Sunteți pe pagina 1din 74

'C <"'ln'" "" .......

...... '""'-.... ,-""


COMORILJ; PlJSTIi':ilir
71 . ... _/10" ..........
Opt omilii la FeriCiri
P> GII _ <7(ll4.'"
"le celui ntre Sfinti P;;rlntcJui nOstru
Grigorie de Nyssa
.. .... ......r.uu - ,_
... _ 1.1. __ ..t(/ir<2116,.W_
OhllLI9 NTill
. /(lr IJdwnd !/);W suit in ",u"lo! p. _-
ucenicii lui au !!NIII kJ El. descbi,,/i..du .$1
8"Ta, l r"vdl" "kd"d:FerKip u; sdrad Ci< dubul, cJ ..
,.". nsc fmp6nI{kI CM"rlJor . (MI. 5. 1J)
n Offinul Se urcl pc munte. iar noi ur-
m;1m, strignd mpreunti cu Isaia: "Ve nil; ne
suim In mumele Domnului " (ls. 2, 3), de sun-
tem istovit; de .s:il ne minile
s13be genunchii (d. IS. 35. 3) ,
cum ne profelUL Clei, de vom ajunge pe
vrf, vom afla pe Cel ce vindeci orice boahl.
orice pe Cel ce ia asupra S;i neputin-
lele noastre bolile n=rc (cf. Is. 53, 4).
ne grJbim noi n acest ca ajun-
gem Isaia n vrful privim de jur-
mprejur toate acele pe care Cuvntul
le aratil celor cc-L urmeau spre
ne nou:l gurd Dumnezeu Cu-
vllntul ne spre tlcuirca aces-
lor lucruri, pe care numai a le auzi este o ade-
fericire .
cei cu duhul, ci a lor este lm-
p(lr.'ltia cerurilor." D-Jcl vreun om oarecare, pof-
litor de aur, ar g;l5i scrieri care kx;l.l[
,
unde se aflj o comoarli, iar acest loc ar pune
naintea celui ce o mu1t:l. sudoare n-
cordare, oare s-ar acela n osteneala lui,
oare ar dispre\ui el ar -"ocoti mai pU-
cut:l ferirea de oricc ded.t lui ?
Aceasta nu se va ntmpla, ci, dimpou;v:!., va
chema tO{i prietenii, multe aju-
toare, ca st:lpnirc pc comoar ..
Aceasta, fratilor, este comoara pe eare o bine-
Sf:l.nta 5criptur.l, iar ei este as-
runsl 5ub ntunericul ndntelegerii. Aceia care
rnvnim aurul cel curJt ne folOlSim de
mu4imea ca de multe mini lucr:'\-
tOlire sii ni se descopere b08:<tie
tim ntre noi comOlirn pc rure fiecare o V"J primi
virtut.ea .se mparte tuturor celor
ce o doresc, dar se fieclruia, nemic-
ntre cei ce i se rac
La impilrtirea cel ce ia
mai mult dect i se cuvine race nedrepl;lte celor-
dci cel partea lui
partea celui Dar bogiltia duhov-
niceascil este la fel ca &larele, care se mpane
tuturor celor ce-I vine intreg la fi ecare.
Fie<:are un egal din ostenea-
i este deplin ajutorul pentru cererile
din
6
mai ntii ce este fericire;,. . Ferici-
rea este, convingerea mea, ntregul tuturor
celor desemnate prin numirea de bine din ea-
re nu nimic din ceea ce dori-
rea bine. ntelesul fericirii
prin ei de ceea ii ce este opus. Opu-
sul fericirii este nefericirea. Nefericirea este obo-
scala n suferintele dureroase involuntare. Iar
starea a celor care ferk: irea este
intru lotul opurl celor ce triiesc neferi
cirea. Fericitul se bucuri se de cele
IOl care iar nefericitul este necljit n-
durerat de cele ce i se:
Fericit cu adeviirat este: numai Dumnezeu.
Ciici, dincolo de ceea ce pre5upunem noi
este Dumnezeu, fericirea inseamrul viata curntil,
binele negriit neinteles, de ne-
descris, mul\1.mliril prin sine, ntelep-
ciunea puterea Sa; lumina adev:!.raU, iZ'o"orul
a tQ:lt:l care t0-
tul; Singurul vrednic de iubit, Cel ce e mereu
ve$('lia ncncetatl; bucuria Cel
despre care nimic nu se poate spune dup;l merit,
chiar de 5-ar spune toate cte se pot spune.
C;lci intelegerea nu poate cuprinde pc Cel ce
este. Chiar am putea ceva din cele
mai nalte despre El , nu pmem spune nici un
din cele ce
7
o...r, Acela Care 1-3 ntocmit pe om
l-a chipul poate fi c''':lSider.u rl
al doilea rind fericit cel ce se de
Care poart;l numele fericirii adev:lQle prin
unt;l- omul. P1ecum n cee .. ce [rumu-
tIUpcasd, origin:lJuJ frumu ..... ;j se _" .. .
pc
""" . . , ... fi
Vie rea il, iar pe locul al doilea sti
frumusclii prime, asemc_
c:slC natura a _ ....... ' " .
ctrii aflate .......... '-"" "'Upu en-
dcasuJlr.l runm:,.. celor ce sum poar_
pecetea frulT"lS-!ii celei bune dnd_
in sine .semnele . . ..' e

Du, cun: urciunea pkatului a intinat fru-
?upului, a venit Cc:t ce ne-a n
pa VIe pulUlO3re ia.- .
am u"'lCnia pricinuit'- de ne-::
dup:1 Modelul Cel fericit. intocmai
cum III arta plcrurii umosdtorullt: i1r:10 ' _L.
C\lnoscltori ci irillt . .." ......
care . frumoa.d eSle accea
este imbirulU din pirJi de un anumit fcl _
p4rul de un anumit fel, ochii spr:ncr le
ma obrajilor dup:l o anume
te laolalct alcilruiesc la fel . cd
nostn.I prin
Singurul fencll descrie ptin cuvn, ,,-
t:!bIou , _ ' Intr-un
, ,.ce", ce aldtuiesc ferlcirea_
", ce la lntceput: cei slrad cu duhul cl a
Of este mplr:l\:l cerurilor", '
8
Dar ce fokx!: \ 'Offi a\'ea din dlrnici2 lui, dad
nu ni se va lumina nlCle9d aJprins n cuvnt ? E
ca n medicinil, unde mulu:: din IC30Jrile pre-
greu de aflat r:lmiln nelumtoore pen-
tru cei ce nu le C\lfIO';C, pn cind nu primim li-
murirea Deci , ce n5eamrdl a
fi silrac cu duhul , C3 putem dobndi tmpllr:l-
lia cerurilor? Din Sfnta
doo;l feluri de una vrednici de dorit, al-
t:! vrednk:l de odndil- E vrednid de dorit bo-
Riltia virtulilor, e asanditJ cea IruueriaJ:l pil-
pcnlIu prima este o avulie a
sufletului, iar il doua e f:'cutl. pentru
sl mlurilOf. De aceea Domnul nu ing:liduie ago-
nisirea ei, ca una ce e primejduit:i de viermi de
furi, ci ne sil rvnim spre
rea celor nalte, pe care nu le poate atinge pute-
rea nimicitoare. Prin vicrme fur a mlat Dom-
nul pe jefuitorul comorilor sufletului.
Opusul dr1cici este Dup:l cum
Sfnta Scriptur:l de.semneaz:l dauil feluri de bo-
gtlii, tol exist:l dau:l una vrednici
de Jeplldat una care ne Cel ce e sil-
r1cit de nenfrinare, cei $1r.Ic n averea cinstltJ
a sau n melepclune Ori n cuminlcnie,
cel ce se afli s::lr:ic lipsit de oric:uc ah
9
ril4lr de mare
sale nen
CSte
din prJcina inse
cele 0l'OC11 dm pricina lipsiri; de
de Dar cel de bun;ivoie se .
rele nu li . pe sane
lui nimic di ' . In vistieriile
n EPuvaerurile diavol . .
duhul prin;;lceasl: _. CI arde cu
cate CSlIi cel ...... a 'ur.lclrea in pl-
, . ,..... care ....... v,."rul 11 .
lui, al c:\rei rod este lm re,ntru
Dar u ne in'-- I P 1 cerurilor.
. ..... ..... m a comoar:l .
opnm din lucrarea de . nu ne
menea unui miner descopenre il ei, ci, ase-
cuvnt ceea ce a5C1Jscoau:m prin
cu duhul" Intr ns . FenCl1! cei simti
.. in . -o o;;IIrttlIre mlsur.1 ( )" .
Iru vinute est ' ... ..nta VK'-
O e asemlnarea cu Du
ar roepiitimirea ,., mnezeu.
,-" .... Inururea de
v .. posibilidli' .1. . ..... cuu-
I "'" lIU,l2re ;il '1
CSlC cu . . oamcru or, cici
ne firii I se aseme-
nezeu eS(e feridl ' . . In numai Vum-
,cum A .1
J nm. 6, 15), iar m rU ' (d.
circ are loc do;) oamerulor ele feri-
zeu dad cu Durnne-
. ...,.." .... narea este
feoorea nu """, ,_ fi .,_ ..... cu atund
... _ ...... I aw",,", de v '
Dar unele di lata 0I'IlerlIe<lSd
putlll\ll de lui se fac
In: cel ce o voiesc.
10
Care sunt celt: ce se rac cu putin\l de imitat ?
Cuvntul il numit prin cu duhul' smeri
ta cugetare de lar ca pentru
aceasta, Apostolul ne anll s:lricia lui DumnC
1,f;U, Care, ,fiind bogat, II re
nuu
noi. ca
noi ne cu s;1ricia lui" (11 Cor, 8,
9), Toate celelalte clte :oe v:ld in jurul fuii durn-
ne;r.eic$li firii dar
smerenia lui e:>le noul, celor ce um
b1im pe jos avem alciltuire de pJmn
t
cur
gem spre plminL umani imita pe Dom"
nezeu potrivit flrii sale pe elIt i este cu
putinIi, mbraci chipul tui. Dar nu
cre adi nimeni el virtutea smeritel cuget.1ri se
cu firi ostenealj. Dim
potrid, dintre toale aceasta eSIC cea
mai ancvolo:a.s:i. Deoarece, n timp ce omul -
care a primit s;1mn\:l cea bon:l - doaf1l1C, prin-
de cea mai priIDCjdioilS
l
a
viCIi! noastre: neghina mndriei.
Cliti il lr.lS cu sine sI:1b1n<>8
ul
neam
omeneSC in clderea cea de prin ndndria
prin care el s-a la
O,lm patima in1l\1rii de sine s-a aproa
pe n fteeare djnlrc cei naturii
tocmai de aici Domnul ncepe Fericirile, ca
sm
ul
g1 dll\ dcprinderi\e noastre mlindria ca pc:
"

I
I
I
I
I
Un r:l.u nU:p:ilOC, :lf.llUiodu.oe d Celui
ce S-a /]ICUI.s.lrac de bu,uvo;e, Qlre esk' cu ade-
viru! fericll, pentru OI, asem:lll:oc!u.nc cu El fI
Ct: PUtem pc: ('.it PUlem, <ldid. n Sil"r:ki<l
de bunjVOic, sol de feri _
cire. Cilci zice: . G:l./ldul <lcesta $;l fie h voi care
era n Hris{os Iisus, Qlre, DUlllSlel.c:u fiind in.
clJip, S<:>cmit o a fi El illloc:mai cu
Dumnezeu, ci pe Sine, chip de rob
(Filip. 2, $-7).
poate fi m:ii injositor pentru Dumnezeu
<ledl dlipul dc rob? poate fi smeri!
pentru lmplr.llul ceior ce Sunt, dedt Se fac:.'!
rldi llO;;iSJrc celei s:lrolce? fmp3r.J1U1
mli/or Domnul dcxnnJor ia de bumVQie chipul
robIei noastre. )udec:ltorul IUlUror Se supune
Acela C3re CUprinde
loat;1,jdirea n palmol se J>OgOllr:l. dintr-o
r.J, nu este g:lzduil 'ntr-o ci--Si
s;'Ir:l.C:kins In ieslca necuvnt'it03rclor. Cel
Cl.J1"31 nep;/iial ia asupra Sa intin:kiunea firU
Bd;/ldu_Se s<'lrac de bunlvole,
duct: luCl"art'Ol plnil la Clipoll, in glISl:area mOTlii.
Vedel; pri$O$irea .s.lr.iciei de Viala
Rust1I moartea. )udedtorul e t3r.1r naintea iude-
dlii. StlpAAuJ Vietii Bpturilor Se SlJpune- hool.r_
rii unui judeal
or
p:imlntesc. a 1();It!
"
. mini- prc.'Us de lume nu respmgc
puterea mar . :l i1dli s;I se ndrepte mi-
le c:.'!l:lilor. Spre ac=st p.
sura Mnerilel tllle cii. s:I
- . IhslI ci este pa r-
Acum un,.- , . 'timii mndrie!. pentru CI
cercet'im pa Uri Si ne fie de do-
fericire:l SihWtel cuse. !li Urii istovire. Oci,
Mndir, CU ' ........ ,.,. SCOl: ma! intiii
.... _- .. cel mai prr __ ... _
precum "'i . biruiesc boala cu
la iveaU oolu por ,. ,:iul"lO:$Cnia
., oi s:r dim. pe ;Il
'" n de calea
mllndriel, ca s.1 facem u altfel
ulri Cum s-ar ,._ ...
smerite! cuge _ '. .. declt arlll!ind c:uc este
rngmP.in,
fire omc:nea.scl n ia dire sine {Ii
Acela indreapd ate I VII cidea cu
'1 nil
nu dIre !ucrun e .' tind. Ce este, deci,
rn llC"ea$.;J r . de bud:l mai de C\n-
s:I-{i spun o: f Cel ce ne mpoo:b-
5I.C dinue cuvinte? Dar te firea noastr:l.
cu c:l. suntem
dup:i chipul cel mlll trnge din lut
din lut; c:
lu1
ma le cu piall1l. ,s;I
sui.ludrea lui se mi"locilil li
spui ceva despre ne
l
in:l.bu$:i orice
lale? bine ' as,-o Ie....,. _
de7.V:ilm - cum ZICC .,__ .
sunet , .nu . 1 (cf UN 18 7). Nu \leSll.
tat:ltui mamei t:I e . . ,
"
cde vrednice de uil;lre de fl8I"OIXIrc n tiloe-
re. Nu tu, de p;1mm fu care
peste purin" "n'me vei fi praf aer
care al in r.l$l,lflare de o cU;n,
de mlodrie 11rgindu-r mintea cu un g:1nd
1 Nu ve7j cele ale "",,; '
_
cum 'ncepe uode se faceasllli
Te cu tinerete:! la floarea
vfS{c, te rndnti de pnm:1vara chipulUi de
rrdinilor In lucrare, de picioarele
la 5llriruri, de fluturarea budclor in de bar_
care iti obrajii rotunn de haimI
b .care in culoorea purpureJ de
numele tale de mltase, pe care 5Unt in<hlpuilc
cu rizbo:tie animale sau dnc ce
istorii de allildalil? Sau, poate, te uili la unda-
lel,c , tal e ce sdntclaz.:'l de lustruite ce sunt, Iar
se de supletea liniilor lor? Te
Uiti !a acestea nu te uiti la tine? Te voi arita
pe tme imr-o oglindl. _ cine cum
'"reles din ll'IOmlintele de tainele
ftru N-ai \';1zut (:lIm stau oasele ingr.l.
unele asuPQ altora, cum des-
de carne ne fIXeazii de
tor Ildbur.'ltot din orbitele lor goale? Ai Vilzut
tu cum gura C\Jm stau ce.
leIalte m:ldulare ale trupului? Dad. ai
l4
te acestea. pe tine insuli te-IIi Unde sunt
semnele noriI de acum l Unde este C\Jloareli
obrajilor? Undt: , ll00fea buzelor? Unde, frumu-
sc\ea ochilor are str.'l.lucn de sub sprinCene
unde, nasul Flios, obrajii
Unde, pletele eide:lu n V<lluri pe-spale bu-
clele dimprejurul Unde
sunt m'-lnilt: Clre aruncau Unde, pi-
cioarele C2f(: impintenau calul ? Purpura?
nul Mantaua? Cing:1toarea? S:lndlIleJe? Unde,
Cllul? Unde, alergarea saI Unde, curajul l:1u,
unde, in rIDe, IOOIC prin care se nUndria ta?
Spune-.m1, unde 5Unt acelea prin Clfe te se-
te mare lucru? Unde sunt
n:1lucirile aceSlea ca ale unuia tt dog,rme ? Un-
de este acea f:antOll'l:1 sub\lre nestlllitoare ce
scap:1 oriclrel atingeri , CI visul tirleretii care se
arati o dip:1 uece ndalli ?
Ace;tea le spun celor nebuni n tincre\elllor,
lipsili de inlelepciune din pridna
coapte. Dar ce s;!. mal spun despre cel .5tll.lorru-
citi n maturitatea vtscei, dar nesutomid in pur-
tiriie lor cut: cresc not in boab mndrie! Cite
dau boli numele de in\cJepciune de
Po6I:urile de condUl;ere stlp9.nlre peste altii
se fac cel mai adesea prilejuri de dd
fie poS(urile in:Ilte devin pri<:iN de fie
"
mindria mpinge spre aceste locuri inahe, fie
discutiile despre nsemru'itatea conducerii, chiar
pentru cei ce nu o au, adeseori acea!-
Il baali. Si ce cuvint ar mai pute:! iXltrundc n
urechile lor cita vmne de sunt :asnop:ate de lau-
dele Cine:J.t mai p!lte3 convinge
pe re sdpil.nili de aceasa mhxlrie d nu .se deo-
liCbe:K: ntru nimic de cei ce se f1l1esc pe scena
1e:J.lrului cu marea lor De fapl.,
chiar daci pus pe chip o masei.
{oare 5-aU imbrlieat ntr-o haini aurita sunt
punali cu fa" In care triumfale, nu se imbolru'i-
ve.5C pentru ace:lSla de boala mlndriei p4strca-
zi pe 5ttnil cugelUl pe care l-au aV\lt inalntc
de a intra in rol nu se inlristcazi cind cobo,a-
r:I din car dau ma ....... jos. Aceia, irW, care
.se ng:lmfeazl pe scena vietii, n poziliile lor
nalte, nu .se nul ginde.sc la ce er.lU cu pUlin in
umd, nici la ce li se v:a il1ll1mpla in !SCUni
vreme. Aseii\enea unei umfla!e de vnt.se
umil" ei de vorbele cele mari ale
pe chip str.linc, .5Chimb:1
natural" a fejci ntr-una ntuneclli
leriblj poIrivesc o voce a5pr:1,
sprc insp;1hnntarea celor ce o aud. Ei nu se
mal SOCQ(C5C in granitele ti se v:ld ca
unii care au puterea stiiplnirea dumnezeias-
"
ci. sc.inchipoie stilpinl peste via1il peste
fiiodei unora din cei pe care ii
le dau 5entill\i spre vialil, alton spre
nu nteleg cine C5le cu adevir.u stip1nul Vlell1
tine inceputul
le-ar fi de ajuns d cum
pi\i de pe ttonuri la din--
tre cei ce slip;\nesc;: pe 5CCf13 lumII. Acolo, tn-
guirea ia locul glasurUor de
Deci, cum poate fi pe 5Uiin: cel
ce nu e niti pe viata sa ? Daci acesta,
e silrac cu duhul, la Cel ce S-;J. silr.'l:,t
de pentru noi. ciad va
soarta cornunila firii, nu va pe cel
de o fLl'C cu el din pritina de
Sl:Iplnire ti se VoI .I(}(()( fei ici! si. Irn-
pentru sale .
Dar si. nu resplngi , frate, ni" ce'-"ia1t
al s:il.ridei care se face prieln:1a bog,,\,el dm
cer. "Dac:1'voie$li $:l fii du-te,
a\'erea ta, <!i-o s:lnti1or vei avea (.'(IfllOar:I In
cer; aceea, \;no ('\!I. 19,
21). mi se: p;tre c:1 s:1r:1C'1C: o;oincide cu
5lr:icia socotit" fcrititi . lal:1, noi am lhat too:e
urmat zice ucenicul
nul. .Cu noi. oatl: ce va fi.,. (MI. 19, '1:7). care
r.lspu=l? , Ferieltl cei draci cu duhul. ci a lor
"
.::stc Impb:llia VT.::i.s:l tine este
cel s:lrac cu duhul ? ec,1 c u .:: schimb:! bog:llia
trupc1lsc:l pentru bog:llia suflerului, cel ce s-a
SOJI1.Jr:lt ca de o povar.l de:: p:lmnteasd
s-a silitit pentru duh, a dc\-eniI aerian
e npil la cele de cum zice Apostolul :
. vom fi r:tpiP, impreun:l cu ci, n nori, ca n-
tmpln:l.m pe Domnul n U Tl"$. 4, 17),
Aurol este un lucru greu la fel, orice nm
tt!rie din cele dut:.lte P<'ntru Virtu
lea estt! un lucru ce tinde in sus. Iar ceea
ce este greu ceea ce cste potriv.
nice. Deci, e cu sll se fad cneva
daci s-a lipit de greutatea maleriei. Si ne s;\r.1-
crn de cele ce ne trag n jos, ca si ne la
cele de .sus, Si n ce chip putem face accll.SU, ne
spune .RiSipit-a, cbJ:-a s:lncilor, drep-
latea lui r.1mne in veacului. Puterea lui
se va in:lilta intru slav;)' (Ps. 111, 8-9). ec,l ce se
cu sllmcul se pc:: sine n partea Ce-
lui ce S-a fkut dmc pentru noi. Domnul a fost
Nu te teme, dect, de .s:lr.1cic:. Cel ce S-a a
CUI drac pentru nOi nsl, peSte
zidirea. De aceea, dad te pe tine
vei fi impreun:t cu Cel ce S-a {:leul 5<'1-
r,lC, vei imp:lr:llllmpreun:l cu eel ce imp;lr.l_
act Jericili cei s.lrati cu duhul, d a lor
"
estc cerurilor", de cate fie s:l ne in-
; noi n Hristos Iisus, Domnul 005-
lrU Orola se cuvine slava st1panirea in vecii

