chiar pentru toata viata( %e aceea spriCinirea de c/tre fa,ilie si scoal/ a de-volt/rii tuturor posi1ilitatilor acestui stadiu tre1uie sa fie o preocupare centrala( Adaptarea la scoala3 la ocupa0iile si rela0iile 5colare presupune o oarecare ,aturitate din partea copilului3care sa7i insufle capacitatea de a se lipsi de afectivitatea .ngusta din ,ediul fa,ilial si de interesele i,ediate ale Cocului3 pentru a p/trunde intr7un nou univers de leg/turi sociale si a7si asu,a indatoriri(Studiile de specialitate inregistrea-a dificultati ,ultiple de adaptare generate fie de o 1a-a psihofi-iologica precara (insta1ilitate neuropsihica)3 fie de fi4a0iile si conflictele afective de sorginte sociofa,iliala (incapatanare3negativis,)3 fie de insusi ,ediul 5colar3(sarcini coplesitoare3educatori dificili fara e4perienta3clase suprapopulate3 care i,pietea-/ asupra o10inerii st/rii de aten0ie si a disciplinei necesare 1unei desfasurari a lec0iei)(%e aici co,porta,entele de retragere in sine3i,prastiere3co,pensare prin ,iCloace nedorite( Muta0iile 1ru5te care aco,pania-/ noua vIrsta in desfasurarea copilariei3,utatii ce se petrec su1 ac0iunea siste,atica a ,ediului scolar3care aduce cu sine noi cunostinte3noi tehnici intelectuale3 noi e4igente si .ndatoriri3 i7au deter,inat pe speciali5ti sa vor1easc/ de socul 5colari-arii3 pe care l7au ase,/nat cu cel al na5terii sau al de1utului pu1ertatii( Mediul 5colar aduce cu el un cli,at ,ai rece si ,ai pu0in protector decIt cel fa,ilial si cel din gradinita( >n scoal/ fiecare .nv/0a sa7si .nfrIne-e pornirile e,o0ionale3 s/ se situe-e al/turi de ceilal0i si s/ deguste pl/cerea co,peti0iei( "opiii se co,para intre ei3 ca intr7un fel de Coc3 continuu reinnoit3al criteriilor de referinta3care pun in evidenta si fac sa fie constatate e,piric ranguri3 do,inante si su1ordonari3 superioritati si inferioritati3 varia1ile .n func0ie de criteriul de referin0aE gradul de instruire3 perfor,anta3 inteligenta3 a1ilitatea fi-ica3vesti,entatia3 aptitudinea artistica3 socia1ilitatea3 ,oralitatea( Perioada de tran-i0ie si de adaptare3desi cronologic .nscrisa intre li,ite ase,anatoare3faptic poate sa nu se consu,e la fel pentru to0i copiii( Sunt pre5colari care3 aflati in pragul scolaritatii3 ,anifesta o si,pto,atologie negativa in raport cu ,odelul conduitelor din gradinita( parintii relatea-a despre dificultatea de a g/si un li,1aC co,un cu ace5ti copii3 care3 parca pe neasteptate3 s7au schi,1at foarte ,ultE au devenit capriciosi3 neascultatori3 chiar i,pertinenti( :a rIndul lor educatoarele ii descriu ca fiind foarte activi3interesati sa afle cat ,ai ,ulte despre 5coala si preferInd sarcinile de invatare a Cocului(O alta categorie de prescolari3aflati si ei in pragul scolaritatii3,anifesta o conduita
!0!

diferita de cea descrisa ,ai susE se co,porta neconflictual3 sunt linistiti3 ascultatori3 nu protestea-/ in fata cerin0elor adultilor3 se ocupa ,ult cu Cocul3preferandu7l .nvataturii( Pri,ii reu5esc sa dep/5easc/ dificult/0ile din etapa precedenta3 isi a,eliorea-/ si,0itor conduita si reintra in nor,al( "ei din a doua categorie .nclina si ei spre o conduita negativa o data cu intrarea in scoala3 devenind ase,/n/tori cu cei din pri,a categorie si co,portIndu7se a5a cu, se ,anifestau ace5tia .naintea de1utului scolaritatii( Acasa3 fac ,ofturi3 sunt capriciosi3 i,pertinenti3chiar grosolani3 iar la scoal/ sunt nedisciplinati3 putin activi la lectie3 se co,porta ca ni5te rasfatati3 aduc la scoal/ Cucarii3 se Coaca pe su1 1anci3 au nivel sc/-ut in activitate( Necoincidenta nivelurilor de preg/tire pentru adaptarea la sarcinile 5colare se poate e4pri,a fie in faptul ca instalarea pre,iselor trecerii la invatatura se produce .naintea racord/rii for,ale la noua activitate si atunci3 copilul3 nesatisfacut de realitatea vechii sale po-i0ii sociale3 acorda ,ai putina aten0ie Cocului3 inlocuindu7l cu alte activitati pana ce intra in contact cu 5coala fie ca for,area pre,iselor r/,Ine in ur,a trecerii for,ale la activitatile de tip 5colar si atunci3 copilul3 ,ergand la scoal/ in condi0ii de insuficienta ,aturi-are psihologica3 resi,te insatisfac0ie de pe ur,a noii sale po-i0ii sociale3 pe care o percepe ca factor frustrator3 de .ntrerupere a continuitatii activitatii d/t/toare satisfac0ii3Cocul( In perioada 5colara ,ica se de-volta caracteristici i,portante si se reali-ea-/ progrese in activitatea psihica datorata consienti-arii ca atare a procesului invatarii( Invatarea devine tipul funda,ental de activitate( Aceasta .nsea,n/ ca activitatea 5colara va solicita intens intelectul si are loc un proces gradat de achi-i0ii de cuno5tin0e preva-ut in progra,ele scolii si in consecinta3 copilului i se vor organi-a si de-volta strategii de invatare3 i se va con5tienti-a rolul aten0iei si repetitiei3 isi va for,a deprinderi de scris7citit si calcul( Invatarea tinde tot ,ai ,ult sa ocupe un loc ,aCor in viata de fiecare -i a copilului scolar( Prin alfa1eti-are copilul castiga poten0ial instru,ente opera0ionale care facilitea-/ apropierea co,petenta de do,eniile culturii si stiintei(( Scoala creea-/ capacitati si strategii de invatare care contri1uie la structurarea identitatii si capacitatilor proprii3 specific fiec/rui individ( In acela5i ti,p3volu,ul ,are de cunostinte pe care le vehiculea-/ 5coala per,it sa se for,e-e o continuitate sociala prin integrarea culturala a copilului in or1ita cerin0elor si intereselor sociale si profesionale( %in aceea5i perspectiva 5coala r/spunde si dorin0ei copilului de a fi ca cei ,ari ca si nevoii de reali-are3 de
!02

de

satisfacere si de-voltare a curio-it/0ii cognitive( Astfel3 scoala egalili-ea-a social accesul la cultura si ofer/ cuno5tinte pe care el nu ar putea s/ le do1Indeasc/ singur deoarece interesele3 tre1uintele si curio-it/tile lui nu sunt atIt de intense .ncIt s/7i ,o1ili-e-e toate resursele intr7un efort concentrat( Se de-volta noi tipuri de rela0ii ce au la 1a-a faptul ca 5coala ca institu0ie sociala include in clasele sale3 colective egale ca varsta3 care parcurg progra,a de instruire cu un pronun0at spirit co,petitiv3 iar acestor condi0ii de sociali-are a conduitei se conturea-/ rolul de elev din clasele ,ici si statutul social legat de randa,entul 5colar( Pri,ii ) ani de scoala3 chiar daca au fost pregatiti prin frecventarea gradinitei3 ,odifica regi,ul3 tensiunea si planul de eveni,ente ce do,ina in viata copilului( Asi,ilarea continua de cunostinte ,ereu noi3 dar ,ai ales responsa1ilitatea fata de calitatea asi,il/rii lor3 situatie de cola1orare si co,petitie3 responsa1ilitatea si disciplina in ,unca3 caracterul evident al regulilor i,plicate in viata 5colara creea-/ senti,ente sociale si largeste viata interioara a copilului (Invatatorul sau invatatoarea .ncepe sa Coace un rol de pri, ordin in viata copilului( Pentru copil el este repre-entantul ,arii societati3 dar si cel care antrenea-/ energia psihica3 ,odelea-a activitatea intelectuala a copilului si organi-ea-/ viata scolara3 i,pune ,odele de a gIndi si ac0iona( %up/ .nceperea activitatii 5colare progra,ul -ilnic al copilului se ,odifica( "hiar daca el a ,ai crescut3 copilul ra,ane inca o fiin0a care are nevoie de hrana 3odihna3 activitate(&l nu poate consu,a orice3 iar regi,ul lui ali,entar tre1uie sa7i asigure toate su1stan0ele necesare unui proces de cre5tere .nca intens( Are nevoie de trei ,ese su1stan0iale si de doua gust/ri care tre1uie sa se afle la acelea5i intervale 1ine sta1ilite in progra,ul -ilnic de viata (Apetitul ali,entar este u5or tul1urat la .nceputul scolii si in ,o,entele de tensionare3 insa in rest este satisfacator( Se consolidea-/ deprinderile i,plicate co,porta,entului ali,entar si la fel cele de asigurare a igienei personale3 de ordine si curatenie in clasa si in spa0iul de locuit( $oate aceste tipuri de co,porta,ente .si vor g/si locul nu,ai prin rela0ionarea cu perioadele de invatare in clasa si acasa(%e ase,enea3 copilul ,ic are nevoie de !0 ore de so,n ne.ntrerupt in ti,pul nop0ii pentru a fi capa1il de randa,ent 5colar( "ercet/rile au ar/tat ca la copiii la care e4ista un regi, necorespun-/tor de odihna apar st/ri de so,nolenta3 dificultati de concentrare a atentiei3 sla1irea interesului pentru activitatile din clasa3 randa,ent general sca-ut( +a,ilia are de f/cut fata unei sarcini
!02

dificile si anu,e aceea a sta1ilirii si respect/rii riguroase a progra,ului -ilnic de c/tre copilul .nsusi cu atIt ,ai ,ult cu cIt ,ai ales e,isiunile variate si prelungite ale televi-orului repre-int/ o per,anenta tenta0ie( Un ,o,ent foarte i,portant .n progra,ul -ilnic este cel al reali-/rii te,elor date pentru acasa3 care tre1uie sa se desfasoare la acelea5i ore ca sa se poat/ for,a o1isnuintele corespun-/toare si deci sa se poat/ ,ai u5or instala aten0ia si tonusul general necesar3 sa se ,o1ili-e-e cunostintele anterioare si procedeele de lucru etc( "opilul tre1uie sa se 1ucure de asistenta unui p/rinte cInd el invata si re-olva te,e pentru acasa3 insa acestea nu tre1uie sa i se su1stituie3 ci sa ur,/reasc/ de-voltarea progresiva a autono,iei in lucru3 el adultul ,en0inIndu7si doar interesul pentru ce si cu, face copilul si rolul de a7i valori-a ,unca( Oricat de .nc/rcat ar fi progra,ul -ilnic al parintilor fi nu tre1uie sa o,it/ niciodat/ sa ,anifeste interes pentru presta0ia 5colara si sa sustina si sa valori-e-e eforturile copilului( +iind un organis, in crestere3 scolarul ,ic are o nevoie crescuta de ,iscare( %upa efortul de a7si stapani3 regla si su1ordona ,iscarile sarcinilor scolare3 recreatia este o1ligatorie( Acest scurt interval de !0720 ,inute satisface tre1uin0ele de ,i5care si rela4are si asigura un 1un tonus ,intal pentru ur,/toarea ora( Aceeasi nevoie de ,i5care se si,te si dup/ preg/tirea te,elor de acasa( Iesirea in afara locuintei3 intalnirea cu al0i copii de apro4i,ativ aceea5i varsta3 organi-area de Cocuri3 antrena,ente3 sunt a1solut necesare pentru desfasurarea nor,ala a activitatilor scolare3 pentru crestrea si asigurarea sanatatii copiilor( Astfel de .ntIlniri si Cocuri risca sa fie inlocuie cu vi-ionarea in e4ces a progra,elor $* sau3 in fa,iliile instarite3 cu Cocurile pe calculator( Odat/ cu consolidarea deprinderilor de citit3 in progra,ul -ilnic al copiilor de clasa a III7 a si a I*7a pot ap/rea si lecturile preferate( %ar si acestea sunt in concurenta cu televi-orul si calculatorul3 ele au totu5i un loc re-ervat la elevii 1uni si foarte 1uni( $ot c/tre clasa a III7a si a I*7a ,ai ales la copiii din ,ediul rural pot ap/rea si unele activitati casnice prin care ace5tia isi aCuta parintii si astfel sa fie in situa0ia de Fa invata facandG3 cu, spune X(%eOeL3 prin care se intregeste e4perien0a de viata de la aceasta vIrsta si totodata3 ali,entea-a atitudinile si a1ilitatile ocupa0ionale de ,ai tar-iu( %in acest punct de vedere e4perien0a copiilor de la ora5e este ,ai s/raca( %ar partea cea ,ai i,portanta a progra,ului -ilnic al copilului care a devenit 5colar este cea petrecuta in clasa( &a este esen0iala pentru de-voltarea generala a copilului( %e
!0)

aceea si fa,iliei si personalului didactic3 i se cere o aten0ie speciala pentru a preveni si .nl/tura disfunctionalitatile care pot apare la aceasta vIrsta si care ar putea genera atitudini negative fata de scoal/ si ar co,pro,ite intr7o anu,ita ,/sura efectele for,ative ale acesteia( "hiar pri,a .ntIlnire cu 5coala poate l/sa ur,e pl/cute sau nepl/cute care sa influen0e-e latent st/rile copilului cInd se afla in acest spatiu(Sunt diferente sensi1ile .ntre gradinita ur,ata anterior si acest nou spa0iu in care copilul se afla( O cercetare f/cuta cu copiii pre5colari ,ari a aratat ca ace5tia au deCa o repre-entare generala a unei clase in care 1/ncile sunt a5e-ate unele dup/ altele3 catedra la distanta se,nificativa fata de acestea3 ta1la tronea-/ pe peretele din fata etc( Ni,ic nu ,ai este din c/ldura si .ncIntarea generata de .nc/perile gradinitilor( %upa unii autori (#(*incent) contactul cu institu0ia 5colara echivalea-/ cu un fel deGintarcare afectivaG3 iar dup/ al0ii cuGun al doilea soc dup/ cel al na5teriiG(M(%e1esse)( Prin ur,are adaptarea la acest nou ,ediu .nsea,n/E 7a)integrarea in progra,ul 5colar si in activitatile sale specifice@ 71)reali-area unei rela0ii noi cu .nvatatoarea care este o altfel de persoana decIt educatoarea@ 7c)sta1ilirea unor rela0ii cu cei care .i devin colegi si cu care se va confrunta ,ereu3 si se va co,para ,ai ales3 dupa criteriul calitatii presta0iei 5colare@ Progra,ele care apar in leg/tura cu toate aceste planuri ale adapt/rii la scoal/ le .ntIlni, ,ai ales la cei de clasa I( Pot ap/rea o serie de deose1iri intre copii( pentru cei care au frecventat gradinita adaptarea se face ,ai usor3 pentru ca ,ai ales la grupa ,are si la anul preg/titor ei au fost pregatiti special pentru acest ,o,ent3dar ,ai sunt inca ,ul0i copii care3 de cele ,ai ,ulte ori3 din ,otive financiare3 nu ,erg la gradinita( "and vin pentru pri,a data la scoal/ pot ,anifesta tea,a ,ai ,ult sau ,ai pu0in crescuta fata de faptul ca tre1uie sa ra,ana aici3 singuri3 fara ni,eni din cei de acasa( &i refu-a uneori sa se desprind/ de ,ana celor care i7au adus3 au o crispare caracteristica care e4pri,a starea de nelini5te si tensiunea pe care o traiesc(Sunt in pragul unei cri-e de plans(+ata de acestia3 atat conduita p/rintelui cat si a invatatoarei3 tre1uie sa fie cea de securi-are afectiva a copilului si chiar de tolerare a unei cerin0e care ar putea p/rea a1surda Pot e4ista de ase,enea dificultati si .n leg/tura cu respectarea ca atare a progra,ului -ilnic despre care copiii tre1uie sa 5tie ca este o1ligatoriu( Mai ales cei care nu au fost la gradinita si nu s7au o1i5nuit cu ,ersul -ilnic la activitati3 pot avea
!06

co,porta,ente ciudate( #a1darea parintilor in a7i e4plica acestuia nor,ele regula,entului scolar3 si aCutorul pe care7l poate da invatatoarea in a7l face pe cel in cau-a sa7si schi,1e atitudinea3 sunt condi0ii o1ligatorii pentru integrarea fara tension/ri si dificultati in regi,ul scolii( O alta ,are dificultate este respectarea de c/tre ,icii lor elevi a nor,elor de desfasurare a lec0iilor scolare3 referitoare la p/strarea ordinii si disciplinei3 a .ndeplinirii sarcinilor propuse3 a p/str/rii aten0iei pe toata durata lectiei3 a ,o1ili-/rii efortului corespun-/tor pentru sus0inerea si desfasurarea actelor de invatare(&ste nevoie de ,ult tact pedagogic fata de .nc/lcarea din nestiinta sau din neputin0a a acestor cerin0e )(8(Modalitati de interventie psiho7socio7pedagogica 3in directia prevenirii3a,eliorarii si co,pensarii dificultatilor de invatare In acest sens3cadrelor didactice le revin sarcini de cea ,ai ,are i,portanta3 privind E 7 asigurarea unor progra,e individuale de lucru@ 7 distri1uirea unor sarcini de lucru diferentiate sau chiar individuali-ate@ 7 optarea pentru ,etode difrerentiate de predare a a1ilitatilor de citireMscriere si calcul@ 7 adaptarea ,etodelor si ,iCloacelor de predare7invatare3evaluare3la specificul elevului@ 7 utili-area unor ,odalitati alternative de co,unicare@ 7 ,etode potrivite fiecarui individ 3adaptate capacitatilor de intelegere@ 7 continuturi si sarcini si,plificate in activitatile scolare@ ela1orarea unor planuri de interventie personali-ate( "a responsa1ilitati pute, identificaE 7 sa trata, individual copiii cu dificultati de invatare@ 7 sa7i invata, sa lucre-e independent@ 7 sa le acorda, spriCin 3incuraCare si apreciere po-itiva in reali-area sarcinilor scolare@ 7 sa7i indru,a, catre persoane speciali-ate pentru a 1eneficia de progra,e de terapie@ 7 sa folosi, frecvent siste,ul de reco,pense@ 7 sa le crea, un cli,at afectiv3conforta1il@ 7 sa ave, o cola1orare stransa cu parintii 3scoala si elevul( AstfelE
!08

7Sindro,ul A%;% i,pune infor,area si for,area parintilor si a cadrelor didactice pentru a le oferi solutiile la pro1le,ele specifice ridicate de si,pto,ele A%;%3fiind vi-ate in special ,etodele didactice3,anage,entul co,porta,entului si strategiile specifice de educatie3precu, si ele,ente care pot duce la de-voltarea necesarei cola1orari intre scoala3fa,ilie3co,unitate si7in ca-ul in care se i,pune 7co,unitate ,edicala( Alaturi de strategiile de interventie in plan co,porta,ental se i,pune adoptarea unei serii coerente de ,etode educationale adaptate A%;%($otodata3este reco,andat ca acest set de interventii si a1ordari differentiate sa fie du1late de consiliere fa,iliala si individuala( I,preuna cu parintii se poate apela la evaluarile si reco,andarile de trata,ent oferite de psihiatru(Pro1le,a de fond3legata de trata,entele indicate de psihiatru3este ca 3ase,enea tuturor ,edicilor3au o for,are profesionala 1a-ata pe identificarea si tratarea cau-elor 1iologice3apeland la ,edica,ente care tintesc aceste cause ale ,aladiilor cu care se confrunta( 7Un pri, pas necesar pentru a7i aCuta pe acesti copii este convingerea lor de a accepta un spriCin constant din partea persoanelor speciali-ate(psiholog3terapeut) si sa isi accepte conditia deose1ita pe care o au fata de ceilalti( "a principii si solutii de actiune pentru cadru didactic si pentru parinti se reco,andaE 7,anage,entul ti,pului alocat copilului@ 7vi-i1ili-area i,portantei pe care o au invatarea3auto7controlul si auto7organi-area@ 7sta1ilirea unui progra, clar de activitate@ 7utili-area unui siste, de reco,pense si,1olice si sanctiuni pentru co,porta,entele de-ira1ile sau inde-ira1ile@ 7utili-area unor for,ule clare de adresare3fiind o1ligatoriu ca parinteleMcadrul didactic sa se asigure ca atentia copilului este atrasa inainte de a i se trans,ite ele,ente i,portante privind sarcinile de lucru@ 7cresterea ti,pului petrecut cu fa,ilia@ 7a1ordarea te,elor Msarcinilor ,ai dificile la inceputul progra,ului( A avea griCa de un copil cu A%;% nu este o sarcina deloc usoara3fiind un efort per,anent ,arcat deseori de frustrari si pro1le,e care par la un ,o,ent dat coplesitoare(Un pri, principiu care nu tre1uie uitat de catre cadrele didactice si parinti este ca acesti copii pot invata foarte 1ine si depinde deseori nu,ai de capacitatea adultului de a identifica solutiile potrivite pentru a converti si,pto,ele suparatoere in avantaCe nota1ile pentru
!0B

succesul scolar( &ste i,portant a se oferi copilului structura clara si rutina pentru activitatile -ilnice(In functie de conte4tul specific 3activitatile e4trascolare si concentrarea pe ter,en lung asupra pasiunilor ,anifestate de copil repre-inta o posi1ila cheie de success pentru o viitoare cariera ,arcata de energia deose1ita si pasiunea pentru do,eniul identificat(( 7 "adru didactic tre1uie sa fie interesat sa aCute elevii sa devina atrasi de invatare3sa gaseasca solutii eficiente pentru elevii care ]creea-a pro1le,e]( "opiii cu dificultati de invatare au nevoie de o a1ordare speciala in clasa3prin care cadrul didactic poate capta atentia si3 prin angaCarea activa a i,aginatiei si e,otiilor elevului3sa ofere o alternativa reala pentru re-olvarea pro1le,elor specifice( )(8(!($ratarea diferentiata a copiilor cu "&S Ur,arind for,area si structurarea personalitatii copilului3 in ,od inevita1il ne pune, intre1area E ]%e ce fiecare copil este unic in felul saub%e ce in acelasi ti,p3 el este ase,anator cu ceilalti copii de varsta luib"e anu,e il face pe el unic si in acelasi ti,p si,ilar cu ceilaltib%e vre,e ce ei3 in fa,ilie3in gradinita in scoala pot avea aceleasi oportunitati educative pentru do1andirea cunostintelor si a1ilitatilor3care sunt procesele si factorii care duc la si,ilitudine si unicitate in acelasi ti,pb] A( Bontila face ur,atoarea re,arca3 incercand sa raspunda unor ase,enea intre1ariE]Intrucat toti elevii ( ) au fost pusi in conditii identice pentru a asi,ila notiunile continute in ,aterialul care le7a fost predat3este usor de presupus ca diferentele in gradul sau nivelul de achi-itii se datorea-a diferentelor de structura individuala]( Prin ur,are s7a constatat ca nu toti copiii sunt educa1ili in acelasi grad 7 nu toti dispun de aceeasi -estre ereditara3de aceleasi posi1ilitati de organi-are interioara a e4perientei3au acelasi rit, si sta1ilitate ti,p("u alte cuvinte3nu orice influenta organi-ata sau spontana3asupra copiilor devine in ,od ne,iClocit si factor al de-voltarii lor(Natura personalitatii3 ca produs al ,ediului si al ereditatii3este intodeaun a unica3 ea este decisiva pentru co,porta,ent in orice situatie data(%ar3cu cat vo, o1tine ,ai ,ulte date despre copil si vo, alcatui astfel un ta1lou co,ple4 si integrativ3cu atat il pute, ,odela ,ai usor3adaptand actiunile noastre caracteristicilor sale( Adaptarea procesului instructiv7 educativ la particularitatile de varsta si individuale ale
!0H

copiilor este conceptual cheie la care s7a aCuns pornind de la ideea lui Ian A,os "o,enius confor, careia ]din instructia pentru oa,eni nu tre1uie e4clus ni,eni3decat neoa,enii](Acelasi autor afir,a in secolul al D*II7lea3 in opera ]%idactica Magna]ca ]este i,posi1il de a gasi o ,inte atat de redusa3careia educatia sa nu7i poata fi de aCutor]( Pe aceeasi linie a adaptarii procesului de invata,ant astfel incat acesta sa devina accesi1il tuturor3se inscrie si conceptul ]educatiei pentru toti](Aceasta insea,na o sansa data tuturor copiilor si o preocupare ca indiferent de particularitatile si diferentele individuale3toti copii sa se poata 1ucura de educatie si instruire(&ducatia pentru toti are in vedere nevoia de a deschide structurile de educatie pentru a pri,i si spriCini toti copiii( Scolile pentru toti sunt percepute ca scoli ale co,unitatii3deschise3fle4i1ile3de,ocratice si inovatoare( Acesta poate fi un ,iCloc de i,1unatatire a educatiei in general3prin reconsiderarea spriCinului care se acorda anu,itor copii(Se reco,anda renuntarea la i,partirea copiilor pe categoriisi considerarea fiecarui copil ca o persoana care invata intr7un anu,it rit, si stil3deci care poate avea nevoie de un spriCin diferit( #idicarea siste,atica a nivelului calitativ al invata,antului3sporirea per,anenta a eficientei acestuia presupun initierea unui siste, de ,asuri vi-and atat ,arirea continua a proportiei elevilor cu randa,ent scolar superior3cat si co,1aterea situatiilor in care3din diferite ,otive3unii copii inregistrea-a3 in anu,ite etape de scolari-are3 un esec de integrare scolara(Astfel pro1le,a prevenirii si co,1aterii dificultatilor de adaptare scolara3su1 toate aspectele sale3elucidarea cau-elor care deter,ina dificultatile respective repre-inta o te,a prioritara3iar cautarea ,odalitatilor concrete de recuperare si spriCinire este o sarcina a fiecarui cadru didactic( In categoria copiilor cu cerinte educative speciale3 a caror principala caracteristica este dificultatea de adaptare scolara3 sunt integrati copiii cu deficiente(sen-oriale3,intale3fi-ice)3copiii intar-iati pedagogic3scolar3copiii cu dificultati de invatare si cei cu tul1urari de co,porta,ent( "au-ele feno,enelor de inadaptare scolara si de esec la invatatura sunt ,ultipleE cau-e cu prevalenta 1iologica(ereditatea patologica3a1eratii cro,o-o,iale3tul1urari ale ,eta1olis,ului3afectiuni ale SN"3 deficiente sen-oriale3,intale3,otrice)@cau-e cu prevalenta 1io7psihica (starea precara a sanatatii unor copii3tul1urari caracteriale si de co,porta,ent pe fondul unor afectiuni psihice3 insuficienta ,intala3 sen-oriala 3,otrica3tul1urari ale vor1irii3stari an4ioase3fo1ii3ti,iditate)@ cau-e cu prevalenta sociala
!0

(,ediu fa,ilial alterat3educatie scolara inadecvata3influenta nociva a unor particularitati psihice ale parintilor3 greseli de educatie in fa,ilie sau in scoala3influente negative e4ercitate de ,ediul e4trascolar sau e4trafa,ilial)( Siste,ati-and cau-ele feno,enelor de inadaptere scolara3desi acestea sunt foarte diferite3ele se pot grupa in doua caetgorii distincteE cau-e individuale(intrinseci) ce tin ne,iClocit de starea concreta 1iopsihica a copilului intr7un ,o,ent dat3de pre-enta unor insuficiente fi-ice sau psihice3a unor ,aladii organice cu caracter cronic3a unor feno,ene de dis,aturitate anato,ofi-iologica3a unor tul1urari de personalitate@ cau-e de ,ediu(e4trinseci) ce tin de a,1ianta socio7fa,iliala si educativa( "aracteristici ale invatarii la scolarul cu cerinte educative speciale Invatarea eficienta se 1a-ea-a pe intelegere3 pe descoperirea activa de catre cel care invata a de,ersurilor proprii do,eniului studiat3 pe cautarea de solutii si re-olvarea situatiilor pro1le,a3pe e4ercitii repetate3ur,arind stocarea infor,atiilor si acu,ularea de e4perienta3in perspectiva reactuali-arii si a aplicarii lor in practica( $oate aceste infor,atii ra,an vala1ile si in ca-ul copiilor cu cerinte educative speciale( :a acestia insa 7 in raport de tipul si gravitatea dificultatilor inta,pinate sau de caracteristicile deficientei 7 atat intelegerea cat si stocarea si aplicarea infor,atiei si a e4perientei sunt stanCenite sau chiar 1locate(%ificultatile concrete pe care le inta,pina acestia3se pot ,anifesta in toate tipurile de invatare3 predo,inand insa dificultatile in invatarea cognitiva(,ai ales la deficientii ,intal)3dificultatile in invatarea instru,entala (,ai ales la deficientii sen-orial)3in invatarea afectiva (la cei cu tul1urari co,porta,entale)(%e aceea este i,portant sa se ela1ore-e acele ,odalitati de a1ordare a elevilor respectivi care sa asigure de1locarea procesului invatarii3di,inuarea dificultatilor inta,pinate in acest proces3inlaturarea 1arierelor din calea adaptarii(Se pune un accent deose1it pe orientarea ludica si afectiva-area activitatilor de invatare3pe esalonarea ,aterialului de invatat in secvente 1ine deli,itate dar te,einic inlantuite intre ele3pe utili-area i,1inata si echili1rata a ,iCloacelor de lucru intuitive3ver1ale si practice pe asocierea si integrarea activitatilor de invatere cu activitati de terapie co,ple4a sispecificaEergoterape3,eloterapie3terapia tul1urarilor de li,1aC si a celor psiho,otorii( Astfel3in aceste situatii invatarea ne apare nu nu,ai ca factor de dina,i-are a proceselor de-voltarii psihosociale3ci si ca factor de echili1rare treptata3de corectare a
!!0

a1aterilor de la traseul o1isnuit al de-voltarii3cu alte cuvinte3ca un factor i,portant pentru de-voltarea co,pensatorie3in conditiile unei invatari orientate for,ativ( &ste necesara o atentie deose1ita in ela1orarea ,etodelor si a tehnicilor de a1ordare a invatarii la copilul deficient ,intal3care pre-inta anu,ite caracteristici ale dina,icii de-voltarii psihointelectuale(li,itarea -onei pro4i,ei de-voltari si lipsa dina,is,ului operational3vasco-itatea genetica 7 incapacitatea acestuia de a se desprinde rapid si definitiv de stadiile precedente ale de-voltarii ,intale3heterocronia 7 intar-iere in de-voltarea ,intala si di-ar,onii in structura personalitatii3inertia oligofrenica7rigiditatea reactiilor adaptative si co,porta,entale)(+eno,enele ,entionate se concreti-ea-a in anu,ite dificultati pe care acesti elevi le inta,pina in viata scolaraE nu solicita din proprie initiativa aCutorul3nu resi,te nevoia de feed71acP3participarea sa la actul invatarii fiind adesea ,ecanica3stereotipa(de aceea3 o1iectivul ,aCor al activitatilor de invatare il repre-inta ,odelarea3largirea -onei pro4i,ei de-voltari)@incetinirea3stagnarea de-voltarii psihointelectuale si alunecarea spre ,odalitati de rationare proprii stadiilor anterioare(de aceea se reco,anda aplicarea principiului co,utativitatii3care in practica didactica ne,iClocita poate inse,na revenirea te,porara la procedee de invatare 1a-ate pe e4ercitiu ludic 3punerea accentului pe intuitia concreta3dar ra,anerea peste li,itele necesare la procedee adecvate unor stadii anterioare poate inse,na ]1aterea pasului pe loc])( "unoasterea particularitatilor psihofi-ice ale elevilor repre-inta conditia necesara adoptarii strategiilor de tratare diferentiata a elevilor3 atat su1 raportul nivelului e4igentelor continutului instruirii3cat si al ,odalitatilor de instruire7invatare(%in aceasta perspectiva3reusitacnereusita scolara se pre-inta ca o stare relativa3in raport cu e4igentele nor,elor scolare( "onclu-ia su1linia-a necesitatea punerii de accord a solicitarilor scolii cu capacitatile de invatare ale elevilor3precu, si de adaptare a acestora la activitatea scolara(In acest sens3o1tinerea succesului scolar presupune o adaptare cu du1lu sensEpe de o parte a copilului la activitatea scolara3iar pe de alta parte a scolii la factorii interni ai acestuia(Aceasta relatie constituie te,eiul aprecierii ,ultor autori potrivit careia insuccesul scolar indica ,ai degra1a ]inadapterea] scolii la elev decat esecul acestuia in fata cerintelor scolii( %efinirea strategiei de prevenirecco,1atere a insuccesului scolar i,plica si o alta deter,inare(&secul scolar apare3cu e4ceptia unor situatii grave3 nu ca feno,en
!!!

general3cuprin-and grupuri ,ai ,ari de elevi(co,ponentii unei scoli sau ai unei clase)3ci priveste3de regula3anu,iti su1iecti3este un feno,en scolar preponderant individual(In consecinta3prevenirea si co,1aterea esecului presupune cunoasterea for,ei concrete de ,anifestare si a cau-elor specifice care l7au generat( In acest sens3 profesorii si educatorii tre1uie sa7i asigure elevului cadrul social adecvat(scoala3clasa3cerc)pentru de-voltarea diferentiata pana la individuali-are prin descoperirea si cultivarea aptitudinilor personale3a trasaturilor caracteristice proprii3a unui stil cognitiv individual3a unui rit, de invatare si de-voltare adaptat fiecaruia(Aceasta conceptie este sustinuta din punct de vedere psihologic de afir,atia ca su1iectul se individuali-ea-a prin co,porta,ent si activitatea sa3 prin reactivitatea si stilul sau(Paul Popescu Neveanu)(In do,eniul educatiei individuali-area se,nifica adaptarea influentelor si a ,etodelor la specificul individual al fiecarui o,3la posi1ilitatile si tre1uintele sale printr7o de-voltare ar,onica( Principiul individuali-arii in teoria didactica afir,a ca educatia tre1uie sa porneasca de la diferentele cantitative si calitative dintre tinerii de aceeasi varsta3generate de unicitatea personalitatii lor(Se preconi-ea-a ca in locul unei atitudini nivelatoare si egali-atoare tre1uie sa se procede-e la diferentierea activitatilor funda,entale(Cocul3invatarea3,unca3creatia)potrivit particulatitatilor individuale si la aco,odarea instruirii la posi1ilitatile psihofi-ice de asi,ilare ale fiecarui copil sau tanar( Perspectiva individuala porneste de la ur,atoarele ipote-eEun copil sau un grup de copii poate fi identificat ca special@acest copil(grup)are nevoia de predare7invatare individuali-ata ca raspuns la pro1le,ele identificate@este 1ine ca sa invete i,preuna si separat de ceilalti copii@fiecare are nevoie de atentie3iar dificultatile deter,inate de tul1urari ale invatarii se pot re-olva i,preuna in clasa prin contri1itia tuturor resurselor( %e ase,enea3invatarea este ,ult ,ai placuta si ,ai eficienta daca in clasa de eleviE se foloseste invatarea in interactiune@se negocia-a o1iectivele invatarii@se de,onstrea-a3se aplica si apoi se anali-ea-a reactiile@se reali-ea-a o evaluare per,anenta ca raspuns al invatarii@se asigura spriCin pentru profesor si pentru elevi( Antrenarea unor strategii de spriCinire a invatarii in clasa este deose1it de i,portanta pentru de-voltarea unui progra, de invatare eficient("ele ,ai utile ,etode si tehnici suntE cli,atul social favora1il@cunoasterea co,porta,entelor de invatare tipice fiecarui elev@invatarea in perechi@invatarea de la copil la copil@echipa sau cuplul de
!!2

profesori in predare@parintii ca parteneri@i,1unatatirea for,elor de co,unicare cu alti profesionisti din afara scolii@perfectionarea continua a scolii3a practicii profesorilor si a for,elor de invatare( :a inceputul fiecarui an scolar3fiecare cadru didactic desfasoara activitatea de evaluare initiala3in functie de re-ultatele careia isi construieste propriul de,ers didactic pe 1a-a caracteristicilor co,une specifice nivelului de de-voltare psihica si fi-ica a elevilor Pro1ele specifice evaluarii initiale sunt de nivel ,ediu pentru ca se aplica totusi dupa 2 luni de vacanta3 ,ulte din continuturile trans,ise si apoi insusite de elevi in anul scolar anterior s7au esto,pat iar unele s7au sters( Nivelul ,ediu pentru unii dintre elevi poate fi nivel ,ini,3 re-ultatele o1tinute de ei la evaluarea initiala fiind foarte 1une( Acelasi nivel ,ediu poate fi nivel ,a4i,al pentru elevii cu dificultati de invatare3 re-ultatele o1tinute de acestia indicand cadrului didactic necesitatea efectuarii unei anali-e psihopedagogice atente si pertinente( %upa identificarea elevilor ce pre-inta dificultati de invatare3 cadrul didactic poate recurge la pro1e noi de evaluare initiala pentru ca acesti elevi nu pot reali-a sarcinile din testele presta1ilite( &i au nevoie de pro1e de testare diferite3 poate de un cadru diferit3 de o a1ordare individuala sau in grupuri ,ici( %e aceea3 cadrul didactic tre1uie sa o1serve atent co,porta,entele in ti,pul orelor cat si in pau-e 3 ,odul cu, relationea-a cu ceilalti elevi3 interactiunile lor cu adultii3 si apoi sa sta1ileasca in functie de frecventa constata daca e4ista dificultati reale sau apar i-olat si sunt co,porta,ente specifice adaptative la ,ediul institutionali-at al scolii( %aca aceste dificulati de invatare sunt reale3 o1servatiile efectuate de cadrul didactic continua pentru ca re-ultatele evidentiate din fiseleMgrilele de o1servatie3 odata anali-ate si interpretate cu riguro-itate stiintifica3 ii vor per,ite sa isi sta1ileasca scopurile3 o1iectivele pe ter,en lung si scurt3 sa isi accesi1ili-e-e continuturile si sa isi construiasca opti, strategiile( Identificarea ti,purie a dificultatilor de invatare repre-inta pri,ul pas si a1ordarea lor cu responsa1ilitate profesionala este cel de7al doilea pas in re-olvarea lor eficienta( *er1ul ] a .nv/0a ] este cel ,ai des asociat cu 5coala ( >nv/0area este cea ,ai se,nificativ/ .n aceast/ perioad/ ( de la na5tere pIn/ la ,o,entul 5colari-/rii )3 repre-entInd funda,entul oric/rui proces de .nv/0are ulterioar/ (
!!2

&4ista nu,eroase argu,entari practice care afir,a ca scolarul cu dificultati de invatare pre-inta o discrepanta severa intre a1ilitatea potentiala si reali-area actuala( $otodata elevul cu dificultati de invatare are pro1le,e ce nu sunt legate de alte conditii sau situatii generatoare de di-a1ilitati (de pilda deficienta ,entala3 vi-uala3 auditiva) sau conditii negative in ,ediul de de-voltare (acasa ori la scoala)( $oti elevii cu dificultati de invatare necesita servicii de educatie speciala3 pentru a face fata cerintelor de la clasa3 pentru a putea indeplini sarcinile specifice3 servicii de care colegii lor nu au nevoie( &levii cu dificultati de invatare caracteristiciE 7 intar-iere in de-voltarea li,1aCului@ 7 intar-iere in de-voltarea cognitiva@ 7 relationare dificila cu colegii de clasa@ 7 adaptare dificila la progra,ul scolar@ 7 ,anifestarea preferintelor si interesului vadit pentru Cocul li1er ( %in anchetele sociale ale su1iectilor cu dificultati de invatare3afla, cau-ele care au generat dificultatile de invatare specifice acestor elevi3in randul carora un loc i,portant ocupa situatiile fa,iliale3in sensul ca3E parintii sunt ,ult prea ocupati in viata profesionala3negliCand copilul( #eda, 3in continuare3 afir,atii conse,nate in anchetele sociale privind situatia copiilor care inta,pina dificultati de invatareE 7,a,a si tata3 a1solventi ai unor facultati de prestigiu3 po-itionati in functii i,portante la co,panii de succes3 sunt foarte ocupati la serviciu( ACung acasa tar-iu3 dupa orele 20(00( efectuea-a adesea calatorii de afaceri in tara si in strainatate@ 7inainte ca fiul sa i,plineasca varsta de 8 luni3,a,a se intoarce la serviciu3 de unde a plecat doar pentru a naste@ 7parintii acestia sunt foarte prinsi3Mstresati de pro1le,ele de serviciu si acasa( Aloca ti,p putin copilului( "onversatiile lor cu elevul sunt reduse3 pli,1arile i,preuna cu el sunt rare@( 7parintii isi ,anifesta senti,entele ,ai putin prin viu grai3 prin contact fi-ic direct( Il coplesesc insa cu cadouriE Cucarii3 carti3 dulciuri@ 7ei incredintea-a cresterea si ingriCirea elevului unei persoane care sa7i su1stituie contra unei su,e de 1ani@
!!)

pre-inta3 in etapa de evaluare initiala3 aceleasi

7adesea 1ona3 angaCata pe 1a-a varstei respecta1ile si a unor referinte pretioase3 preia si sarcinile unei ,enaCere( Acorda si ea ,ai putin ti,p elevului fiind coplesita de indatoririle de ,enaCera intr7o casa ,are@ 7elevul ra,ane ,ulta vre,e singur( In ti,p3 el de-volta o relatie cu su1stitutul de parinte3 transfera in aceasta relatie nevoia sa de afectivitate si relatia cu proprii parinti se deprecia-a continuu( In general3cau-ele care au generat intar-ierea in de-voltarea li,1aCului si in de-voltarea cognitiva a copilului3 au acelasi istoric( Astfel3 odat/ cu intrarea .n 5coal/ a copilului cu tul1ur/ri de li,1aC3 ta1loul ,anifest/rilor psihice se co,plic/ tot ,ai ,ult( Solicitarea copilului de a vor1i .n fa0a colectivului de elevi 5i neputin0a lui de a se e4pri,a corect .i provoac/ o stare de o1oseal/ intelectual/ 5i fi-ic/3 hipersensi1ilitate afectiv/ 5i refu-ul de a ,ai r/spunde3 de tea,/ s/ nu gre5easc/( Acestea deter,in/ o serie de ,anifest/ri co,porta,entale3 care afectea-/ personalitatea copilului 5i rela0iile lui cu ceilal0i copii 5i cu adul0ii( >n func0ie de particularit/0ile te,pera,entale3 de vIrst/3 de educa0ie 5i de de-voltare ,intal/3 tul1ur/rile de vor1ire3 .n general3 pot provoca 5i o e4cita0ie psiho,otorie3 ,anifestat/ prin agita0ii per,anente3 chiar .n lipsa unor cau-e corespun-/toare( Ur,arindu7le atent evolutia a, constatat ur,atoarele se,ne specifice elevilor cu dificultati de invatareE ^ sunt nelini5titi3 agitati3 uneori agresivi 5i u5or distracti1ili@ ^ nu poat ur,/ri directive 5i reguli@ ^ inva0/ greu leg/tura .ntre litere 5i sunete (cite5te pe litere 5i nu face sinte-a sila1ei)3 nu poate for,a cuvinte din sunete diferite@ ^ nu pot citi sau fac gre5eli serioase de citire sau pronun0ie@ ^ au pro1le,e .n a re0ine propo-i0ii 5i a .n0elege ti,pul@ ^ nu scriu dup/ dictare 5i nu fac leg/tura .ntre cuvinte 5i i,aginea lor scris/@ ^ au de ,ulte ori pro1le,e 5i .n copierea de litere3 cuvinte 5i propo-i0ii@ ^ sunt .nceti .n .nv/0area noilor deprinderi@ ^ au dificult/0i .n planificare 5i organi-area ti,pului@ ^ au tul1ur/ri .n .nv/0area alfa1etului@ "riterii de identificare pe do,enii
!!6

>n scriere3 eleviiE ^ fac litere distorsionate@ ^ au dificult/0i .n p/strarea rIndului@ ^ este lent .n reali-area sarcinii@ ^ au dificult/0i .n a copia de la ta1l/( >n citire3 elevii ^ nu pot citi fluent@ ^ pierd frecvent locul .n care se cite5te@ ^ inversea-/ litere sau sila1e .n cuvinte( +actorii pregnant deter,inan0i ai dificult/0ilor de .nv/0are ce influen0ea-/ elevul sunt structura0i astfelE a( +actori afla0i su1 controlul real al .nv/0/toruluiE 1( +actori afla0i .n afara controlului .nv/0/toruluiE Un copil cu dificult/0i de .nv/0are nu este diferit de ceilal0i copii3 .n afara 5colii 5i nici chiar .n 5coal/3 .ntotdeauna( Nu,ai cInd .nva0/ .n regi, 5colar apar deose1irile3 disfunc0ionalit/0ile( %intre factorii afla0i su1 controlul .nv/0/torului a,inti,E 7 identificarea ti,purie a predispo-i0iilor spre dificult/0i de .nv/0are 5i chiar a dificult/0ilor de .nv/0are ca atare@ 7 anali-a de sarcini .n .nv/0area individuali-at/ pe elev@ 7 asigurarea unei conduite 5i a,1ian0e de succes pentru copilul cu dificult/0i de .nv/0are( +actorii care ies de su1 controlul .nv/0/torului ne privesc ,ai pu0in3 dat fiind interesul nostru pentru a surprinde ,ai ,ult aspecte legate de rela0ia .nv/0/tor 7 elev cu dificult/0i de .nv/0are( &levii cu dificultati de invatare tre1uie sa 1eneficie-e de o atentie sporita din partea tuturor factorilor de deci-ie i,plicati3intr7o for,a sau alta3in activitatile instructiveducative 3deoarece acestia au nevoie de terapie logopedica3 terapie cognitiva3 ludoterapie3 terapie co,porta,entala si consilierea parintilor(

!!8

In a,eliorarea si co,pensarea copiilor cu dificultati de invatare se incepe cu cu reconstituirea relatiei cadru didactic7copil(3ceea ce facilitea-a indeplinirea ,ai ,ultor roluri ale cadrului didacticEsu1stitut de parinte3 partener in invatare3 ,entor3 confident si de ce nu3un( adult se,nificativ pentru copil( Aceasta relatie este funda,entul oricarui de,ers psihopedagogic( Pri,a reco,pensa pentru cadrul didactic3dar si pentru copil este aceea ca vine la scoala cu placere si cu incredere( #elatiile interpetrsonale intre elevii cu dificultati in ,unca de invatare si unii dintre colegii de clasa3ne indea,na sa reco,anda, ca ,odalitate de i,1unatatire a situatiei scolare cooptarea intr7un acelasi grup in ca-urile de atractie7atractie 3pentru incitarea la interactionare faptica si ver1ala3considerand ca re-ultatele sunt 1enefice pentru elevii cu dificultati de invatare( Cocuri7e4ercitiu de sti,ulare si de-voltare a co,uncarii orale3 de sti,ulare a pronuntiei corecteE J"ine face asa bG3 JSpune la fel ca ,ineG3 JSpune repede si 1ineG )( (A1ordarea educativ/ a dificult/0ilor de .nv/0are a citirii si7a ur,at cursul dup/ acelea5i etape3 oprindu7se acolo unde a, constatat disfunc0ii .n evaluare 5i concepInd sarcini3 solicit/ri specifice3 repetate 5i graduale si,ilare cu cele din pro1ele de evaluare utili-ate3 ceea ce a garantat focali-area lor for,ativ/ %e,ersurile pentru perceperea grafe,elor aplicate in ,unca cu elevii care pre-inta dificultati in acest sens pot fi E 7 ar/tarea literei de tipar3 pe plan5/ (vi-ual)@ 7 denu,irea literei de c/tre invatator(auditiv)@ 7 pip/irea 5i ,anipularea literei din plastic3 le,n de c/tre elev (tactil)@ 7 pronun0area (repetarea) literei de c/tre elev (autoPine-ie articulatorie)@ 7 scrierea literei (,ai .ntIi de tipar3 pe for,at ,are) de c/tre elev (coordonare vi-ual7,otorie7,anual/)@ 7 pronun0area literei la solicitarea invatatorului (,otric/ auditiv/)@ 7 FscriereaG literei cu ochii .nchi5i pe spa0ii largi (orientarea spa0ial/)@ 7 FscriereaG literei pe pielea copilului .n pal,/3 frunte3 piept (grafogno-ie)@ 7 recunoa5terea prin tip/rire a literei .n relief cu ochii .nchi5i (stereogno-ie)@ "Ind scrie3 .ns/3 un copil are .n fa0/3 de la 1un .nceput3.n general vor1ind3 patru grade de dificultate .n reali-area a ceea ce denu,i, generic scriereE
!!B

7 "opierea literelor de tipar 5i3 ceva ,ai greu3 a celor de ,In/@ 7 $ranscriereaE convertirea te4tului tip/rit .n te4t scris de ,In/@ 7 %ictarea E convertirea li,1aCului oral al altei persoane .n te4t scris de ,In/@ 7 Autodictarea E o iposta-/ supre,/3 ce presupune conceperea3 ela1orarea integral/ a unui te4t 7 ,esaC scris de ,In/3 n/scut ,ai .ntIi .n ,intea 5i7n li,1aCul interior al copilului 5i e4teriori-at3 cu ,ari eforturi( %ificult/0ile de .nv/0are a scrierii afectea-/ profund randa,entul 5colar 5i se concreti-ea-/ .n erori la nivelul literelor3 erori sintactice 5i erori de punctua0ie( Acestea suntE o,isiuni3 confu-ii3 su1stituiri3 invers/ri3 ad/ugiri de litere3 sila1e3 cuvinte3 .n plan ,orfologic3 dar 5i7n plan sintactic 5e pot reg/si acelea5i feno,ene cu referire la pronu,e3 articole3 prefi4e3 sufi4e3 cuantific/ri3 cuvinte instru,entale3 putIndu7se altera chiar ,esaCul prin lipsa ordinei fire5ti a cuvintelor .n fra-/( Se ,ai pot ad/uga aspecte viciate .n privin0a punctua0iei 5i chiar for,ei ca atare a scrisuluiE tu5a literelor3 ,/ri,ea 5i orientarea lor3 .nclinarea 5i legarea literelor de ,In/3 orientarea rIndurilor3 etc( $oate aceste tipuri de ,anifest/ri sunt denu,ite generic FdisgrafieG( %ificult/0ile de .nv/0are a scrierii sunt ,ai diverse 5i ,ai nuan0ate decIt dificult/0ile de .nv/0are a citirii3 datorit/ faptului c/ citirea se li,itea-/ la actul le4ic .n trei variante (propriul scris3 scrisul altcuiva3 scrisul de tipar)3 .n ti,p ce .n scrierea unui te4t se vor reg/si erori de tipulE transcriere3 copiere3 dictare3 concep0ie ideativ/( >n conceperea original/ a unui te4t apar dificult/0i specifice .n situa0ii caE ^ autodictarea din ,e,orie a unui citat3 catren3 poe-ie@ ^ crearea unui te4t descriptiv propriu7-is3 referitor la redarea unei realit/0i antepercepute@ ^ crearea unui te4t ideativ profund3 valori-ant3 interprelativ3 original( >n conclu-ie3 .n situa0ie de dificult/0i de .nv/0are a scrierii se afl/ acei elevi care3 f/r/ vreun ,otiv aparent3 ,anifest/ dificult/0i de .nsu5ire 5i utili-are a scrisului3 .n condi0iile unei inteligen0e nor,ale3 a unei 5colari-/ri suficiente 5i adecvate3 a unei a,1ian0e fa,iliale fire5ti3 a nor,alit/0ii activit/0ii perceptive3 ,otorii 5i a unei conduite curente3de ase,enea3 nor,al/(
!!H

In e4perienta de7a lungul anilor de e4ercitare a profesiei3 fiecare cadru didactic descopera la clasa elevi cu dificultati de invatare( #olul sau in depistare ti,purie a dificultatilor de invatare este crucial pentru evolutia ulterioara a acestora( +iecare dificultate de invatare tre1uie tratata diferentiat3 fiecare copil tre1uie tratat cu consideratie si respectul cuvenit de catre cadrul didactic( Prin recunoa5terea tul1ur/rii de .nv/0are la elevi3 .nv/0/torul a f/cut pri,ul pas .n re,edierea elevului ( %in ,o,ent ce .nv/0/torul devine co,petent .n sta1ilirea cau-elor dificult/0ilor de .nv/0are3 el va fi capa1il s/ a1orde-e .n ,od diferen0iat .nv/0areaMeducarea acestui elev (Aceasta necesit/ eforturi 5i energii supli,entare din partea .nv/0/torului3 deoarece elevii cu dificult/0i de .nv/0are au nevoie de activit/0i recuperatoare 5i de o atitudine specific/3 confor, nevoilor individuale ( Aceast/ a1ordare diferen0iat/ necesit/ o cola1orare strIns/ .ntre pedagog 5i psihologul 5colar ( Pe de o parte3 .nv/0/torului .i revin responsa1ilit/0ile a1ord/rii diferen0iate3 pe de alt/ parte3 cola1orarea lui cu psihologul 5colar ,/re5te eficacitatea interven0iei educa0ionale ( Activitatea psihopedagogic/ cu copiii cu dificult/0i de .nv/0are tre1uie s/ pre-inte un efect du1lu E 7 avInd un caracter corectiv 7 for,ativ3 ea are ca scop central reducerea 5i corec0ia deficien0elor intervenite .n de-voltare @ 7 prin .ntre0inerea 5i sti,ularea factorilor non 7 intelectuali ai personalit/0ii cu, ar fi E ,otiva0ia de .nv/0are3 interes3 sen-a0ia co,peten0ei3 aptitudini de co,unicare ver1al/3 etc ( "opiii aflati in dificultate in conte4tul educatiei e4trafa,iliale Asigurarea 5i respectarea drepturilor copiilor 5i plasarea acestora .ntr7o -on/ de interes special constituie o prioritate na0ional/3 confor, Strategiei guverna,entale .n do,eniul protec0iei copilului( Principiile pe care se funda,entea-/ strategia suntE 7 principiul interesului superior al copilului@ 7 principiul nediscri,in/rii 5i egalit/0ii 5anselor@ 7 principiul asigur/rii unui ,ediu fa,ilial@ 7 principiul descentrali-/rii 5i responsa1ilit/0ii co,unit/0ii@ 7 principiul solidarit/0ii@ 7 principiul interven0iei intersectoriale 5i interdisciplinare@
!!