vecilor. Amin.
OIrlILI9 9 OOH9
Jn1dTi.;f!1 bltfnrf, c4 "",,,"'" .. ml,
(,li,. 5. 5)
H rdnd o seani oarecare, cei ce pe
prima treapd sun! ridicali prin ea la cea
deasupra il doua duce la li Ireia
ac;eaSl:3 la urrn.:ltoarea, spre cde mai mhe. Ast-
fel, de la tre:lptlI pe care .se atI:l , cel ce ud se
inalt' mereu spre ceea ce este ajun-
ge la cel mai nalt nivel al
De ce m1 g'-ndt-sc la to;I.te astell in
rea celor opt Ferici.u, urdm ca pc treptele unei
sclri. Ea af",Hll. prin cuvinte cum, parc::u'llnd pe
r;1nd treptele, se Pentru cJ.
care il ajuns cu m\elcgcrea la prima Ferici-
re, prinu-o de la sine 11 mtclesurilor,
o pe urm:lloarc:a, ca pare .5l ui
la prima vedere. I se va JW"ea cu ncpu-
tinloi celui ce a dobndit cerurilor s;)
ai ungala pa.mntului; <iad.
scaml de firea lucrurilor, ar fi pooivit ca p:l-
mnrul $li fie inainlea terului , ca noi Si
ne ridiclm de la acesta (p1mntul) la acela (el"-
rul). Daci , irul , !le-am l1sa de cuvJlni
SI nc"am ridica dincolo de bolla cerea!d, am
21
g1si cel mai presus de cauri,
spre ('eloi- ce: :lU viC{uit ntru
l!SlC nici o in ordi-
nII FenC.rilor, care intre Bg1duil'llele lui
Dumnezeu nti cerurile apoi p:)manrul.
. Tot ,reca ce se ,vede, prin fapru1 d esfC supus
SlmfUrilor esle inrudit C1J areb ce vede'
aceea. chiar ciad ce se \'OOc parc s:I
poI:rivit in spaUu. este dede-
sul.xul firii inlclegltoare (a ingerilor :l. lui
Dumnezeu), la care cugctlrell nu se poate ridi.
ca daci nu li treaJl Imi mlinle prin cele cunos-
CUlC prin simturi. De aceea, d nu te mire ci e
numit pbnul de deasupra celor v.lzu..
te. Cuvnrul5-a pogcri:lla smerenia auzului 1'10&-
Iru tocmai pentru ci noi nu eram n stare ne
n:lJflIm la EI ne o;!o:Swp .... l tainek
prin cuvinte numiti cunoscute noul prin
vorbele '
Astfel, in dinainte, :il numit ferici-
rea negriilJ din ceruri Jmp.llrilic, Oare prin
acest cuv1nt a C'eV<I din cele ce se irdJ..
nesc in imfX1r:1lia p:!.mM"'md, diadcme .scn1C--
inci de pietre scumpe, de purpuri C';lte
cu, sui.lucirell lor ochii cei poftilori ,
pridvoare perdele, tronuri inalte, glnl inar-
mate, in rinduri, de jur-imprejur, in
fine, vreo pornp:i din Cite SI:: pe ace '5-
21
fi scenlll. orc esre pretuilj de cei re v0-
iesc m1reud prin astfel de lucruri inllt-
mea sttplnirii lor ? F1ri ndoiaI;! el nu. Dar fi
indci numirC4l de .imp;lrilie" e C"e\ ..... nl<lfe
mai presus de [OOIe cde livnite nlrC oameni , 1n
S-a fok)'i! de ace:&Sd numire penln.l a ari
La prin ea burul!llilc mai prestU de Toare Si, c\;J.-
d s-ar fi anat printre oameni ceva mai inalt de-
d[ implr.llia.. ;J.nma El ar fi dutat R aprfndi
5UfIeru1 edui ce a.$Cl.dli prin ceea ce spoI"u do-
rirea I"ICgrilel fericiri. Penuu d este cu nepu
a se descoperi oameniloc, prin numirile lor
proprii , acele buniliti care.$UnI mai ,ACSUS de
omencud . Cele ce
ochiul n-a vIzu[ urec.hell n-a auzil la inima
omului nu s--au soil' (l0lr. 2, 9). Dar pentrU ca
fericirea nidijduit1.sl nu scape CI. lOIul pulin\ei
noastre de iochipuire, ni se COlI unid despre
cele de nespus att cit pulem.si dupl
smerenia fuii noase:re. Astfel, numirea
Iului ciupi cea a cerurilor $1 alTap
cugcLarea la plmntul cel de jos, ci, <Iad teal
inil\al prin Cuvintul la Feril;irea dirulme ai
nidejdca cerului , aJgt!li la acel
mnl care nu e !UIUror, ci numai a
celor ce, prin bllnde\ca vielii lor, .$unt .sococili
vrednici. de lui
AccaSl3 a cred eu, marele Da.
vid - despre care Scriptud
ci era mai blnd mai r:lbd!1tor dedt lO(i care
au tr.Iil acea5l::i viaIJ ci a dobndil prin cre-
ceea ce - prin deSCopl:rlrea Du-
hului SIlnt, 7kind; ci voi vedea
Domnului in paim3nlul cekI ,'ii" (Ps. 2lS, 19). Clei
nu socotesc ei proorocul a numit al ce-
lor 'ii pMninlul acesta din care 101: ce este
muritor care. desface n $3 tol ce
din ea: ci a cunOllCUI plIm:intul celor vii n care
nu a intraI moartea, pe care nu f:l:-
wt nicio<b., c:aIc: care n-a primit n el urm3 de
pe care nu l-a cu plugul vide-
nie; cel ce seam:ln:1 neghin:1, care nu
$pini m::ir:lcini, ci cel n care se .. fl'
apa odilu\Ci locul de verdeat:1 izvorul
trit via lueral:l de Dumne2.eul tuturor
toate ttlelahe cite le auzim n pilde din nvt-
de Dumnezeu.
Iar dac:l flIclCgem prin aCCSl cuvm
tul nalt, mai presus de ceruri, pc care CSlC nte-
meiat,) cetatea lmp:1ratului, "despre care s-au
griil lucruri pream:lri!e" ( l's. 86, 2), nu ne mal
e:sle SU';'linf Ferictrilor. Altfel , n-ar mal
fi accstl binccu\"lntat al mplinirii tU-
dejdilor celor ce vor fi r:1pitJ in nori, cum zice
Apostolul, ntru nI!tmpinatea Domnului, care,
astfel, pururea cu Domnul vor fi (ef. J Tes, 4,
17). ce trebuin{J ar aYra de p:lndntul de jos
cei a ctror este lnMtal:l in IlJde,di?
Dar Si vedem care vimile este cu
acdui p:lmnt. C:iti: . fericitl cei
blnzi. ci acei;! 'Of p1mntul". Ce este
blndelea? ce fel de virtute eSle de
Cuvintul? Clei nu mi se pare s;i s0co-
tim vinUIe tot CCCll ce se cu
deo6eblre, de vreme ce cuv.1ntul acesta de-
scmnen:l greoaie z.;!.bavnic:l . I'en-
IIU ci inlre nu e5IC preferat ccl blind
nu cununA cel greoi in lovitu-
rile cu pumnul De cbd spre cu-
nuna chclT\Jrii de 5U$, Pavel ne ne
sparim iuteala: ca s-o luali" (ef. J
O:w 9, 24). Fiindcl el se: silea spre cele dinainte,
n unm tol: ce;>.vea n spate {FtJip. 3, 13},
lovind cu pumnul, se cu repeziciune; el
wx\ea at3CU1 poaivnicului IUlI. o txdrut1
cu minile: inarmale, nu lovea la ntmplare
sau n gol, ci ;>.Iinge;>. plrtlte de 5uipuns
ale celui ce se lupta '-"li el, indreptnd loviturile
mpotriva ptop. iului du trup.
sl strategia lui l'a vei ?
rinile umflrurile pricinui-
"
le pottivnkulul , mpuns:lturile f:leule
celui biruit! SI, ci este !leCU-
n05CUl pouivnicul , cel pc care-I n
trup. lovindu-l cu pumnii zgriindu-I cu un-
ghiile cel ale elrui madulare le omoa-
rt cu foamea, cu 5ClCa, w frigul, cu goIaUUe3, d-
ruia el i-a miplrit semnele Domnului, pouh"Tlic
pe care l cu aler-garea, in urma
sa, CiI nu cumva ntunericul 5J-; ntunece
rea, dad polrivnicul se si Inainte.
Daci Pavel este viguros sprinten n luptli,
daci David in unru'irirea mI-
di (PJ, 17,40-41), iar mirele, in
rea miresei sale, este cu o
care sare J""W' munl:i sal11 peste coline (Cdnt.
Cdl'll. 2, 9) - dte asemenel'l lucruri de felul
atesla, In care e mai iulimea n
decit bl1nde{ea, nu se pot .spune! - de ce po-
Cuvnrul aici ca pe o
de lauce? .Ferlci1i cei blnzi, aceia vor
teni p:lnd.nrul" - pimJnlul bunelor rodiri, m-
podobit cu pomul udai de izvoare1e haru-
riIor, n care via a:a ingriiili
de TatiI Fiului (Mt. 20, I unn.).
Cudnrul ne aici cu in,depciune ca
alunecarea spre p:lcat este rlrea se
aplad lepede spre riu, precum uupurile grele
26
care r1min cu tO(ul inerte n spre cele
de sus, dar, dad sunt mpinse in jo5, de pe un
\i.rf de munte nalt, se: rostogOlesc cu o iuleali
de: nedesaU spre prlp:istil:, j)joptia lor greutate
O asemenea iu\eal:l este
fapt pentru care se cuvine s1 ferl-
cim contrariul ei: sau deprinderea
dri! greoaie inspre pornirile violente ale firi!.
prec!Jm focul are o fire pururea spre
cele de sus, dar nu se poate i n direqia
opus:l, la fel vlitUtea se indreapIJ cu iu\eali
cele de sus vreocbt:l in iuti-
fie, rimne 8": ...... ie inspf1!' cele de: jos. Deci, pen-
tru iUjeala noastr:l spre ceh!: rele este prin na-
1Ur:l mai mare, se vor ferici aceia ce se VOI"
ntru ea, d ei dinsp' acestea este o
m:lnurie a inspre cele de
Va fi nsJ mal bine s:l Ilmurim cuvintul prin
pilde din Voin\:l ftedruia arc in o mi$--
care indoitil, care liber ncotro
roe spre neprih:lnlre, ne spre destdnare. Iar ceea
ce ,...a spus despre chipul vinutii al p:101lului
este legat de fiec:are om in are se pot: intrupa
aceSie chipuri . Vointa firii se mparte
in porniri opuse dou:l clte dou:l: minia, ore se
bun1voln]ei, trufia, care se mpo-
smereniei, care se mpotri-
l7
prictt:nit:i iubitoare Aceasta de-
oarece viata oment:asti se petrece in trup de
materie. iar trebuintele pol !reu patimile.
Fleca.re eMe iute greu <le stlpnit n
pormrea spre Implinirea voi; ei tocmai pentru
al trupul materialnk CSie greu inen. De aceea
OOl11nul nu pe cei ce vietuiesc in afara
pa.timilor, alei cu rcputintJ <:It: a implini n
exlStcn(.i1 o cu tOCUl nematerial-
nic'J lipslt:'i de patimi, ci pe aceia care IIC ridi-
cl fiin1i la hotarul cu de alins prin virtu
te m accastl hotar pe care l
blnde\(!. spune cl blnde\e
este de afUllS pentru a te fao: fericit.
.El nu cerc firii
mIre, fimdc-l.nUmill un legiuitor nedrept ar
putea porunCI cele ce sunt cu neputin\il fi rii.
Aceasta ar fi ca cum s-ar cerc unui animal de:
dud viata n aer S3U. invers, unul c-.. re
111 fie mutat n Se cuvine,
dar, ca legea fie potrivitil puterii proprii na-
a celor pentru care aite De aceea,
cere bl:1nde\e, nu lipsa
de patimi. Cea din este in afara
firii, cea dinti eMe o il firii prin virtute.
ar '-"ere a
OTldrel pofte, atunci binecuvntarea
28
ar fi rost nu s-ar vielii, fiindcl
nimeni dintre cei n trup s:lnge nu
ar doblndi-o. Dar EI nu pe acela care
este prins n dorul vretJnei pofte. ci
pc acela Glre: se cu premeditare s1
mplineascl, pentru d ivirea vreunei astfel de
e pricinuit:!. adeseori, chiar voie, de
adeseori n fire. Dar a
nu te t.clt <le pornirea p3timii ca de un to-
ren! ce sc 13 ""le, ci a te mpolrivl
a respinge patima
prin gnduri, aceasta este fapta virtutiI.
Deci accia sunl fericip, care nu se 1as:1.
cu repeziciune n ale suflctu-
lui, ci se adun:l n ei prin ratiune; aceia
sl:lbesc pornirile cu fclul raliun;;
1a.'>1 sufletul fie purtaI inspre ncornduial1i. in
patima m:1nlc:i se poate vedea cel mai bine pen-
tru ce este bI:i.nde\ca vrednid de fericire. Nu-
mai un cuv)nt sau o sau o b:l-
nuia1Ji sunt de ajuns pentru a f;>Ce s1 izbucne;ascl
sngele din jurul inimii se nfier-
blntil, iar sufletul se spre:
sc ntmpl:l ca in basme, dnd, prin vreo b:lu-
firea omeneasd ia chipuri
animale se iX'Gtc: vedea clte un
om schimbaI prin m:i.nic n porc sau n cine
29
$U,.I in panter.'l sau n .ItJ fl2r1 de felul acesta.
Odlii i se insftngereazJ, pJrul i se in
v:bful capului, glaS' Li J se tremurind,
vorbe mnJoase, limba dezlllntuitJ de
palilld nu mai exptimJrii celor dinl:l.un-
trul inimii , bUl:ele intepenite nu mal pot rosti
cuvintele, nici nu rn;!.l balele ce se
.5C'Urg din gurJ ni din pricina pati-
mii, ci scuipi gretos spumll cuvinte; la fel sunt
mJiniJe, la fel piciorele ntreaga a cor-
pului . P:llirl'1:.l se inlip;tl'q'te in fJeCare IIddular.
Daci esle acest;!, iar cel ce ane fericirea in
fafll ochilor alungi boala nceplnd de la gin-
duri, printr-o privire cur;lti, prinll'-un glas
tit, pe sine de uritenia din
minti ca un doctor prin ana sa, oare nu vei zice
tu, opun1ndu-l unul altuia. ci s;l.ltwicitul este
nenorocit vrednic de lepldat, iar cel blnd e5le
fericit, pentru ci lasi PUrtarea cuviindo:a_
sJ. alJ'a.d nspre rJutate?
CUv:ntul a avut in vedere mal lllcs aCl'a..stl
palimJ. De acee:!. bHl.ndetca dup;t smerita
cugetare, fiindd una c legat:l. de CC;J lallll , iar
tr.1irea smeritel cugetllri e ca o rn;!.id. a deprin-
derii Dad. alungi din purt:u'l::l: ta ing:5.m-
farea., lItund patima mnie! nu mai are pruq .slI
se Iveasdl. Pricina acestei boli este odr:irea
batjocorlrc:a, dar sentimentul del:onoarei nu-I
atinge pe cel ce 5-2 deprins pe sine cu St1'l(:rilll
cugetare. Acela eurltit gndul de
nea omcneasd a nVill't alre este nceputul
firii celei de nimic pe care o poarul in sine
spre ce se viafll r'lCXilsu:l C'e.I $CUr-
t:I repede tredtoare; cel ce vede iruinllciunea
leg:atJ de trup sJ.rrn;!.na a fi rii. dreia
nu-i esfe n putere 5:l .se sustinl prin ea
dad nu intregi lipsa prin ceea ce
de la o de animalc; cel ce pe
l:.Ing:I; aCCSI:e;J., la supldrllc, la. j:.ile;J. , la nt:norod-
riie feluritele chipuri ale bolilor la care CSle
supu.sll firea. orneneasd de care nu e nimeni
Uber nempov1rat; cel ce toCite aces-
lea cu ochiul curat al sufl etului, ap.dar, nu se
de lipsa onorurilor. DimpouiVlI, va
500011 am:.1gire care-i vine de la aproa-
pele pentru vreun lucru oarecare, de vreme ce:
in frrea noa.sui nu se atU nimic vrednic de cins-
tire in aIarl de suflet, i:.tt cinslirea sufletuluI nu-I
vIne de la cele pe alre le cautJ in lume. A te in-
g1mfa eu bog:.1lla, a te !iuda cu neamul. a duta
.slI renume sau a te $OCOli mai pre-
sus de apro:lpele li u _ lucruri in care oamenii
vild dnstea lor -, toale astea del:ood sufletul
de cinste pregi'teSC odnda. De aceea, nici un
"
om intelept nu Y,I ciuta p;1te:re su
fletului cu ceva de felul acesta. Iar a.fi
in:;eamnI ninuc a!treY2 decit a Slirulm dcprin:
derea unei adinci smeriri a inimii, dupi a
dobndire minia nu va mai avea nid,o .inu:u
e
n suflet. Iar unde nu e5te mnie, a v':'l
a
care nu e al,lceYIl. decit bl.:m ..
dejea, a eunun.:l este fcrlc' n:a
plm5.ntului ce.c:sc inuu HrI5IosllSUS, I .se
cuvine slava llIilpnirea in vecii veoloc. Amin.
OhllLIH H TREIH