7 principiul parteneriatului( >n ! 8 U(N(I("(&(+( a adoptat progra,ul %elors cu privire la provocarea unei noi calit/0i a educa0iei 5colare( >n acest progra, se arat/ c/ este necesar ca elevii s/ .nve0eE s/ 5tie3 s/ fie productivi .n utili-area literelor 5i cifrelor3 pricepu0i .n re-olvarea de pro1le,e3 s/ posede cuno5tin0e generale 5i speciale3 s/ fie con5tien0i de drepturi 5i o1liga0ii s/ se poat/ adapta continuu la .nv/0are s/ fac/ 7 s/75i de-volte capacit/0ile de legate de satisfacerea nevoilor de 1a-/3 s/75i .,1un/t/0easc/ calitatea vie0ii3 s/ ia deci-ii 5i s/ .ntre0in/ rela0ii sociale3 s/75i utili-e-e a1ilit/0ile profesionale 5i tehnologice pentru a reu5i pe pia0a glo1ala 5i local/ s/ lucre-e .,preun/ 7 s/ se .n0eleag/ pe sine3 pe ceilal0i 5i interdependen0ele@ s/ 5tie cu, s/ cree-e3 s/ de-volte 5i s/ se 1ucure de o fa,ilie@ s/ participe cu sens la afacerile civile@ s/ .nve0e s/ fac/ fa0/ conflictelor 5i s/ respecte pluralis,ul3 diversitatea 5i diferen0ele co,ple4e legate de se43 religie 5i cultur/ s/ fie 7 s/75i de-volte toate aspectele propriei personalit/0i 5i al propriului poten0ial@ s/75i de-volte gIndirea critica3 conduita autono,/3 Cudecata 5i si,0ul r/spunderii@ s/ .nve0e cu, s/ fie s/n/tos 5i cu, s/ se Coace 5i s/ fac/ sport3 s/ valori-e-e cultura3 s/ respecte un cod etic3 s/ vor1easc/ pentru el .nsu5i 5i s/ fie ,o1il 5i opti,ist .n via0/( U(N(I("(&(+( adaug/ o alt/ di,ensiune funda,ental/3 derivat/ din ideea educa0iei pentru de-voltareE s/ se transfor,e pe sine .nsu5i 5i societatea 7 s/ proteCe-e ,ediile3 s/ ,ilite-e pentru o societate non7discri,inativ/3 s/ de-volte solidaritatea u,an/ 5i con5tiin0a de a7i serviMaCuta pe ceilal0i@ s/ si,t/3 s/ reflecte-e 5i s/ ac0ione-e asupra realit/0ii nu doar pentru adaptare la ea3 ci 5i pentru transfor,area acesteia( >n luna septe,1rie 200!3 Adunarea Aeneral/ a O(N(U( a propus principiile generale pentru educa0ia copiilor( Unul din aceste principii este sus0inerea fa,iliilor 5i p/rin0ilor( >n de-voltarea acestui principiu se .nscrie 5i +edera0ia Interna0ional/ a "o,unit/0ilor &du7 ca0ionale (+(I("(&()3 fondat/ .n ! )H su1 auspiciile U(N(&(S("(O( +(I("(&( #o,Inia are !H filiale Cude0ene 5i nu,/r/ peste B(000 de ,e,1ri si,pati-an0i3 persoane fi-ice 5i institu0ii( O1iectivul principal al +(I("(&( #o,Inia este ap/rarea drepturilor copilului3 de-voltarea profesional/ a do,eniului de educa0ie e4tra7fa,ilial/( "Iteva din proiectele de de-voltare suntE
!20

 Opti,u, 7 progra, pentru spriCinirea copiilor cu afec0iuni hepatice3 oftal,ologice 5i infecta0i cu ;(I(*( "unoa5te 5i decide 7 progra, de prevenire pri,ar/ a consu,ului de droguri .n rIndul adolescen0ilor A fi p/rinte 7 aCut/ s/ te aCu0i singur 7 proiect u,anitar de interven0ie interactiv/ de tip preventiv3 pentru 5colari cu risc delicven0ial3 ur,/rind a,eliorarea cli,atului fa,ilial 5i opti,i-area rela0iilor p/rinte75coal/7copil( Ase,enea proiecte ar fi eficace( O1iectiveE 7 identificarea copiilor cu grad ridicat de risc@ 7 crearea unui serviciu ,ultifunc0ional .n spriCinul copiilor din fa,ilii foarte s/race cu ,ul0i copii3 fa,ilii ,onoparentale etc(@ 7 prevenirea a1andonului 5colar 5i a institu0ionali-/rii@ 7 recuperarea copiilor cu risc de repeten0ie@ 7 responsa1ili-area p/rin0ilor (sus0in/torilor legali)@ 7 ,onitori-area fa,iliilor cu pro1le,e de integrare social/3 f/r/ suport ,aterial3 cu caren0e educa0ionale etc( BeneficiariE "opii .ntre B 5i !8 ani( 7 din fa,ilii aflate .n dificultate psiho7socio7econo,ic/@ 7 .n situa0ii 5colare li,it/@ 7 .n risc de a1andon 5colar@ 7 din fa,ilii foarte s/race (su1 ,ini,ul de su1-isten0/)@ 7 lipsi0i de posi1ilit/0i de supraveghere 5i suport din partea fa,iliilor3 din ,otive o1iective (f/r/ p/rin0i3 crescu0i de 1unici3 p/rin0i 1olnavi3 ne5tiutori de carte etc()@ #esurse financiareE \ Pentru ini0ierea proiectului (dot/ri3 ,ateriale necesare a,enaC/rii) 7 20(000(000 lei \ Pentru derularea proiectuluiE 20 copii 4 !H(000 leiM-i 4 2! -ileMlun/ Y!!(2)0(000 lei 4 Y !02(080(000 lei Ini0iali-area proiectului s7a f/cut prin alegerea3 de c/tre cadrele didactice ale unei 5coli3 a unui nu,/r de 60 de copii care .ndeplineau condi0iile necesare pentru a fi inclu5i .n progra,( Acestor copii li s7au f/cut anchete sociale de c/tre asisten0ii sociali ai %(X(P(%("(3
!2!

luni

.n ur,a c/rora s7au selec0ionat 20 de copii .,p/r0i0i .n dou/ grupeE !6 copii din ciclul pri,ar3 clasele II7I*3 5i !6 copii din ciclul liceal 5i profesional( Progra,ul -ilnic al copiilor .nscri5i la "entrul de -i cuprinde trei repereE 7 servirea ,esei de prIn- (!2207!)20)@ 7 preg/tirea lec0iilor pentru a doua -i@ 7 preg/tire supli,entar/3 consulta0ii la o1iecte din planul de .nv/0/,Int3 activit/0i educative sau distractive( Pentru supravegherea elevilor3 conducerea proiectului poate dese,na un coordonator de progra,3 salari-at cu Cu,/tate de nor,/ de pedagog 5colar 5i un nu,/r de H cadre didactice3 i,plicate .n activit/0ile -ilnice3 salari-ate .n siste, de plat/ cu ora( Prepararea 5i servirea hranei pentru copii poate fi asigurat/ de cantina 5colii3 costurile fiind decontate lunar de %(P(%("( >n vederea continu/rii proiectului pilot3 se pot face evalu/ri prin discu0ii cu p/rin0ii elevilor i,plica0i .n proiect3 prin anali-a situa0iei 5colare 5i a celei fa,iliale3 precu, 5i prin chestionare aplicate elevilor 5i cadrelor didactice i,plicate( Proiectul poate fi o reu5it/3 ur,Ind continuarea lui .n anul 5colar viitor3 cu un nu,/r sporit de elevi(

)(8(2($rata,ent si psihoterapie Ase,enea pro1le,e necesita o evaluare co,ple4a de catre un e4pert care sa poata evalua toate pro1le,ele diferite care afectea-a copilul( Psihiatrul sau psihoterapeutul poate aCuta la coordonarea evaluarii( Aceasta include a vor1i cu copilul si fa,ilia3 evaluarea situatiei lor3 trecerea in revista a testelor educationale si consultarea cu scoala( Apoi psihiatrulM psihologulM psihoterapeutul face reco,andari privitoare la a1ordarea scolara potrivita3 nevoia de educatie speciala sau logoterapie si aCuta parintii sa vina in aCutor copilului prin ,a4i,ali-area potentialului sau de invatare( Uneori este neecsara psihoterapia individuala sau de fa,ilie( Se poate prescrie ,edicatie pentru hiperactivitate( &ste i,portant de intarit increderea copilului in sine3 care este vitala pentru de-voltare3 ca si aCutorul dat parintilor si altor ,e,1rii ai fa,iliei pentru a intelege si a se descurca cu dificultatile de invatare ale copilului(
!22

Una dintre tendintele ,oderni-arii .nvata,Intului vi-ea-a fle4i1ilitatea instructiei si educatiei pentru a asigura de-voltarea capacitatilor si aptitudinilor fiecarui elev3 .n raport cu propriile posi1ilitati( Scoala este che,ata sa organi-e-e procesul de predare7.nvatare7 evaluare .n asa fel .ncIt sa7l puna pe elev cIt ,ai devre,e posi1il .n posesia unor ,iCloace proprii de .nsusire a cunostintelor3 de aplicare .n practica .n ,od constant si creator( >n literatura de specialitate3 conceptul de instruire diferentiata a fost a1ordat din perspective ,ultiple E strategie de opti,i-are a .nvatarii3 proces dina,ic3 categorie funda,entala instructionala3 directie de for,are a co,petentelor cadrelor didactice( Pro1le,a instruirii diferentiate nu este noua3 ci nu,ai ,odul de a1ordare( In acest sens3 aria preocuparilor s7a e4tins E In directia conceperii unei activitati instructiv7educative ,ai variate3 nuantate .n raport cu diferentele dintre elevi .n li,itele nor,alului @ In sensul pro,ovarii unei actiuni co,ple4e de asistenta a copilului ( ,edicala3 sociala3 psihopedagogica)( Instruirea diferentiata vi-ea-a adaptarea activitatii de .nvatare 7 .ndeose1i su1 raportul continutului3 al for,elor de organi-are si al ,etodologiei didactice7 la posi1ilitatile diferite ale elevilor3 la capacitatea de .ntelegere3 rit,ul de lucru proprii unor grupuri de elevi sau chiar fiecarui elev .n parte ( I( $( #adu3 ! 8 ) ] >ntrucIt natura si societatea u,ana progresea-a prin diferentiere si nu prin unifor,i-are3 interesul educatorilor nu tre1uie sa fie tocirea particularitatilor individuale pIna la disparitie3 ci respectarea lor3 pentru ca prin educatie si instructiune fiecare individualitate sa poata fi ransfor,ata .ntr7o personalitate u,na3 capa1ila sa cree-e noi valori ,ateriale si spirituale(] ( %ictionar de pedagogie conte,porana3 &d( &nciclopedica #o,Ina3 Bucuresti3 ! 8 ) Pre,isa oricarei actiuni de tratare diferentiata o constituie depistarea si decelarea trasaturilor care7i diferentia-a pe su1iecti3 sta1ilirea rolului fiecareia .n definirea co,porta,entului care conduce la perfor,antele asteptate( >n lucrarea ]>nvata,Intul diferentiat 7 conceptii si strategii]3 I($(#adu ,entionea-a cateva trasaturi generale caracteristice strategiei .nvata,Intului diferentiatE Activitatea scolara3 prin continutul ei si prin progra,ul de lucru3 este adaptata intereselor si aptitudinilor elevilor @
!22

Posi1ilitatea de a alege dintr7un grup larg de discipline pe acelea care .i interesea-a ,ai ,ult @ Preponderenta ,odalitatilor de tratare diferentiata a elevilor .n cadrul unor colectivitati .n co,ponenta eterogena din punct de vedere al capacitatilor lor de .nvatare si al re-ultatelor o1tinute Alternarea activitatii .n grup cu ,unca individuala @ diferentierea acestor strategii didactice .n functie de particularitatile unor grupe de elevi dintr7o clasa @ *aria1ilitatea3 ,ai ales din punct de vedere al gradului de dificultate a lucrarilor de ,unca independenta efectuate .n clasa sau acasa( O privire co,parativa asupra conceptiei traditionale a activitatii instructiv7educative si asupra activitatii diferentiate3 .n scopul reliefarii ,arelui cIstig .n planul de-voltarii ar,onioase a personalitatii copilului3 .n raport cu propriul potential3 este se,nalata de Adriana #otaru .n lucrarea ] "onsiliere si orientare]3 2002E Activitatea .n stil traditional %iferentele .ntre elevi sunt ,ascate@ se Activitatea diferentiata %iferentele .ntre elevi sunt studiate si

actionea-a asupra lor doar cInd devin acceptate ca 1a-a de pornire .n de,ersul pro1le,atice@ instructiv7educativ@ Interesele copilului sunt rar apelate @ %o,ina activitatea cu .ntrega clasa@ &levii sunt ghidati .n sensul propriilor interese acestea@ Se folosesc for,e de organi-are a activitatii diferiteE pe grupe3 .n echipe3 frontal sau individual@ >ncercInd sa creione-e o i,agine cIt ,ai clara asupra copiilor cu a1ilitati .nalte3 :iliana Stanescu ( ! 2) pre-inta cIteva caracteristici considerate ca fiind definitoriiE $endinta de a .nvata ]de ce] si ]cu,] si nu ]prin ce] Un voca1ular neo1isnuit pentru vIrsta sau clasa .n care se afla@ Preocupari ti,purii pentru pro1le,ele adulte caE religie3 politica3 se43 vIrsta3rasa3 etc( Plictiseala la sarcinile de rutina #it, raoid de .nvatare >nsusirea ti,purie a conceptelor a1stracte
!2)

si

alegerilor

ghidate

de

%orinta sustinuta de a afla3 a cunoaste Motivatie puternica .n reali-area sarcinilor de re-olvare a pro1le,elor Un larg sir de interese( >n lucrarea ] Aveti un copil inteligent` $estati7l` ] ( ! 2)3 *( Sere1riaPoff pre-inta o lista de caracteristici ale copiilor supradotati care poate constitui un instru,ent de identificare a aptitudinilor copiilorE Poseda puteri superioare de rationa,ent3 de folosire a ideilor a1stracte3 de generali-are plecInd de la fapte specifice3 de .ntelegere a se,nificatiilor si a cone4iunilor@ Au cone4iune intelectuala@ >nvata cu usurinta si fara dificultate@ Au o ga,a larga de interese@ %ipun de o atentie ,arita care le per,ite sa se concentre-e si sa persevere-e an re-olvarea pro1le,elor si intereselor ur,arite@ %ispun de un voca1ular superior din punt de vedere cantitativ si calitativ co,parativ cu alti copii de aceeasi vIrsta@ Aptitudinea de a lucra independent@ "itesc de ti,puriu@ Manifesta un spirit puternic de o1servatie@ Manifesta initiativa si originalitate .n ,unca intelectuala@ *ioiciune si rapiditate .n raspunsul for,ulat la noile pro1le,e@ Sunt capa1ili sa ,e,ore-e cu rapiditate@ Pre-inta un interes ridicat fata de natura ,ediului si a universului@ Poseda o i,aginatie neo1isnuita@ #eali-ea-a cu usurinta instructiunile co,ple4e@ "itesc rapid@ Au ,ulte pasiuni@ Au interese literare care sa acopere o ga,a larga de su1iecte@ +olosesc .n ,od frecvent si efectiv 1i1lioteca@ Sunt superiori la ,ate,atica3 .ndeose1i .n re-olvarea pro1le,elor( >n ! B!3 ca re-ultat al unei cercetari efectuate asupra unui lot de 60 de su1iecti e4ceptionali proveniti din ,edii sociale diferite3 de catre :( Bandura3 au fost ,entionate ca se,nificative ur,atoarele caracteristiciE
!26

&levii supusi o1servatiei erau fruntasi si la .nvatatura3 depasind cerintele i,puse de progra,a scolara3 .si co,pletea-a cunostintele printre lecturi individuale diversificate@ "orectitudine si originalitate .n efectuarea te,elor pentru acasa3 .n for,ularea raspunsurilor@ %epasesc cu ,ult colegii de aceeasi vIrsta an privinta .ntelegerii si re-olvarii diferitelor pro1le,e3 ,ai ale de ,ate,atica@ #eali-ea-a cu usurinta asociatii .ntre fapte3 au o 1una ,e,orie@ Manifesa interese a,ple si variate@ Sunt pasionati pentru ,ulte activitati e4trascolare@ Se 1ucura de si,patia colegilor si nu se ,anifesta tendinta de i-olare fata de grupul din care face parte( %upa &rnst ;anL3 trasaturile do,inante suntE "apacitate de .ntelegere ,arita@ Posi1ilitatea asi,ilarii unui nu,ar ,arit de cunostinte@ #it, rapid de .nvatare3 sensi1ilitate si creativitate@ Nivele .nalte de ,otivatie@ I,plicare afectiva ,arita@ "urio-itate intelectuala@ %orinta de confir,are sau recunoastere a succeselor( >n articolul sau ] Une approche de la definition de l] enfant precoce] ( ! H )3 Paul Merchat pre-inta ur,atoarele caracteristici psihoco,porta,entale frecvent .ntIlnite la precociE Sensi1ilitate si i,aginatie M precocele .ncearca senti,ente .ntr7o acceptie ne,asurata de placere sau durere@ ] "apacitate de a crea irealul@ "urio-itate pentru diferite do,enii3 a1ordea-a de la vIrste ,ici ( li,ites] ( pro1le,a li,itelor) E viata3 ti,p3 Univers@ #ationa,ent co,ple4 fata de vIrsta sa@ >ntoarcere catre sine si ocupatii solitare@ "reativitate adesea decalata .n raport cu vIrsta M creea-a opere personale datorate i,aginatiei lor3 care depind7 .n ,are ,asura7 de ,ediul socio7cultural si ,aterial pus la dispo-itie@
!28

ani) ] pro1le,e des

>n fantas,ele lui caut. solutii la inadaptarea pe care o pre-inta M i,aginatia lui poate ,erge catre repre-entari3 cel ,ai adesea ilu-orii sau cIteodata halucinatorii care o1sedea-a spiritul copilului@ "oncentrare ,a4i,a .n activitatea aleasa M toate energiile ( afective3 intelectuale3 organice) se .ndreapta catre activitatea .n curs de desfasurare3 putInd astfel atinge perfectiunea@ cIteodata uita unde se afla@ Usurinta .n a7si Custifica actele@ >ncetineala .n activitatile sportive colective M el prefera sportul individual atunci cInd face sport@ pre-inta interes pentru tehnica sportului@ Angoase nocturne generate de 1ogata sa i,aginatie@ >ntelege cu usurinta raporturile dintre lucruri@ Pre-inta o vi-iune glo1ala asupra lucrurilor care dau i,presia celui ce stie tot@ Povestesc .n detaliu eveni,entele3 cu .ncIntare3 cu placere@ I,presia de pierde7vre,e M asi,ilea-a ,ult ,ai repede decIt ceilalti copii3 o parte a cunostintelor predate sunt cunoscute@ %iscurs .n care .nlantuirea dintre ideile i,aginate sunt adesea anacronice( Perfor,anta superioara .n sfera cognitiva este legata ne,iClocit de re-olvarea de pro1le,e( $orrance ( ! 82) afir,a ca e4ista un paralelis, .ntre situatia de re-olvare a unei pro1le,e3 .n a,1ele ca-uri3 o strategie noua pe care o va folosi .n solusionarea concreta a situatiei date ( &( Mare3 ! H8)( Nu,eroase cercetari au condus la includerea creativitatii .n notiunea de supradotare ( Aet-els3 XacPson3 Kallach3 Negan s(a )( ;a,,er ( ! )!)3 potrivit unui studiu consacrat creatiei artistice3 a constatat ca cei .nalt creativi .n acest do,eniu pre-intaE ,are profun-i,e a trairilor@ Un ,od personal3 original de sensi1ilitate@ $endinta de a se retrage si a o1serva oa,eni su1 diferite aspecte ( gesturi3 fi-iono,ii etc() >ncredere si hotarIre@ A,1itie si putere de ,unca@ "o,ponente co,porta,entale fe,inine co,1inate cu forta ,asculina@ Unicitate si independenta@
!2B

#a-vratire@ Nevoia activa de a arata3 de,onstra3 e4pune3 a se ,anifesta3 a dovedi@ $oleranta la suferinta@ Aa,a larga de trairi e,otionale .n sfera afectivitatii@"apacitatea de a 7si converti anu,ite de-echili1re e,otionale .nnascute .n forta de ,unca3 perseverenta .n creatie (M(Xigau3 fost identifcate de catre diferiti autoriE %in punct de vedere al produsului creatieiE Aplica solutii rare3 originale3 valoroase3 utile3 sti,ulatoare pentru gasirea altor solutii si,ilare@ %in punct de vedere al personalitatiiE suporta ,ai usor senti,entul de nesiguranta3 conflictele@ se caracteri-ea-a printr7o toleranta la do,inare3 perseverenta .n atingerea scopului@ ,otivatie puternica@ aleg ,ai curInd pro1le,ele ,ai dificile si ,ai co,ple4e@ ,anifesta spirit autono,@ dovedesc ,ultilateralitate3 independenta3 nu asteapta aCutor din afara@ usurinta .n schi,1area atitudinilor@ echili1rati din punct de vedere e,otional@ introvertiti@ poseda si,tul propriei valori@ deschisi3 au .ncredere .n fortele proprii@ %in punct de vedere al priceperilor propriiE usurinta .n for,area repre-entarilor si a notiunilor@ gIndire neconventionala inventivitate@ usurinta .n efectuarea asociatiilor@ poseda capacitate analitica3 dar si sintetica@
!2H

! ))(

"ercetatorul ger,an ;ein- #eis (! B!) a .ncercat sa puna alaturi toate .nsusirile care au

,o1ilitate intelectuala .n folosirea cunostintelor@ aptitudini pentru construirea de noi structuri@ sensi1ilitate la pro1le,ele ,ediului din Curul lor@ deschisi3 pot sa aplice ,etode noi3 sa .ntreprinda o noua interpretare( ( :( Bandura3 ! BH)

)(8(2(Unele strategii de pro,ovare a succesului scolar la elevii cu dificultati de invatare3din ciclul pri,ar :ucr/rile referitoare la condi0iile succesului 5i insuccesului 5colar au devenit tot ,ai nu,eroase( Interesul crescInd pentru acest sector de cercetare nu se datorea-/ unei curio-i7 t/0i gratuite( &le se deter,in/ 5i de e4igen0ele sociale tot ,ai i,perioase( :a inteligen0/ egal/3 nivelul de inser0ie social/ a unui individ depinde de nivelul s/u de instruire(In acest sens 3re,arca, lucrarea JStrategii de pro,ovare a succesului 5colar .n ciclul pri,arG ("( "re0u 3! B ) care se dore5te a fi un ghid de orientare3 avInd ca su1iect aceast/ pro1le,atic/( &a este structurat/ pe dou/ p/r0iE o parte a1ordea-/ .n plan teoretic aceste strategii de pro,ovare a succesului 5colar 5i o parte de cercetare pedagogic/3 avInd ca scop studierea efectelor trat/rii diferen0iate a elevilor asupra re-ultatelor la .nv/0/tur/ .n condi0ii ,etodologice specifice alternativei educa0ionale step 1L step( :iteratura de specialitate grupea-/ aceste strategii .n trei ,ari do,enii3 aflate .n interac0iuneE !( strategii de natur/ pedagogic/@ 2( strategii de natur/ psiho7socio7fi-iologic/@ 2( strategii de natur/ fa,ilial/( Strategiile de natur/ pedagogic/ sunt nu,eroase@ printre cele ,ai i,portante suntE calitatea 5i ,odernitatea curriculu,7ului (planuri3 progra,e analitice3 ,anuale 5colare)@ nivelul preg/tirii psihopedagogice a .nv/0/torilor3 pe 1a-a c/reia s/ ,anifeste o deose1it/ ,/iestrie pedagogic/ 5i un elevat 5i dina,ic tact pedagogic@ o ,odern/ 5i co,plet/ 1a-/ tehnico7,aterial/ necesar/ activit/0ii instructiv7educative@
!2

 folosirea de strategii didactice ,oderne3 care s/ deter,ine caracterul activ7participativ al elevilor .n actul .nv/0/rii 5i care s/ asigure accesi1ilitatea 5i opera0ionalitatea cuno5tin0elor .nsu5ite@ conco,itent cu o tratare frontal/ a elevilor3 s/ fie pre-ent/ activ 5i per,anent o tratare individual/ 5i diferen0iat/ a acestora3 ur,/rindu7se valorificarea la nivel de .nalt/ perfor,an0/ a posi1ilit/0ilor individuale ale su1iec0ilor actului instructiv7educativ (capacit/0i intelectuale3 aptitudini3 interese3 aspira0ii etc()@ asigurarea transferului de cuno5tin0e@ rela0ii de,ocratice .ntre elevi 5i educatori( Strategii de ordin psiho7socio7fi-iologicE asigurarea unui organis, 1ine de-voltat3 s/n/tos3 puternic 5i echili1rat@ asigurarea unui psihic nor,al3 echili1rat3 capa1il s/ de-volte o activitate intelectual/3 afectiv/3 volitiv/ etc( (>n cadrul acestei strategii un rol foarte i,portant .l ocup/ starea de preg/tire a copilului pentru activitatea 5colar/3 lucru care se reali-ea-/ .n ,are ,/sur/ .n cadrul gr/dini0ei3 la grupa preg/titoare()@ asigurarea unor rela0ii interu,ane 5i sociale favora1ile( Strategiile de natur/ fa,ilial/ repre-int/ condi0ii de o10inere a succesului 5colarE pre-en0a unui grup fa,ilial .nchegat@ fa,ilia tre1uie s/ fie preocupat/ constant pentru educa0ia elevilor@ cultivarea de c/tre p/rin0i a atitudinii serioase fa0/ de 5coal/ 5i i,plicit fa0/ de .nv/0/tur/@ asigurarea .n fa,ilie a unor condi0ii favora1ile pentru .nv/0/tur/ 5i cultur/@ cultivarea din partea p/rin0ilor a spiritului de independen0/ 5i .nv/0/tur/3 p/strInd totodat/ 5i tutelare sau autoritaris, fa0/ de copii (tre1uie s/ e4iste un si,0 al ,/surii .n atitudinea 5i e4igen0ele p/rin0ilor)( Partea a doua a lucr/rii 7 te,a de cercetare 7 parcurge etapele unui de,ers .n acest sens@ astfelE s7a for,ulat pro1le,aE "opilul3 acest J"andidat la u,anitateG3 do1Inde5te3 prin inter7 ,ediul procesului de .nv/0/,Int3 cele ,ai noi achi-i0ii din toate do,eniile3 .n scopul unei preg/tiri te,einice pentru a r/spunde e4igen0elor societ/0ii@ "( "re0u (! B) sus0ine nece7 sitatea unui curriculu, diferen0iat3 ca strategie de pro,ovare a succesului 5colar prin aplicarea c/reia se poate aCunge la reducerea su1reali-/rilor 5colare 5i la o ,ai eficient/ 5i co,od/ Je4pri,areG a Je4celen0ei intelectualeG(
!20

 ScopulE Studierea efectelor trat/rii diferen0iate a elevilor asupra re-ultatelor la .nv/0/tur/ .n condi0iile ,etodologice specifice alternativei educa0ionale step 1L step( O1iective opera0ionaleE O!E s/ eviden0ie-e rela0ia cau-al/ dintre tratarea diferen0iat/ a elevilor 5i reu5ita 5colar/@ O2E s/ construiasc/ strategii de adecvare a .nv/0/rii la posi1ilit/0ile interne ale elevului@ O2E s/ detecte-e dificult/0i la .nv/0/tur/ ale elevilor prin utili-area fi5elor de o1serva0ie@ O)E s/ ilustre-e evolu0ia preg/tirii elevilor pe o perioad/ deli,itat/ de instruire( Ipote-a cercet/riiE $ratarea diferen0iat/ favori-ea-/ ,ai ,ult reu5ita 5colar/ co,parativ cu a1ordarea frontal/ a .nv/0/rii( Pro1le,a va fi studiat/ .n cadrul alternativei educa0ionale step 1L step3 deoarece ofer/ un cadru ,etodologic favora1il diferen0ierii 5i chiar individuali-/rii procesului de .nv/0are( Studierea atent/ a re-ultatelor elevilor prin anali-a3 co,pararea3 clasificarea3 corelarea lor eviden0ia-/ cu certitudine evolu0ia ascendent/ a su1iec0ilor3 progresul .n activitatea de .nv/0are( JInova0iaG introdus/ .n procesul de predare7.nv/0are3 respectiv tratarea diferen0iat/3 .5i Custific/ pe deplin contri1u0ia la di,inuarea treptat/ a r/,Inerii .n ur,/ la .nv/0/tur/ 5i3 i,plicit3 o10inerea succesului 5colar( Ipote-a cercet/rii .5i g/se5te confi,area prin toate re-ultatele .nregistrate( Situa0ia de la care s7a pornit .n cercetarea descris/ indic/ re-ultate inferioare celor o10inute .n final( %ac/3 .n condi0iile .nv/0/,Intului de tip frontal3 un nu,/r de H elevi scriau f/r/ gre5eli3 iar !2 nu st/pIneau regulile de punctua0ie .nv/0ate@ la sfIr5itul perioadei de .nv/0are .n condi0iile .nv/0/,Intului individuali-at3 reu5esc s/ scrie f/r/ gre5eli !0 elevi3 iar elevii care .nc/ nu 5i7au .nsu5it punctua0ia3 sunt .n nu,/r de B( %e ase,enea3 concludent/ pentru confir,area validit/0ii ipote-ei este 5i anali-a nivelelor de distri1u0ie a ,/surilor .n cele dou/ situa0ii de ad,inistrare a pro1elor de evaluare( %aca la testarea ini0ial/ re-ultatele elevilor erau distri1uite pe 5ase niveluri ierarhice3 la testarea finala ele apar distri1uite pe cinci niveluri3 cu tendin0a de polari-are c/tre notele ,ari( Prin diferen0ierea procesului de predare7.nv/0are3 s7a reu5it recuperarea a trei elevi ,ediocri 5i propulsarea lor pe o treapt/ superioar/ .n scara de notare( "re5terea evident/ a nu,/rului de elevi care au o10inut nota ,a4i,/ e4plic/ efectul .nv/0/,Intului individuali-at asupra re-ultatelor la .nv/0/tur/( #eu5ita re-olv/rii corecte 5i f/r/ spriCinul educatorului a unei pro1e de evaluare cu un grad ,ai ,ic de dificultate 5i o10inerea unei note ,a4i,e pentru perfor,an0a .nregistrat/ au avut un i,pact po-itiv .n
!2!

plan ,otiva0ional3 atIt pentru elev3 cIt 5i pentru p/rin0ii acestuia( &forturile ,o1ili-atoare au crescut progresiv 5i direct propor0ional cu evolu0ia ascendent/ a re-ultatelor elevilor( "opiii 5i3 .n special3 5colarii ,ici au nevoie de un anu,e tip de e4igen0/ du1lat de un anu,e tip de toleran0/ cu scop sti,ulativ( Pasiunea pentru un anu,it o1iect de .nv/0/,Int se de-volt/ .n rela0ie direct/ cu re-ultatele 1une o10inute .n acest do,eniu de studiu( Se i,pune deci ca elevul s/ fie aCutat s/ o10in/ 1une re-ultate la .nv/0/tur/3 care s/7i r/spl/7 teasc/ a5tept/rile pe ,/sura efortului depus 5i s/ se 1ucure de succes( "alea cea ,ai sigur/ .n acest sens o repre-int/ tratarea diferen0iat/ a elevilor3 .n func0ie de posi1ilit/0ile lor in7 terne3 de interesele 5i aptitudinile prin care se e4pri,/ do,eniul lor de Je4celen0/G( Ac0iunile instructiv7educative reu5ite sunt acele condi0ii pedagogice care asigur/ succesul 5colar al elevului( $ransfor,Ind .n ,od real 5i .n sensul dorit personalitatea 5co7 larului3 .nv/0/torul .l aCut/ s/ devin/ capa1il s/ re-olve pro1le,ele 5i s/ reali-e-e sarcinile 5colare la nivelul cerin0elor instructiv7educative3 care3 o dat/ cu trecerea de la o clas/ la al7 ta3 devin din ce .n ce ,ai co,ple4e 5i ,ai variate( :a rIndul lor3 reali-area efectiv/ a acti7 vit/0ilor 5i asi,ilarea3 interiori-area real/ a cerin0elor 5colare deter,in/ schi,1/ri profunde .n structura personalit/0ii 5colare( #ela0ia dintre ac0iunea pedagogic/ 5i de-voltarea psihic/ a elevului presupune ca o1iectivele pedagogice for,ulate .n ter,eni generali s/ fie transcrise .ntr7un siste, de ac0iuni 5i opera0ii didactice concrete3 accesi1ile fiec/rui .nv/0/7 tor( $ranscrierea generalului .n particular devine posi1il/ din ,o,entul .n care JartaG de a instrui 5i a educa se transfor,/ .n J5tiin0a e4peri,ental/G a for,/rii o,ului( Se 5tie c/ 5tiin0a 5i practica educa0iei nu se re-u,/ la constat/ri caE Jelevul nu .n0e7 legeG sau Jelevul nu este capa1il3 nu vrea3 nu7i place etc(G3 care nu sunt decIt si,ple cli5ee negative ce pot su1,ina nu nu,ai reu5ita 5colar/ a elevului3 ci .ns/5i finalitatea activit/0ii didactice( O verita1il/ inteligen0/ sau o ,otiva0ie real/ pentru activitatea 5colar/ poate fi for,at/ nu,ai prin reali-area unui ase,enea siste, de o1iective instructiv7educative3 care transfor,/ .n ,od continuu activitatea elevului 5i prin aceasta .ns/5i inteligen0a3 ,otiva0ia3 atitudinea sa( Pro1le,a pedagogic/ const/ doar .n g/sirea acelei c/i care spore5te3 perfec0ionea-/ .n ,od real co,peten0a elevului .n activitatea 5colar/( >n canali-area spre ,unca 5colar/ a curio-it/0ii 5i a activis,ului natural al copilului3 tactul pedagogic este condi0ia decisiv/ a transfor,/rii curio-it/0ii infantile3 .nc/ general/ 5i nespeciali-at/3 .n interese cognitive3 .n tre1uin0a de reali-are (de perfor,an0/)3 ceea ce ,archea-/ cristali-area ,otiva0iei intrinseci .n activitatea 5colar/( Un educator a1il creea-/
!22

situa0ii didactice potrivite o1iectivelor concrete3 i,pri,Ind procesului instructiv7educativ con0inutul 5i structura dorit/3 direc0ia 5i rit,ul adecvat3 ,en0inInd astfel nivelul opti, de activare a elevului de7a lungul activit/0ii sale( %asc/lul care cola1orea-/ efectiv cu elevul3 incitIndu7l s/ argu,ente-e 5i s/ contraargu,ente-e3 per,i0Indu7i s/ JdescopereG infor,a0ii noi schi,1/ .n esen0/ personalitatea elevului3 contri1uind din plin la reali-area poten0ialit/0ilor3 la crearea pl/cerii de a ,unci 5i a atitudinii po-itive a elevului fa0/ de activitatea 5colar/( #eu5ita 5colar/ a copilului3 care re-ult/ din interac0iunea factorilor psihofi-iologici3 pedagogici 5i sociali3 indic/ atIt dorin0a 5i capacitatea elevului de a se adapta la cerin0ele ,uncii 5colare3 cIt 5i preocuparea 5i capacitatea cadrului didactic de a crea un ,ediu 5colar predo,inant JselectivG sau JadaptativG( Succesul 5colar este un J1aro,etruG al gradului de adaptare 5colar/ a elevului3 f/r/ a fi un scop .n sine3 a5a cu, poate deveni el .n unele ca-uri( "a un principiu general se poate re0ine ideea c/ reu5ita 5colar/ a elevului tre1uie s/ fie ,a4i,/ posi1il/ nu nu,ai .n raport cu cerin0ele e4terne3 ci 5i cu posi1ilit/0ile interne ale elevului( Orice progres .nregistrat .n activitatea de .nv/0are3 .n sensul dep/5irii unei dificult/0i anterioare se asocia-/ cu ideea de succes 5colar( Al/turi de relevarea capacit/0ii de adaptare 5colar/ a elevului3 reu5ita 5colar/ fur7ni7 -ea-/ infor,a0ii 5i despre calitatea ac0iunii pedagogice 5i personalitatea cadrului didactic3 factori care condi0ionea-/ .n ,are ,/sur/ succesul celui dintIi( Astfel3 capacitatea .nv/0/torului de a7l conduce 5i a7l apropia de elev de nivelul 5i de logica 5tiin0ei3 prin logica activit/0ii didactice3 este o condi0ie i,portant/ a succesului 5colar3 ,ai ales .n ca-ul acelora care pre-int/ aptitudini 5colare ,ai sla1 de-voltate( %e cele ,ai ,ulte ori3 fa,ilia vine .n spriCinul 5colii pentru a,eliorarea reu5itei 5colare a elevului3 dar uneori JvalorileG pro,ovate .n fa,ilie nu coincid .ntrutotul cu cele cultivate .n 5coal/( "ola1orarea real/ .ntre 5coal/ 5i fa,ilie3 ,ai ales .n ca-ul elevilor sla1i la .nv/0/tur/3 poate fi un factor favori-ant al .nvingerii de c/tre elev a dificult/0ilor 5colare( Ori de cIte ori reu5ita 5colar/ a elevului r/,Ine su1 nivelul posi1ilit/0ilor sale3 se cer interven0ii psihopedagogice pro,pte .n vederea detect/rii 5i co,1aterii cau-elor reu5itelor inferioare( "ontri1u0iile valoroase ale 1iologiei3 psihologiei3 ,edicinii etc( la consolidarea J5tiin0ei educa0ieiG au creat pre,isele conceptuale 5i ,etodologice necesare pentru a ,/ri eficien0a activit/0ii instructiv7educative3 care este calea cea ,ai sigur/ a lichid/rii 5i a prevenirii inadapt/rilor 5i a pierderilor 5colare(
!22

Pentru ca ,odific/rile ini0iate .n con0inutul sau .n ,etodele de .nv/0/,Int s/ fie re7 ale 5i eficiente3 se i,pune totodat/ 5i ,oderni-area for,elor de organi-are a activit/0ii in7 structiv7educative3 schi,1area concep0iei cadrelor didactice despre .nv/0/,Int3 ,oderni7 -area evalu/rii randa,entului 5colar3 schi,1area rela0iei cadru didactic7elev etc( Pe scurt3 pentru a fi eficient/3 orice .ncercare de ,oderni-are a .nv/0/,Intului presupune adoptarea perspectivei siste,atice3 adic/ punerea .n discu0ie a organi-/rii 5colii .nsa5i( Se i,pune din acest punct de vedere3 adoptarea unei strategii care s/ conduc/ la crearea unui ,ediu 5colar cu valen0e po-itive asupra desf/5ur/rii propriu7-ise a procesului de .nv/0/,Int( Se au .n vedere ase,enea ,/suri cu, ar fiE co,peten0a 5i prestigiul profesional al educatorului3 ,/ri,ea 5i structura colectivului de elevi3 1a-a ,aterial/ din 5coal/3 calitatea procesului didactic3 cli,atul de ,unc/ din 5coal/(

!2)

)(8()(#olul ,etodelor interactive .n activitatile cu elevii cu dificultati de invatare :u,ea conte,poran/ se caracteri-ea-/ printr7o evolu0ie rapid/ 5i i,previ-i1il/ a 5tiin0ei 5i tehnicii3 generInd o gigantic/ ,i5care de idei3 de interven0ii 5i descoperiri3 o cre5tere e4ponen0ial/ a infor,a0iei 5i tehnologiilor de vIrf( Acestea au drept consecin0/ infor,ati-area societ/0ii3 restructurarea 5i re.nnoirea unor de,ersuri episte,ologice pluridisciplinare din toate sectoarele vie0ii sociale (glo1ali-area)( Acest conte4t al schi,1/rilor3 precu, 5i ideea c/ adev/rata .nv/0are este cea care per,ite transferul de achi-i0ii .n conte4te noi3 o1serva0ia practic/3 confor, c/reia elevii se i,plic/ ,ai ,ult .n procesul de .nv/0are atunci cInd lucrea-/ .n grup 5i au o sarcin/ sau un scop 1ine definit3 faptul c/ a1ord/rile frontale sau individuale nu ,ai reu5esc s/ capte-e elevul sau s/7l ,otive-e3 sus0in .n ,odalit/0i argu,entate necesitatea utili-/rii ,etodelor interactive( Metodele interactive sunt acelea care deter,in/ atIt i,plicarea profund/7intelectual/3 psiho,otorie3 afectiv/ 5i voli0ional/ a su1iectului .nv/0/rii .n do1Indirea noului3 .n construirea cunoa5terii3 .n for,area 5i de-voltarea a1ilit/0ilor3 capacit/0ilor3 co,peten0elor3 co,porta,entelor3 cIt 5i cola1orarea3 interac0iunea .ntre elevi( +olosirea ,etodelor interactive au o deose1it/ i,portan0/3 activi-area elevilor fiind o necesitate i,pus/ o1iectiv din dou/ considerenteE pe de o parte3 este cerut/ de o1iectivele educa0ionale ale siste,ului de .nv/0/,Int3 de societatea care are nevoie de un o, activ3 iar3 pe de alt/ parte3 de dina,ica 5i energia specific/ proceselor psihice 5i activit/0ii copilului( %orin0a de cunoa5tere a copilului se ,anifest/ de ti,puriu3 fiind o caracteristic/ a acestei perioade de vIrst/( Metodele interactive se pot .,p/r0i .n trei categorii (Boco53 M(3 Instruire interactiv/( #epere pentru reflec0ie 5i ac0iune)E !( Metode de de-voltare a spiritului activE conversa0ia euristic/3 Cocul didactic3 ,unca independent/3 e4erci0iul3 pro1le,ati-area3 .nv/0area prin descoperire3 studiu de ca-3 Cocul de rol etc@
!26

2( Metode de de-voltare a spiritului creativE 1rainstor,ingMasaltul de idei3 frisco3 sinectica3 philips 878 etc@ 2( Metode de de-voltare a spiritului criticE cadranele3 ciorchinele3 cvintetul3 turul galeriei3 cu1ul3 ,o-aicul3 predarea reciproc/3 re0eaua personaCelor3 Curnalul du1lu etc( >n calitate de dasc/l deschis spre inova0ie 5i ,oderni-are3 a, aplicat la clas/ ,etode interactive care 5i7au dovedit pe deplin eficien0a3 .n ur,a utili-/rii acestora f/cIndu7se re,arcate ,ai ,ulte aspecte3 dintre care pot fi ,en0ionate ur,/toareleE 7 ,etodele interactive ofer/ un conte4t constructivist de reali-are a e4perien0elor de .nv/0are3 .ntr7o ,anier/ atractiv/3 care .i i,plic/ pe elevi .n studiu3 .i e4pune unei ,ari diversit/0i de opinii3 dar 5i unei vi-iuni pluridisciplinareMtransdisciplinare integratoare3 co,prehensive3 preg/tindu7i pentru re-olvarea unor situa0ii pro1le,atice din via0a cotidian/@ 7 cadrul constructivist influen0ea-/ .ntreaga triad/ a ,ecanis,elor cognitive superioare ale elevilorE gIndirea (prin angaCarea opera0iilor acesteia3 care aCut/ la surprinderea esen0ialului)3 ,e,oria (prin .nv/0area activ/3 1a-at/ pe restructur/ri per,anente .n siste,ul de cuno5tin0e3 prin raportarea noilor no0iuni la cele anterioare3 asigurIndu7se astfel reten0ia pe ter,en .ndelungat)3 i,agina0ia (prin .ncuraCarea e4pri,/rii li1ere3 prin valori-area spontaneit/0ii 5i originalit/0ii r/spunsurilor)( Aceste ,etode pro,ovea-/ interac0iunile 5i schi,1urile intelectuale .ntre elevii clasei3 fiind i,portante pentru autodescoperirea capacit/0ilor 5i li,itelor proprii3 pentru o autoevaluare o1iectiv/( Spre e4e,plu3 .n cadrul unei secven0e didactice de .nv/0are prin ,etoda J$urul galerieiG cu te,a JOrtogra,a saMs7aG3 dup/ fiecare tur3 fiecare grup/ sau persoan/ 5i7a ree4a,inat posterul3 l7a co,pletat3 l7a corectat 5i s7a autoevaluatE Jast/-i a, lucrat ,ai 1ine decIt grupa nu,/rul 23 dar ,ai sla1 decIt grupa nu,/rul )G3 J,/ situe- printre elevii 1uni3 deoarece a, dat nu,ai r/spunsuri 1uneG sau Jar tre1ui s/ fiu ,ai atent3 s/ lucre- ,ai 1ine ca s/ nu ,ai fac gre5eliG( Prin astfel de ,etode3 elevii pot fi evalua0i3 dar 5i aCuta0i s/ .nve0e3 datorit/ re-ultatelor 1une o10inute .n ur,a ,en0inerii aten0iei per,anente 5i distri1utive( &i .nva0/ s/ lucre-e organi-at 5i productiv3 to0i fiind pu5i .n situa0ii de a re-olva sarcinile didactice3 devenind responsa1ili pentru opiniile 5i p/rerile pe care tre1uie s/ 5i le sus0in/(
!28

7 de-volt/ capacit/0ile elevilor de a lucra .,preun/3 co,ponent/ i,portant/ pentru via0a 5i activitatea lor profesional/ viitoare( Su1iec0ii care lucrea-/ .n echip/ sunt capa1ili s/ aplice 5i s/ sinteti-e-e cuno5tin0ele .n ,oduri variate 5i co,ple4e3 .nv/0Ind3 .n acela5i ti,p3 ,ai te,einic decIt .n ca-ul lucrului individual( 7 grupul d/ un senti,ent de .ncredere3 de siguran0/3 antrenare reciproc/ a ,e,1rilor3 ceea ce duce la dispari0ia fricii de e5ec3 la apari0ia curaCului de asu,are a riscului3 reducIndu7se la ,ini, feno,enul 1locaCului e,o0ional al creativit/0ii( 7 .n condi0iile .ndeplinirii unor sarcini si,ple3 activitatea de grup este sti,ulativ/3 generInd un co,porta,ent contagios 5i o str/danie co,petitiv/( %e ase,enea3 .n re-olvarea sarcinilor co,ple4e3 a pro1le,elor3 o10inerea solu0iei corecte este facilitat/ de e,iterea de ipote-e ,ultiple 5i variate( 7 ,etodele interactive per,it .,p/r0irea sarcinilor 5i responsa1ilit/0ilor .n p/r0i ,ult ,ai u5or de reali-at3 ,otiv pentru care ti,pul de solu0ionare a pro1le,elor este3 de cele ,ai ,ulte ori3 ,ai scurt .n ca-ul lucrului .n grup/3 decIt atunci cInd se .ncearc/ g/sirea re-olv/rilor pe cont propriu( 7 a, o1servat .n co,porta,entul elevilor ,ai ,ult/ toleran0/ fa0/ de cel care Jse e4puneG3 fiind a,plificate cola1orarea 5i cooperarea dintre ei3 .n acest fel 5i elevii cu re-ultate ,ai sla1e fiind antrena0i 5i sti,ula0i( Metodele interactive sporesc eficien0a activit/0ii instructiv7educative datorit/ i,plic/rii active a elevului 5i ,o1ili-/rii ,ecanis,elor gIndirii3 inteligen0ei3 i,agina0iei 5i creativit/0ii3 deoarece3 a5a cu, spunea pedagogul Ioan "erghit3 Jactiv este elevul care depune efort de reflec0ie personal/3 interioar/ 5i a1stract/3 care .ntreprinde o ac0iune ,intal/ de c/utare3 de cercetare 5i redescoperire a adev/rurilor3 de ela1orare a noilor cuno5tin0eG( JActivis,ul e4teriorG vine3 deci3 s/ serveasc/ drept suport ,aterial Jactivis,ului interiorG3 psihic3 ,ental3 devenind un purt/tor al acestuia(

)(8(6(%iversitatea rolurilor cadrelor didactice din invata,antul prescolar si pri,ar Astfel3inE

!2B

a)Procesul didactic

"unoa5te con0inutul disciplinelor predate 5i docu,entele 5colare aferente A,eliorea-/ 5i inovea-/ procesul didactic *alorific/ e4perien0ele de .nv/0are ale elevilor3 do1Indite .n alte conte4te

Proiectea-/3 conduce 5i evaluea-/ procesul didactic

Utili-ea-/ noile tehnologii infor,a0ionale 5i de co,unicare3 .n procesul didactic

1)Manage,entul clasei de elevi

Organi-area 5i conducerea social/ a grupului 5colar Asigur/ un cli,at socio7afectiv securi-ant3 1a-at pe .ncredere 5i pe cooperare c)"onsiliere 5colar/ "unoa5te individualitatea elevilor 5i .i asist/ .n propria de-voltare "ola1orea-/ cu fa,ilia 5i cu al0i factori educativi

Aestionea-/ situa0iile de cri-/ educa0ional/

Identific/ nevoile 5i dificult/0ile de .nv/0are

d)%e-voltare profesional/

>5i actuali-ea-/ cuno5tin0ele din do,eniul disciplinelor pe care le pred/ 5i pe cele de ,etodic/ a acestora &la1orea-/ 5i reali-ea-/ propriile proiecte de for,are 5i perfec0ionare psihopedagogic/ %e-volt/ un stil profesional propriu

Manifest/ o atitudine refle4iv/ asupra propriei activit/0i

e)%e-voltare institu0ional/

Particip/ .n procesul deci-ional .n cadrul institu0iei Particip/ la ela1orarea 5i i,ple,entarea proiectului institu0ional@ pro,ovea-/ i,aginea 5colii .n co,unitate Ini0ia-/ 5i desf/5oar/ proiecte de cooperare na0ionale 5i interna0ionale

f)Parteneriate sociale 5i educa0ionale

"ola1orea-/ cu p/rin0ii 5i co,unitatea local/ I,plic/ p/rin0ii 5i repre-entan0ii co,unit/0ii locale .n activit/0ile 5colii 5i .n procesul deci-ional
!2H

"ooperea-/ cu cadre didactice din 5coal/ 5i din alte 5coli

g)Model de conduit/

Pro,ovea-/ un siste, de valori specifice unei societ/0i de,ocratice Sti,ulea-/ co,porta,entele prosociale 5i participarea civic/( &tc(3etc(

)(8(8(%iscipline care contri1uie la studiul dificultatilor de invatare si la interventia speciali-ata %e la .nceput tre1uie ,en0ionat faptul c/ atIt evaluarea3 cIt 5i interven0ia speciali-at/ .n dificult/0ile de .nv/0are sunt interdisciplinare 5i co,ple4e( :a fel cu, studiul do,eniului ,en0ionat se g/se5te la confluen0a educa0iei cu psihologia3cu ,edicina 5i logopedia3la fel cunoa5terea 5i re,edierea dificult/0ilor de .nv/0are au ca punct de plecare o a1ordare de echip/( Perspectiva ,ultidisciplinar/ este necesar/ datorit/ co,ple4it/0ii pro1le,elor de .nv/0are 5i a cI,pului cercetat( "/t de co,ple4 este tratat acest do,eniu 5i ce i,portan0/ are datorit/ intercone4iunilor dintre do,eniile 5tiin0ei 5i practicii actuale este redat cel ,ai 1ine de ,odelul lui X(:erner(:erner X(3! H83 apud *r/s,a5 &(3200B3p()6)(&l consider/ c/ tul1ur/rile de .nv/0are suntG un cI,p de studiu 5i aplica0ie interdisciplinarG ( &4ist/ patru cI,puri largi care se i,plic/ .n tul1ur/rile de .nv/0areE educa0ia3 psihologia3 li,1aCul 5i ,edicina(>n ad/ugire3e4ist/ 5i alte profesii referitoare la 1eneficiarii interven0iilor3con0inutul ac0iunii 5i la profesioni5tii i,plica0i(%in psihologie ra,urile cele ,ai i,plicate suntEpsihologia 5colar/3neuropsihologia3 psihologia clinic/3psihologia educa0ional/3psihologia de-volt/tii 5i cea cognitiv/(%in do,eniul educa0ional studiul dificult/0ilor de .nv/0are presupuneEeduca0ia o1i5nuit/3educa0ia special/3educarea citit 7 scrisului3 educa0ia fi-ic/ 5i de-voltarea curriculu,ului( %in ,edicin/ se antrenea-/Epediatria3 neurologia3 oftal,ologia3 citologia3 psihiatria3 far,acologia3 endocrinologia3 nursingul( %in 5tiin0ele ce studia-/ li,1aCul este vor1a deE patologia vor1irii 5i li,1aCului3 de-voltarea li,1aCului 3lingvistica 3psiholingvistica( Alte
!2

profesii i,plicate .n studiul tul1ur/rilor de .nv/0are se refer/ laE p/rin0i3 opto,etrie3 audiologie3 andrologie3 servicii sociale 3terapie fi-ic/3 1iochi,ie3 consiliere 5i orientare3 terapiile ocupa0ionale3 avocatura legal/ etc( &duca0ia .5i aduce aportul atIt .n de-voltarea do,eniului3cIt 5i .n practica interven0ional/3prin ,etodele 5i tehnicile pe care le propune 5i le aplic/( Psihologia intervine .n do,eniul cunoa5terii de-volt/rii copilului3prin teoriile .nv/0/rii 5i a1ord/rile psihologiei 5colare( :ogopedia intervine prin aceea c/ ,aCoritatea dificult/0ilor de .nv/0are se refer/ la li,1aC 5i la e4presivitatea acestuia( Medicina intervine .n cercetarea do,eniului3dar 5i .n practica interven0iei3prin aportul ,edicilor de specialit/0i diferite 5i prin interven0ii cu suport ,edical( $oate aceste discipline intervin cu speciali5tii lor3care se adaptea-/ pro1le,aticii ,en0ionate3dar 5i activit/0ilor 5i deci-iilor .n echip/3foarte i,portante .n alegerea 5i re-olvarea adecvat/ a unei interven0ii integrate 5i co,ple4e specifice dificult/0ilor de .nv/0are( )(8(B(#olul ,iCloacelor de invata,ant in procesul instructiv7educativ cu elevii care inta,pina dificultati de invatare Alaturi de ,etodologia didactica3 ,iCloacele de invata,ant repre-inta o su1divi-iune a tehnologiei instruirii si autoinstruirii 7 un proces co,ple43 care vi-ea-a toate etapele procesului de invata,ant3 ur,arind legaturile sta1ilite intre acesteaE proiectare3 reali-are3 (auto)evaluare3 (auto)reglare( Sintag,a ],iCloace de invata,ant] se refera la ansa,1lul ,aterialelor naturale 7 o1iecte din realitatea inconCuratoare in for,a lor naturalaE ,inerale3 plante3 ani,ale3 aparate3 instalatii etc( sau reali-ate intentionat E ,odele3 planse3 harti3 ,anuale3 carti3 fise de lucru3 chestionare3 teste3 portofolii3 Cocuri didactice3 care spriCina atingerea o1iectivelor activitatii instructiv 7 educative( %e ase,enea3 sintag,a ],iCloace de invata,ant] include ansa,1lul cerintelor pedagogice de selectare si integrarea lor in strategiile didactice3 in vi-iune siste,ica si de valorificare eficienta in procesul instructiv 7 educativ( *alentele psihopedagogice ale ,iCloacelor de invata,ant se refera la faptul ca ele 7 asigura caracterul intuitiv3 concret 7 sen-orial3 si sugestiv al activitatii de invatare@ 7 asigura trans,iterea si insusirea de infor,atii 1ogate3 1ine selectate si prelucrate din punct de vedere didactic@
!)0