n-;l.m ajuns pe vrful muntdul , el ne
abia b poalele in{elcsurilor. Am ttccut, ri
dica!i prin Fericiri, doar peste coline -
peste fericita 5lIdde peste bl:1ndelea c::IfC st:l
ui ,ru, pe Dup:1 aCCl!lca, Cuv-l n-
ne spre cele mai naltc ne ar::n;l.
a Fericiriloc, cltre C2re treooie d
orice greuUIe tOl
"O """0_ cum zia: ApollIoIul, spre a
sprinteni pc v:l.rf spre a ne
cu sufletul de lumina a
,
Ce cuvintele: . ferlcl!! cel
plng, d aceia se "or m:l.ng:lia Cel inclrep--
"::'1, cltre lume va ride, ndoiaU, v",1 batjo-
a:wi Cuv:1ntul: daci se numesc ferid!! in vlat:l
cei chinuip de toate neOOlUdrile, ci
SUN nefericip cei a dror c lipsit:l de sup:1-
de suferime. astfel, enumelind felurile
de nenorociri, va deie mai mult va aduce la
vedere grcut:WIe nevoile Oifunilor, pier-
derile ele bani, sf.lrlm"rile oombiilor, r1eooroo-
"
riIe prizonierilor de mzboi, hollr-lrile nedrepte
ale tribunalelor, e"ilurile, conflSl;<\rile nedrepte
de bunuri, necinstiri]e, suferintele bolilor, ca or-
birile ciumirile tOI: felul de dureri
orice boalii se oamenilor n viata
aceasla, fie d trupul, fie sufletul - toate
le va pc nume, socotind c:il. prin ele ''a
dovedi ca vrednic de plns Cuvntul Carc-i feri-
pe cei ce pllng.
nu ne nspre riitiicire de
cei ce judecl n\Clesuri cu micime
de suflet cugc! joonlc, ci ncerclm, pu-
teri, s:1 gil'iim n adancul aces-
tor cuvinte, ca s:1 se ddeasd prin aceasta dt
de mult se
piimnteascl. de cea naltii cereascl.
Cel mai la ne este plnsul care se
pentru pii<."":l.te, potrivit
despre ntristare a Pavel, care zice ci nu
exist:il doar un singur fel de ntriMare, ci unu!
pricinuit de lume, iar altul de Dumnezeu. ntri.Y
tarea lumii aduce moartea, iar cealaltll lucrca7.J.
mntuire prin poc:lintl celoc ce plang (d. II Cor.
7,10). Oci, de fapl , o asemenea simtire a sufle-
tului n firescul fericirii , ,)tund cnd sufletul
mutatea deplJnge viala de
cat. o n bo!iJe ale celor
li s-a mortificat vreo parte a trupului, in
unei nenorocite, lipsa de dure
i este un semn bolnavul s-a apropiat de
daci, insii, medirul, prin arta s;I., aduce
in trup simlirea vielii, att bo!rovul, dit
i ce se ngrijesc de lui se bucurii;
I d incep simt1i durerea este
semnul de al ntoarcerii la al bol-
navului. Tot la fel este cu aceia despre care
Apostolul ne spune d au devenit ru tOIUl ne5m-
Utori de durere de aceea s-au abandonat
cu tOiul vielii in ajungand ca ade-
v:kate cadavre cu tarul de cea
intru virtute: oameni care nu mai au nici o sim-
lire a ceea Ce! fac. Cnd, insii, Cuvntul
lor inima cclol" ee-L prin
te doctorii (rrul gndcsc la
triste ale viitoare), adie::!
in\epndu-l arzndlJ-l pc ce! omor-lt de pati-
mile cu frica gheenei sau cu frica de
focul cel nestins sau cu frica de viermele cel nea-
dormit sau cu gndul la din!ilor, la
tnguire .. nencelaU, la ntunericul eel mai din
il aduce la Simlirea vielii n care s.e afla
atunci l face fel"icit prin faptul ci-i
n suflet
"
a biciuit sranrul Apostol Pavel pe cel cue,
n nebunia Sil, se infierbSnta n patul siu
dt:l \'I'CI1le a stlruit n ne:oimlitea p:icarului. dar
cind docI:Ofia mllSlJirii l-a vindeat pe aa:b. a
ajuns fericit prin intristare, a incepul si-I mngie,
ca nu cumva si fIC de o mhnire prea
mare (ef. 1/ Cor. 2, 7).
Nu ne V"oI fi f:lri de folos pentru ntru vir-
tute ace5C inteles al Fericirilor, fiindc:l p:i<:4l[ul arc
o m:lre sdp:}nirc ;t.5Upra firii iar pl.n-
sul podn]C.s-a :;lCIe\-erit ca o doctorie a lui. Cu-
V".AnruI, mi se pare d ne-a nci un
in\<!Jes, mai adanc, prin cele 5pu..st:: despre pUn-
sul arn.;amic. o,ci, dad ar fi aVUI in gnd numai
din\a pentru ar fi fost nimerit feri-
ceasd pe cei ce au pl:tns nu pe cel ce plng
pururea, dup;!: cum noi, de piJd1, n vreo bo:l-
11, fericim pe cei ce s-au t1m<'lduit nu pe cei ce
se doftOficesc mereu. aci prelungirea lumrii
de vindecare antl totodatl continuarea bolii.
pentru alt tcmC se rovine si nu rimncm
numai b. inlelegerea d fericirea ar fi agilduiti
de Cuvntul doar celor ce pHl ng pentru p:1cal.
ii vom afla pc mulli ro o dreia nu i .se
polite aduce vreo oolIndli, o de
glasul dumnezeiesc ca impodobit:! d'!
to:lt:! virtutC:l. Oci de ce i;lcomic ,..a f:leul vino-
"
''al Ioan de ce idolatrie Ilie? Ce mic sau
mare istoria din acelo.-a? De<:i,
vom ZICe? O:lre 11 Cuvntul n afara
fericirii pe cei ce nu s-au mboln::ivit n-au avut
nici o rrcbuin\:! de aceasti doctorle ? Oare n-:u fi
o nebuni'! 11-; socoti pe de la feri-
cirea dumnezela5Cil fiindcl nici n-au p;'ic1tuit,
nici nu s-au tilrmdult de bo:ll:l prin plilns? S:l.u
n ar fi un lucru nu! bun a p;l.drui dcclit 3 vie(Ui
Br.\. de p:1cat, dad nUm:li pe cei a: se podiesc
il harul Duhului 7 . Fcricil; - :rice El -
cei ce plng, d. 3cei:t se vor ndngi3". Sil ur
m<'lm acum, dup;'i puterile 1"IO:l5lre, precum zice
Avaeum, pe Cel ce ne conduce in iru'lllIme si!
inle1esu! \3in!c din cele C3 s:l
afHI.m dlrei ii este mllng3.icrea
Duhului Sfnt.
c:lut;'im, deci, in omeoeascl, pentru
II ,'edea mai inliI.! a: este pI1nsul din a: motive
se TUturor le e CUIlOti(:UI d plinsul este o
tri5tl a sunetului, pricinuitl de lips:a ce--
lor duite, are nu se n cei ce in
veselie. De pild:l, cineVll e fericit n dind
toate lucrurilc ii merg ca pe sfoorn spre plilcerea
lui, cind se cu SO{ia, se bucur.l de
pii, cind c prin unirea CU fra\ii si;, e lilu-
dat ntre oameni, e cinstil de st;'lpinitoti, temut
"
de oediSpretuit de prje.
It!n.iIor, in ixlgllie, 1ncd.od in pIJccri.
ar:1 griji, putemic cu trupul av,"nd 100le elite
se SOCOiesc de cinste in lumea ace..sta. Unul ca
acesta se bucuri nt/U ve'iCHc de !OiI.lt: cele din
vial3 lIce3StlI..
Daci se o schimbil.e il. acestei
feridri sau dad int:l.mplarc nenorocit;l aduce
de prietenii cei ma] dr,igi sau pier-
derea averii sau $lirbirell atunci,
Iipsindu-sc de cele ce-I se in el o
de suflet pooivnid pe care o numim plns.
Ded este adev:lr.n cuvimul de mai inamte, cii
pHlnsul este o simtire Il lipsirii de cele:
ce ne veselesc;.
Dad am inteles acum ce este plilnsul ome-
nesc, cde ce si ne r.e dI:Iuz.i dire
cele ce nu ca si ni se dacopere ce
e51c plnsul5000llt fericit, care aduce sine
Dacii, pe Upsirea de bun;}
trebuincioase ne intrisleau, nimeni nu
va pl1nge pkrckrea a ceea ce nu Ast-
fel, se cuvine mai intiii siI ce este
binele adevlnl, ('2 apoi s;!. n\Clegem firea ome-
neasd, pentru ci numai dorind acest bine ade-
vom izbuti dobndim plinsul pe care-l
Domnul.
"
o pikli: doi oamenl care tr.'Ilc5C in
imuneric, dintre can:: unul in ntuneric,
iar aflul inchis in ci din vreo pricin1 ncfericil:l, nu
sunt la fel de aceast:'l nenorocire. Cel din
(."Ii! a picrdut, 5Uporol cu greu pagu-
l;lirea de lumird; cel dinti, neoJnosclnd bucu
ria lwninii , jX.'1I1f\l di a U",,"'I in inruncric, petre-
ce neintristal, ci nu a f05llipsil de nimic.
o.: pc cel tiin urrru'l, dorirea luminii n tn-
la str:l.t1uin\a n:lscocirea, ca s;'i
vatll lumina care i .s-a lipit, pe dnd cel
dintii vielUind in ntuneric, deoa-
rece na cunoscut ceva mal bun, socotind 5t:Ire3
do;: fa!l1 ca un bine. TOI /le inllmplit celui
ce a izbutit s;l vadi adev1ratul bine, dar apoi a
cunoscut s;'ir:lcia firii va simP intri.-sUre
in suflet peflU\I ci nu se alU n binele acela
va petrece in plns. Ded, SOCOICSC do nu
plnsul TI laud:l Cuvanrul, ci binelui,
dreia i urmeau p:ltimirea pentru ci
ii ceea ce
Urmeau $1 acum ce este acea lu-
mird care ne lumineau aceasta a firii
n aceast:l via!l1. Silu, oare nu
te doritea noastr.'l ceea ce nu se poate nici
atinge, nici in\i!lege? Dar, atunci, de unde ne vi-
ne iPndul de a cerceu natura lucrului pc care-I
39
dorim 1 Sau, re zugdvire prin nume ruvintc
ne poate <b o .. luminii celei m;ti pre-
sus de tollte, pouivitl m1surii noastre? Cum "oi
numi pc Cel ce nu poate fi v:1zut, cum ",li infli-
rum \'01 aril3 nev:lzulUl? CUm
"oi i",elege pe Cel ce este flr.l nsu-
corpornl:l, rar.l form:l calitate? Cel ce nu
poote fi g.1sil nici in timp, nici n SIXlliu? Pe Cel ce
ntrece orice mngiiJete. orice nchipuire care
Pe Cel ('"e lU
!UfOl' celor cuget:ue ca bune, pe Cel in Care .se
"eefe orice in\Clc:5 nume i n;!lt: dumnezeirea,
mp;ir.ll,ia, putCJ'C3, ncstridciurtC:a, bu-
curia veselia in rmo::, tOI: ce se se
cu injeles n:Jlt? Cum prin ce cugct:lri
este cu si! vin;'! sub vederea noasai acest
bine care se vede nu esle Cel ce
te ruturor celor ce sunt elristen13, dar El cxis-
t:I pururea nu are trebuint;l. la
O3r pentru a nu se osteni cuvintul, ntimfu1-
du-a: la cele necuprinsc de el, Rindd acest bine
nu ne poate ,"Cni n nlclegcre, fiind dirure cele
mal presu5 de intelegerea prin fire , MIi ne oprim
din OSteneala ...:easta din cI::"et:lrile noastre,
si ne mul1umim ru aeesl d, prin faptul
de a vedea pc Cel dlutat, ne-am 3.ldruit o oare-
care inchipuire a celor dlutatc. CU ct
socot im, dttl, d binele este prin fire mai Inalt
dect noastrl, cu atl mai mult ne
iruristirli, rtinOC:l binele de care sun-
It:m este de fel de mare, incit
nu putem ruprinde nici m;l.c;lI' lui.
Dar odinioar.li, noi, oamenii, iim fost
aces!Ui Bine care intrece orice putere de cuprin-
dere. acel Hine er.t 1n firea att de
mare mal de orice nv:legerc, omeni-
rea ac=. creati dupii chipul prolollpulul in a:le-
miinarea o:a mai dcpln:1 ru El, si! flc alu.
aci toale <-'ele ce le acum despre
Acela, prin presupuneri , erau lepte de om,
prin nesuidldunea fericirea lui: avea stJp:lnl-
rea de sine .5Ub vreo
ncntrislarea nu suferea de obooselilc vie\ii
petrecea in cele avea
liber.l C\.lra!;l. de orice privirea
spre bine.
Toate le inlclegem din Scriprud, in cele spuse
dcspo'C Facerea lumii, anume cii omul a fost pl1s-
muit chipul lui Du!ll.l'lf'z.eu !riia n rai se
dcsBb de pomii sldil;i acolo. Iar fruerul acestor
pomi er;IU viata cele a.scmenea
acestora_ Iar dad toale acestea erau in noi, cum
nu Vl1 suspina ca un nenorocit cel Vl1 corn-
Pilr.o de acum cu fericirea de atunci? Cel
anal la a fOS( in-josil; cel
chipul Celui ceresc li. luat chipul 0:1
'1
s;1 So-a robii , cel1XliJ: SJm.' OI:-
murirc li fOSI desfkm de moane, cel ce petre-
re.. in desf::l1llre:a r.Jiului a fOS( in acest
loc: al bolilor al durerilor; cel <Uruil cu nep:lti-
mite--I viaf.3. min.lt:ii ; cel
ck nimic pe sine e
acum de ati/tea rele, incat nu e
mm pe tiranli Fiindd. fiecare din patimile
din noi se face un &spoi al celui robiI cuce-
preoJm un tir.," cetatea suflelUlui, tOftU-
reatl pe cel ce l-a chiar prin de
odinioar.l lIi :lCCSlUi:.ro, folosindu_se du! pace-
R.'"lI lui de 1lO;lSIJ"e. m1nia, frica,
patima ntriSlirii a
Ur.J, vrajN, neindurare:.t, cnn-imea, pi7.ma, lingu-
oep1sarca toate patimile potrivnice pe
care le \"e<klll luptndu_se in noi _ sum un
de tlranl st :iipanitori care SUpun sufletul pute-
rii lor, ca pe un prizonier de r.lWoi . Tar daci ar
SOCO(j cineva nenorocirile n1pletiee
cu firea r"IOa.Slr:l stidite n ea _ adiel boliJe de
multe feluri, pc CUc la ncePUi omul nu le cu-
-, baimile vor !\pOri mai mult, v:bnd
n locul celor bune pe cele de ntrisl:are pu_
nnd falil in de care sufer.'i cu bun!-
t:1liJe pe care le-a pierdut.
Aceasta parc a fi nv:iitltura tainlc:J li Aceluia
Care plnsul: faptul c:J suflcrul, privind
spre binele nu se Ias:ii ineat n
re;! vielii de acum. aci nu paate D"1i
cel ce lucrurilor, OlCl f:l-r.'i
ccl ce se lI
t .'--'" a fim
1"" um se poate vede-... b ;uo."IUlfea ,.... ..... .
nentelegltoare (clei ce fi
jalnic decit lipsa r.lliunil? O. Ele n-au niCI o Sim-
a nenorocirii, rnJIC'-If ci viata lor .se. petrece cu
o oarecare nsolire a pl:iicerii . 0.0 calul
plin de semelie, Illurul pr.1ful
du-se de lupd, porcul !Il
- h ..... cI',,"jj se no>d. VIICII burd!
In ,,,ta .--, . neIc
dinue anima)c pnn u
Dar daci ar avea vreo la darul r.I-
semne. . de ' lnka lor vla-
liunii, aruncI n-ar pl:iicere FI
Il dobitoceasc:J. .
se ntmpli cu oamenii. Mai ales cel ce
n-au nici o de bun:iit:iil.ile de
fOSl lipsili frrea noastr.'i petrec Vt.:l\ll. de: a,icI
pl:loceri. Iar i nduklrea cu cele de aici Inde-
p:ineazi de la cfulllrea celor mai bune. Si. cel ce
nu cauli nu tee3 ce se diI. numai cek>r
ce cauli. __ 'I ruru
De acee2 CUvntul p"" "'" : nu pe
c:l l feridl n el ci pentru ceea
. ""'". prin el. ChIar n imperecherea cu-
ce IZV ...... f .., ",.o'
vimelor se arad ci plilllSUl este encl , pen
urm:lI de mngiere. aci zidnd, wl'erici{i
ce, ce plang", nu a ncheiat ruviintul. ci a
8'.11, . ci aceia se vor miing-lia", Acest lucru mi se
pare ci l-a cunosrut mai nainte marele Moi-
se: bine Care a rlnduit prin ci
tamlcele porunci despre legiuind se
fol oscasd piline nedospit;l n lilde s.'1r1Y.ltorii
iar carnea siI fie nsoIir:l de verdefUri amare a:
d.in inchi.puiri 5.1 ci nu se
cmeva de cea
nu amesteci de huru'lvoie verdefUrile amare in
via{a slmpb'l De aceea marele
David, se vedea ridicat la cea mal
mlsur:l a fericirii adicl la lreap!:l. m-
a din vie-
III sale, suspinnd pliingnd tnguindu-se
pcn!ru prelungirea n trup. mistuit de
dorul pentru cele mai mari, zice, . Vai mic, c;l pri-
begla 1llC'.1 s-a prelungit" 119, 5). Iar n alt loc,
privind la frumuse\ea dUlJUleu:_
zice se de cIorirea lor se .s0co-
mai fie acolo ntre cei din
unru, decit siI fie aici ntre cei din .,Ales-am
a fi kp1da! n casa lui DullU1eleU, mai bine declt
a locui n 63, II).
DacI cineva siI cunoasc;l mai bine
nlelesul acestei fcridte de Domnul
,
la istoria despre OOgalul,
care aceasti ni se mai
. Dar Avraam a Fiule, amin-
te ai primit cele bune ale tale n 1:1., La-
dr, asemenea, pe cel e rele; iar acum aici el .<;1'
mlng<lie, Iar tu te (Le. 16, 25),
se cuvine, deoarece lipsa no:lsttii de
'10 1'11;'\- mai bine zis, reaua noosttii - oe_
de ioonomia cea a lui Dunmc-
zeu, pentru el, ce Dumnezeu ne-a rnnduit
spre bucuria de binele cel neamestecat cu r:lul
ne-a oprit amcsteelm incermn:a tiiului cu
binele, noi, punali de ne-am hrlnil cu
ceea ce l' potrivnic, adiel ne-am dedulcit cu ne-
ascultarea de Cuylntul dumnezeiesc, astfel, n
chip necesar, firea noastrlI se ndr .. :ap!1i prin amn-
se atiit de ceca ce o
'-'it de ceea ce o Fiindd sunt
lumi n fiCC".Ire se vede desfkut un n-
doit fel de vic\Uire; veselia e ea ndoit,', una
n vial3 aceasta alta in cea pc cafe o
prin Iar fericit trebuie socoti{ cel care
alege n ale
vCljnice, cel ce nu cugetl ca mpli-
nirea liturghiei n{ristiirii n viala aceasta
trccltoore sau lipsirca de vreuna din
vic{ii acesteia, ci eldcrca prin veselia de cele de
aici. Oei. ciacl este o fericire a avea veselia ne-
pururea prelungitll in \'earurik:
ce, fue:l trebuie sI gUSlt: nu.-nai
111 din cde potrivnice, nu este greu de
voia Cu\-nrului pentru ce sunt fericip
cei ce plng acum, ca unii ce se vor rmngaia in
veacurile br mllng'lerea
din cu M;lngllietorul. C:lci harul
m:lnglierii este o lucrare a Duhului, de care fie
ne noi, prin h .. rul Domnului
nosuu Iisus Hrisms, I se ruvine sbv:ll n
vecii vecUor. Amin.
OhllLIH H PftTRft
. 1'<:0'/(;1# <:ei CtII ,; .. df'lP<'Jlt,
"'Gala SIt tor" StlUN "(MI j, 6)
h:spre bolnavII cu dureri de stomac care
n-au de m:1ncare, cei in
doftoricc5C spun cl anumite sucurl ce se
.. dun:l in partea de sus a stomacului i fac sj se
simt:! mereu plini s:lrui s:l hr.lna ca
Sldin:l nefolositO:.lfC, clei pofta lor nalUr.ll"
din pricina unei mincinoase. Dar
d:.Icl, prin neun leac doftorjcesc, sunt scoasc
afad minc:lrurile ingdm.1c!ite in pungile stoma-
cului, arunci n::vlne pofl:l de aclncaTe nalUr.llil
nutritoare, nemalstingherindu .. o;e firea de ceva
5enlnul este c:l acela nu se mai
apropie cu de Nnc:arc:l cea folositoare.
Dar ce voiesC: s:l spun prin aceSl CUWnI
zat naime?
DeoaI'l:'O: cuV'lntul ce ne
tot mai departe ne ridld 1llOl; sus pe SCl(a Fe-
rlcirilor, mpodobindu-ne Inima cu frumu:lscle
( Ps. 83, 6), precum zice profetul , aceas-
ta a patra treapt:! ne-o arat:! dupA ce am
de m:l.i nainte, riclnd: .Ferici\i cei ce
fI1mmt:SC de drepute, d lla<ia
se VOI" Acum socotesc d este bine ne
sune!ul, purcrile no;lstre, de
irnbuil)2re chem:!.m n noi polta cea
fericit;} pentru o altfel de mlincare Ixluturil.
Od omul nu se poate Bril hrana. Ilde$tU-
liiilOare C3re d-I SUS{UU puterea, nici nu poate
d primea.:;d hrana indesrulillOare flril se hriI-
nea.scl, nici s.:l se hrilneasd f:JriI pofi:l . Puterea
este bcnefld pentru vial;1, iar ace:l.Sta se SllS\ne
prin s:ltur;l rei s:ltur:area se face prin mincare,
mncarea prin poft.:l; pofu, este ferici-
toare pc:IltTU cei ce tr;'iiesc, fiindd ea CS!e nce-
putul C3U7,:;l puterii noastre.
Precum se dind e vorba de hr:lna
trupului nu lOIi donesc mn-
d rori, ci pofta celor ce se de ele e
n privinla felurilor de mn-
CII.re - unul se bucur:! de cele duld, altul se
spre cele alTe calde, altul, se n-
de cele altul de cele
re, ba se nclmplj uneori cii in unii se poI'"_
nirea spre o mncare ce nu le este de folos
cld, avind unul aplec.tre spre patimi!, hriI:
boala prin mndruri ce Iar
de are pornIrea spre a:Jc de fol05, '1:10 fi (ilri n-
sruutos. hr:ana su.qi nndu-i 5Urea cea
_, la fel se intmplil cu hrana sufletului,
poftele tuturor nu incJinii spre
UnU dorC5C slavii, altii bogjtle
lumeascl, pofta altora se nvlne
plilcerilor mesei, altii se saturi cu I:lCO-
din invidie, pe care o inghit CI pe
Dar sunt clte unii care poftesc
ceea ce este bun prin ftre. Iar cee-.. ce este bun
prin fire este bun pentru 100deauna pentru
1011 nU eSle dorit pentru altceva decit pentru
el flind mereu netocindu-se
prin satur.rn!:. De aceea nu pe
cel ce fUm!ln7.e5C pur simplu, ci pc cel a d-
rar pofti tinde spre dreptatea adev.lr .. t.
Ce este, deci, dreptatea? aci aceasta soco-
tesc uebuie sili o descoperim IIllIi intli prin
C\.Iv2ru CI (bli fiind :lriltali ci, .d

se in noi dorirea de frumusete ... acestUI
bine. C:'\ci nu C\.I putint:!. sili poftinl ceea a:
nu ni s-a ar:llat: firea no:t.m este
c:lIJ spre ceea ce nu dacI dorin1" nu ia
prin auz sau prin vedere de ceea ce
.. 'sti! vrednic de dorit. Unii dintre cei ce au celU;-
ta. aeestea spun dreptatea este deprinderea
ce imlT.lJte tutUI"Of" egal fiedirula vredni-
cie. De pild1, ar fi cineva care im-
parte banii , acesta ar fi drept cnd ar implini ne-
.-""'---
ar ceea ce dj dupa
celor ce $i daci ar primi cincv;t puten::l
sl judea-, acesta ar Il drepi cind ar dl
rea nu iubire ud, ci urmnd firii lucru-
rilor: s:l pc cei nevrednici s:J-i iz-
pe cei nevinovati, iar in pricinile de
nvdjbiri da o Judecat;!. dreapt:l. TOl aseme-
!lea, este drept aceb care
d:lri puterile lor_ Sl::lpnul ca.sei sau al ce-
tatii sau peste popoare se
drept cind cele ce i s-au dat spre
st:1pllnire f:1.r:l a se lha r:l.pit de mndrla spre
fapte necugel.:lle, ci conduce neorbit de patimi
n du, ciutAnd s:J impace Jle\"oile supu-
d.i. Toate acestea le r!lnduicsc dupil raliu-
nca drept:1tU cei ce 51abilo:x ceea ce e drept, ci-
lauzi\! de o -astfel de deprindere.
fu, ins;), privind spre n:tltimea legilor dumne-
5OCOtesc ci prin dreptatea din
Fericire tn::buie inteles rev:. mai mult decit cele
spuse. daci acest cuvllnt al e cln-
duit intregii firi (br nu orice om :le
afI:1 in vreuna din SI;!.rile ar.lt:tte mai inainte, ciei
nu multora le este dat s:l lmp:1r:11eascl, .'lJi c0n-
duci, s;1 judoece, si aibil aV\Jtii n sdp1n1te $;Ou
s:l fie iconornl pesle ahccV3, Iar cel mai multi se
afl;!. intre cel clrmulli. cum ar consimti
cineva ci dreptate esli: aceea care nu
ntregii firi deopotriv;!.? aci da-
pro(ane, tinta celui drep: est.e
Iar starea eea mai are in sine
, fi socotit mplinit
deZl'!1inPt de ine-
i i
e, deci, ce le stl tuturor la in-
demW? Este aceea care a;le dariCi de tOI. cel
ce la masa Evangheliei, fie bogat, fie
shac, slujitor sau sdpn, nobil sau nk:i o
imprejurare nu nu scade Intelesul
drept;l.lii. Oci dad dreptatea s-ar gjsi numai la
ct:1 ce eme I"CQlno5CUI prin vreo denm.itatc oare-
care sau printr-ald in:1llime, cum ar fi atund
drept unul aL cel aruncat la poarta bogatu-
lui care nu ar ave;! o asemenea dreptate dat:J
,
de conducere, st;l.plnlre, ca:d, mas;!. sau vreun
alt miPoc al prin care drepta-
tea acee;l.? Daci dreputo:a s-ar putea adla nu-
mai in stipinirc sau n imp1r.lJire sau in a g05-
pod;!'ri ceva, cel ce nu le are pc acestea ar fi
numaldcclt in :naro rlreproJi. Cum s-ar nvn:d-
nici de odihni cel ce nu are nimic din acestea,
care, in judecal:l celor mulli, tin de dreptate?
Trebuie d dreptatea aceea de care se
bucur.1 cel ce o prin aci zice:
. Fcricili cei ce fl;lm1mesc de dreptate, d aceia
se vor :dturn".
"
Mulle felurite SUnt cele ce ne imbie spre a
ne de ele spre care se
pOIIlirea po{titoare a firii avem nevoie
de multJ p!tnmdere ca.5.1 deosebim, dintre cele
ce ne mbIe, ceea ce este hrilnitor de ceea ce
eSle OU'livltor, ca nu cumva ceea ce doar pare
sufletului ci este hrinilOl' siI ne lucreze moarte
stridciune, in loc de Deci. poate d nu e
Bcl rost sill!murim in]elesul a<:e5eota prin al-
1i1 pild1 din cele ;l.llale n EvangheUe,
Cel ce a primit siI afbj comune cu noi fOate
ale noastre afar;'! de S-a de
n-a $OCOlit fog.me:I ca pjcat,
n-a de la Sine pjlimircot ei, ci ;1. pri_
pornirea poftilQ;ln: a firii indrcptal.:l dtre
mancare, pentru d, dupj ce a stirult 40 de ule
n ncrn1ocare, a 1I;1m1nziI, dcI a <bt firii cind a
voit, timp >J lucreze celc :lle ei. Dlr
rul Ispitcb-, cnd a CUD06CUI d stlp;1nire;t foa-
rnei s-a ivit in FJ, l,-;I. sBtuil mplioeasd
pofu cu pietre. Iar aceasta nseamm schimba-
rea poftei de 1;1. hrana cea dup4. fire la cele din
afan firii. CIId .Zi ca pietrelc accStea
se pini J', Dar ce nedreptate a tu-
cr.uca p1milntului 1 De ce .5.1 fie &1-
iar hrana care se face din ea &1 fie
natii? De ce fie nesoeotit.:1 in\elepdunea
"
Ziditorului, ca cum n-ar hrilni cum se cuvine
prin seminte nC;l.mul omcnc5C? Dadl piatn e
mai potrivitJ spre hr-ani1, Bd Iodatal' d
tnlelepciunea lui Dumnezeu ;1. in /in-
duirea hranei trebuitoare a vieli! .ZI
ca pietrele aceSlea d se rad plini!". Aceastll o
!!pUne dia\'oIul acum celor ispiti\! de po{u
lor spunnd-o de multe ori, convinge pe cel
ce privesc la el prc:ptesc p;1inlle
din pietre. D;l.dI pofta iese din trebuinla pod
de gran{e1e firii, ce :lltceva face dedt siI asculte
de darul diavoluluI, care hrana cea din
..emnle pofta .spre cele din ale
r1ri.i? Cei pun nainle JJ.comiei
n.:1nd din - cei mese costisi-
toare rldrCltc:, cei C'e-4i impodobe5c dna cu
o spre uimirea altora, in afan
celor u-ebuitoore ClIci, ce are comun cu
firii arginWia, care tIU .se poo.te gusta
care e&c att de gre:;I mpovilrltoare la dnt1r? I
Ce eSle p:ltimirea foamei 1 Oare nu peiu duJXI
ceea ce ne 1 Cnd puterea se
ceea ce s-a golit se umple printr-un adaos.
Iar firea dupi pline sau ;l.lta dintre cele
spre m;1ncare. DecI, dad duce ciocva
la gur.1 aur n loc de oare
trebuinla? Astfel, dac:l n locul celor rlncluile
"
spre mncare, cinev-.. cauti malerii ce nu pot fi
mllncale, acela se ocup!! cu pietre. f irea cere
ceY1l ,i el aulj al!cev... Firea spune, prin
f();Jmei, aproape grilind, ci a(.um arc
ne,'oie de: IlUncare, pentru ci trebuie
neasd n It\Ip de putere, iar tu nu
auu firea. Nu-i cbi ceea ce rere, ci te
ciI de mare d fie greutatea OIrginlului pe
eau\; pc cioplitoriI materiei te intereseZi de le-
gendele idolilor ce trebuie dpate in materie,
cum sa fie inchipuite mai prin
sculpturii palimile rulr:l.vuri\e rele, s1 se
vadi minia n chipul narmat cind ntinde sul\OI
spre junghiere durerea celui dnd, do-
bocil de impundtura chipul lui
suspine; pornirea vin;!.torulul d lbil.ticia fia-
rei cltc 1IIiteic dintre felurilele lucruri mlI.ie5lri-
le cu artl, poruncesc cu aprindere rw:-bunii cei
si! se aduc;!. mprejurul meselor! Firea
cere sa bea, iar tu scaunele cu uei
picloore, b#lle, pocalde, ulcioarele multe a[-
lele care n-au nimic <Je.a face cu ucbunta rlrii!
"Oare nu auzi limpede, prin cele ce faci, pe
cel ce te d uc piatr.l? La ce
bun .sa mai ntindem cuvintul pentru a
celela[tc felc ale acestei cu pietre, vor-
bele clntecele prin care se deschide
c:"\lrc om calca de rele, - prin
pridnuite de ele - hr.I.rul de5fr5.nirii?
Acesta CSle sarul in hr:l.-
oci: a le duta, prin privire:lla pietre, pe aa::;tI:a
in Jocul piniitrebuincioaSC. Dar Nimicitorul
pildor nu scoate foamea din fire, Ca pricini a
pkatclor, ci alungil numai grip cea peste mJ-
care ne prin sfatul diavolu[ui, n iS-
codire:!. celor nctrcbuincioase, o cu folosirea
celor de act, pl"COJm cei ce strecoari
vinul nu dispretuiesc lui din pridna
gunoaielor unestec.ue in el, ci. prin
$U"CCUf2rc cele de prisoS, nu ntrebuin-
\arca vinului curat, la rcl Cuvilnlul v:lutor
deosebitor al mor SUiine de ru-e, prin subtiri-
mea vederii am:lnunlile, nu a scos din fire foa-
me:a cea a a stre-
cural a aruncat iSCtxlirile mpletile n folosirea
celor de trebuin\il.. Aceia care $-2 imprietenit cu
propria sa fire prin Olvintullui Dumnezeu cu-
pinca cea hr:lniloatc.
Astfd, <beA Iisus li e un 1Il0"\.l fericit
a flil.mil nzi cind accasta se lucreaz:l in noi
,
pilda lui. Ond vom ind, dup;l
ce a nindnzit Domnul , vom in\C!cgc, Br:l ndo-
intelesul feridrii rnduite nouil.. Care este,
deci, mnorea de: li c:lrei poftirc nu Se
"
COIworbirea cu safll3rineanca, zia::
(".itre ucenici: . Mincarell Me:i este fac voi a
Tat:llui Meu' (d. In. 4, 3.(), br voia eSlc
.,ca I(l!: oamenii s;l se mntuiaseil la
,d (J Tim. 2, <1). Deci, daci do-
nre.. Acclu/a este ca noi s:l. ne mnruim hrIlm
Sa ,esk: no;iS(fi, iim albi pentru ce are ne-
VOIe de o de Slare li suflcrului l106tl'U
Ce dect 3=st;1 ? 5.'1 f1:lmm:im du('><l
m:lnlmrca oU nset:lm dup:l. voia lui
Dumnezeu, ,Care vrea si tii: rn:l.ntuim. Cum pu.
l:m dolxlodi foame am inv:ll3l din Feri.
Clrea ;Ice2SU. C1ci 2ttb. care drepulea
lui Dumnezeu Il aflat ce este cu adcv:lrat de
dorit. Dorirc pe care El n-a sArural-Q numai intr-un
singur chip, pentru ci Il-:II dutat
de numai ca doriTC:3 are IS-lI r
opo n\Jll'QJ La sure de suflet ar fi junUi.
talC de dorire. EI il fkut binele acest3 bun de
bt,ul, ca. arate d Jdura nfocarca poltirii
pnn p;'itlJrUrea setei, c;lci atuncI cind ne usdl m
ne de Sde, lu:l.m !:dulurn cu pIkere
ca pe o li 30"Sei '
rn fii nta ci, dorint.a de mincare b:1uturi!
este una, dar simlirea care autil pe fiecare din
acestea estc deosebit:l . CuvllmuJ ne arat:il cul-
mea poftirii binelui, fericind pe cei ce p:iltirnesc
"
dupl drepate prin 2mndou:il - prin
prin sete _, mruc:ill Cel dorit e In $l2re s:iI,mph-
neascl poftirea prin f:ilcln-
du-Se hran:il tare celui ce
celui ce atf:loge cu sete ll:lrul.
. Fericili cei ce fUmnresc de
dreptate, ci se \'ar utUr,l". fur oare nu-
ma; cel ce dreptatea cSI;e fericit, iar pe
cel ce ncprih:lnirea sau intelepciunea
sau sau alt fel de vlnute nu-l
te Cuvntul ? ACC$l3 esle oare inlelesul a ceea
ce se spune? FlJi drept:alCa esle UIl2
dintre De multe ori, ins:il, dumnezeiasca
cuprinde ntregul prin
1111, Col, de cind prm num:"
firea dumnezei:/.scI. Proorocb zice, 2SlfeL, ca In
numele Domnului: . Eu sunl Domnul ace512
este numele Meu. Nu voi da nim1nui slava Mea
nici chipuriloc dopllie cinstirea Mea' (Il. 42, 8).
n alt loc: .Eu sunt Cel ce slmt" (fes. 3, 4),
in altul: .Milostiv SUIll' Uel, 22, TI). stanta Scrip-
turi $I-L nurw-sct pc EI prin alte
mn de numiri care o1IJimea mirirea
durnnez.eiascl, pentru ca prin acestea s:iI aflllm
ci, arunci c-lnd pe unul, in
t:lcere, mpreun:il cu aceSla, t03t:i1 lista numelor.
C:ld este: cu ncputin\1 ca atunci cind .se zice
"
. Domnul -, si nu fie cu-u, ' leI:aI
numesc >rin .....-- $1 oe te. ToolC se
d Seri nume. Prin aceasta am
. p cea InSUflaU de
tqte si C'UprirllU muJIe ""n' r u-
Aid ci d " . __ -0 parte oarecare
stn,lrar:: ce70.. :u;:mC:n le este IinduitJ
vilntu! _ zesc dup;l drept:lte, Cu-
orice virtlJle, vinule
dupii drea . este cel ce
jic pta .5()C()(Cali, dup;l "ile-
' "-0- , ... nue sau dup3 Orice 1
In!e[egc prin numele de . ,a tceva S-ar
. vut1Jte. 00 nu este
putm,.. ca un chip al virru .. cu
lalte, si!. ne el de 5' Iti. de cele-
Dadl . " '. me, VI!tUIC2
U CUiva ceva d"
cugetate ca bu . In cele ce sunt
ne, atunCi ne:1.p--, .' n.
comrariu] bi l' . ..... - il In e l
(fi ne NeprilUniril i se opune de$-
n:ue
a
, dreptei !iOC.'O(eJi - nechibzuin .1 fi
c:l.rel:l. din cele nleJese ca bu ta '" Ie-
cugetat ca tv\frru . llI;: 1 se opune ceva