MiCloacele de invata,ant do1andesc valoare de instru,ente pedagogice 7 se interpun intre logica stiintei si logica elevului3 inlesnesc si opti,i-ea-a co,unicarea intre profesor 7 elev si interactiunile care se sta1ilesc in clasa( %e-voltarea ansa,1lului ,iCloacelor de invata,ant3 valorificarea lor eficienta in activitatile didactice si solutionarea unor pro1le,e practice ale instructiei si educatiei3 au de,onstrat si de,onstrea-a ca activitatea didactica nu se restrange la trans,iterea ver1ala a cunostintelor si ca li,1aCul ver1al nu constituie unicul instru,ent de predare al cunostintelor( In functie de caracteristicile situatiei de instruire se utili-ea-a ,iCloacele de invata,ant ale caror functii si virtuti le fac eficiente in conte4tul educational respectiv( "ele ,ai i,portante functii pedagogice suntE +unctia sti,ulativa 7 de-voltarea ,otivatiei interne a elevilor pentru studiu3 in tre-irea curio-itatii si a dorintei de cunoastere@ +unctia for,ativa 7 este asigurata de contri1utia lor la e4ersarea si de-voltarea gandirii si a operatiilor acestoraE anali-a3 sinte-a3 co,paratia3 a1stracti-area3 generali-area etc@ +unctia infor,ativa 7 este datorata faptului ca ,iCloacele de invata,ant ofera in ,od direct3 un volu, de infor,atii despre diferite o1iecte3 feno,ene3 procese3 eveni,ente@ +unctia ilustrativa si de,onstrativa 7 este e4ercitata atunci cand ,iCloacele de invata,ant sunt valorificate ca ,aterial de,onstrativ3 ca su1stitute ale realitatii3 insotind e4plicatiile profesorului@ +unctia de investigare e4peri,entala si de for,are a priceperilor si deprinderilor intelectuale si practice 7 este asigurata in conte4tele educationale cu caracter e4peri,ental3 in care elevii isi for,ea-a si e4ersea-a priceperi si deprinderi intelectuale si practice@ +unctia ergono,ica 7 este functia de rationali-are a eforturilor profesorilor si elevilor in ti,pul activitatilor de predare 7 invatare3 respectivE de reducere a ponderii actiunilor repetitive3 rutiniere3 de eficienti-are a actiunii de organi-are si ghidare a activitatilor elevilor@ +unctia su1stitutiva 7 este asigurata de facilitatile pe care le ofera unele ,iCloace de invata,ant3 care per,it reali-area invata,antului la distanta (de e4e,plu televi-iunea3 co,puterele3 retele de calculatoare3 Internet)@ +unctia de evaluare 7 este datorata faptului ca unele ,iCloace de invata,ant pot servi la verificarea si evaluarea nivelului de cunostinte3 priceperi3 deprinderi3 co,petente ale
!)!

elevilor@ +unctia estetica 7 este asigurata in conte4tele educationale in care elevii receptea-a3 inteleg si evaluea-a fru,osul3 respectiv valori cultural 7 artistice3 ,orale3 sociale@ +unctia de orientare a intereselor elevilor 7 este reali-ata in secventele in care ,iCloacele de invata,ant le ofera acestora infor,atii in legatura cu anu,ite profesiuni si status7uri3 i,agini3 co,entarii( Pornind de la particularitatile de varsta si individuale ale elevilor si de la caracteristicile situatiei de instruire3 profesorul proiectea-a si organi-ea-a secvente de instruire care sa contri1uie intr7o ,asura cat ,ai ,are si cat ,ai eficient la for,area si infor,area elevilor3 recurgand la ,iCloace de invata,ant pe care le considera cele ,ai adecvate si ,ai eficiente( %upa "onstantin "ucos3 ,iCloacele de invata,ant sunt i,partite in doua ,ari categoriiE 7,iCloace de invata,ant ce cuprind ,esaC didactic@ 7,iCloace de invata,ant care facilitea-a trans,iterea ,esaCelor didactice@ Indiferent de clasificarea acestora3 ,iCloacele de invata,ant se dovedesc a fi utile in ,asura in care sunt integrate ,ecanic in conte4tul lectiilor( &le nu pot inlocui niciodata actul de predare 7 invatare3 iar folosirea lor pre-inta avantaCe si de-avantaCe ce tre1uie constienti-ate de fiecare cadru didactic( In pri,a categorie de ,iCloace de invata,ant 3 cele ce cuprind ,esaC didactic3 se pot include ur,atoarele ,iCloaceE ^ O1iecte naturale3 originale E 7 ani,ale vii sau conservate 7 ier1are 7 insectare 7 diora,e 7 acvarii ^ O1iecte su1stitutive3 functionale si actionale E 7 ,achete 7 ,ulaCe 7 ,odele ^ Suporturi figurative si graficeE 7 harti
!)2

7 planse iconice 7 al1u,e fotografice 7 panouri ^ MiCloace si,1olico 7 rationale E 7 ta1ele cu for,ule 7 planse cu litere 7 cuvinte 7 sche,e structurale sau functionale ^ MiCloace tehnice audio 7 vi-ualeE 7 diapo-itive 7 fil,e 7 discuri 7 1en-i audio 7 1en-i video Printre ,iCloacele de invata,ant care favori-ea-a trans,iterea de infor,atii didactice se pot enu,era ur,atoareleE ^ Instru,ente3 aparate si instalatii de la1orator ^ &chipa,ente tehnice pentru ateliere ^ Instru,ente ,u-icale si aparate sportive ^ Masini de instruit si calculatoare electronice ^ Xocuri didactice ^ Si,ulatoare didactice ^ Instalatii pentru la1oratoare fonice MiCloacele de invata,ant se dovedesc a fi utile in ,asura in care sunt integrate organic in conte4tul lectiilor si li se i,pri,a o finalitate pedagogica( &ficienta utili-arii ,iCloacelor de invata,ant tine de inspiratia si e4perienta didactica a profesorului in a alege si a 7si spriCini discursul pe un suport tehnic( )(B(;andicapul si pro1le,a handicapului Integrarea sociala in ,ediul de viata Pro1le,e de integrare a copiilor cu "erinte &ducativ Speciale

!)2

"a fiinta sociala3 o,ul este dependent de ceilalti oa,eni( Aceasta dependenta insea,na3 de fapt3 aCutor3 posi1ilitatea de a co,unica si coopera( Acest lucru da nastere la senti,entul de apartenenta si solidaritate u,ana3 precu, si la senti,entul de securitate al individului( %in categoria copiilor cu "&S fac parte atat copiii cu deficiente propriu7-ise 7 la care3 cerintele speciale sunt ,ultiple3 inclusiv educative3 cat si copiii fara deficiente3 dar care pre-inta ,anifestari sta1ile de inadapatare la e4igentele scolii( %eci3 din aceasta categorie fac parte E 7 copiii cu deficiente sen-oriale E vi-uale3 auditive3 loco,otorii etc3 7 copiii cu deficiente ,intale 7 copiii cu tul1urari afective (e,otionale)3 7 copiii cu handicap asociat( Pro1le,a handicapului Intalni, pretutindeni oa,eni cu deficiente( Perceperea lor sociala nu este intotdeauna constanta3 ea varia-a de la societate la societate3 furni-and se,nificatii diferite3 functie de cultura si de valorile pro,ovate( d-BB6f82!2P--, In antichitate se considera ca ;o,er cel or1 vede ce ceilalti nu vad si nici nu inteleg( %espre evanghelicul or1 din nastere3 vindecat3 Iisus ;ristos spune ca in aceasta se arata lucrarile lui %u,ne-eu( $ot &vul Mediu este ,arcat de ideea ca deficientele u,ane repre-inta un se,n de d ales e al lui %u,ne-eu sau de d posedat e de diavol( In cultura ,oderna europeana repulsia fata de acestea este atat de ,are3 incat nu nu,ai ca devine i,posi1ila propo-itia d Scoala7te3 ia7ti patul tau si u,1la ` e3 dar o, si ,inune deopotriva sunt i-goniti la periferia lu,ii3 daca lu,ea are asa ceva( Principiul separarii oa,enilor cu deficiente de restul societatii e4pri,a3 pe de o parte3 frica acestore de conta,inare3 iar pe de alta parte for,a de a7si transfera propriile esecuri sociale3 politice3 econo,ice asupra celor ce nu aveau cu, sa se apere de ase,enea acu-atii( In cadrul societatilor ce pro,ovea-a valori religioase3 deficientele pot fi interpretate ca pedepse pentru pacatele savarsite3 ca se,ne ale d alegerii e sau ale d pedepsirii e( In cadrul societatii ,oderne3 industriale ce pro,ovea-a valori ale succesului individual si reali-arilor personale33 deficienta repre-inta un de-astru3 o nenorocire3 o tragedie personala( "e se crede despre persoanele cu deficiente b Multi oa,eni au reticente fata de acestea deoarece au o conceptie gresita despre ele( Unii stiu din trecut despre persoanele cu
!))

handicap faptul ca erau cersetori sau lautari ori au in acest do,eniu o sla1a e4perienta( Nici una dintre aceste idei nu ofera o i,agine clara a persoanelor cu deficiente( Si ele sunt oa,eni ca si ceilalti E unii dependenti3 altii independenti @ unii lideri3 altii persoane o1isnuite @ unii 1ogati3 altii saraci @ unii grasi3 altii sla1i etc( "a orice persoana3 ei sunt produsul unic al ereditatii lor si al ,ediului si sunt indivi-i( %ar si persoanele deficiente3 la randul lor3 au doua pareri in ceea ce priveste i,pedi,entul lor E unele il considera un de-astru3 iar altele un si,plu inconvenient( Astfel3e4ista ,ai ,ulte perspective de a1ordare a handicapului ce se concreti-ea-a in diferite definitii sau ,odele ale acestuia E !(Modelul ,edical( ;andicapul este definit ca o 1oala cronica( 2Modelul econo,ic( Pe 1a-a definitiei ,edicale3 se considera ca persoanele cu handicap sunt incapa1ile de a ,unci sau a se deplasa3 deci sunt neproductive sau ,ai putin productive( ;andicapul este3 asadar3 o 1oala econo,ica( 2(Modelul li,itarii functionale( ;andicapul este definit ca o deficienta severa3 cronica3 proprie persoanei care indeplineste ur,atoarele conditii E 7 ,anifesta o deficienta ,entala sau fi-ica sau o co,1inatie de deficiente ,entale si fi-ice @ 7 se ,anifesta inainte de varsta de 22 de ani @ 7pare a continua fara a preci-a vreo li,ita @ 7 reflecta nevoia persoanei de ingriCire3 trata,ent sau alte for,e de servicii (de tip special3 interdisciplinar sau general) pentru o perioada indelungata sau pentru toata viata3 concepute si aplicate in ,od individual( )( Modelul psiho7social raportea-a handicapul la societate( Pro1le,a handicapului este plasata la interactiunea dintre persoane si siferitele seg,ente ale siste,ului social( Adaptarea nu ,ai este unilaterala3 nu ,ai apartine doar persoanei( %in ce in ce ,ai ,ult3 societatea este cea care tre1uie sa se adapte-e la persoanele care o co,pun( Anul ! H! a fost Anul International al Persoanelor ;andicapate3 iar scopul sau oficial E a aCuta persoanele cu handicap sa se adapte-e din punct de vedere fi-ic si psihic la societate( Shearer aprecia-a ca pro1le,a reala este cea a societatii si nu a persoanei cu handicap3 si anu,e3 cat de dispusa este societatea in a7si schi,1a propriile ,etode si asteptari relativ la integrarea persoanei(
!)6

UPIAS (Union of PhLsicallL I,paired Against Segregation) intr7un progra, pu1licat la :ondra inca din ! B83 intitulat d +unda,ental Principles of %isa1ilitL e3 preci-ea-a ca handicapatii insisi3 teoreti-and asupra propriei lor conditii in societate fac distinctia dintre d deficienta fi-ica e si situatia sociala a celor cu astfel de deficiente3 nu,ita d incapacitate e (disa1ilitL)( %eficienta fi-ica este denu,ita ca lipsa totala sau partiala a unui ,e,1ru al corpului sau ca defor,area unui ,e,1ru3 a organis,ului sau a intregului ,ecanis, al corpului( Incapacitatea fi-ica este definita ca de-avantaC sau restrictie in activitate3 datorita unei organi-atii sociale ce nu ia in sea,a (sau nu o face suficient) persoanele cu deficienta fi-ica3 e4clu-andu7le din aria activitatilor sociale( "onclu-ia UPIAS este foarte clara E incapacitatea sau handicapul fi-ic repre-inta o for,a particulara a opresiunii sociale( Intre cele doua puncte de vedere pre-entate e4ista o diferenta se,nificativa3 desi po-itia teoretica de pe care sunt for,ulate este in principal aceeasi E a)Shearer considera ca societatea tre1uie sa vrea si sa faca ceva pentru oa,enii cu handicap( 1)UPIAS considera ca ei insisi tre1uie sa lupte pentru a o1tineMi,pune ceea ce doresc( %e aici re-ulta consecintele diferite pentru intregul personal care activea-a in acest do,eniu3 in sensul in care este pus in situatia de a opta intre E 7 7 7 a lucra pentru persoane cu handicap3 7a lucra cu persoane cu handicap( Integrarea sociala in ,ediul de viata #ecunoscand faptul ca orice proces de readaptare a unei persoane handicapate ar tre1ui sa tina cont de ,asurile care favori-ea-a autono,ia sa personala siMsau asigura independenta sa econo,ica si integrarea sa sociala cea ,ai co,pleta posi1il3 tre1uie incluse si de-voltate progra,,e de readaptare3 ,asuri individuale si colective care sa favori-e-e independenta personala3 care sa7i per,ita de a duce o viata cat ,ai nor,ala si co,pleta posi1il3 ceea ce include dreptul de a fi diferit( O readaptare totala presupune un ansa,1lu de ,asuri funda,entale si co,ple,entare3 dispo-itii3 servicii de facilitare care ar
!)8

putea garanta accesi1ilitatea la confortul fi-ic si psihologic( Adaptarea ,o1ilierului e4terior si ur1anis,ul3 accesul in cladiri3 la a,enaCari si instalatii sportive3 transportul si co,unicatiile3 activitatile culturale3 ti,pul li1er si vacantele tre1uie sa constituie toti atatia factori care contri1uie la reali-area o1iectivelor readaptarii( &ste i,portant si de dorit de a deter,ina participarea3 in ,asura posi1ilului3 apersoanelor handicapate si a organi-atiilor care7i repre-inta la toate nivelele de ela1orare a acestor politici( :egislatia tre1uie sa tina cont de drepturile persoanelor handicapate si sa favori-e-e3 pe cat posi1il3 participarea lor la viata civila( In ca-ul in care persoanele handicapate nu sunt in ,asura de a7si e4ercita in ,od deplin drepturile lor de cetateni3 tre1uie sa fie aCutate de a participa cat ,ai ,ult posi1il la viata civila3 asigurandu7le aCutorul adecvat si luand ,asurile necesare( Posi1ilitatea de acces la infor,atie este cheia unei vieti autono,e( Mai ,ult3 profesionistii tre1uie sa infor,e-e asupra tuturor aspectelor vietii3 iar persoanele handicapate tre1uie sa ai1a posi1ilitatea de a7si procura infor,atia ele insele( %aca natura3 gravitatea handicapului sau varsta persoanei nu per,it reconversia sa personala3 chiar in atelier proteCat3 la do,iciliu sau in centre de aCutor pentru ,unca3 ocupatiile cu caracter social sau cultural tre1uie sa fie preva-ute( Masuri potrivite tre1uie avute in vedere pentru a asigura persoanelor handicapate si in special persoanelor cu handicapuri ,entale conditii de viata care sa le asigure de-voltarea lor nor,ala a vietii psihice (inclusiv cea se4uala)( Aceste ,asuri necesita infor,atii si educatie se4uala in scoli si institutii( Sociali-area in fa,ilie "opilul diferit se adaptea-a greu la relatiile interpersonale3 de aceea parintii tre1uie sa Coace rolul de ta,pon3 de ,ediator intre copil si persoanele straine( Uneori parintii pot dra,ati-a e4cesiv reactiile inadecvate venite din partea unei persoane straine3 identificand o falsa rea intentie intr7un gest oricat de neutru( In alte situatii3 ei neaga tot ceea ce copilul o1serva in Curul sau legat de propria deficienta3 insista pe rautatea si ipocri-ia persoanelor din anturaC3 cultivand la copil convingerea ca lu,ea in care traieste este rea( Pe de alta parte3 unii parinti refu-a sa tina cont de dificultatile sociale deter,inate de deficienta( In acest fel3 ei ii i,piedica pe copii sa inteleaga si sa accepte toate aspectele legate de propria deficienta(
!)B

%atorita acestui rol supli,entar de ,ediator3 reactiile parintilor in fata unui copil cu deficienta capata o i,portanta ,aCora( Parintii reactionea-a prin supraprotectie3 acceptare3 negare sau respingere( Aceste reactii au deter,inat gruparea parintilor in ur,atoarele categorii E 7parinti echili1rati3 7parinti indiferenti3 7parinti e4agerati3 7parinti autoritari (rigi-i)3 7parinti inconsecventi( Parinti echili1rati( "aracteristica acestei fa,ilii consta in realis,ul cu care ,e,1rii ei privesc situatia( &i aCung rapid in stadiul de acceptare3 se ,aturi-ea-a si pornesc la actiune( %upa ce cunosc situatia reala a copilului3 ei isi organi-ea-a viata in asa fel incat sa acorde atentie copilului cu nevoi speciale( In functie de diagnostic si de prognostic3 parintii vor gasi resursele necesare pentru a actiona singuri sau cu aCutorul celorlalti ,e,1ri ai fa,iliei pentri a7l aCuta d pe cel ,ic e( Parintii stiu E d ce este necesar e3 d cand si cu, tre1uie oferit e3 d ce3 cu, si cat de ,ult e se poate cere copilului cu nevoi speciale( Aceste reguli constituie un adevarat ghid al co,porta,entului fata de copil( Parintii unui copil cu deficienta indeplinesc teoretic aceeasi functie ca si parintii unui copil sanatos( &i tre1uie sa ra,ana in pri,ul rand parinti( Parintii unui copil surd3 parali-at nu au ni,ic de facut pentru a7l aCuta( Aceasta atitudine apartine parintilor echili1rati care privesc toate pro1le,ele cu cal,( Acesti parinti Coaca un rol i,portant in ,edierea relatiei dintre copil si ,ediul e4terior( &i ,entin un cli,at de toleranta si de egalitate in sanul fa,iliei si in societate( Un copil cu deficienta3 chiar daca este sustinut are pro1le,e legate de co,porta,entul natural in fata unei persoane straine( In acest ca-3 parintii Coaca un rol de ta,pon sau de ,ediator intre doua persoane( Aceasta interventieO va per,ite depasirea Cenei si tensiunilor ce pot aparea in cadrul relatiilor interpersonale( #o lul de ,ediator este usor de indeplinit de catre parintii echili1rati3 care a1ordea-a totul cu cal,( In cadrul unei fa,ilii echili1rate copilul cu deficienta are drepturi si o1ligatii egale( &i tre1uie sa ai1a relatii de reciprocitate si de egalitate cu fratii si cu surorile sale3 sa se si,ta d ca toata lu,ea e( %aca se si,te egal in fa,ilie3 el va aCunge sa se si,ta egal si in
!)H

societate( Practic3 fa,ilia Coaca rolul unui la1orator in care copilului cu deficienta i se ofera oportunitatea de a7si gasi locul si de a se o1isnui cu situatia in care se afla( "opilul cu deficienta tre1uie sa se regaseasca pe acelasi plan afectiv cu fratii si surorile sale( &l nu tre1uie sa ,onopoli-e-e dragostea parintilor3 chiard aca are nevoie de o atentie si de o ingriCire supli,entara( In fa,iliile echili1rate3 acest copil este egal cu fratii si surorile sale3 dar in acelasi ti,p este ingriCit corespun-ator( In acest conte4t copilul se de-volta in ar,onie cu cei din anturaCul sau3 care7i accepta dificultatile( +a,ilia i,pune copilului unele restrictii3 incuraCea-a activitatile gospodaresti si ,ai ales pe cele de autoingriCire3 sti,ulea-a a1ilitatile fi-ice si sociale ale copilului( O persoana cu deficienta are nevoie de a fi recunoscuta pentru ceea ce este si asa cu, este( At,osfera fa,iliala va fi calda doar atunci cand fiecare ,e,1ru isi ocupa locul care ii apartine( Parintii echili1rati sunt cal,i3 deschisi si isi ,anifesta frecvent dragostea( "aldura i,plica deschidere catre cei din Cur3 placere3 atentie3 tandrete3 atasa,ent( Acesti par)inti -a,1esc des3 isi incuraCea-a copiii fara a folosi critici per,anente3 pedepse3 a,enintari( "opiii acestor parinti vor fi atenti3 prietenosi3 cooperanti si sta1ili e,otional( Parintii indiferenti( Acesti parinti reactionea-a printr7o hipoprotectie3 prin nepasari3 lipsa de interes( :a o astfel de situatie se poate aCunge prin E 7lipsa de afectiune3 7suprasolicitarea copilului3 7respingere( :ipsa de afectiune7parintii de,onstrea-a copiilor o lipsa de interes3 de afectiune3 de ingriCire( +recvent3 acesti parinti3 sunt reci3 ostili3 isi cearta copilul pentru ni,ic3 il pedepsec sau il ignora( In aceste fa,ilii au loc certuri frecvente3 iar copilul este antrenat in disputele dintre parinti( O alta categorie de parinti lipsiti de afectiune sunt cei care nu pot accepta sacrificarea vietii profesionale( Pentru copilul cu deficienta situatia este foarte dificila( &l se confrunta cu nu,eroase pro1le,e pe care nu le poate depasi sau co,pensa( %aca copilul nu este aCutat sa le depaseasca3 se aCunge la situatia de esec( Senti,entul de inferioritate care apare datorita esecurilor aCunge sa fie trait intens3 devenind trau,ati-ant(
!)

+recvent3 in aceasta situatie3 copilul renunta usor la eforturi3 deoarece nu are o satisfactie ,o1ili-atoare si aCunge la solutii usoare sau la a1andon scolar( Suprasolicitarea copilului apare atunci cand parintii nu tin sea,a de posi1ilitatile reale ale acestuia( Parintii unui copil cu deficienta au o reactie de negare a pro1le,elor( &i considera copilul d ca toata lu,ea e si7i cer re-ultate ase,anatoare celor ale fratilor si surorilor sanatoase( In acest ca-3 apare o suprasolicitare3 care se soldea-a cu esecuri de,orali-atoare( In situatia esecului parintii reactionea-a prin reprosuri si chiar pedepse repetate3 care duc la aparitia senti,entului de neputinta3 incapacitate si inutilitatea efortului( #espingerea este o alta ,odalitate de hipoprotectie( "opilul cu deficienta este ,ereu co,parat cu fratii si surorile sanatoase si ridiculi-at( Parintii se detasea-a e,otional fata de copiii cu deficienta3 dar le asigura o ingriCire corespun-atoare( Atitudinea de respingere se ,anifesta ,ai ,ult sau ,ai putin deschis3 su1 for,a negarii oricarei calitati sau valori a copilului3 care este per,anent ignorat si ,ini,ali-at( Aceste situatii apar atunci cand copilul nu a fost dorit( Parintii considera ca nu au nici un fel de o1ligatii fata de copilul lor( "hiar si in fata legii ei isi declina responsa1ilitatea( Parintii e4agerati( "el ,ai o1isnuit raspuns3 ,ai ales din partea ,a,ei3 este supraprotectia3 o sursa de dependenta( Acest co,porta,ent i,piedica copilul sa7si de-volte propriul control3 independenta3 initiativa si respectul de sine( Supraprotectia este un ele,ent negativ3 generand negatii atat din partea parintilor3 cat si din partea copiilor( Parintii care se si,t vinovati devin e4agerat de atenti3 transfor,and copilul intr7un individ dependent si solicitant pentru fa,ilie( Aceasta per,anenta solicitare va genera reactii de ne,ultu,ire si ostilitate din partea parintilor3 reactii care7l vor face pe copil sa devina nesigur( Pentru copiii cu deficiente aceasta situatie este foarte dificila3 intrucat ei nu 1eneficia-a de un regi, care i,plica sti,ularea si antrenarea in activitatile casnice( Acesti parinti vor reusi d ,area perfor,anta e de a creste un copil singuratic3 lipsit de posi1ilitatea de a7si ,anifesta propria personalitate( "opilul se va confrunta cu greutatile vietii3 dar nu va fi capa1il sa le faca fata3 deoarece nu a capatat instru,entele cu aCutorul carora sa actione-e si sa se apere(
!60

Parintii autoritari 7 acest tip de reactie este tot o for,a de hiperprotectie a parintilor cu o vointa puternica( Acesti parinti isi controlea-a copiii intr7o ,aniera dictatoriala( &i sta1ilesc reguli care tre1uie respectate fara intre1ari( "opilul este transfor,at intr7o ,arioneta3 este diriCat per,anent3 nu are voie sa7si asu,e raspunderi si initiative3 i se pretinde sa faca nu,ai d ce e3 d cat e si d cu, e i se spune( Un astfel de co,porta,ent di partea parintilor are efecte negative3 deoarece copilului i se anulea-a capacitatea de deci-ie si actiune( O for,a particulara de atitudine autoritara apare in relatia dintre parinti si adolescenti( Parintii continua sa ii considere pe tineri copii3 neputand accepta ideea ,aturi-arii lor( In acest conte4t3 ei le refu-a li1ertatea3 incercand sa ,entina o atitudine de tutela3 in dorinta de a preveni surpri-ele neplacute( In acest ca-3 raspunsul copilului este violenta3 ce deter,ina o deteriorare a legaturilor afective cu fa,ilia( Uneori autoritatea pune in evidenta atentia acordata copilului si griCa pentru o indru,are corespun-atoare( Acest ti de autoritate este Custificat ,ai ales in situatia unui copil cu pro1le,e( In aceste ca-uri3 tanarul este intre1at3 participa la discutii3 dar in final tot parintii decid3 in functie de parerile lor( Parintii inconsecventi 7 oscilea-a de la indiferenta la tutela( "el ,ai adesea este vor1a despre parinti insta1ili3 nesiguri si incapa1ili de a opta fer, pentru o anu,ita atitudine( Alteori copilul este d pasat e la diferiti ,e,1ri ai fa,iliei3 fiind supus unor ,etode educative diferite3 adesea contradictorii( "rescuti intr7un ,ediu inconstant3 lipsit de ,etode sta1ile3 copilul devine nesigur si usor de influentat de persoane rau intentionate( Xocul "opiii3 ,aCoritatea ti,pului lor li1er si nu nu,ai3 si7l petrec Cucandu7se( Xocul repre-inta pentru copii o ,odalitate de a7si e4pri,a proprile capacitati( Prin Coc3 copilul capata infor,atii despre lu,ea in care traieste3 intra in contact cu oa,enii si cu o1iectele din ,ediul inconCurator si invata sa se oriente-e in spatiu si ti,p( Pute, spune ca Cocul este d ,unca copilului e( In ti,pul Cocului3 copilul vine in contact cu alti copii sau cu adultul3 astfel ca Cocul are un caracter social(
!6!