Astfel, d..:Ict nu s-ar cu .
mpreuni get4l 10ale (v!f1u\..iIe)
cu _Ll""'tea, ar fi C\l
bun ceea ce este li '{ de --,..- ..... 6l fIe
vorbi de (/re PIli acelea, Nu .s-ar putea
r"nafi sau ::u sau sau cb--
cugetare ca rele Iar cbc:! :u ol'1C':lre dintre cele
este amestecat nici
slne l'le3p;\r.u tOI: binel I . ,c cuprmde In
c. ar bInele esle 101: ce e
58
ca vinule. Aici se arati IOO!.i1 ,Irtulea sub
nurnele de Pe cei ce nsc-
nil de acea.stll drepilue i Cuv!ln-
luI, D.gfduindu-Ie de cele dorite.
cel ce Oimllnzcsc de
dreptate, dl aceia se vor 13r ccea ce se
spune mi se p;&Te dl:.lre in\elcs: nimic
din cele nizuile n spre implinire:! poftelor
simturilor nu aduce celor ce o riv-
nesc, ci se peu-ece, preCl.lm zice ntr-un loc Car-
100 In/elepdutlli lui SoIo",01l: . 13utoi span eSle
silinl:.l ce-I umplu mereu cu
slrguinll1 se 06u:nesc firi
vmnd mereu cte ceVl. n adOCl.lI poftei, dar
orice ar aruna in ea pentru plicere, nu le va
aduce vreoda!.i1 slItur.trea poflei. Cine dintre iu-
bitorii de a pU"' vreodati friu iubirii de
arglnli dupl a ceea ce ni1:uia? Cine
a ajuns la stingere""J poftei nebune de prin
dobAndirca slavei n:l1:ulte? I:.lr cel ce m-
plinit plilcerca sa n ceea ce gidilil urechile sau
in ceea ce des{teaZli ochii sau n l:lcomla fu-
noasa nebuni a pntc:lui a celor de dui
"ceea, unde " ajuns prin pUcerea aceasta? Nu
1:bQari 101. felul de plilceri mpHnite prin trup n-
cb!3 ce au fOSI gustate, inlniind m1car pUlin la
cei ce s-au atins de ele?
"
inalu ne-a
Domnul: singorli O5Ieneala nUU virtute, i
n noi, t:.$te ceva statornic nlCmelal Cel ce a
dobndil ceva din cele inalte - fie neprihJoirea,
ne rumpol.tarca, fie evlavia dIre Dumnel'.Cu, ne
allceva din inv;lUturiie ioal!e evanghelice _
nu are in acestea bucurie tredtoare nestator-
nld, ci una intemei2t'! st:Ilomld, ce se ntinde
pe IO:Itol. dUr:lta vic;ii. Pentru ce? Pentru d. aces-
tea se pot luCr:l mereu nu eMe nici o n
101 r:lstlmpul victii n care cineva sol. fie 5:111,11 de
lucrare-..t binelui. aci neprilUnirea curlitia
statornicia n orice bine la rliu se
lucreazo1 mereu, cllJ; \"re1TIl' dnev:I spre
virrute gustil neintrerupt bucuria C'llre e unit'!
cu IUCJ;lrea, Dar cel rev1rsati n poftele ari rost,
chiar dadl sunetullOf mereu spre nein-
frinarc, nu se pot ndulci mereu de ele: plilce-
rea de a mnca este oprit'! de s1lur.tre placerea
b:'iulorului se stinge o data cu setea n
fel, celelalte plliceri au nevoie de un oarecare
rilstimp de ntreruperi C'll sl se inviorete din
nou pl;lcerea adormit.1 de s1tur.tre, Dar avutia
Virrutii, iodat'i ce a prins in cioeva, nu
nici limitare in timp, nici nu e
de vreo sol.tur.ue, ci, in cei ce vlc(uiesc p0-
trivit ci, plstreazi inlClldeauna u'lIreagJ,
60
a ei. De aa:ea Dom-
\ r.. .... celor ce
e 'ode do-
- o dturare ce apn

, implinirea ei deplin.'1 nu o
prin est.e cee-..t ce ne C\lvilntul, Care
A="" I l' ... \esurilor: s:1
OI'be$e din muntele ina t a In,.. .
v M -4> .. cu oimic din eele ce
ne P"-"'- cel ce se silrgolesc, r:II-
nu duc la pe l' filr.l rost, ase-
mlnndu-le sargutn\a vrrful umbrei Jor
ITI<!nea celor ce aleargil spre . ' 'ota sau
sau al dror drum nu duce spre o \l
de
celui
re una care $C:Ipol. meleu .,-pc
duce sP. . I Sl rllvnim miiI dcgr..tb:1
ce aleargil. In unn,. e. , .sirguinta adu-
duM cele ntnJ care slrgumdu.llC, ,
1 . Cel ce virtutea ISI
ce folos silrguitol\l UI. , . rlz1nd n
billCle ,ca pc o
sine ob.ectul 00rlrii e de ne-
. este cel ce

Se de cur.ltic,
opnrca
IC3 cum $-'il spus, nu ,..'-_. tivi a prin
Ici.' ci am:lndou1 cresc de ceea
ad dorirea virtutii In Stnl! ce cu
bInele mllumru
ce UV'"""t:. _ Il in 5ll11ct. SlJ nt narur.l
sme o oumai pentru un
acestuI . s:1 O \ '1';-
moment pe ee\ ce-I gustl, CI . Aminti-
seJie lucr.ltoare in 10aie p:iirtl1e trupulUI.
"
rea drepte pe cel ce a
al{lt din timpul
de fat:l , dind e InM in. virtute cilt
care socotesc d este alu deC"dl,
Vlrtutca - luCT:U"t' a celOl" ce au biruit
cununa blruinlclor.
Iar ar fi si spunem un ruv;}nt mai in-
dr;'lZJle\, socotesc d prin despre virtu-
te Doomul Se pe Sine
dorim celor ce aci EI S-a flIcut
nlclepciune de la Dumne1..eu dreptate
r.lscumpkil(e' (J Cor. 1, 3(1), dar
ce se din cer' (In . 6, 50) apl
VIC, dupl care David, precum molrturi-
intr-un P5'1lm, :Iduclnd lui Dumnezeu
aceastil plltJmire; Jnsetat-a sunetul
spre Dum!'lezc:ul Cel tate, Cel Viu; cnd voi
veni voi adta felei Lui". Acesta a
aceste cuvinte ale Domnului a Vestii
de ll\3i inainte aceaSlll a sa, Jar eu ntru
voi adea fe{ei Tale,
caod se va slav:a Ta' (1'1. 16, 15).
Aceasca Judec-.lta mea
V'irtlJ le, binele ncamesteC::1I cu r:lul ' in eate se
ruprinde [OI inlelesul celor cugeta;e ca oone
C3tC Dumnezeu Cuvnrul, virtutea .care acoperi
<%IUrik:', cum :tice Av:arum (3, )). I\.'fltru aceea,
62
dreptate au fost fericili cei care
aa:aslll dreptate il lui Dumnezeu. rt
se va cel C'Jre, cum spune PsaI-
1 .a pe Domnul" ( Ps. 33, 8), adlc:l
sine pe Dunu'lczeu .se umple
Care :1 nsetat a
Aceluia Care a zis, ,D-Jd
, v;l. p3.zi C\lv:lnru] Meu, Tatill Mru i1 \'3
Iubi vom veni la el vom face la el" (In.
14, 2), mai llIli i Duhul SBnt.
Socotesc c:l marele Pavel. carc a guscat fructe
t.ainice ale: raiului umplllndu-se de cele ce a
gustat. er.l mercu. De fapt, el
d H umplut de Cel dorit, liclnd, ..in mine
viau HrisrO$' (Gal. 2, 20). ca unul care era
n:1milnd, ndrepta mereu pofta n viilor: ,Nu
(tic) cll am dobndit indreptarea ori eli StInl de-
dar o ci doar o voi prinde"
(FI/lp. 3, 12).
ne fie npduit $1 ca cxcmplu cev:a
ce se n fi rea precum n cazul
hr.ooei dad nimic din cele ca hr ..
n-ar dIn no\ ca nefolO$iloare, d [olui .s-ar
adluga Il. tnIpului prin aceasra, tru-
purile: s-ar ridica Il. IfI3rc hrana de f.e-
care 1i sporind prin ea lui, dreptatea
acec:i _ toat:1 virtulea ce o - face pe cel
ce se __ ..L.
.... d ,ne,eu fll;I: , iru4i, sporind
lTIerC\J m:lrimea kr prin acHugaR':l ei deoo
noi. mncaril in chip du/IOv=:'
al: c:t am. mteles d foamea cea fericit.;f dI
. ar.l din not 10;01) ump/urur.l r.luUIil
Zlm dupl drepulCli lui Dumnezeu, sj ajun-
gem si! ne umplem de n Hristos Iisus IXm-
nul rlO'tru, a aruia fie slav:. n \'t!cikx-: Amin.
OhllLIH
.1' .'1'1cl/l ul ",1I0111v1, c4 oocei.o ,. w.- mil .. / (MI ,.1; 7)