Xocurile sociale sunt esentiale pentru copiii cu handicap3 intrucat le ofera sansa de a se Cuca cu alti copii( In aceste Cocuri sunt necesare ,ini, doua persoane care se Coaca si co,entea-a situatiile de Coc (loto3 do,ino3 ta1le3 cu1uri3 carti de Coc etc()( In perioada de prescolar se desfasoara ,ai ales in grup3 asigurandu7se astfel sociali-area( %in acest ,otiv3 copiii cu handicap tre1uie sa fie inscrisi la gradinita din vecinatate3 alaturi de copiii sanatosi( "opiii sunt curiosi3 dar practici3 astfel ca ei vor accepta usor un copil cu deficienta fi-ica3 care se deplasea-a in fotoliu rulant sau in carCe( &i sunt suficient de si,pli si deschisi pentru a accepta usor un coleg cu pro1le,e de sanatate( Perioada de prescolar este cea ,ai indicata pentru inceperea sociali-arii copiilor cu handicap( :a aceasta varsta3 sociali-area se reali-ea-a usor prin inter,ediul Cucariilor si al echipa,entelor de Coc( $otusi3 tre1uie sa fi, atenti la unele pro1le,e deose1ite( Unii copii cu deficiente au avut e4perienta neplacuta a spitali-arii si a separarii de parinti( %e aceea3 pot aparea reactii intense3 ,ai ales in pri,ele -ile de gradinita( In alte ca-uri3 copilul are pro1le,e legate de utili-area toaletei si de deplasare( In aceste situatii3 este de preferat sa se solicite pre-enta ,a,ei pana la aco,odarea copilului in colectivitate si aco,odarea personalului cu pro1le,ele copilului( Xocurile tre1uie sa fie adaptate in functie de deficienta copilului( "opiii cu tul1urari de co,porta,ent tre1uie sa fie per,anent su1 o1servatie3 iar la cei cu A%;% Cocurile tre1uie sa fie cat ,ai variate( Integrarea scolara Scoala este3 de ase,enea un ,ediu i,portant de sociali-are( +or,ele de integrare a copiilor cu "&S pot fi ur,atoareleE clase diferentiate3 integrate in structurile scolii o1isnuite3 grupuri de cate doi7trei copii deficienti inclusi in clasele o1isnuite3 integrarea individuala a acestor copii in aceleasi clase o1isnuite( Integrarea scolara e4pri,aE atitudinea favora1ila a elevului fata de scoala pe care o ur,ea-a@ conditia psihica in care actiunile instructiv7educative devin accesi1ile copilului@ consolidarea unei ,otivatii puternice care sustine efortul copilului in ,unca de invatare@ situatie in care copilul sau tanarul poate fi considerat un cola1orator la actiunile desfasurate pentru educatia sa@ corespondenta totala intre solicitarile for,ulate de scoala si posi1ilitatile copilului de a le re-olva@ e4istenta unor randa,ente la invatatura si in plan co,porta,ental considerate nor,ale prin raportarea la posi1ilitatile copilului sau la cerintele scolare(
!62

In scoala3 copilul cu tul1urari de co,porta,ent apartine3 de o1icei3 grupului de elevi sla1i sau indisciplinati3 el incalcand deseori regula,entul scolar si nor,ele social7,orale3 fiind ,ereu sanctionat de catre educatori( %in ase,enea ,otive3 copilul cu tul1urari de co,porta,ent se si,te respins de catre ,ediul scolar (educatori3 colegi)( "a ur,are3 acest tip de scolar intra in relatii cu alte persoane ,arginali-ate3 intra in grupuri su1culturale si traieste in cadrul acestora tot ceea ce nu7i ofera societatea( %atorita co,porta,entului lor discordant in raport cu nor,ele si valorile co,unitatii sociale3 persoanele cu tul1urari de co,porta,ent sunt3 de regula3 respinse de catre societate( Aceste persoane sunt puse in situatia de a renunta la aCutorul societatii cu institutiile sale3 traind in fa,ilii pro1le,a3 care nu se preocupa de 1unastarea copilului( "opilul 5i drepturile lui J"opiii sunt nativii vie0ii fru,oase@ s/7i trat/, ca oa,eni 5i ca cet/0eni`G (=tefan BIrs/nescu) %repturile repre-int/ condi0ii constante3 co,une 5i o1ligatorii care per,it fiec/rei persoane s/75i de-volte 5i s/75i foloseasc/ cIt ,ai eficient calit/0ile fi-ice3 intelectuale3 ,orale3 socio7 afective 5i spirituale( %repturile decurg din aspira0ia sporit/ a o,enirii la o via0/ .n care de,nitatea 5i valoarea fiec/ruia s/ fie respectate 5i proteCate( "onfor, cu prevederile legislative recunoscute3 copilului3 oriunde3 oricu, 5i oricare ar fi acesta3 tre1uie s/ i se garante-e 5i s/7i fie respectate o su,/ de drepturiE drepturile de protec0ie3 care se refer/ la protec0ia .,potriva oric/rei for,e de a1u- fi-ic sau e,o0ional3 precu, 5i .,potriva oric/rei for,e de e4ploatare ori de rele trata,ente@ drepturile de de-voltare3 cele care accentuea-/ disponi1ilitatea 5i accesul la toate tipurile de servicii de 1a-/3 precu, educa0ia 5i serviciile de .ngriCire ,edical/@ drepturile de participare3 care pun pe pri,ul plan dreptul copilului de reuniune 5i asociere3 de a fi i,plicat .n deci-iile care .l privesc( Aceste categorii de drepturi se funda,entea-/ pe o serie de principii .nte,eietoare3 universal vala1ile3 fie c/ este vor1a de legisla0ia interna0ional/3 regional/ ori na0ional/3 .ntre careE respectarea 5i pro,ovarea cu prioritate a interesului superior al copilului@ egalitatea 5anselor 5i nediscri,inarea@ respectarea de,nit/0ii copilului@
!62

responsa1ili-area p/rin0ilor cu privire la e4ercitarea drepturilor 5i .ndeplinirea o1liga0iilor p/rinte5ti@ asigurarea unei .ngriCiri individuali-ate 5i personali-ate pentru fiecare copil@ ascultarea opiniei copilului 5i luarea .n considerare a acesteia3 0inInd cont de vIrsta 5i de gradul s/u de ,aturitate@ accesul la Custi0ie 5i celeritate .n luarea oric/rei deci-ii cu privire la copil@ asigurarea protec0iei .,potriva a1u-ului 5i e4ploat/rii copilului( &ste 1ine de avut .n vedere faptul c/ .ntre drepturile copilului nu e4ist/ nici ierarhii3 nici grade de i,portan0/( Nu e4ist/ drepturi care ne plac sau nu ne plac 5i nici drepturi care ne convin ori nu ne convin3 copii care le ,erit/ 5i copii care nu le ,erit/( Atunci cInd anali-/,3 .nv/0/, 5i practic/, drepturile copilului3 tre1uie s/ le privi, .n totalitatea 5i integralitatea acestora( Nu aplic/, sau respect/, unul sau altul dintre drepturi3 ci pe $OA$&3 fire5te conte4tuali-ate3 nu le asigur/, 5i aplic/,3 preferen0ial3 nu,ai unor copii3 ci $U$U#O#( >n ca-ul drepturilor nu func0ionea-/ disCunc0ia Jori7oriG3 ci nu,ai conCunc0ia J5i75iG( >n ca- contrar3 risc/, nu doar s/ vitregi, copilul de ceea ce i se cuvine de drept3 ci s/ aplic/, selectiv 5i unilateral ceea ce legiuitorul a sta1ilit ca integral 5i unitar( Ideea unei a1ord/ri secven0iale3 selective 5i3 ,ai ales3 su1iective a drepturilor copilului care pierde din vedere .ntregul3 ne duce cu gIndul la o veche poveste indian/E J=ase oa,eni lipsi0i de vedere au au-it c/ regele va vi-ita satul vecin 5i va veni c/lare pe un elefant( Niciunul dintre ei nu 5tia ce este acela un elefant 5i fiecare dintre ei a .ncercat s/ afle cu, poate s/ fie( Pri,ul a atins tro,pa@ al doilea 7 un col0@ al treilea 7 o ureche@ al patrulea 7 un picior@ al cincilea 7 a1do,enul@ al 5aselea 7 coada( Au plecat apoi la casele lor3 fiind foarte siguri c/ fiecare 5tie cu, arat/ un elefant( %e aceea3 au .nceput s/ descrie elefantulE Pri,ulE 7 O3 este a5a de fle4i1il3 lung 5i puternic` Al doileaE 7 Nu3 este chiar scurt 5i foarte tare` Al treileaE 7 A,Indoi v/ .n5ela0i` &ste plat3 su10ire 5i ca o frun-/ de ,are` Al patruleaE 7 &ste ca un copac` Al cincileaE 7 & ca un -id ` Al 5aseleaE 7 Ba este ca o frInghie`
!6)

"earta lor nu a .ncetat decIt atunci cInd cineva a venit 5i le7a spusE $o0i ave0i dreptate3 dar nu,ai din cele 5ase p/r0i po0i s/ faci un elefantG( "a o posi1il/ ,oral/ a acestei povestioareE drepturile copilului for,ea-/ un .ntreg3 sunt insepara1ile 5i interdependente( %repturile sunt integrale3 ele corelea-/ 5i se co,pletea-/ reciproc( "onsidera0ii generale "ercet/ri asupra acestei categorii de copii s7au .ntreprins ,ai ales .n ulti,ele patru decenii3 cInd3 a5a nu,i0ii copii Jlene5iG3 Jgrei de capG3 Jdistra0iG3 Jindiferen0iG3 Jo1ra-niciG3 J.nd/r/tniciG sau chiar copii care .n aparen0/ nu f/ceau pro1le,e p/rin0ilor 5iMsau profesorilor3 fiind docili3 sIrguincio5i3 ,uncitori3 supu5i3 dar care .n ciuda acestor calit/0i nu aveau progrese 5colare nu au ,ai fost considera0i o realitate de,n/ de ignorat3 datorit/ consecin0elor3 efectelor ei3 concreti-ate ,ai ales .n e5ec 5i insucces 5colar3 inser0ie socio7profesional/ deficitar/3 a1andon 5colar3 i,aturitate psihic/3 intelectual/3 afectiv/3 social/3 e,o0ional/3 delicven0/ Cuvenila3 co,porta,ente inde-ira1ile din punct de vedere social Organi-area tradi0ional/ (pe clase 5i lec0ii) a procesului de .nv/0/,Int a avut eficien0/ sporit/ .n ti,p3 datorit/ nu,/rului ridicat de elevi care puteau accede la for,ele ele,entare de educa0ie( $otu5i3 aceast/ organi-are eviden0ia elevul J,odalG3 elevul de ,iCloc3 negliCInd atIt eliti5tii dintr7o clas/3 cIt3 ,ai ales3 elevii care3 dintr7un ,otiv sau altul aveau un rit, ,ai lent la .nv/0are sau aveau pro1ele,e3 dificult/0i de .nv/0are( >ni pre-ent3 teoria 5i practica educativ/ ia .n considerare aceste categorii de elevi propunInd oferte educa0ionale generoase( %inp/cate .ns/ conservatoris,ul face ca i,ple,ntatea acestora s/ .ntIr-ie sau s/ opun/ re-isten0/3,otiv pentru care un nu,/r considera1il de elevi .nc/ se confrunt/ cu diferite pro1le,e ridicate de e4igen0ele 5colareE randa,ent sc/-ut3 e5ec 5colar3 fuga3 tea,a de 5coal/3 coro1orate3 uneori3 cu alte co,porta,ente inde-ira1ile social( In discu0iile referitoare la factorii care deter,ina apari0ia si perpetuarea handicapului social3 p/rerile cercet/torilor sunt i,partite3 co,ple4itatea feno,enului neper,itand deli,itarea e4acta a ponderii acestora si nici g/sirea unor solu0ii universal vala1ile(
!66

In 5colile de cartier vo, .ntIlni destul de des acest handicap3 deoarece in astfel de cartiere tr/iesc fa,ilii cu posi1ilitati ,ateriale reduse3 unele ,ult su1 pragul de s/r/cie3 fa,ilii in care apar discu0ii datorita lipsei resurselor 1anesti3 apar violentele do,estice3 divor0urile sau a1andonurile fie a unui p/rinte3 fie a copilului tentat de Fli1ertateaG str/-ii( Ideea ca starea de s/r/cie se perpetuea-/ de regula de la o genera0ie la alta3 atrage aten0ia asupra situa0iei copiilor care cresc intr7un ,ediu de dependenta sociala( &ste cunoscut faptul ca parintii .ncearc/ de cele ,ai ,ulte ori sa .nlesneasc/ copiilor participarea la viata sociala( Pro1le,e apar insa cInd nivelul de educa0ie al parintilor este redus3 cInd s/r/cia se afla de ,ai ,ulte genera0ii in fa,ilie3 .n/sprind situa0ia3 astfel ca leg/turile copiilor cu cei de aceea5i vIrsta devin foarte dificili3 deoarece prietenii nu pot veni in vi-ita3 condi0iile de locuit fiind oarecare3 iar .,preCuri,ile periculoase pentru Coaca( Pro1le,e grave e4ista cu privire la cunoa5terea posi1ilitatilor de 5colari-are sau a instan0elor care ar putea furni-a infor,a0iile legate de acest aspect( Pro1le,a 5anselor egale in invata,ant capata un nou aspect in ca-ul a1ord/rii acesteia su1 for,a reletiei dintre invata,ant si viitorul for0ei de ,unca3 in special pentru copiii din ,edii s/race3 aflate su1 se,nul dependentei fata de aCutorul social( In ur,a testelor aplicate a, o1servat c/ dificult/0ile de .nv/0are .ntIlnite la o parte din ace5ti copii3 au cau-e ,ultiple 5i c/ .ntr7adev/r acolo unde .ntIlni, ,ai ,ul0i factori pertur1atori copiii .ntI,pin/ greut/0i .n activitatea 5colar/( In fa,iliile .n care e4ist/ interes de a ie5i din aceast/ situa0ie3 unde e4ist/ ,ult/ afec0iune3 lini5te3 echili1ru sufletesc3 copiii respectivi reu5esc s/ o10in/ re-ultate 1une3 chiar unii foarte 1une3 dorind 5i ei s/ ias/ din aceast/ stare3 dorind s/ se afir,e( Acolo unde cel pu0in un p/rinte nu se interesea-/ de fa,ilie3 greutatea c/-Ind pe u,erii doar unuia dintre ei 5i fa,ilia este co,pus/ din copii ,inori3 se o1serv/ c/ apar dificult/0i de .nv/0are3 dar 5i de rela0ionare3 de adaptare( Ace5ti copii nu fac fa0/ unei activit/0i .ndelungate sau dac/ sunt supu5i unui stres cIt ar fi de ,ic( In ur,a celor o1servate consider c/ o1iectivele cercet/rii au fost atinse3 iar ipote-a cercet/rii s7a dovedit a fi real/( "rede, c/ re-olvarea acestor pro1le,e se poate reali-a prin i,plicarea factorilor de deci-ie3 a co,unit/0ii locale3 a 5colii prin cunoa5terea fiec/rei situa0ii .n parte 5i g/sirea solu0iilor opti,e fiec/reia3 prin crearea unor
!68

F#e0ele de interven0ie co,unitar/

,ultidisciplinar/G de c/tre O(N(A(7uri3 O(P("(7uri care s/ aCute concret fiecare fa,ilie aflat/ .n dificultate(

BIB:IOA#A+I& !(Al1u3 A(3 Al1u3 "(3 (2000)3Asistenta psihopedagogica si ,edicala a copilului deficient fi-ic3 Iasi3 Poliro,( 2(Badila3A(3#usu3"(3(! )3%ictionarselectiv3psihopedagogie speciala3defectologie ,edico7sociala3 &ditura Pro ;u,anitate3 Bucuresti( 2(Bate,an3 B( (! 86)( An educational OieO of a diagnostic approach to learning disordis( X( ;el,uth &d( Seattle( )(Binet3 Al(3 (! B6)3 Ideile ,oderne despre copii3 &(%(P3 Bucuresti( 6(Bogdan3 $(3 Nica3 I(3( ! B0 ) 3"opiii e4ceptionali3 &(%(P(3 Bucuresti( 8(Bogdan3 $( ( coord()3 (! H!)3 "opiii capa1ili de perfor,ante superioare3 in "aiete de pedagogie ,oderna nr( 3 &(%(P(3 Bucuresti( B("hircev3 A( (! BB)( Pro1le,atica progresuluiMsuccesului 5colar( .n Progresul 5colar3 "luC7 Napoca( H("retu3 "(3(! Bucuresti( ("retu3 "(3(! B)3 Psihopedagogia succesului3 &d( Poliro,3 Iasi( !0("retu3 "(3 (! Poliro,3 Iasi( !!("retu3*((! )3&ducatia pentru drepturile copilului3&ditura Se,ne3Bucuresti
!6B

2)3 Aria se,antica a conceptuli de individ dotat( &volutia conceptelor

psihopedagogice despre feno,enul dotarii superioare3 in #evista de Pedagogie nr( )7B3

H)3 "urriculu, diferentiat si personali-at( Ahid ,etodologic pentru

invatatorii3 profesorii si parintii copiilor cu disponi1ilitati aptitudinale inalte3 &d(

!2(%aoust3 :( (200H)( %ifficultVs et trou1les dUapprentissage( "o,,ent les dVpister pour aider votre enfant( ROnline !! fev3 200HS3 %isponi1ilE httpEMMOOO(aWeta(Wc(caMfrancaisMgeneraleMdepistag(ht,( !2(%estre,pes7MarWue-3 %3 :afleur3 :( (200H)( :es trou1les dZapprentissage E "o,prendre et intervenirE ROnline 200H3 2 fev3 )S( %isponi1ilE httpEMMOOO(aWeta(Wc(caMarticleMsept0)Mdevoirs(ht,@ !)(Ahergut3A(3(200!)3Psihopedagogia persoanelor cu cerinte educative specialeEstrategii de educatie integrata3&ditura Poliro,3Iasi( !6(;anche53 :( (2002) Instruirea diferen0iat/3 &d( &urosta,pa3 $i,i5oara( !8(Ionescu3 S(3 (! B6)3Adaptarea socioprofesionala a deficientilor ,intal3 Bucuresti3 &ditura Acade,iei P(S(#(( !B( Ionescu3 M(3 #adu3 I( (coord()( (200!)( %idactica ,odern/( edi0ia a II7a revi-uit/( "luC7 NapocaE &ditura %acia !H(Xigau3 M(3 (! de Pedagogie nr( 2( ! (Xigau3 M(3 (! Pedagogie3 nr )7B( 20(Xigau3 M(3 (! ))3 "opiii supradotati3 Societatea Stiinta si $ehnica3 Bucuresti 2!(Xurc/u3 M( (200) )Psihologia educ0iei3ed( U$P#&S3 "luC Napoca( 22(NirP3 S( (! 82)( &ducating e4ceptional children( BostonE ;anghton3 Mifflin 22(:asc/u3 #( 2)(:erner3 X(K( Mifflin "o,panL( 26(Miftode3 *( (coord()3(! 6)3%i,ensiuni ale asistentei socialeE for,e si strategii de protectie a grupurilor defavori-ate3 Botosani3 &idos( 28(Muresan3P(3(! 0) 3Invatarea eficienta si rapida 3 Bucuresti3 &ditura "eres( 2B(M&" (2000)3#evista invata,antului pri,ar3Bucuresti3 &ditura %iscipol( 2H(M&" (! H)3Psihopedagogie3 &ditura Poliro,( 2 (Neacsu3 I( (! 0)3 Instruire si invatare3Bucuresti3&ditura Stiintifica( 20(Paunescu3"((! intelective3&ditura All(
!6H

!)3 "opiii supradotati si pro1le,ele actuale ale invata,antului3 in #evista 2)3 "opiii supradotati si invatarea precoce a lecturii3 in #evista de

(2006) Manage,entul activit/0ii de adaptare3 revista >nv/0/,Intul pri,ar (! H )( :earning disa1ilities( Boston3 Princeton3 N(XE ;oughton

ed( Miniped3 Buc(

)3Psihoterapia educationala a persoanelor cu disfuncii

2!(Popescu3 A(3 Plesa3 O( (coord()3(! ;u,anitate( 22(#adu3Ah((! &(%(P(3Bucuresti3

H)3 ;andicap3 readaptare3 integrare3 Bucuresti3 Pro

)3Psihopedagogia de-voltarii scolarilor cu handicap3

22(Schau13 ;(( 9enPe3 Narl A( (200!)( %ic0ionar de pedagogie( Ia5i3 &ditura Poliro,( 2)(Si,a3I(3(! H)3 "reativitatea la vIrsta pre5colar/ 5i 5colar/ ,ic/3 Bucuresti3&%P #A 26(Si,a3I(3(! H)3 Psihopedagogie Special/3 vol(I si vol(II3Bucuresti3&%P #A( 28(Si,a3I(3:upescu3A(3Si,a3M(3Petrutiu3#(3(! 6)3Studii 5colar/3vol(I si vol(II3Si1iu3 &d(Universit/0ii J:ucian BlagaG 7 Stefan3 M((2008)3:e4icon pedagogic3 &d(Ara,is3 Bucure5ti 2B(Ungureanu3 %(3( 2000)3 &duca0ia integrat/ 5i 5coala inclusiv/3 &d( %e *est $i,i5oara( 2H(Ungureanu %( (! H)3"opiii cu dificultati de invatare3&(%(P(3Bucuresti( 2 (*er-a &(3Paun &((! H)3&ducatia integrate a copiilor cu handicap3Asociatia #&NIN"O3#o,ania( )0(*er-a3 &(3 Paun3 &((! H)3&ducatia integrata a copiilor cu handicap3 Unicef3 )!(*r/5,a53 $( (200!)( >nv/0/,Intul integrat 5i M sau inclu-iv( Bucure5tiE &ditura Ara,is )2(*ras,as &(3*ras,as $( (! 2)3"opiii cu cerinte educationale speciale3in #evista de educatie speciala3nr(! )2(*ras,as &(3*ras,as $(( prescolara3nr( 2c! H ))(httpEMMOOO(google(co,M ! H)3Pedagogia diversitatii3 inE #evista de educatie 5i cercet/ri de psihologie

!6

A N & D A ";&S$IONA# Pentru evaluarea cunostintelor la disciplinaE FPsihopedagogia copiilor cu dificultati de invatareG

!(

"are este cea ,ai larga definitie a invatarii b( invatarea este Fprocesul do1andirii e4perientei individuale de co,portareG)

2(&nu,erti cateva caracteristici ale invatarii scolare(( se desfasoara in cadre si cu ,iCloace institutionali-ate fiind regle,entate de nor,e3 legi3 regula,ente3 structuri de organi-are si functionare@ are un caracter3 constient3 planificat3 presupune sta1ilirea de o1iective a unor finalitati si ,o1ili-area efortului elevilor in directia reali-arii acestora@ este un proces diriCat din e4terior@ este un proces controlat( ) 2( %efiniti notiunea de Su1solicitare psihica(( e4pri,a scaderea su1 un prag ,ini,al a solicitarii3 cel ce invata gasindu7se in ca,pul unei activitati cu ,ult su1 nivelul capacitatilor sale( ) )( %efiniti notiunea de Suprasolicitare((Suprasolicitarea vi-ea-a o crestere a solicitarii peste un prag asociat ca opti,3 in virtutea caruia cel ce studia-a face eforturi ,ari de adaptare( ) 6( %efiniti notiunea de O1oseala intelectuala(O1oseala intelectuala este un proces co,ple4 ce angaCea-a ,odificari 1iochi,ice3 fi-iologice si psihologice ,ultiple3 in li,ite nor,ale 3 o1iective3 avand un caracter reversi1il si te,porar()
!80

8( %efiniti notiunea de Sur,enaC(Sur,enaCul este un proces ce angaCea-a ,odificari 1iochi,ice3 fi-iologice si pshiologice ,ultiple3 in li,ite ce se apropie de anor,al (patologic)3 re-ultat al suprasolicitarilor si a caror recuperare necesita ,asuri speciale() B( &nu,erati cateva cau-e ale starilor de o1oseala si sur,enaC( dupa I( Neacsu3 )insuficienta so,nului (durata3 calitate3 conditii)@ regi, ali,entar nerational3 neechili1rat@ activitati o1ligatorii cu durata ,are si rit, e4agerat de desfasurare@ a1senta unor pau-e intre activitati@ nerespectarea principiului do-arii progresive3 crescanda si apoi regresiva3 descrescanda a intensitatii efortului in ti,pul -ilei si al sapta,anii (orare -ilnice si sapta,anale deficitare)@ a1senta unui antrena,ent intelectual adecvat@ ele,ente specifice de personalitate (stare neuropshica3 particularitati glandulare3 aspirationale etc()@ volu, ,are de cunostinte ce tre1uie insusite in ti,p scurt etc( ) H( "e presupune aplicarea invatare b (varierea continuturilor de predare invatare si a activitatilor didactice pentru evitarea ,onotoniei3 plictiselii3 de-interesului si cultivarea atentiei sporite3 vigilentei si interesului ridicate fata de ceea ce se preda3 de-1ate sau invata( Pentru refacerea neuropsihica se reco,andaE asigurarea orelor si conditiilor de odihna pentru un so,n de noapte nor,al@ pau-e de ,ini,u, !0 ,inute intre activitatile didactico7stiintifice@ conditii speciale de refacere dupa e4a,ene3 concursuri si altele() (&nu,erati ,ini, doua alternative educa0ionale la cri-a educationala( (pedagogia (educa0ia) inclusiv/ sau integrat/3 pedagogia copiilor supradota0i (pedagogia elitis,ului)3 alternativele educa0ionale (=colile Kaldorf3 Montessori3 +reinet3 Step 1L Step)( !0(%efiniti conceptul deGdificultati de invatareG(dupa S(NirP)7 (FO dificultate de .nv/0are se refera la o .ntIr-iere 3o tul1urare3 o de-voltare .ncetinita .n plan e,o0ional sau co,porta,ental( &a nu este insa re-ultatul .ntIr-ierii ,entale3 deficientelor sen-oriale sau factorilor culturali si instructionaliG) !!(&nu,erati si definiti ,ini, 2 for,e de invatare ( ( >nv/0are cognitiv/3 constInd .n do1Indirea de cuno5tin0e3 opera0ii3 deprinderi intelectuale3 la 1a-a c/rora st/ .n0elegerea 5i e4erci0iul( 7 >nv/0are psiho,otorie3 1a-at/ pe .nsu5irea con5tient/ a unor sche,e ,otorii 5i i,plicIndE sche,a corporal/3 orientare3 coordonare3 vite-/3 rit,(
!8!

principiului

asola,entului intelectual opti,

in ,unca de

7 >nv/0are instru,ental/

7 se .nsu5esc ,iCloacele3 instru,entele3 specifice de

co,unicare3 i,plicate .n li,1aCul ver1al (oral 5i scris)3 .n .nsu5irea nu,era0iei 5i a instru,entelor de calcul3 .n .nsu5irea se,nelor de punctua0ie3 ortografie3 etc( 7 >nv/0area afectiv/ 7 se .nsu5esc reac0iile adecvate la st/rile 5i situa0iile afectogene 7 >nv/0area practic/ 7 se afl/ la 1a-a for,/rii deprinderilor i,plicate .n Coc3 .n unele activit/0i 5colare3 .n activit/0i de autoservire 5i gopod/re5ti3 .n alte activit/0i practice3 ,anuale( 7 >nv/0area ,oral/ 7 const/ .n .nsu5irea conceptelor de etic/3 .n for,area deprinderilor de conduit/ social/3 .n respectarea regulilor de convie0uire .n co,unitate3 etc( >n ca-ul elevilor cu "&S3 raportul o1i5nuit .ntre for,ele de .nv/0are (cognitiv/3 afectiv/3 instru,ental/3 psiho,otorie3 practic/3 ,oral/)3 cIt 5i .ntre .nv/0area spontan/ 5i cea inten0ionat/3 este ,ai ,ult sau ,ai pu0in ,odificat3 aceasta depin-Ind de tipul 5i gradul deficien0ei3 precu, 5i de vIrsta copiilor() !2( "are sunt for,ele de invatare specifice deficien0ilor ,intal3pe care tre1uie sa se puna accent ( dupa &(*er-a) (accent .n pri,ul rInd pe .nv/0area afectiv/ 5i ,otiva0ional/3 5i .n al doilea rInd pe cea ,oral/ 5i practic/3 deoarece ace5tia .ntI,pin/ dificult/0i ,aCore .n .nv/0area cognitiv/() !2( &nu,erati ,ini, 2 cau-e 1iologice si fi-iologice ale dificultatilor de invatare E (7 na5teri pre,ature(cca( B7H ca-uri din !0 n/scu0i pre,atur pre-int/ deficien0e de .nv/0are)@ 7na5teri grele3 prelungite3 cu incidente@ 7i,aturi-are ,orfologica3 structurala(rahitis,3 de1ilitate fi-ica generala)@ 7pro1le,e ,eta1olice3 deficit de calciu3 ,agne-iu3 vita,ine3 deficit sau e4cedent de arderi energetice@ 7pro1le,e hor,onale prelungite@ 7praguri sen-oriale(vi-uale si acustice) ,ini,ale3 ,ini, nor,ale3 plasate la li,ita nor,alit/0ii@) !)(&nu,erati ,ini, 6 cau-e psihologice ale dificultatilor de invatare

!82

(7nivelul intelectual ,ini,al7nor,al3 undeva spre -ona intelectului li,ita3 cu care uneori se poate .nvecina starea de deficiente de inv/0are@ 7pro1le,e de percep0ie discrete3 ascunse3 greu de sesi-at3 .ntre careE 7contrarierea receptiva@ 7u5oara de-orientare spatio7te,poro7rit,ica@ 7leCera neela1orare a sche,ei corporale@ 7par0iala insuficien0a discri,inativ/ .ntre o1iectul 5i fondul percep0iei@ 7anu,ite precarit/0i .n constan0a for,ei3 a conserv/rii cantit/0ii@ 7u5oare de-echili1r/ri e,o0ionale3 pro1le,e afective@ 7relative de,otiv/ri3 caren0e ,otiva0ionale sensi1ile (Fanore4ieG ,otiva0ionala)@ 7o par0iala i,aturitate psihica generala(tendin0e de infantilis, prelungit)@ 7rit,ul de-volt/rii psihice lent si inegal3 inconstant in sensul unei parcurgeri stadiale sincopate3 fie cu unele e4tensii3 Gdilat/riG3 fie3 di,potriv/3 co,pri,/ri Ggr/1iteG pe unele stadii relative la constructivis,ul piagetian@ 7eva-iunea infantila prelungita3 su1 for,a de reverie3 pierderea si,0ului conte4tului real de c/tre copil@ 7ti,iditate e4cesiva@ 7co,ple4e de inferioritate3 cronici-ate@ 7fo1ie 5colaraE copilul nu vrea s/ plece din fa,ilie3 plInge dup/ ,a,a3 s/pt/,Ini .n 5ir@ 7le4ofo1ia si grafofo1ia@) !6(&nu,erati ,ini, 2 cau-e 5colare ale dificultatilor de invatare ( (7suprasolicitarea teoretica si practica3 continut de inv/0a,ant supradi,ensionat3 rit, prea alert@ 7inadecvarea progra,elor 5colare la condi0iile concrete de preg/tire pentru viata@ 7co,parti,entarea prea strict/3 tran5ant/ pe discipline de .nv/0/,Int si sla1a lor intercalare@ 7insuficienta preg/tire psiho7pedagogic/ a profesorilor@ 7lipsa speciali5tilor si asistentei adecvate inE orientare 5colar/3 consiliere social/3 adapt/ri curriculare3 aten0ie 5i sti,ulare ti,purie a copiilor@ 7stres 5colar prelungit@ 7le4ofo1ia si grafofo1ia@
!82

7e5ecul 5colar@ 7di,inuarea aptitudinii pentru 5colaritate3 ulti,ele trei cau-e fiind prea,intite 5i .n categoria cau-elor psihologice3desi plasarea lor aici este ,ai legiti,a@ 7frauda 5colara() !8(&nu,erati ,ini, 2 cau-e fa,iliale ale dificultatilor de invatare ( (7carente afective in fa,ilie@ 7de-interesul fa,iliei pentru educa0ia copilului@ 7lipsa unui progra, si regi, organi-at de ,unca si viata al copilului@ 7e4igenta e4tre,/3 nedu1lat/ de spriCin 5i asisten0/ instructiv educativa@ 7hiper7protectie3 diriCis, e4cesiv al copilului@ 7nivel social3 cultural 5i financiar sc/-ut@ 7hiperpedanterie .n fa,ilie (sno1is, socio7cultural)@ 7fa,ilii de-organi-ate sau hiperco,ple4e@ 7cli,at fa,ilial tensionat3 agresiv3 alcoolis,@ 7divergente religioase@ 71ilingvis,ul3 trilingvis,ul .n fa,ilie@ 7e4e,ple negative3 su1 for,a unor ,odele oferite de fra0ii ,ai ,ari3 rude etc(@ 7stres fa,ilial prelungit(e4ploatare prin ,unca)@ 7pedepsirea e4cesiva3 5ocuri psihice3 cri-e acute@ 7dispute intrafa,iliale cronice si violen0e3 .n leg/tura cu loc3 ierarhi-are 3 ,Incare3 copil@ 7disi,ularea si retorsiunea co,unica0ional/ tip ,inciuna() !B(&nu,erati ,ini, 2 cau-e sociale ale dificultatilor de invatare ( (7,utarea3 schi,1area do,iciliului in alta localitate(de la sat la ora5)3in alt cartier3 la o alta scoal/ etc(@ ,igra0ie interna0ionala(spre alte tari si culturi)@ 7dep/rtarea de scoal/@ 7cartiere cu risc ridicat pentru tenta0ii la co,porta,ent antisocial3 delincventa Cuvenila3e4pediente3droguri etc() !H( &nu,erati ,ini, 2 cau-e rela0ionale ale dificultatilor de invatare (
!8)

(desprinse recent din cele sociale) e4pri,ate prin doua genuri de dificult/0i aferente persoanei in cau-aE 7%ificult/0i de co,unicare 7li,1aC nede-voltat3 sarac3 de-organi-at prin nonsti,ulare@ 7tul1ur/ri de articula0ie3 rit,3 fluen0/3 voce@ 7tul1ur/ri de relatare3 evocare@ 7tip nesocia1il3 introvertit (Fautis,G rela0ional)@ 7%ificult/0i de integrare .n grupE 7reCectare de c/tre grup@ 7periferi-are .n grup@ 7r/-1unare nediferen0iata fata de ,e,1rii grupului() ! ( &nu,erati ,ini, 6 aspecte a1solut necesare a fi investigate psihologic(in e4a,inarea copiilor cu dificultati de invatare ( (\percep0ia tactila@ \percep0ia vi-uala@ \percep0ia auditiva@ \teste de li,1aC oralE7articulatie3rit,3fluenta@ 7voca1ular@ 7si,t sintactic@ 7au- fone,atic@ 7intelegere3codificareMdecodificare@ 7evocare \teste de evaluare a grafiei si le4ieiE7cone4iunea fone,7grafe,@ 7anali-a fonetica@ 7sinte-a fonetica( \teste de ,otricitate si pra4ie@ \teste de orientare spatio7te,poro7rit,ica si de percepere a sche,ei corporale proprii@ \teste de evaluare a a1ilita0ilor si,1olico7,ate,aticeE 7calcul@7ra0iona,ent@ 7asociereMdisociere@ 7re-olvare de pro1le,e( \teste de ,e,orieEtactila3vi-iuala3audutiva3,otrica3ver1ala etc(
!86

\teste de aten0ie'''etc() 20(%efiniti conceptul de invatare( (Invatarea este deci activitatea psihica prin care se do1andesc si se sedi,entea-a noi cunostinte si co,porta,ente3 prin care se for,ea-a si se de-volta siste,ul de personalitate al individului u,an( ) 2!(%efiniti conceptul de de-voltare( (Facel proces evolutiv3 de esen0/ infor,ativ7for,ativ/3 constInd .n do1Indirea (recep0ionarea3 stocarea3 valori-area intern/) de c/tre fiin0a vie 7 .ntr7o ,anier/ active4plorativ/ 7 a e4perien0ei de via0/ 5i3 pe aceast/ 1a-/3 .n ,odificarea selectiv/ 5i siste,atic/ a conduitei3 .n a,eliorarea 5i perfec0ionarea ei controlat/ 5i continu/ su1 influen0a ac0iunilor variate ale ,ediului a,1iantG() 22("are sunt deose1irile dintre invatarea scolara si celelalte for,e ale invatariib( 3 F.nv/0area 5colar/ (se desf/5oar/ organi-at3 institu0ionali-at .n 5coal/) repre-int/ for,a tipic/ specific/ prin care se efectuea-/ .nv/0area la o,3 for,a ei co,plet/ cea ,ai .nalt/3 deoarece la nivelul ei .nv/0area nu decurge pur 5i si,plu de la sine3 ci este conceput/3 anticipat/ 5i proiectat/ s/ decurg/ .ntr7un fel anu,e3 ca activitate do,inant/G( ) 22(Pe ce se 1a-ea-/3dupa Ah(#adu3 >nv/0area eficient/b( >nv/0area eficient/ se 1a-ea-/ pe .n0elegere3 pe descoperirea activ/ de cel care .nva0/ a de,ersurilor proprii do,eniului studiat3 pe c/utarea de solu0ii 5i re-olvarea situa0iilor pro1le,/() 2)(&nu,erati ,ini, 2 dificultati specifice do,eniului ,uncii intelectuale in ca-ul copiilor cu tul1urari de invatare( (7 Sunt o caracteristic/ ,aCora a tul1ur/rilor de .nv/0are( 7 Pot s/ apar/ .n do,enii diferite pro1le,e .n citire3 li,1aC scris3 li,1aC oral 5i ,ate,atic/( :ipsa unor a1ilitati pentru ,unca intelectuala 7 :a citire 7 dificult/0i de decodare3 de recunoa5tere a cuvintelor3 de fluen0/( 7 >n li,1aCul oral7 pro1le,e de discurs3 sinta4/3 articulare 3 fonologie ,orfologie3 voca1ular3 ascultare3 se,antic/( 7 :i,1aCul scris7 pro1le,e de ortografie3 punctua0ie3 co,po-i0ie ,ecanice3 lips/ de coeren0/()
!88

3 ele,ente

26( &nu,erati principiile de interve0ie .n ca-ul copiilor cu dificult/0i de .nv/0are( 7nu e4ist/ o ,etod/ universal/ de a educa un copil cu dificult/0i de .nv/0are@ 7 restructurarea convingerilor pe care elevul le are despre propria lui perfor,an0/@ 7 utili-area feed 1acP7ului po-itiv i,ediat@ 7 adaptarea strategiei la necesit/0ile elevului 5i fle4i1ilitate .n aplicarea ei( 28("e tre1uie sa includa tehnicileMprogra,ul de interven0ie educationala individuali-atb (7 Specificarea perfor,an0elor acade,ice pre-ente ale elevului( 7 Specificarea unui scop de scurt/ durat/3 inclu-Ind criterii de evaluare( 7 Specificarea ,etodelor educa0ionale 5i ad,inistrative care vor fi aplicate .n vedera atingerii scopului() 2B("e se intelege prin de-voltare psihica(Ursula =chiopu3 ! B8 ) b (%e-voltarea psihic/ se caracteri-ea-/ prin Fachi-i0ionarea3 evolu0ia3 ,odificarea 5i aCustarea unor atri1ute 5i instru,ente ale personalit/0ii 7 cu ele,entul ei s/u central3 con5tiin0a 7 la condi0iile ,ediului (1iofi-ic 5i cultural)G( 2H("e intelegeti prin conceptul de J%&9*O:$A#& UMANAG b ( %e-voltarea la o, .nsea,n/ for,area treptat/ a individului ca personalitate3 proces co,ple4 1a-at pe cre5tere3 ,ai ales .n plan 1io,orfologic3 ,aturi-are3 ,ai ales .n plan psihofunc0ional 5i pe sociali-are3 .n planul adapt/rii la condi0iile ,ediului co,unitar() 2 (:a ce poate duce dereglarea func0ionalit/0ii nor,ale a para,etrilor funda,entali a de-volt/rii psihiceb (duce la tul1ur/ri ale procesului de-volt/rii cu consecin0e asupra procesului adaptativ)( 20(Oprirea sau regresele in de-voltarea psihica3datorita influen0ei unor factori deterioran0i3 stresan0i3 tensionali3etc(3pot duce la diferite intar-ieri in de-voltare(%espre ce intar-ieri este vor1a b (7.ntIr-ieri de apari0ie a unor conduite superioare sau a unor conduite noi (.ntIr-ieri .n structurarea vor1irii la copiii ,ici) 7 .ntIr-ieri de de-voltare psihic/ propriu7-is/ (dup/ ce conduitele s7au constituit)( +iind .n cea ,ai ,are parte dependent/ de caracterul 5i con0inutul influen0elor educative3

!8B

de-voltarea psihic/ constituie finalitatea principal/ a procesului de .nv/0/,IntG( #adu3 ! ) 8 grupe de stari ale tul1ur/rilor de-volt/rii

(Ah(

2!( &nu,erati cele

(st/rilor

disontogenice7dupa *( *( :e1edinsPi3 ! H6)) b (a)(St/ri sta1ile de Fnede-voltareG (deregl/ri glo1ale sau FtotaleG ale personalit/0ii) 7 cu, .ntIlni, la deficien0ii ,intal sever 5i profund@ 1)(St/ri de de-vltare .ntIr-iat/ (rit, .ncetinit de for,are a diferitelor paliere ale personalit/0ii 7 .ndeose1i a celui e,o0ional7afectiv 7 5i de cantonare la nivelul unor etape de vIrst/ dep/5ite)@ c)(St/ri de de-voltare deteriorat/ (,anifestat/ printr7un co,ple4 de tul1ur/ri 5i de-echili1re e,o0ional7afective3 prin insuficien0e ale controlului voluntar 5i al st/pInirii pornirilor instinctuale3 prin for,e de regres intelectual 5i co,porta,ental)@ d)(St/ri de de-voltare deficitar/ (deter,inate de afec0iuni grave ale anali-atorilor3 ale li,1aCului3 ale aparatului loco,otor3 precu, 5i de ,aladii cronice invalidante)@ e)(St/ri de de-voltare distorsionat/ (deter,inat/ de ,aladii ereditare cu caracter progresiv 5i caracteri-ate frecvent prin asocierea unora din caracteristicile descrise ,ai sus3 proprii diferitelorst/ri de nede-voltare a personalit/0ii3 de .ntIr-ieri3 deterior/ri3 etc(7 e4p( autis,ul infantil)@ f)(St/ri de de-voltare di-ar,onic/ (deter,inate ereditar sau prin condi0ii educative precare3 ce se ,anifest/ de regul/3 prin asocierea feno,enelor de retardare3 ,ai ales la nivelul palierului e,o0ional7afectiv3 cu de-voltare .n rit, o1i5nuit sau chiar accentuate a altor paliere)( 22(:a ce nivel sunt locali-ate defectele deficientii de au-b( %efectul pri,arE la nivelul anali-atorului auditiv3 dInd na5tere la cofo-/ (surditate) sau hipoacu-ie %efecte derivateE secundare 7 .n planul co,unic/riiE ,u0enia 7 .n planul cogni0iei ele,entare 7 .n planul cogni0iei superioareE 5a1lonis,3 g.ndire concret7intuitiv/
!8H

si care sunt planurile psihice

afectate la

7 .n planul afectiv7,otiva0ionalE tul1ur/ri de tip reactiv) 22( :a ce nivel sunt locali-ate defectele si care sunt planurile psihice afectate la deficientii devedereb( %efect pri,arE la nivelul anali-atorului vi-ual3 generInd cecitate sau a,1liopie %efecte derivate locali-ateE 7 .n planul orient/rii spa0iale 7 .n planul co,unic/rii prin scris 5i nonver1ale 7 .n planul afectiv7,otiva0ional) 2)(:a ce nivel sunt locali-ate defectele deficientii ,intalb( %efectul pri,arE este .n planul activit/0ii cere1rale3 afectInd direct cogni0ia superioar/ %efecte derivateE le reg/si, la nivelurile tuturor planurilor personalit/0ii) 26(:a ce nivel sunt locali-ate defectele deficientii fi-icb( %efectul pri,arE la nivelul organelor efectorii3 cu influen0e .n planul orient/rii 5i .n planul ac0ional7volitiv %efecte derivateE .n planul ,otiva0ional7afectiv) 28( In ce directii se canali-ea-a Invatarea siste,aticab (!( In for,area de priceperi si deprinderi ,otorii (invatarea scrisului3 a desenului tehnic3 a sporturilor)E invatarea sen-orio7,otorie( 2( In insusirea de cunostinte si for,area de capacitati intelectuale (,e,orarea unor legi3 for,ule3 re-olvarea de pro1le,e)E invatarea cognitiva() 2B( &nu,erati ,ini, 6 si,pto,e ale dificultatilor de invatare la copil( (7 are dificultati sa inteleaga si sa ur,e-e diverse instructiuni 7 are dificultati sa7si a,inteasca ceea ce i s7a spus 7nu reuseste sa invete cititul3 gra,atica3 scrisul3 ,ate,atica3 si astfel are esecuri la scoala 7are dificultati sa distinga stanga de dreapta@ dificultati in identificarea cuvintelor sau tendinta de la inversa literele3 sau cuvintele3 sau nu,erele@ de e4e,plu face confu-ie intre 26 si 623 intre 1 si d3 sau intre nu si un 7ii lipseste coordonarea la ,ers3 sport3 sau activitati de finete cu, este tinerea unui creion in ,ana sau legarea unui siret
!8

si care sunt planurile psihice

afectate la

si care sunt planurile psihice

afectate la

7incurca sau rataceste te,ele de casa3 cartile de scoala sau alte lucruri 7 nu reuseste sa inteleaga conceptul de ti,p@ este confu- in legatura cu ieri3 asta-i si ,aine) 2H( &nu,erati ,ini, 2 si,pto,e ale dificultatilor de invatare la cpiii cu A%;% (Acesti copii nu se odihnesc niciodata3sunt intr7o per,anenta ,iscare3au tendinta de a intrerupe vor1irea cuiva si de a vor1i fara a fi intre1ati@adesea provin din categoria copiilor a1u-ati3trau,ati-ati in copilarie ti,puriu( 7pro1le,e3ca nerespectarea randului si ,estecatul gu,ei in sala de clasa@ 7un grad sca-ut de i,plicare in activitaile scolare(capacitate sca-uta de efort)3nu respecta regulile clasei sau scolii3,anifesta un grad foarte ridicat de indiferenta fata de activitatile didactice(plictisit)@ 7sla1 ,otivat de scoala 3agitat3renunta usor la sarcinile in care se i,plica( 7 ]copil pro1le,a] prin continua sa ,iscare3dificultatea de a sta la locul sau si de a pastra linistea3i,pulsivitate si agitatie) 2 ("are sunt principalele tul1ur/ri de .nv/0areb (%( Popovici3 ! (7deficien0e de aten0ie3 7 deficien0e de ,otricitate general/ 5i fin/ 5i de coordonare spa0ial/3 7 deficien0/ .n prelucrarea infor,a0iilor perceptive3 ,ai ales auditive 5i vi-uale3 .n strIns/ leg/tur/ cu insuficien0e ale ,e,oriei de scurt/ durat/3 7 insuficien0e .n ceea ce prive5te strategiile de .nv/0are3 7 diferite tul1ur/ri de li,1aC3 7 dificult/0i de citire 5i scriere3 7 dificult/0i .n .nsu5irea si,1olurilor ,ate,atice3 a calculului ,ate,atic 5i a no0iunilor spa0io7te,porale3 7 tul1ur/ri ale co,porta,entului social3 dificult/0i .n sta1ilirea de rela0ii interpersonale() )0("are sunt(%upa %(Ungureanu) principalele do,enii .n care ac0ionea-/ dificult/0ile de .nv/0are b (7li,1aCul oral (la disciplinele F%e-voltarea vor1iriiG3 F"o,unicareaG)3 7 grafia 5i le4ia (la disciplinele FSciereaG3 F"itireaG3 F:ecturaG)3 7 calculul3 ra0iona,entul 5i si,0ul ,ate,atic (la disciplina FMate,atic/G)( )!(&nu,erati principiile adapt/rii co,pensatorii ( %upa3%( %a,aschin)
!B0

H3 dup/ Xanet K( :erner)

(a)(Principiul integr/rii su1ordonare3 1)(Principiul co,utare3

5i ierarhi-/rii3 presupune raporturi dina,ice de succesiune3 su1stitu0ie3 sincroni-are cau-elor .ntre e4terne diferitele asupra

co,ponente ale co,porta,entului( deter,inis,ului3 presupune ac0iunea de-volt/rii (co,pensatorii) individuale3 prin inter,ediul condi0iilor interne( c)(Principiul activis,ului (funda,ental .n restructurarea sche,ei func0ionale)E Ftreptat3 prin .ncerc/ri i-1utite 5i erori3 deficientul .5i for,ea-/ procedee co,pensatorii individuale3 care3 .n 1a-a principiului econo,iei for0ei3 a locului 5i ti,pului3 tind spre auto,ati-are( Se poate afir,a c/3 .n afara activit/0ii3 nu e4ist/ 5i nu poate e4ista adaptare co,pensatorieG( d)(Principiul unit/0ii vi-ea-/ echili1rarea organis,ului afectat3 integrarea 5i ar,onia st/rilor sale fi-ice3 psihice 5i ,orale( Nu poate e4ista Fco,pensa0ie pe feliiG3 pe sectoare sau paliere ale personalit/0ii( %e-voltarea co,pensatorie nu poate fi decIt consecin0a unor influen0e po-itive ,ultiple3 e4ercitate asupra .ntregului organis,3 a .ntregii personalit/0i( e)(Principiul anali-ei 5i sinte-ei 7 orice ac0iune vi-Idn sti,ularea de-volt/rii co,pensatorii tre1uie s/75i propun/ dep/5irea dificult/0ilor analitico7sintetice( Aceasta cu atIt ,ai ,ult cu cIt ,o1ili-area 5i coordonarea .n procesul de restructurare co,pensatorie a func0iilor ,ai 1ine p/strate3 depinde3 .n ,are ,/sur/3 de calitatea prelucr/rilor analitico7sintetice .n scoar0a cere1ral/3 a i,pulsurilor venite de la diferi0i anali-atori( Procesul se afl/ .n strIns/ leg/tur/ cu FpIrghiaG ce st/ la 1a-a ,ecanis,elor co,pensatorii3 adic/ cu feno,enul de feed71acP sau aferenta0ie invers/() )2( &nu,erati ,ini, 6 categorii de copii care au nevoie de protec0ie3 dar 5i de o 1un/ .ndru,are din partea cadrelor didactice pentru a putea face fa0/ greut/0ilor .ntI,pinate3 pentru a putea s/ se integre-e .n colectivele de elevi 5i apoi .n societate f/r/ a r/,Ine cu ur,e vi-i1ile psihiceE (7copiii supu5i unor rele trata,ente (a1u-a0i sau negliCa0i)@7 7copiii a1andona0i te,porar sau per,anent .n institu0ii de ocrotire sau afla0i in plasa,ent fa,ilial sau adop0ie@

!B!