I nV<'ilii,ura primit:l de Iacov intr-o \"cdcnie,
prin simbolul sdrii ce str;llxuc de la p:tmnl la
ru'iltJmea cerului, unde Dumnezeu c nlM11 pe ca,
este asemenea despre Fericiri pc: care
ne-o d:l. nou1 acum CUV'.ntu! can:: nall:ltol
mai sus pe cel ce urcl pe ea, spre in{elesurilc
De fapt, acolo i 5-:l inchipuit patriarhu-
lui, in unei sc1r1, viata cea ntru virtu
le, CI el, s;l. urma-
cA nu ne pulem Wlp aluel spre Dumnezeu
deci, privind mereu la ccle de sus hr.1nind
intrerupere doriTe .. a ct:lor nalte, in-
ci, si nu iubeascl. s:I nu se oplCa.'lG1 b cele do-
b:lodite. ci s:I socoteasd. drepc pagulXi neridica-
re'.1 la ceea ce este mai presus. astfel,
din ftridre n fericire ii aduce pe cei purtati de
aceaslll. dorire n apropierea lui Dumnezeu, Cel
cu adev:lrat feridt, are tronul S:lu atot-
puternic peste toate Fericirile. Intocmai
dup!i cum ne apropiem de rei in\clcpt prin n\C-
kpciune de cel curJ.t prin cur:llie, de Cel feri-
cit ne apropiem str.llXltiml Fericirile. aci lui
1- ",,_"-
Dumnezeu fi este proprie cu adev.l r.u "",.
De aceea Iacob a lsI:onsit dI.
nt1rit tronul pe o aslfel de sear.l

de fericiti nu e nimic all('e\'a
de dumnezeire, spre care ne
Domnul prin cuvnlul
De aceea liO"'OO>$I; d fl ntr-un
fel oartt;1re, prin pe dnd a fericirii
BgJduite, pe cd ce asaJltl fi\elege (,\1\'5nlul
acesti; .Fericili cd miIastM, d accia se vor .
d in multe locurI ale i
rurl, prin numele de .milostiv", b:lmatii cel sf'inli
numesc pe Dumnezeu: David _ n PJo.fmf
Iona - in proorocia lui,
Dumnezeu in multe locuri ale Legii. D:id deci
numirea de .mil05tiv" eMC cuvenit1 lui
zeu, <Xlre nu-Ii cere tie Cuvruul le faci dum-
nezeu, cind lui Oumne:u:u se gravead
in line? Oei, dacI Dumnezeu e numit mll<-
tIV" in Scrip(ura de Dumoczeu insuflat1, iar Cel
,a.dev:lr:at fericit eRe Dumnezeu, urmea:dl de
:110 I.fl mod d, (tind Cf1eVll milOS1.lv ClI om
se de [eridre:a dumnezeia.ocl
f;lcc de ce J se atribuie lui Dumne-
zeu: ,Milostiv e Domnul drept Dumnezeul
nostru OJm s1 nu fie un lucru ferici-
lor ca omul si se numeascl si fie ceea ce
se datont1 lucr:lrilor Sale 1
. dunmezcieSCUI Apostol ne spre
celor mai inalte harisme. _. .
Scopul noslI\I nu esae. ns1, de a ne
apfe f.lvnirea binelui - clei n firea omeneasc:J.
e nro.scut:\ n1zuin\a spre bine -, ci de. :1. nu
in judec:n.a cu privire la bine. Oei, mal
ales n aceasl;I suntem in noastr.l:
nu putCffi in{elege int()ClT13i : este pnn
fl rc si ceea ce ne plin" bun pnn
ni S-:l.r n viall! 51 nu
de o o;Irecare nchipuire a binelUI, omul
nu s-ur asupra ei. Drept aceea, avem.ne-
\'oie de pentru nlelegerea spusel de
ca, d ade
v;liralil a nlelesului ;a,cuns in ea, d ne form:im
dupul ei. Precum despre
7.eu c n chip firesc m to(l o;Imerul , Iar In--
a:;upr1l a ceea ce rclzuim vine din necu-
Celui ce este C\I adevlirat Dumnezeu
_ clei unii se Dumnc1.eiru adev;l.rate,
cuno .. Wc n Tat1l, n Fiul n Sfntul Duh, iar:u-
lIi s-au rit1cit p:lreri de aceea,
p
U
l
ina
abatere de la aderlr a cale.a ne-
-, n C\lpMSUlul spu-
>ICi de dacii nu prindem adcvlir,uul in\e1es.
nu micl ne '13. fi paguba, riUcind de la adevlr.
67
Ce este mila, in ce se aratl cum este ferieit
<:el ce intocmai <:eea <:e 1
Oci: . feric* cc:1 milostivi, el aceia .se "or mi-
lui", nemijlocit al acestei spuse cheamJ
pe om la iubirea semenului la compltimirea
lui, din pricina neegalitliUi a fIrii sehimbatoare
a mprejur.1rilor vietii , care rac ca nu 1000i s:1 SI:
afle in nici n privinla cin.stirii , nici
a trupului , nici a celorlaltc inzestr.1ri, Oci,
de cele ma! muhe ori, viap. c prin cele
contrare: prin robie stlp:l.nire, prin
s:lr;lcie, prin necinste, prin li;\;1.bidune
tJlr!e a trupului prin toatc cele asem:'lni!.1();Ire.
pentru ca Silr:1eb SiI ajungol deopotriv;l cu Oog:1-
flI,lipsa SiI se C\Jmp;lne:osc:l din El ro-
mila fa!li de cei Iar d:l.c:! mUa
nu nmoaie sufletul , nu s-ar putea urni cineVll
spre ngrijirea de nenorocirea aproilpelui.
precum mila este intcJC3s:1 ca opusul neindu-
r.1rii, la( la fel cel IleLndUral crud Sloi ca o for-
I;lreal<' de neajuns celor ce: se apropie, dtJI vre-
me cel milCNiv se amested
oarecum, prin 8imlirea sufletului, cu acela aflat
in nevoie, Bdlndu-se pentru cel nediil ce ii
cere sufletul lu!. Piindd mi],. eSle, ca SiI o tM-
m:lcim ntr-o cxplicare cuprin7..:ltoare, ntristarea
do;: bun:lvole pentru necazurile suiine.
"
Iar d:l.ci nu i-am l:lmuril deplin in\elesul,
DO"" se v:a flllIi alt cuvnt.
i cu cei
, precum cruzimea
ilU n uri , mila din iu-
bire, neputndu-se ivi dedit din aceasta. daal
ar cen:eU dnev:a. cu luare--aminte milei,
VlI g:1si n ca o inllrire a simlirii iuhiloare, ames-
tecati cu ntrlstirii. aci de
cele bunc este n:1zuitJI de 100i la (el, atiit de
mani, cii de prietcni, dar voinp. de a lua parte
la dureri e proprie doar celor de iubi-
re. Se de accca, c:l dintre cele ce lin
de via\,il accasU, Iubirea este cea mai ure, iar
mila este iubirii. Fericit in intelesul cel
miii propriu este, cel su-
Oetul n simtire, fiindc:l a ajuns la virful
cel mai nalt al virtuliL
Nimeni ins:! d nu judece aceast:1 virtule nu-
mai prin plirelnidil cea din afad, penl!U al, all- '
fel , ea n-ar fi decit o faptl li cclor ce au vreo pu-
tere s:l irilllpruialld binele, Dar eu SQCOI= c:l
C5te mai drept se SOCOIcascl aceilSla n ,'oia
penl!U c:l acela care binele, dar e
mpicdicJ.t de la lui din lipsa de pUle-
re, nu e cu nimic mai prej06 prin simlIea sufle-
1Ului, de cel ce lui prin fap-
te. Este de prisos a mai spune ct de mare este
pentru dac:"l intelege cineva ferici-
rea n act:5t fel. fiind pruncilor
lile dohndite printr-o ascm('nea ndreptare a
viclii. DaCI, si! presupunem, ar fi proprie tutu-
ror simlire de cei mai prejos, nu s-ar
mai afla unul mai sus altul mai fos. viala n-ar
mai fi prin numiri contr.lIe, siiclcia nu
l-ar mai ntrista pe om, robia nu l-ar mai umili.
necinstirt:"" .. nu l-ar mai sup:lla. Toate ar fi comune
tuturor ar fi lege drept,ne n
oamenilor, cel ce are ceva f1I.cndu-.o;e de burul.-
voie aJ ce! lipsi!. br. dac:"l ar fi
n-ar mai fi niCi o pricinii de pizma ar
nceta, Ula s-ar stinge, cltbunarea, minciuna, n-
ar clei tO.1le acestea
sunt nepoatele poftei de mai mult. s-ar n-
acea siml;re nenduriltoare,
cu ea ar fi scoaS(', <.:a o rea, odraslele
Iar prin smulgerea va face
loc pacea, dreptatea toate
celelalte aJ!lOSCUte ca bune.
Ce ar putea fi mai fericit dect tr.lim astfel,
nemaiincredin\nd viala noastr.l lacltelor pie-
trelor, ci ncrezndu-ne unii in rum
cel ndndurltor crud face pc cei
care au suferit cru7imea lui, tot ilimpolriv-l,
70
. toli ne celui ce are miii
. in chip firesc iubirea in cei
Il' ea.
Mila este, precum :.1 spus Cuvilntul, maic-.. bu-
I a iubirii. arvuna oric:lrei
. ce alli sigurant:l mal inl:\ritii
pUlea vietii? De aceea, cu drepl. cu-
;;;;, pe cel milosti\',
atlea prin acest nume. 1':u se
fie cineva care nu folosul
pentru Dar eu cred el
cuprinde n mod tainic ceva mai mult
se i ar;ldnd
;;'" negr;lite ale viitoare. Zicind:
milostivi, cl acela se \"or miJui ", EI
milostivirea ca pentru viilOl".
noi, pe ct ne in
1ct:51 n\des de la sl. in-
cerdm str:iibalem cu privirea spre partea di-
oountru a catapetesmei. .fericili cel milostivi, cl
aceia se vor milui. " Din aceast::i spusl. se poate
ajunge la ceva mai inalt decit
lese prin cuvint, pentru Acela Care l-a
pc om chipul a n firea
pornirile clu-e toate
lor. indl nici una din acestea nu este dm
ci ceea ce voim in puterea
71
din firea nuasu:.i al dintr-o \ 'istie-
ne. pon parte suntem nvil(ati desprc n-
anume ci nu poate dobndi omul nimic
cele pottite dac:! acel
bine. De aceea zice Domnul ccl ce tI as.
C\lhJ, .tmp:lr;l:\ia lui Dumnezeu este
\'OStru" (U . 17, 21 ); . oricine C'CTC ia, cel care
aul1 g:lsq,re celui care b2te i se va d.::sdl.idc"
(MI. 7: 8); a ce dorim, a afla ceea ce du-
tim a dobndi cele dorite atrni de voia de
noastri , La fel trebuie s:\. judeclrn
anume nki pomirea spre riu nu
ne vme pn" vreo sd:1 din afar.!., d, ce am
ales l';'Iul, acesta existen'" -nchi
Ind _ tiA. ... , 1 pu-
. U 51: . <1 une cand nOI il alegem. n afarl de
vomla 1Jl)er,l riul nu 5e :lfI:1 ----d ...... :-....
. '
lPOSUS propriu, de .sine
. Din acestea se puterea de
de sine stilpinitoare pe care :1.
s,Mu-o In . firea oamenilor Domnul firii: toate
atim:1 de IJber.I noasu:l aJcgu e fI(' bune fie le
Iar dumnczciasd, ur:m.nd al
drcapd, imp<trte fiedruia ceea
ce. dJ,rult, cum zice Apostolul:
"Vlal:i1 ce, prin i'n fapd
m;'lnre, Cinste nestridciune, iar
ubitonlor <k ceart:l . C3rc nu supun adc:v:ilru.
lui, ci se supun mnie furie' (Rom.
2, 78) 101 ceea ce este r.lspl:ltire
a ci, dup:l cum oglinzile curale aratA chipu-
rile cum sunt - bucuroose pc ale se
bucur:l, trL'ile pc ale celor ntristati - nu nvi
nimeni firea oglinzii cind ar-IIi chipul
ntristllt al modelului dc.l .... m.1 de ntri5tare,
JudecaUl cea a lui )umne:teU esre pc ml
$Ur.o. .sJmtiriior noastre: ne d1 darul din proprie-
Ullea noastr1, dupa cum se acest3 la noi.
.Venlli , voi, cei bine<:uvm;Iti . Duceti-v:!. , voi,
cei blestemav" (MI. 25, 34, 4l). oate e nevoie de
dn aJ"ar:l pcntro a :awi o;:uv:lntul dulce cei
de dreapta, iar cei de la stJ.nga pc ccl trist?
Cei au psiI milostivire gratie faprelor loc,
b.r cel din unm. fkut pc Dumnezeu netni-
losrd pc!ltru d s-:au mUlI flr:'! mili de cei
de fire. Bogatul ce inOia in nu
s-a milostivil de dracul ce .se chinuia la poarta
lui; prin aceasta s-a lipsit singur de milostivire
cnd se ruga si r", miluit , nu a f05l aU2.t. ace-oI.S-
ta nu pcntru ci s-ar fi pricinuit vreo pagubi n
marele izvor al r.o.;ului printr-o mici pic:ltur.1
lui, ci pentru c:l picltur.o. milel nu se
cu neindur.o.rea. aci .ce arc lumina
cu ntunericul?'" (JJ Cor. 6, 14): .ceea ce va se-
omul, aceea va secera. Cel ce se:andn:l
n trupul siu din lrup va secera striclciu-
73
ne; iar cel ce seam1n# n Duhul, din Duh va se-
viat:l ( Gal, 6, 7-8), Sm9nta s0-
cotesc eSlI.' libera alegere a omului, iar se-
este r:lsplma liberei lui alegeri . nmul\t
este spicul bun;\Utdor pentru cei care au ales o
asemene3 dureros eSlI' de
spinJ celor ce au seIMn.:II n viata lor cu astfel de
seminte Oei fieore trebuie d ceea ce li
$CIJljruu a1!!e l nu se poate.
.Fericiti cei milo.stivi, el aceia se vor nului".
Care omenc:lSd. ar putea Spune :adll.ncul
[;iinuit n aC'e5le C\l\'ntc? Dar fOl1l1;l comurd
nehoUmid U li cuY'Jnlului ne trimite .s'- cen:e.
mal mult cele spuse, prin faptul cii nu
cIne sun! cel cltre care .se cuvine d flC
mil:!. Jucr.hoare, ci spune simplu; . Fericiti cei
milostivi ", Un nou intelc.<i ni-I Cuvin-
tul prin milel n urmarea pl:1nsului
ferlcil. Acolo era SClCQ{il fericit cel petrttea
vl3ja atea$ll n aici mi se pare dI VTelI
d in\':ltjrud. Oei, precum ne sim-
Iim de nenorocirile strime cnd unii din-
tre cunoscuI;l cad f:1ri voie n suferinte
- fie c:1 sunt alung:;ati din casa p<l:rin-
leasc:1, ne au sclpat numa.i cu din ror.tbii-
le 5CUfundalc, fie au tirul n mllna pir.tlilor
tlharilor, fie ajung din liberi, robi, fie din st:ttea
de fericire au trecul in nchisoare sau Orice 2.11-
. :lSerncnea riu S03r-
a re a schnubal Intr-un . de<;:'
bon:1 pe care au avut-Q - 'o
- nOStru se O Slffil!n!
!Il acqW., lOt se o
de . penllU noi poate chiar
1
. m,re dnd alunedi
mUlmal .
astfel de soartl ncdemru'l. .
ne gndim b S1riluCrt:a casei pc
. cum am ajuns n put=
plertl.ul-O[061 n abisul acestci Vieti d!n
. cum.an:' . i ce fel de tlroni am all!S tn
SO" ...... \1 ni s-a intre-
unei vie"(uiri in liberuue, . . e
.. ' n moartC smdiclun ,
fericirea \ic\1I pn d ascmenea
mai eSle cu pUlln\i , c n ne \ . _ nora-
li oostr:1 s;'I se ocupe "" ne
. :;. m nu se umple sunetul de jale
s . lne; . gancIindu-se la ceea <:e a avuI

1......,.0 bolii durerii;


staTe a .. supus;1 de "
le' am primit teeiIe mII
ale palimilor; n Joc de peuo::erea
de ne de cu
aceca s ndi\i sa; impreunl cu
tngc.rii , Am schimbat vla\3 in-
dobitoace ... P . doi;Iiloce:lSdl.
gereascl turbati $11_
Iar pe tiranI, ar pute3 numcre
ai VIe"(lI noastre ane
15
cu ura, patim;r., m1ndria _ tiranul
s.ilootic -, gnduI desfrnat , care rilde de noi
C2 de sclavi cumpiirap cu ooni, robindu-ne
firea spre sJujiri necurate? Iar ilieo-
mia, ce alt lir;m o n rnu!<lte RoIlIt$c
nenorocitul 5uflet, l s.i primeascl poftele
ei nes:ltul'llte, mereu turnnd neumplndu-.se
niciodatl., ca o fiar:l cu multe capete, ce trimite
prin mU de guri hrana n pnteccle nes:llios; ni-
ciodatII nu se: saturi de ci ceea ce i
.se (acc mereu pricird a poftei de
m;,j mult
Cine, deci, :l.cca5l:lI
ncstatomid, nu va rimne D.r.'I miU filr.'l n-
durare falll de attea nenorociri/Iar pricina ne-
milostivirii de noi n rele-
lor, cum se ntllmplA in p:l.timln: a celor
din minti, care, de rou, pierd
cdor ce le p.ilimcsc. Dad, insJ, cineva .se cu-
pe sine, cum a inainte CUm esre
acum, precum Solomon zice undeva: .cei ce
se cunosc pe ei sunt n\e!epp', nu va nce-
ta vreodad s.i alb:} millI , iar act'S(e1 a su-
netului i va urma, dup:1 dreptate, mila dum-
oe:reiasd. De aceea zice: .Fericill cei milostivi,
eli aceia.se vor milui ".
Aceia, nu Cilci in\(:lcsuJ a':'"estui <:uvm
e ':'"lI c-.ind ar spune cineva: "fericit lucru eSiC
"
i ngriji cineva trupeascl ", pentru
acela Glft' se va ntru .s.1rdtate.
I ccl este fericit, pcntr\l di
ntiIci face un bun al celui ce flc
o"wl I:lmuril acum de noi , fie n cel Imunt
mai inainte, care al'lliil su-
fl erului cu nenorodrle Slr:line. d1O. ace;
lea e un bine: atlll a se milui CIneva de sme In
chipul C"lt a p;1.limi mpreum cu seme
nii s.ii

o inlllrire inall" fat" de <:el 10 sufennll1
Apoi,.se n",lcge d in felul acesta l pe om
propriul judeciltor, arunci cind elIa hot1dre
asupra celor m;!.; mici .
nlru eli ade""r,lI.:l este cre<!inla d I?"d
firea .. WI naintea scaunulu.l de
judecati al lui HriSl05, c:l fiecare ia potriVit cu
cele ce le-a in trup - flt: binele,. flt: riul -:
poate d ne e ing"duit .s1 spunem ceva n:a
1
indr:Iznc\: cladi este cu pUlint:1 ca s5 In:
\eleag:l cele negriile ncvllzule, cu alill
mult se poale ind
din partea celor burdvolLl'
- ,, -- de cei ce oe-au ar:ltat
la ce se In SUILCl ,..
1Oil:1 romne n \'eel , cuviin\.:l, 10 cel ce
de har. Ce e, deci , mai firesc ca, 10
77
vremea cercetrii, binefk:1toru! fiind
CUI de CUre cei ce au f05( bucur:l.{.i
d \'escleasaI de glasurile
tlre drre Dumnezeu, care-l VOt
intregii Udiri 11 \':ii fi O;;Irc nevoie de .ul>lo
pentru acela :01 druf nume este strigat de r".
cu atill privilOri? I ci vor fi de cei ce_u
bucur.J.1 de faptele bune ne C1JvilnCUI
EYlInghelici n scntlnlOl asupr:J celor
drepti a.supl"'.& celor Cllrc
a:telc cu nlelcs, cu degetul
pe cei pe cel nem.i.lui\i: Jntruclt ali fi\c1.1I
U?ula dintre (rap ai Mei, prea mid". Spu.
rulnd ar.a!1 pe oei miluiti CiI fiind de falt.
acum rei ce: mal mult
maU:r!a a aUl\llui decit fericirea
toare: ce este Slr.I!uCrea aceasta a aUl'\Jlui.
sunt K:ntclerile pietrelor de maJ1' Ce
li vqmin!elor eSte ;,1I;}! de
acd bine pe carc ni1 pune nainte
Cind Cel ce peste zidire Se va
firii cu m;'lrire pe tronul
cel 1113.11, clnd se VOf vedea mprejunJ! Lui
nurru'lrnteJe miriade ale ngerilor clnd
tuturor vor vedea tmpk;lria cea li
mor se vor arnta, pe de alu parte, dimpotrlv:'i,
chinurile iar n
78
_ intreaga nre omeflCasd a celor ce au fost de
b prima crea!ie $1 pn# ia mplinirea n1f'egUlui,
st1nd n cu frid. cu n#dejdc:.t celor vi-
itoare, cu cutremur fle foe:.tl-
la; chiar cel ce au vietuit cu o
tremurlnd de viitorul lor, dnd vedea
pe ceilalti triti in tnrunerlcul uist de
lor cea rea, c:J de un iar cel mIlostiv va fi
dus de f;.ptele sale nainte:.t Judedtorului, SIn-
lucind de ndn'lmeal1, nsolit de glasurile de
de mullumiU ale celor c:1rora le-a
bine, oare se va mal socO(I fericirea una cu bo-
,alia material:l? Oare prim! n locul acestor
i se prefac:1 muntii $eSUrile
viile marea in aur?
Iar cel ce a sigila! grijuliu, cu peceti, cu bdte
de fier, in nUrile, pe Mamona
ti a socotit pistrare:.t materiei ngr:lmMlte n ;tS-
Cllllz:ltori mai de pre\: dedt oriCe ponmd va fi
tirit cu capul n jos in focul aceia ntunecat
i vor 5COate la ar:llare ouzi..
mea pe care le-a n aceast:l pe
pielea lor vor spune: ,.Adu1i aminte ci ai hJ3t
cele bune n via1a la" (Le_ 16, 25), el ai incuiat
mila n bog;l11ei al nesocotit pe
cu ceilalti. Nu li-ai agonisit
pentru via]a de aici iubirea de oameni, nu ai ce
79
nu ai aVUI , nu afli ce n-ai pus deoparlc
aduni ce n-ai risipit, nu .seceri ce n-ai '
e pe nUsur:l seminlelor talc. Ai
nat adurul. uv""'; ' ci .. , -' o
.. ' __ .... 1 ; llllU,-",
uVLrea, la ce ai iubit; n-ai m 'vil cu mjJ,
. . , ' nu
pnvlt cu 1Tll11; ai trecut cu "t!derell
,:ci fi ItCCUI cu vederea dind vei
III mila, mU.a te va ocoli; te-ai
de lil'"le Se va scrbi. Cel ee;il S<l:r.ki(
anei acestea
unde va fi aul\ll? Unde, 'r.\SeJe
de, siguranta comorilor
5pre paza
U'U cei ce
dintilor? Cine va lumina 1
Cine va stinge naclra! Cine va viermele
CI::! oeadormit? <r
S:J. fim ascultltori , fr.l.,ilor, glasului
ICSC, care ne n cuvinte atJl de mul-
te despre cele vuto;m:, s:l ftm mil()6(ivi, a ,. ,.
fc:nceasd Ht!;tos Iisus, Domnul f105ltu a
r ... 51aVll. stlpnirea in vecii vecilor. Amin.
()h1ILIH H SHSEH
cft " ." ... /1 " . ' .. 1 ..... , c4 pe
"(.ili S; li)
ce se petrece cu cei ce privesc de pe un
v5rf nalt la o mare intins;'!, aceea se
petrece n cugetarea mea, care de la
In11\imea cuvntulullui DumneleU, ca de pc un
munte nalt, n de al
IUrilor. Si, precum se poate vede;! pe multe t:lr-
nluri ale ndrii clic: un munte t:liat in dou:l , pe
paMe:l dinspre nure, retezat din virf pm1la te-
melie, de pard ar n ras, i:lr din virful lui , at:lr-
n1nd peste pr:lpastie, o arnc\itoare, ceea
celui aflat ntr-un asemenea
ptivt!asc:l de la o mare iru1!thne marea din adinc,
b fel sufletUl meu atrnat de acest inalt
cuvint al DomnuluI: "Ferici\i cei curati cu inim:l,
d a<:cia VOI" vedea pe Dumnezeu".
Dumnezeu Se ca
lor ce s--au curl\il cu inima. Dar . pe Dumne-
leU nimeni nu L-a vizut (In. 1, 18),
cum zice marele loon. Cugeurea atea5ia o
naltul Pavel, zidn& .pe Care nu L-a vii-
l ut nimeni dintre oomeni, nici nu poole sll-L
(1 Tim. 6, ]6).
0-""' - "-
"
Aceasta este stnca
nu arc n ea nici un punct de pentru in
legere. Despre aceasl:l. Moise a spus
nv;llllunie sale cii C5tc !leapropiali,
nleJegerea noasui nu poate nicicum
ea, orice g-Jnd despre ca CiI Bind anulat de
1I11\ie: .d nu poate vede;. omul fa{<l Mea s1
tr.iiasd" (ef. 33, 20).
Pe de o parte. viata nse:nnrd
pc DumncZC\J. Pe de alb, aceasta nu C (:IJ putinl:1.
cum spun [oon, Pavel Moise - stlpi i credin-
Ici. Vcu V'lrtc!jul de care c atms sufletul .'ille adi n-
eul celor n cuvnt? Daci Dumnezeu
ete \,;;I\a, cel re "u-L vede pot' El nu vede viala
Dar cl. Dumne7.eu nu po;! lC fi v:'!Z\J(, nulrtu-
de Dumnezeu prooroci apos-
toI. De ce str.lmtoarc se rddejde:t omului I
Dar Dumnezeu ajuL1 ruldcjdca primcjduWI
de ddere, precum I acut cu Petru, im:lrind lIjXI
de sub picio:ue1e lui, cnd acestl! era n primej-
die s:;1 se SC\Jfunde. Dad \ ... veni la noi m:ln:l
Cuvntulu; ne V:l SUS\me in amndolJ;'I din in
\(:lelRlrile amintite, pe noi, (.';Ire ne SCU{und1m in
adincul tlIlmlclriJor, vom sclpa de frid, pentr\l
ci nea pri ns <-'U putere de Cuvntul, Care
ne
e de mare, sp":.
mai nalt al fericirii . ce ah bUle :

dori aceSta cel ce are toate m


I putea U- "" Seri .... ".
v:lwt? !'enuu d a vedea, In r-
aVe;!' Vei "edea leru
.. . '.'
127,5), n loc de . vel
ca si nu vadl sia ..... Dorrmu-
(Js. 26, 10), nu
rocul vrea si nu se
Deci cel ce: vede pe Durnnel.eU are, pnn
,,;;,: ;"', '" se cuprinde in
", d, ," .... it ve,niCl feno-
v ala , . bu
f
lrn de moarte cea
. d,A ;lntul du
curia Rlr:l sfarsit, lumina a ev 1"11 .... , cu'" .
hovnicesc dulce, cea neaproptat:i,
bind ce ni se prin feriaru.
D;r, pcnuu d vederii :,
cur:llia inimii, mintea mea e .
mreb1ndu.$C d:ld nu cum ... cu
t.melc-....... . . >1' -ntreC
Iilimii este dintre cele cu nepuun .. c;U"C 1
n
oastr.1 Dad Dumnezeu se vede pnn
arca n " . Moise Pavel nu
aceasta (prin cur:lti;llniml
v
, aar ..' .. al ..
l .au o dat:i ceau 5pus ci ruCI el, llICI
nu pot vedea. pe Dumnc7.eU; se pare ci
f.I e cu de dob
c: s:1 cum poate fi vlzut
dac:'l la aceasd nu se
"
e ca cum ar 7.k:-e eineV2: e un
lucru fericit fi cineva n cer, dci acolo V2 \'e-
de<r. cele ce nu se pe pjm5.nL D:ld d
eMe o fericire ;;1 fi acolo, aceasta ne V:I. fi de fo-
los numa; <bei ni s-ar fa ce C\JnO$CU1 prin Cu-
villllui miPocul de :1. ajunge la cer. Dar alilta
timp cit este C\J ce adu
ce fericirii Ea mai mult in.
trL'<feali pc cei ce de ce mari ooC\Jrii sunt
lipsiti din pricina ncputin\ei de a urca b ele.
Dar oare ne cerc Domnul ceea ce e dincolo
de puterea firii noastre ne (6 porund. ce m-
Ue<;e prin ffijrimea ei nd-suri le puterii ome-
Nu face aceasta. C'ci nu sol
zOO.are celor dron nu Jc..:i dat aripi, nici frlia.s..
ci sub ee-Ior ce lea rinduIt pe uscaL
Dad, deci, tuturor celorlalte lea dat o lege JX>-
trtvit:!. puteriI nu nici o flptur.I cele
mai presus de rLCe3 ei, atunci trebuie siI credem
el ceea ce ni .se promite prin Fericire nu e ceva
ce nu poate nldiljdui.
Dar nici Ioan, rUei I':Ivcl , nIci Moise nici aI-
rul ca ei n-au r.'IlllOlS n afara aceslei malle fericiri
de a \'edea pe Dumnezeu, nici cel ce a zis: . LIe
aC\Jm mi 5-a g;l.tit cununa drept:llii , pc care
Domnul imi va da-<J m ziua aceea, El, Dreptul
1udeditor" OI nm. 4, 8), nici cel ce se odihnea
pe pieplul lui Ilsu), nici ecl ce a aUl.it glasul
dumnereiesc: .te C\Jnosc pe tine mai mull cJed.1
pe Ue$. 33, 17). Dad prin care oi s-a
vest..it ci ne: e mai presus de putere
lui Dumnezeu nu It-au ndoii ck fericirea lor - w
fericirea in a Vede-A pe Oumneuu, aceasta,
in C\Jrnltl inimii _, urmeaz:l el nu e C\J
inimii prin c:tre se poate dobindi ferIci-
rea. Cum se poate, deci, spune ci
cel cart' SU5lUl, dup11':r.\"CI, d este dUl
colo de puterea noastr.\ lui Dum-
J\el.CU d, deopotrld, cuvintul Domnului,
are vederea lui Outnnel.eu ntru
, . 1
C\JI""lie, nu J se Jrnpomve ..... e.
SoooJ.esc, ns;l, pooivit $1 spun mai n1i cltl."V:I.
C\Jvinte despre altceva, ca IiIlcuirea ce o vom da
temei s1 nainlel.c pe calea
Firea dumneze1asd n sine, nUeoe orice
eupriruj de ncpul"ndu:se
apropia neputnd strioote b ea
pe presupuneri; omul nu " glsit
un de " in\elege ceea ce nu se poate m
!eJcge rUei o cale de C\Jprindcre a ceklf cu ne-
de cuprins. De aceea marele Apostol.!\U-
ca ile lui' (Ram. II. 33),
.r:\tnd prin acest C\Jvint d este neurnblat1
gnduri calea ce duce b fiintei dum-
"
Nici unul dintre cei ce ne-au na-
inte-merg:Hori n n-a lllsal vreo a
vrcunei a
Celui mai presus de
nsa A<..""la Care este mai presus de ntreaga
fire, Cel ne<..,..prins, este este
nteles prin ratiune, iar modurile acestui rei
de sunt multe. Cel ce: toate le-a
nlru poate fi prin presupu-
nere, din n!elepciunea a zidirea, ntocmai
cum anistul se opera sa. aici
nu se vcde artistului, ci numai
anistic:l pc care acesta a n alcituirea
lucrului. privind, spre podoaba zidirii, ne
o idee nu despre ci despre ntelep-
ciunea Celui ce a toatc n chip ntelept.
Si cugetlnd la Creatorul noastre 1:0
faptul ci nU din <-un-,trlngere, ci din oon.'1voinf;1 a
fapta zidirii omului, zicem ci prin aceas-
calc vedem pc Dumnezeu, nu la
fiinta Lui, ci la Lui. Toate clte
L"getarea la ce e mai bun mai nalt ne dau o
a lui Dumnezeu, deoarece orice lu-
mirul mai ne in vederea lui Dum-
nezeu. puterea, statornicia libera-
rea de tot ce este potrivnic toote cele de felul
acesta in suflet chipul unei lumini