7copiii cu 1oli cronice3cu tul1ur/ri de de-voltare3 deficien0e fi-ice3 sen-oriale sau cu dificulta0i de inv/0are care necesit/ ocrotire special/@ 7copiii afla0i in fa,ilii care tr/iesc .n s/r/cie@ 7copiii din co,unit/0i ,inoritare ,arginali-ate@ 7copiii orfani de unul sau de a,1ii parin0i@ 7copiii victi,e ale cala,it0tilor naturale3r/-1oaielor sau altor catastrofe() )2(#eali-ati o paralela intre cau-ele care provoac/ apari0ia saraciei si handicapul social (7 cau-e econo,ice@ 7 "aracteristicile personale legate de o1iceiuri sau tr/s/turi ,orale@ 7 geografica locuirea intr7o -ona unde locurile de ,unca nu sunt disponi1ile3 discri,inarea pe se4e3 ocuparea de locuri de ,unca prost pl/tite3 vIrsta3 fie prea ,ica3 fie prea ,are3 fie peste li,ita de pensionare3 locuirea in ,ediul ur1an sau su1ur1an@ 7 5o,aCul fie la capul fa,iliei3 fie al a,1ilor so0i3 asociat cu pro1le,e da s/n/tate sau alcoolis,3 cu un nivel de preg/tire 5colara si calificare profesionala sc/-ute3 si un nu,/r de cel pu0in 27) copii de vIrsta 5colara si pre5colara(@ 7 S/r/cia se e4tinde in spa0iu si ti,p ciclic3 prin transferul de la o genera0ie la alta3 reproducandu7se(@ 7 Unii speciali5ti considera ca una din cau-ele pentru care s/r/cia este atIt de re-istenta si greu de co,1/tut este toc,ai asi,ilarea ei de popula0ia aflata in aceasta stare3 7"ei ,ai afecta0i sunt copiii( Ali,entatia inadecvata in pri,ii ani de viata creea-/ o ,ai ,are posi1ilitate de deficiente fi-ice si psihice( 7+e,eile s/race au un procent crescut de na5teri pre,ature datorita condi0iilor de viata precare din ti,pul sarcinii( 7%atorita locuin0elor proaste calitativ3 a igienei precare3 a polu/rii crescute din -onele in care locuiesc3 datorita aten0iei ,edicale inadecvate de care au parte saracii3 se considera ca ,edia de viata a acestora este cu 8 ani ,ai redusa( 7:ocuin0ele s/racilor sunt locali-ate aproape .ntotdeauna la e4tre,itatile co,unitatilor( 7 In interiorul fa,iliei s/race au loc dra,e3 fie datorate divor0urilor si despartirilor ,ai frecvente3 fie violentelor in cadrul cuplului sau asupra copiilor( Astfel sta1ilitatea fa,iliei are de suferit()
!B2

))( :a ce se refera violenta do,estica3ca arie de cuprindere b ("a si arie de cuprindere3 violenta do,estica se refera laE a(A1u-ul copilului in fa,ilie@ 1(*iolenta la nivelul rela0iei de cuplu denu,ita generic violenta ,aritala@ c(*iolenta intre fra0i@ d(A1u-ul si violenta asupra parintilor sau ,e,1rilor vIrstnici ai fa,iliei() )6( &nu,erati ,ini, 2 din efectele violentei do,estice asupra fe,eii si copilului in fa,ilie( (7i-olare sociala@ 7func0ia principala a fa,iliei7cresterea copiilor3 este distorsionata3 consecintele fiind dra,atice si de lunga durata( 7nevoile de 1a-a ale copiilor7nevoia de siguran0a3 de viata ordonata3 de dragoste7sunt profund negliCate@ 7func0iile parentale nu ,ai pot fi .ndeplinite( O ,a,a victi,a a violentei 5otului este ,ai pu0in capa1ila sa asigure .ngriCirile de 1a-a necesare copilului (hrana3 casa3 igiena3 haine3 s/n/tate fi-ica) sau sa7i proteCe-e pe acesta de r/niri3 accidenta3 pericole fi-ice sau sociale@ 7fe,eia nu ,ai este capa1ila de a Cuca nici unul din rolurile i,puse de viata fa,iliei@ 7nici ,a,a si nici tat/l nu se ,ai pot preocupa in ,od eficient de sti,ularea copilului pe planul cunoa5terii si al e4perien0elor sociale( &i isi pierd in ochii copilului autoritatea de care ar tre1ui sa se 1ucure ca parinti( In locul autoritarii parintesti se instalea-/ teroarea3 care nu educa3 nu for,ea-/3 ci care poate doar frIna de-voltarea ,entala si afectiva a copilului@ 7copilul nu va avea oca-ia sa cunoasc/ si sa deprind/ a1ilitatule si atitudinile necesare intr7o viata sociala nor,alaEtoleranta3afectiune3negociere si co,pro,is( Propriile rela0ii cu ceilal0i (cu fa,ilia sau cu colegii) se vor 1a-a pe strategii care au ca scop do,inarea agresiva sau fuga de situa0ie@ 7,a,a3 odat/ ce este direct afectata de violenta partenerului de viata3 nu7si va ,ai de-volta la .ntreaga capacitate a1ilit/0ile ,aterne (e,patia3 ce face3 de a7i face sa se si,t/ i,portant3 valoros)@7etc
!B2

acceptarea copilului

cu i,aturitatea specifica vIrstei3 dragostea si capacitatea de a7i r/spl/ti pentru ceea

)8(&nu,erati institutiile care denunta violenta intrafa,iliala ca pro1le,a sociala(( 5coala3 instan0ele civile3 1iserica3opinia pu1lica((((((((((((((((((((((( ) )B(&nu,erati grupurile 0inta pentru care organi-a0iile neguverna,entale ofer/ servicii sociale si ,edicale( (Arupurile 0inta pentru care organi-a0iile neguverna,entale ofer/ servicii sociale si ,edicale suntE 7adolescen0i@ 7asisten0i sociali@ 7copii cu afec0iuni ,aligne@ 7copii cu poten0ial predelincential din centrele de plasa,ent 7copii a1andona0i@ 7copii a1u-ati3 ,altratati3 negliCati@ 7copii afecta0i de leuce,ie si cancer 7copii 1olnavi 7copii ce p/r/sesc centrele de plasa,ent@ 7copii consu,atori de droguri@ 7copii cu ;I*MSI%A@ 7copii cu deficiente@ 7copii 1olnavi de epilepsie@ 7copii delincven0i@ 7copii din centrele de plasa,ent 7copii din fa,ilii cu condi0ii deficitare@ 7copii ,inoritarilor religioase@ 7copii refugia0i@ 7copii rro,i@ 7copiii str/-ii@ 7fa,ilii in dificultate@ 7,a,e singure si copiii lor@ 7pu1lic larg (fa,ilii3 tineri3 ONA7uri)@ 7tineri3 fe,ei3 cupluri@)

!B)

)H( In perioada achi-i0ionarii scris7cititului de catre handicapatii social cu dificultati de invatare3in plan sen-orial 3 care este aportul diferitelor procese psihice (sen-atii3perceptii3repre-entari)b (a(Se de-volta sensi1ilitatea tactila a ,ainii3 dar si cea vi-uala si auditiva3( cresterea3 vederea la distanta si capacitatea de apreciere vi-uala a ,ari,ii( Mo1ilitatea oculara face progrese evidente prin activitatea de citit( :a H ani3 ,icul 5colar poate sa reali-e-e deCa i,aginea vi-uala a ,iscarilor 1(Au-ul fone,atic evoluea-/ considera1il( Intrucat se a,eliorea-/ si au-ul ,u-ucal3 copilul receptea-/ ,ai 1ine structurile ,elodice si do1andeste o ,ai 1una capacitate de a cInta( c(Pe plan gustativ si olfactiv creste a1ilitatea individului de a identifica si clasifica gusturile si ,irosurile( d(Su1 raport tactil3 asista, la o evolu0ie deose1ita a chineste-iei ,Iinii prin scris3 desen3 lucru ,anual( $reptat3 el isi do1andeste o ,ai 1una coordonare ,otrica generala3 dar si ,ai ,ulta fine0e in ,iscarile degetelor( e(Spiritul de o1servatie3 ca etapa superioara a perceptiei3 face progrese3 devenind acu, deli1erat3 siste,atic3 analitic( :a !0 ani evoluea-/ in direc0ia artistica( Scolarul ,ic achi-itionea-a ele,ente noi si in ceea ce prive5te perceptia ,/ri,ii si greutatii( f(A,elior/ri ,ultiple survin si in planul percep0iei spa0iului sau ti,pului( +recventarea scolii deter,ina Gdesprinderea de vatraG si l/rgirea ori-ontului spatial( In afara spa0iului personal (al a,1iantei i,ediate) se schitea-a si ele,ente ale spa0iului geografic si al celui cos,ic( Micul 5colar face progrese si in aprecierea direc0iei spa0iale (dreapta7stanga3sus7 Cos)( g("at prive5te percep0ia ti,pului3 datorita i,plic/rii copilului in diverse activitati 5colare 3care presupun respectarea unui orar3 se de-volta capacitatea acestuia de a percepe si aprecia corect durata de desfasurare a feno,enelor( "itirea corecta a ceasului3 cunoasterea anoti,purilor3 a lunilor si a -ilelor sapta,anii3 .ncadrarea clara a eveni,entelor pe cele trei di,ensiuni te,porale (pre-ent3trecut3viitor)sporesc a1ilitatea de adaptare la pro1le,ele e4istentei( +recventarea scolii contri1uie3 de ase,enea si la apari0ia spa0iului ,ic cuvintelor etc() precu, si a ti,pului pedagogic (ora de scoala3recreatia3etc() h(#epre-ent/rile sporesc in volu,( Apar repre-ent/ri noiE istorice3 geografice3 topografice
!B6

(al literelor3

etc( care denota capacitatea copilului de a ancora in conte,poraneitate( In a treia copilarie3 repre-entarile ocupa un loc i,portant3 deoarece individul face inca apel la intui0ie() ) (&nu,erati cateva priceperi3deprinderi3o1isnuinte si aptitudini care tre1uie corectate si de-voltate la handicapatii social cu dificultati de invatare (co,portarea in societate7conduita civili-ata3 corecta ale carei 1a-e se pun inca in perioada pre5colara si pe care 5coala le cultiva siste,atic@ deprinderile de autoservire@ o1isnuinta de efectuare siste,atica a sarcinilor in care sunt i,plicate actele de a scrie3 de a citi3 de a calcula3( Aptitudinile 5colarului ,ic se de-volta in leg/tura cu activitatea pe care o desfasoara el3 invatatura( "opilul dispune la intrarea in scoal/ de o anu,ita sensi1ili-are fata de aceasta noua for,a de activitate( $reptat3 invatarea .ncepe sa fie preferata altor activitati si sa devin/ sursa datatoare de 1ucurii si satisfactii( Intarita3 la .nceput prin sti,ulente colaterale (.ncuraCarea3 aprecierea3 lauda din partea invatatorului si a parintilor)3 atitudinea volitiv7e,otiva favora1ila fata de invatatura se poate 1a-a3 in anu,ite condi0ii instructiv7educative3 pe satisfac0ia pe care o procura activitatea insasi( Una din aptitudinile genrale care se de-volta la aceasta vIrsta este toc,ai aptitudinea de a invata( %in inclinatia si aptitudinea generala pentru invatatura se desprind si se de-volta3 la ,icul scolar3 ele,entele unor aptitudini speciali-ate3 cu, sunt cele ,ate,atice3 literare3 plastice3 ,u-icale( Persoana .nvatatorului si activitatea pe care o desfasoara el constituie3 pentru 5colarul ,ic un ,odel3 un e4e,plu care poate sa7i tre-easc/ dragostea si ata5a,entul pentru invatatura( In procesul devenirii aptitudinilor3 contea-a nu nu,ai reu5itele copilului3 ci si ,odul cu, reactionea-a cei din Cur la aceste reusite( Unele din defectele de educa0ie care pot surveni constau in aceea ca adul0ii (invatatorii3profesori fac cu usurinta aprecieri po-itive sau negative3 uneori e4agerate3 asupra re-ultatelor activitatii copilului3 ina1usind satisfac0ia pe care i7ar putea7o procura activitatea insasi( %e aici3 necesitatea ca in educarea aptitudinilor sa se .,1ine aprecierea e4terna po-itiva cu sti,ularea atitudinii e4igente a copilului fata de propria activitate()
!B8

60( "are sunt cele trei su1etape ale activitatii de scris7citit si care sunt sarcinile fiecarei etapeb (7perioada prea1ecedara3 se centrea-a pe anali-a fonetica3 ,ai precis3 copilul .nvata s/ desco,pun/ propo-i0ia in cuvinte si cuvintele in sila1e@ 7perioada a1ecedara3 consta in asocierea pe plan ,ental a grafe,elor (se,ne sau litere) cu feno,enele (sunete)@ 7perioada posta1ecedara3 se refera la procesul de perfec0ionare si respectiv de auto,ati-are a citirii si crierii() >n scriere3 eleviiE ^ fac litere distorsionate@ ^ au dificult/0i .n p/strarea rIndului@ ^ este lent .n reali-area sarcinii@ ^ au dificult/0i .n a copia de la ta1l/() 6!("are sunt cele patru categorii de copii3 dupa ,odul cu, citesc(%upa &(+iesch1ein)E (7cei care citesc cu dificultate si .nteleg pu0in din ceea ce citesc@ 7cei care citesc cu greutate3 dar .nteleg ,aterialul respectiv@ 7cei care citesc u5or si .nteleg 1ine ceea ce citesc@ 7cei care citesc 1ine si .nteleg pu0in te4tul respectiv() >n citire3 elevii ^ nu pot citi fluent@ ^ pierd frecvent locul .n care se cite5te@ ^ inversea-/ litere sau sila1e .n cuvinte( 62(&nu,erati ,ini, 2 sarcini care revin cadrelor didactice prevenirii3a,eliorarii si co,pensarii dificultatilor de invatare (7 asigurarea unor progra,e individuale de lucru@ 7 distri1uirea unor sarcini de lucru diferentiate sau chiar individuali-ate@ 7 optarea pentru ,etode difrerentiate de predare a a1ilitatilor de citireMscriere si calcul@ 7 adaptarea ,etodelor si ,iCloacelor de predare7invatare3evaluare3la specificul elevului@ 7 utili-area unor ,odalitati alternative de co,unicare@ 7 ,etode potrivite fiecarui individ 3adaptate capacitatilor de intelegere@
!BB

in directia

7 continuturi si sarcini si,plificate in activitatile scolare@ ela1orarea unor planuri de interventie personali-ate() 62( "e principii si solutii de actiune pentru cadru didactic si pentru parinti se reco,anda in viata si activitatea copiilor cu A%;% si a celor cu dificultati de invatare b (7,anage,entul ti,pului alocat copilului@ 7vi-i1ili-area i,portantei pe care o au invatarea3auto7controlul si auto7organi-area@ 7sta1ilirea unui progra, clar de activitate@ 7utili-area unui siste, de reco,pense si,1olice si sanctiuni pentru co,porta,entele de-ira1ile sau inde-ira1ile@ 7utili-area unor for,ule clare de adresare3fiind o1ligatoriu ca parinteleMcadrul didactic sa se asigure ca atentia copilului este atrasa inainte de a i se trans,ite ele,ente i,portante privind sarcinile de lucru@ 7cresterea ti,pului petrecut cu fa,ilia@ 7a1ordarea te,elor Msarcinilor ,ai dificile la inceputul progra,ului( A avea griCa de un copil cu A%;% nu este o sarcina deloc usoara3fiind un efort per,anent ,arcat deseori de frustrari si pro1le,e care par la un ,o,ent dat coplesitoare(Un pri, principiu care nu tre1uie uitat de catre cadrele didactice si parinti este ca acesti copii pot invata foarte 1ine si depinde deseori nu,ai de capacitatea adultului de a identifica solutiile potrivite pentru a converti si,pto,ele suparatoere in avantaCe nota1ile pentru succesul scolar( &ste i,portant a se oferi copilului structura clara si rutina pentru activitatile -ilnice(In functie de conte4tul specific 3activitatile e4trascolare si concentrarea pe ter,en lung asupra pasiunilor ,anifestate de copil repre-inta o posi1ila cheie de success pentru o viitoare cariera ,arcata de energia deose1ita si pasiunea pentru do,eniul identificat(( 7 "adru didactic tre1uie sa fie interesat sa aCute elevii sa devina atrasi de invatare3sa gaseasca solutii eficiente pentru elevii care ]creea-a pro1le,e]( "opiii cu dificultati de invatare au nevoie de o a1ordare speciala in clasa3prin care cadrul didactic poate capta atentia si3 prin angaCarea activa a i,aginatiei si e,otiilor elevului3sa ofere o alternativa reala pentru re-olvarea pro1le,elor specifice()

!BH

6)( &nu,erati ,ini, 2 caracteristici ale elevilor cu dificultati de invatare de evaluare initiala( (7 intar-iere in de-voltarea li,1aCului@ 7 intar-iere in de-voltarea cognitiva@ 7 relationare dificila cu colegii de clasa@ 7 adaptare dificila la progra,ul scolar@ 7,anifestarea preferintelor si interesului vadit pentru Cocul li1er) 66( &nu,erati ,ini, 6 se,ne specifice elevilor cu dificultati de invatare( (sunt nelini5titi3 agitati3 uneori agresivi 5i u5or distracti1ili@ ^ nu poat ur,/ri directive 5i reguli@

3 in etapa

^ inva0/ greu leg/tura .ntre litere 5i sunete (cite5te pe litere 5i nu face sinte-a sila1ei)3 nu poate for,a cuvinte din sunete diferite@ ^ nu pot citi sau fac gre5eli serioase de citire sau pronun0ie@ ^ au pro1le,e .n a re0ine propo-i0ii 5i a .n0elege ti,pul@ ^ nu scriu dup/ dictare 5i nu fac leg/tura .ntre cuvinte 5i i,aginea lor scris/@ ^ au de ,ulte ori pro1le,e 5i .n copierea de litere3 cuvinte 5i propo-i0ii@ ^ sunt .nceti .n .nv/0area noilor deprinderi@ ^ au dificult/0i .n planificare 5i organi-area ti,pului@ ^ au tul1ur/ri .n .nv/0area alfa1etului@) 68( "e de,ersuri se pot face pentru perceperea grafe,elor aplicate in ,unca cu elevii care pre-inta dificultati de scriere b (%e,ersurile pentru perceperea grafe,elor aplicate in ,unca cu elevii care pre-inta dificultati in acest sens pot fi E 7 ar/tarea literei de tipar3 pe plan5/ (vi-ual)@ 7 denu,irea literei de c/tre invatator(auditiv)@ 7 pip/irea 5i ,anipularea literei din plastic3 le,n de c/tre elev (tactil)@ 7 pronun0area (repetarea) literei de c/tre elev (autoPine-ie articulatorie)@ 7 scrierea literei (,ai .ntIi de tipar3 pe for,at ,are) de c/tre elev (coordonare vi-ual7,otorie7,anual/)@ 7 pronun0area literei la solicitarea invatatorului (,otric/ auditiv/)@ 7 FscriereaG literei cu ochii .nchi5i pe spa0ii largi (orientarea spa0ial/)@
!B

7 FscriereaG literei pe pielea copilului .n pal,/3 frunte3 piept (grafogno-ie)@ 7 recunoa5terea prin tip/rire a literei .n relief cu ochii .nchi5i (stereogno-ie)@ "Ind scrie3 .ns/3 un copil are .n fa0/3 de la 1un .nceput3.n general vor1ind3 patru grade de dificultate .n reali-area a ceea ce denu,i, generic scriereE 7 "opierea literelor de tipar 5i3 ceva ,ai greu3 a celor de ,In/@ 7 $ranscriereaE convertirea te4tului tip/rit .n te4t scris de ,In/@ 7 %ictarea E convertirea li,1aCului oral al altei persoane .n te4t scris de ,In/@ 7 Autodictarea E o iposta-/ supre,/3 ce presupune conceperea3 ela1orarea integral/ a unui te4t 7 ,esaC scris de ,In/3 n/scut ,ai .ntIi .n ,intea 5i7n li,1aCul interior al copilului 5i e4teriori-at3 cu ,ari eforturi( %ificult/0ile de .nv/0are a scrierii afectea-/ profund randa,entul 5colar 5i se concreti-ea-/ .n erori la nivelul literelor3 erori sintactice 5i erori de punctua0ie( Acestea suntE o,isiuni3 confu-ii3 su1stituiri3 invers/ri3 ad/ugiri de litere3 sila1e3 cuvinte3 .n plan ,orfologic3 dar 5i7n plan sintactic 5e pot reg/si acelea5i feno,ene cu referire la pronu,e3 articole3 prefi4e3 sufi4e3 cuantific/ri3 cuvinte instru,entale3 putIndu7se altera chiar ,esaCul prin lipsa ordinei fire5ti a cuvintelor .n fra-/( Se ,ai pot ad/uga aspecte viciate .n privin0a punctua0iei 5i chiar for,ei ca atare a scrisuluiE tu5a literelor3 ,/ri,ea 5i orientarea lor3 .nclinarea 5i legarea literelor de ,In/3 orientarea rIndurilor3 etc( $oate aceste tipuri de ,anifest/ri sunt denu,ite generic FdisgrafieG( %ificult/0ile de .nv/0are a scrierii sunt ,ai diverse 5i ,ai nuan0ate decIt dificult/0ile de .nv/0are a citirii3 datorit/ faptului c/ citirea se li,itea-/ la actul le4ic .n trei variante (propriul scris3 scrisul altcuiva3 scrisul de tipar)3 .n ti,p ce .n scrierea unui te4t se vor reg/si erori de tipulE transcriere3 copiere3 dictare3 concep0ie ideativ/( >n conceperea original/ a unui te4t apar dificult/0i specifice .n situa0ii caE ^ autodictarea din ,e,orie a unui citat3 catren3 poe-ie@ ^ crearea unui te4t descriptiv propriu7-is3 referitor la redarea unei realit/0i antepercepute@ ^ crearea unui te4t ideativ profund3 valori-ant3 interprelativ3 original(
!H0

>n conclu-ie3 .n situa0ie de dificult/0i de .nv/0are a scrierii se afl/ acei elevi care3 f/r/ vreun ,otiv aparent3 ,anifest/ dificult/0i de .nsu5ire 5i utili-are a scrisului3 .n condi0iile unei inteligen0e nor,ale3 a unei 5colari-/ri suficiente 5i adecvate3 a unei a,1ian0e fa,iliale fire5ti3 a nor,alit/0ii activit/0ii perceptive3 ,otorii 5i a unei conduite curente3de ase,enea3 nor,al/() 6B(&nu,erati Principiile pe care se funda,entea-/ strategiile guverna,entale .n do,eniul protec0iei copilului( (Principiile pe care se funda,entea-/ strategiile guverna,entale .n do,eniul protec0iei copilului suntE 7 principiul interesului superior al copilului@ 7 principiul nediscri,in/rii 5i egalit/0ii 5anselor@ 7 principiul asigur/rii unui ,ediu fa,ilial@ 7 principiul descentrali-/rii 5i responsa1ilit/0ii co,unit/0ii@ 7 principiul solidarit/0ii@ 7 principiul interven0iei intersectoriale 5i interdisciplinare@ 7 principiul parteneriatului() 6H( &nu,erati strategiile de pro,ovare a succesului scolar la elevii cu dificultati de invatare3din ciclul pri,ar(strategii de natur/ pedagogic/) (Strategiile de natur/ pedagogic/ sunt nu,eroase@ printre cele ,ai i,portante suntE 7 calitatea 5i ,odernitatea curriculu,7ului (planuri3 progra,e analitice3 ,anuale 5colare)@ 7 nivelul preg/tirii psihopedagogice a .nv/0/torilor3 pe 1a-a c/reia s/ ,anifeste o deose1it/ ,/iestrie pedagogic/ 5i un elevat 5i dina,ic tact pedagogic@ 7o ,odern/ 5i co,plet/ 1a-/ tehnico7,aterial/ necesar/ activit/0ii instructiv7educative@ 7 folosirea de strategii didactice ,oderne3 care s/ deter,ine caracterul activ7participativ al elevilor .n actul .nv/0/rii 5i care s/ asigure accesi1ilitatea 5i opera0ionalitatea cuno5tin0elor .nsu5ite@ 7conco,itent cu o tratare frontal/ a elevilor3 s/ fie pre-ent/ activ 5i per,anent o tratare individual/ 5i diferen0iat/ a acestora3 ur,/rindu7se valorificarea la nivel de .nalt/ perfor,an0/ a posi1ilit/0ilor individuale ale su1iec0ilor actului instructiv7educativ (capacit/0i intelectuale3 aptitudini3 interese3 aspira0ii etc()@
!H!

7asigurarea transferului de cuno5tin0e@ 7rela0ii de,ocratice .ntre elevi 5i educatori() 6 ( &nu,erati strategiile de pro,ovare a succesului scolar la elevii cu dificultati de invatare3din ciclul pri,ar(strategii de natur/ psiho7socio7fi-iologic/ ) (Strategii de ordin psiho7socio7fi-iologicE 7 asigurarea unui organis, 1ine de-voltat3 s/n/tos3 puternic 5i echili1rat@ 7 asigurarea unui psihic nor,al3 echili1rat3 capa1il s/ de-volte o activitate intelectual/3 afectiv/3 volitiv/ etc( (>n cadrul acestei strategii un rol foarte i,portant .l ocup/ starea de preg/tire a copilului pentru activitatea 5colar/3 lucru care se reali-ea-/ .n ,are ,/sur/ .n cadrul gr/dini0ei3 la grupa preg/titoare()@ 7 asigurarea unor rela0ii interu,ane 5i sociale favora1ile() 80( &nu,erati strategiile de pro,ovare a succesului scolar la elevii cu dificultati de invatare3din ciclul pri,ar(strategii de natur/ fa,ilial/) (Strategiile de natur/ fa,ilial/ repre-int/ condi0ii de o10inere a succesului 5colarE 7 pre-en0a unui grup fa,ilial .nchegat@ 7fa,ilia tre1uie s/ fie preocupat/ constant pentru educa0ia elevilor@ 7 cultivarea de c/tre p/rin0i a atitudinii serioase fa0/ de 5coal/ 5i i,plicit fa0/ de .nv/0/tur/@ 7asigurarea .n fa,ilie a unor condi0ii favora1ile pentru .nv/0/tur/ 5i cultur/@ 7 cultivarea din partea p/rin0ilor a spiritului de independen0/ 5i .nv/0/tur/3 p/strInd totodat/ 5i tutelare sau autoritaris, fa0/ de copii (tre1uie s/ e4iste un si,0 al ,/surii .n atitudinea 5i e4igen0ele p/rin0ilor)( 8!( &nu,erati ,ini, 2 ,etode interactive de de-voltare a spiritului activ ( (conversa0ia euristic/3 Cocul didactic3 ,unca independent/3 e4erci0iul3 pro1le,ati-area3 .nv/0area prin descoperire3 studiu de ca-3 Cocul de rol etc@) 82( &nu,erati ,ini, 2 ,etode interactive de de-voltare a spiritului creativ( (1rainstor,ingMasaltul de idei3 frisco3 sinectica3 philips 878 etc) 82( &nu,erati ,ini, 2 ,etode interactive de de-voltare a spiritului a spiritului critic( (cadranele3 ciorchinele3 cvintetul3 turul galeriei3 cu1ul3 ,o-aicul3 predarea reciproc/3 re0eaua personaCelor3 Curnalul du1lu etc() 8)( &nu,erati ,ini, 2 din rolurile cadrelor didactice din invata,antul prescolar si pri,ar in procesul didactic
!H2

(7"unoa5te con0inutul disciplinelor predate 5i docu,entele 5colare aferente@ 7Proiectea-/3 conduce 5i evaluea-/ procesul didactic@ 7A,eliorea-/ 5i inovea-/ procesul didactic@ 7*alorific/ e4perien0ele de .nv/0are ale elevilor3 do1Indite .n alte conte4te@ 7Utili-ea-/ noile tehnologii infor,a0ionale 5i de co,unicare3 .n procesul didactic)@ 86( &nu,erati ,ini, 2 din rolurile cadrelor didactice din invata,antul prescolar si pri,ar Manage,entul clasei de elevi (7Organi-area 5i conducerea social/ a grupului 5colar@ 7Asigur/ un cli,at socio7afectiv securi-ant3 1a-at pe .ncredere 5i pe cooperare@ 7Aestionea-/ situa0iile de cri-/ educa0ional/@) 788( &nu,erati ,ini, 2 din rolurile cadrelor didactice din invata,antul prescolar si pri,ar "onsiliere 5colar/ (7"unoa5te individualitatea elevilor 5i .i asist/ .n propria de-voltare@ 7Identific/ nevoile 5i dificult/0ile de .nv/0are @ 7"ola1orea-/ cu fa,ilia 5i cu al0i factori educativi@) 8B(&nu,erati ,ini, 2 din rolurile cadrelor didactice din invata,antul prescolar si pri,ar %e-voltare profesional/ (7>5i actuali-ea-/ cuno5tin0ele din do,eniul disciplinelor pe care le pred/ 5i pe cele de ,etodic/ a acestora@ 7&la1orea-/ 5i reali-ea-/ propriile proiecte de for,are 5i perfec0ionare psihopedagogic/@ 7Manifest/ o atitudine refle4iv/ asupra propriei activit/0i@ 7%e-volt/ un stil profesional propriu@) 8H( &nu,erati ,ini, 2 din rolurile cadrelor didactice din invata,antul prescolar si pri,ar %e-voltare institu0ional/ (7Particip/ .n procesul deci-ional .n cadrul institu0iei 7Particip/ la ela1orarea 5i i,ple,entarea proiectului institu0ional@ pro,ovea-/ i,aginea 5colii .n co,unitate 7Ini0ia-/ 5i desf/5oar/ proiecte de cooperare na0ionale 5i interna0ionale)

!H2

8 (&nu,erati ,ini, 2 din rolurile cadrelor didactice din invata,antul prescolar si pri,ar Parteneriate sociale 5i educa0ionale (7"ola1orea-/ cu p/rin0ii 5i co,unitatea local/ 7I,plic/ p/rin0ii 5i repre-entan0ii co,unit/0ii locale .n activit/0ile 5colii 5i .n procesul deci-ional 7"ooperea-/ cu cadre didactice din 5coal/ 5i din alte 5coli) B0(In fata unui copil cu dificultati de invatare parintilor in 6 categorii( &nu,erati7le ` (7parinti echili1rati3 7parinti indiferenti3 7parinti e4agerati3 7parinti autoritari (rigi-i)3 7parinti inconsecventi() 3parintii reactionea-a prin supraprotectie3 acceptare3 negare sau respingere( Aceste reactii au deter,inat gruparea

D D D

!H)