Ceea ce s-a spus cum poate fi
ceea ce Cuvntul- Dum-
nezeu \':0 fi de <--ei curali ce inima -,
ceea L"t: spune Pavel- pe Dumnezeu nu L-i'
Zut nilm'ni, nici nu poate Cel
prin fire Se face prin
in toate cele din jurul Lui.
Dar fericirii nu se la ase-
Celui ce lucrea7.:i cu lucrarea Sa,
filozofii vcacului ar avca n-
Idepciunii puterii ce\ci mai presus de lume
din buna a zidirii. Dar eu socotesc
Fericirii ne spre o altfel de
a Celui dorit, pentru cei care pol u
Iar acesta
muresc prin pilde.
Un bun n omcneascl este
trupului, d:or un lucru fericit e nu numai a <.."t:
ci il. vielui s:ln:itos. Oaci
cineva ar aduce elogii dar s-ar hr:lnl
CU pline de suL .... ui rele,
ce a din elogiile aduse de \TC-
me ce doborit de La fel in{ele-
gem cuvntul de fa{:i. Domnul nu 7.ice feri-
cirea a ceva despre
DUllmezeu, ci a avea pc in sinc. El
7.ice: ,.Fericiti cei C\l inima, aceia vor
vedea pe Dumnezeu, Dar eu cred d
Dumnezeu nu Se expune ca un fOlbiou nain.
Ica ;lccluia care are ochii sufletului curali, ci
marel!a ne sa inie1cgcm ceea ce
CUvintul spune altora in chip mai
zicind: Jmpltr.ltia lui Dumn..zeu CSle nI:1untn!1
\"OSlru" (Lc. 17. 21). De aid ti acela care
curtUt inima de 10011 zidirea simtire3 JXI-
vede n S:II proprie chipul firii
Eu socOiesc ci n aC("S(c pUline
cuvinte (."e le-a rostit Cuvntul 5e cuprinde acesl
sfat: O, oameni, Cllre aveti vreo doriTe de a
vedea Binele adev:lrat, de: vreme ce ali auzit ci
m1rirea dumnezei:l.scl este mal presus de ceruri
slava ci este de netllcuit de ne-
gr:'lit firea, de nu c:Ideli in
pentru c::I. nu puteti ,-edea pe Cel
dorit... tn line este moisur.l de
Dumnezeu, pentru al. Acela Care te-a a
dat 100deodat:l Hinl:l acestui bine prin fire.
Dumnezeu a n aldruirea Sa chipurile
bumtliJi\of firii Sale, Olip;bindu-k in tine CiI nU-Q
buca!:l de un chip .sculptat.
Dar r.l.ulatea, v1rsndu-se n pecetea cu chip
dumnezeiesc, a acut nefolositor binele ascuns
sub urite, Dad vei ia_
prin de via{2 ta, ntin1dunea
88
Dd pe 'i\i va din nou
chipului dunmezeic!ioC, Precum se cu
fierul, care, arunci cind e culilit de rugin1 cu o
perie, ca soarele trimite din si ne
r.I%e sdnteieTi , de unde cu PUlin nainte er.I
negru, e cu ornull;luntric , pe ore D0m-
nul l . omullnimil", - d nd se
de pe el pata care a nflorit pe el ca
un mucegai reop;lt:.'!. asern:lnatC-.l. cu arhc:-
tipul se (au: bun. aci acelll ore e :ISCfT1enea
Binelui esle el neap1r.I1 bun,
Mfel, cel ce se pc sine vede: in sine
pe Cel dorit va fi fericit, daci. are inima cur:a-
pentru el, privind la cur:!.\ia sa, vede in chip
arnelipul. Tot pnxum cei ce Vlid soarele n
chiar dnd ntorc privirile spre
cer, intru nimic nu-l ""d mal in splen-
doarea sa decit acdl car", privesc globul
solar, Astfel - 71cc -, voi, chiar dati nu avc\i
puterea lumlrur., revenind la darul chi-
pului n voi de la nceput, in voi pe
Cel cl.utat Cld dumnezeirea este ncp;1-
timire T\5tcllnare de orice dad ro al
acestea n tine, atunci ai pe [)UlTlJlezeu, Cind
gj ndul du nu va fi amc:steClt cu nici un r;\u, ci
\0\ fi liber de p;atim1 de orice pdti'I,
vei fi fericit pentru vederea ta p:l.trunzJtoare,
89
penlru col L-ai pc Cel de
raU dupi ce ai ndepirtat imunericul n
de pe ochii sufletului, n cerul .senin al
inimii, cu limpezime, cea minunatii.,
Dar ce este aceasta ? Cud]ia, 5implitlllea, toole
smUudrile fumilloOruie ale firii p'ioa,"
e51C v:JZUl Dumnezeu. areaSl:l este, nu
ffi:li putem ndoi n urma celor spuSe'_
Dar de b
put de ncpricepefC:I ci, diI seama inel ::Irum
de Fapllli d putem ajunge la
ceT ne pUlem de minunile: .. nu
ne esti:' de: nici un dad nu putem implini
la fd, nu ne indoim c-l fericirea vine din
cur:l]la inimli, dar felul in care se poate cur:lU ci-
ncY:l de cele ce] intineaz:l mi se parc deopotri-
v:J de greu ca la cer. Care esIc:, deci, 5Cafll
lui Iacov? Unde vom un cat de foc, ca ne
nlllfilm la cer asemenea proQl"ocului Ilie, s:i .se
inal]e inima noastr.l cltre minunile ck acolo
si scape de sarcinil
Filndc-J, <Iad ajunge cineva la afec-
lelor legate f;lr:l \'01 .. de suflet. va SOcoti el nu
nu poate si se despartJ de relele inj\Jgale
cu el. Prin patimol incepe nt .Irea noastr:l in via.
la acca.<;l;i, intnJ P3lm;l ne nalnteau
cu viaja noastl1, /UuJ s-a :unes-
i
cel ce au primit de la ncepuI
boala prin
orice sol se m
, . cI'" este ascmc
mdt cel ce se na"... dl
1 ce l:.a la fel omul se na:;;te n
o: 1 polcitosul, din pl
in oarecare fel cu
vin l exiSten\l , imin71lndu-se CIC5-
ec . ..
o cu hourul .' tru noi
Da virtutea este greu de pen ,
:c """'te clpita prin mII de 5Udori
r- . hin precum n.c mYa-
prin C , . cl largi
j' SF.l.nta Scrip'ur:l, de la care auwn . .
".$ rta ' este calea ce duce la p>elre
poa fiii str.lmtl este poarta
mulli sunl cel ca7 o a . duce la vlat;1. puUni
" ingust1 SBnla Sctip'uri,
nI care o ,a . " _:.........:,_ ilfllllC faptele mInu.
c:m: a m ....,...:;, "" . ',
, a ar:ltat ci ma ... nu
nale ale al1101" v ... u.o\1?
e intru cu lui Dumnezeu e
DeCI, In rii Firii Celei
un cu EI prin
ma, presus :" . ' .-.-...._ .. prun' ul fel
. .. Glasul ",-,n\ilO! ""'" ..............
cur.l.Ua Vie\ll. cu neputin\!, iar al doilea e5le
de ., ' il ;ltUI"3 aceasta a
firi! 10 1 .' ca acela
Domnului: . fericill cei C\!ra11 ro filma,
\01" vedea pe DunUle:reu ,
"
Despre felul in care putem $il ne curilim
aflm din apro..pe toalJ evangheliei:
Dad mbatem poruncile pe r.1nd, vom aIIa li-
murit mi(locul de curilire a inimii. Cuvntul a
n douJ. r,iutatea; n
prin fapte n ceea ce se SUS(Ine prin
Mai inlli a fost prin legu ne-
dreptatea in faple, iar acum, El
Legea pentru aJ doilea fel tic: pk:l(; nu mai pe-
rea, d cere ca nu se i\' easc;l
nici inceputul. Cld, a iodeparta pio tul din n-
voia de a-I face a face viata cu
mult mai 3td1n1 de faptele rele.
multe pllrli mulle feluri, fiedrui fel din cele
neinglldulte i-a rinduit, prin Porunci, vinde_
carea Si fiiodei boala rruniei se
in vlalil cel mai repede, ncepe tllm'dulrea de
ceea ce ne mal mult, legluind n pri-
mul rind nemnierea. De la Legea Veche ai 1n-
Vilat - zice - .SI nu ucizi !"; acum nV3l1 d de-
paRezi de la suflet impotriva celor
de fire (Mt. 5. 22). Dar nu a oprit orice
minie, cici pornire a sulktululsc poate
folosi spre bine. Porunca a stins minia. de-
impooiV3 fl'll telui : "101 cel ce se V3
fr;ueJe du in z:r.dar". Adansu[ .n z:r.dar" al'llili
ei. de multe ori, folo;;in:a mlinlei nu e fllr.l rost
anume atunci cnd p:.itima se aprinde pentru
92
plotului, AcesI fel de manie l-a re-
e mal n:linle cuvitntul Scriprurii pe 51"3-
lui Finees, care a prin njunghie-
re:l d .ldlOrilor de lege, pornirea lui Dumnezeu
impotriY;l poporului (Num. 25). se folo-
de ea ca mipoc de vindecare falil de plca-
lelc din ininU - prin porun-
ci - pofta nebuneascl a preacurviei.
vei afla cum Domnul a ndrcpt.Jt n-
uegul, flC: cue parte, una clic una,
f>ecirui fci de riut.J.le cliC o porun-
d . EI nu ngllduie slI ne st"pneascll mllniile
nedrepte, oprindu-ne chiar de [a aplir.lI"C; alun-
g' Uoomiej prin porunca de a ne dez-
br.la de bunavoie de in folo-
lUI celui ce d ne ia haina.
frica, !X>fUoondu-ne moartea. Ast-
fel , prin fiecare dintre porunci vei afla cuv:mrul
plugarcsc, smulgind ridllcinile rele ale pacate-
lor din adlncul inimii noastre: rurilindu-ne de
rodul spinilot.
Pri n amlndou' ajutll firii noastre: prin
IIceea el binele, prin nv:7.l1tura
pe care ne-o dlI pentru viata de aCl.lffi despre
flCC:l. re az p:lRlcul ar. Iar <bel \ se p:lre dure-
roasA pentru cele bune, cu
via!:I contr:lri vei afla C\I dl este mal dureros
cnd nu prezentul , el viitorul.
"
Cel o: a auzit de nu se va "",
cu durere ostene-.iJJ. de p:lcerile pk.llelor,
ViI fi de ro in gln</uri, ca slI alun-
ge patimile. Esle, m:IIl bine ca omul slI dea
la iveal:1 ceea ce estel:1nuit, slI cugete la acea. ...
b de aici, se va n el o dorire m:IIi
nicA. fericili sunt cel cora!! cu inima,
fericiti sunt, ndoial:1, cel ru mintea ntina!!i,
pentru c:1 privesc spre fata cladi
prin vinute, pccct.ea se n-
in via\3 noas!T:1, e v:1dit c:1i via\3 n p:I.-
cat se face ehipul felCi
tnt r-adev:1r, potrivit feluritelor
Dumnezeu e numit prin l"ieQIre nume al celor
cuget:ll<! ca bune, de p ild:1: lumln:1, viat:1, nestri-
dleiune toale clle sunt de acest fel. Pe de alt:1
parte, tot ce se opune acestora, ca ntuncricol,
moanea stric:1cium:a eAle sun! nrudite
acestora, se VOI" atribui n:1SC"QCi torului
Deci, fLindc:1 am invitat slI deosebim intre cele
prin care ia chipul p:l.catului 5;lU :.II
vinulii, d fugim de chipul diavolului, s:1
d:1m masea ,idearrl s:1 privim chipul lui
nezcu. &11 fun curati cu inima, C"oI. slI ne
rldti, intip:lrindu-se in noi pexCIe:t dumnezeiasdl,
prin ntru Hrist05 Iisus, Domnul
nostru, Cilruia 1 se cuvine slava in ve<..ii vecilOl".
Amin.
OhllLlft ft
. I'md/i fik l )t ll de JU, W GaldJiii lui Du",,*,,-,,
VDI'" <.b<:"", ( MI. 5, .9)

I n sflrllirul oort al mllnuriei pe care l-a ald-
tuit legiuitorul israeli\ilor, chipul amtat lui
Dumnezeu pe munte, toate clte cele cuprin-
!le erau, una cte una, sfinte sfin\ire.
l'anea cea mai dlnliuntnl , care se numea Sfnta
SCintelor, era t:1inuit:1 nu se putea intn n eli .
AcI:;l5l:1 numire d ea nu se
de sfm\enic in mlsuri C3 resrul pre-
cum ceea ce este sacro sf:l.nt Sl:1 mai presus
de ceea ce este comun ntinat, tOt acea
parte in care nu se putea intra era mai curat.i
mai ded.1 cele sflmc din jurul ci.
La fcl .socotesc cu cl toate fericiri le care ni
... au in acest munte al sunt
un3 C"lte una sflnte sfintite. Dar ceea ce ni &-:1
pus acum nainre spre cugetare e cu adev:1r.1t
de ncsu:1b:1tut e ,.srnnta Sftntelor", clei, dad
a vedea pe Dumne2CU e un bine care nu poate fi
Intrecut de nimic, a .se face . fiullui Dumnezeu
e , fj rl indoialil, mai presus de orice fericite.
Care e, deci, inlelesul 3cestor cuvinte ? Ce dar
cuprinde o astfel de uat:1 prin ele
"
ar ntelege mintea prin ea, ceea ce.se
e presus de aCCllst:'l J I
POfi incerca si ceell ce se
accasta cu orice lucnJ bun,
in1lPnlelI; cee:I ce se:
lllSeamn:1 mai mul! decit intelesul acestor
me.. eera ce se este mai pre$US de
rire, darul mal presus de n1dejde ""'" .
sus de fire. mal
c.: este omul n fatil cu firea dum_
.Ce cuv3f\( al sflnUlor s:1 rostesc spre a
omului? ci e praf
(Fac. 18, 27), Isaia, ,.larb;'l' (Is. 40
6), dup:l. David, nici ci .asemenea
3:6. 2) .. CcI diru:li Uce: .T(){ trupul e i:Ir
al doilea ZICe: . Omul, ca i3.Wa", Dup:!. Ecdesia.st,
e 0, 2), dupl Pavd, .vrednic de
P "IlS (J Cot: 15, 19), Clei cuvintele cu care .se
AJXlSlOIul pe sine potrivesc in-
tregulUI ne::lffi 0I1K11CSC Ace:sta esee omul
, Dar DullllleZeu cc esl:e? CUm d eu
pe care ochiul nu o poate vede:.!, urechea
nu o inima nu poate s4 o n[elea_
ce CUVInte voi veSli firea Lui? Ce piJd:l
VOI .psi pentru Acesta n!re cele cun05c\IIC? Ce
cuvmc.e n1scod pentru li f:.lcc nteles pe Cel
negr:J1I nespus Am aUlit Scriptura cea de
"
Jnsunal:1 spunllnd lucruri mari de-
Firea Cea l11:I.i presus de toate. Dar ce sunt
de firea aceea? (;\lv1\.ntu! a
gr.lit alilt ciit pO:lle rlcilpea n mine, nu ci! ('$le
Cel pe C:lre 11 Dup;1 cum ce! ce respir:1
primesc aCr\l1 - unul l11:I.i mult, alrul mai pulin,
rJecare dupl lui, cel ce are n sine
JII.1I mult nu a luat 101 aerul, c! a luat el clt a
putut - , tOI lui Dumne7.cu
Sfnta Scriptun'l - care ne-a fosl de
Dumnezeu prin purtlitorii de Dumnezeu - este
n:t]ll mare mai pl"Cl;US de toatl rn:lrhnea, in
compara1ie (;\l nUsura intelegerii noastre, dar
nu la a Lui. .Cint: a
apde (;\l pumnul cine a p:lmnrul cu
CO(ul ro (Is 40, 12). CUvntul proorocesc a mtat
prin aceste sublime rostir! o parte a lucrlrii
dar puterea din eare
lucrarta sau, mai bine zis, firea din
(".ue c:;te lucrare:!, n-a spus-o, nici nu l;-;l grIdll
s-o spun:li. Ci, mai mult, ii pe cei are
inceard dea dumnezeirii, prin
une le chipuri, spun:ind, ca n numele lui
[)umnezeu: .Cu cine M-ali (Is . .w,
6). sfat l <U. Ea:1esiJ.Stul prin cuvintele
sale: .Nu le gribi s:t deschizi gura t:I Inima ta
nu se pripe:a.sd. s# SCWt:l. o vorlXl inalnlea lui
, ..... -.-
Dumnezeu, ct Dumnezeu este in ceruri, iar
pe p;1m5nt" (fui. 5, 1), ar.'l!3nd, prin dep;lrtarea
stihiilor lina do: aha, n ce ntlsurl e nul
fln>a dumoezdascl de cugct;1riJe
Cel ce C$le astfel mJre\. Cel eare nu
poate n nici v;lzut, nici auzi! , nici cugetat de
ratiune SII face casnic pc omul care e socotit de
nimic cele ce sun!. Omul este nflat de
DurnnO::7.cul tuturor. Ce multumire se VlI g:l$l
vrednidl de acest dar? Prin ce CUl'ant, prin ce
cugetare , prin ce de rccunol'tinf;1 sar
putea Iliuda attSl hllr Omul e ridicat
peste firea lui, e flIcut din muritor, nemurilOr;
din ntinat , neinlinat; din trcdtor-, ntr-un
cuv;}nt, din om, dumnezeu. Cel1nvred-
nicit se fad fiu ill lui Dumnezeu ViI :J,,'C3 n
si ne, flIrlI ndoiai;l, cinsteil c f;leut
al tuturor 0,
dtmicie a bogatului Sdp;ln! O, largi!
Ct de mari sunt daroriJe como..-ilo..- negr.lnc I
Din iubire de oameni, ridlC'l aproope la
cinste cu Sine firea cea n rl(:'CiOSte din
pricina Cki, <lac;'! ne face prin n.:u
ceea ce FJ este prin flll' , ce illtceva ne da deCit
deopouivil cinstire cu Sine, prin nrudi re?
Accasta CSte Cununa luple!. Dar C'Me e lupta
pe care o incununeau? Oc se Y:l face flcltor
"
paC(', zice, Y:l fi ncununat cu harul nfierii.
IiOC(lleSC c1 fapta pe cafC o fi'lgl-
o ascmenea eSle un ah dar.
. nimic nu e:>te mai dulce dintre cele n;1ruite
oameni n declt o \' ie\uire pasnict.
orice ai numi dinlTe cele dulci, are
nevoie de pace pt'ntru a fi dulce. Daci le-am
av"a pe loate clte se preluieK n ".iall ::
san:l.t:lle, SO{C, copii, :\IU)L-
tori, prielenl, mare cu
ce se pe ele: ca r:liul, Vile, .bil,
klcuri do: joc, de sport, locuri de tot
ceea (;e s-a ",iscocil spre nv<::s<::lire, daci 5-ar
mal la ace5tea spectacolele des-
urechilor prin orice altC('Ya
prin care se: celor ce umblil du-
desflltiri _, toate iI<:eSte",l cladi avea, dar
bunul ce folos al mal avea de de
de vreme ce rizboiul te-ar impiedica do:: la
gUSlafe2lod Prin urmare, JXltt' .. este dulce
celo..- ce se de e:I C('le
prel uite n ,
Ond suferim vreo oenOfOL'1re m fdul ome-
neSC !'lui acestei nenorociri devine mai de
prin amestecarea cu bInele p;1cii, Iar
d.nd ne apas:!. via\a, aceSla ne face
fall de celelalte pricini de ntristare,
99
pentru ci nenorocirea de
cele indh' iduale. dliar doctorii spun ,
liI.e d, daci douil dureri se nJrneresc si
c::IId:I in timp alIupn trup,
sim\it1 numai cea mare, iar rilul mal nUc ali--
cunde durerea, fiind nghitit de puterea cclui ce
Tot lucrca:cl nenorocirile mz-
bo!ului, care i fac pc oomenJ nesim1itori fatJ dI:
durerile lor singulare. Daci sufletul e n
simtirea sale, prin lovitura relelor de
ale r.lzboiului, cum V-0I mai p1str.l gustarca
celor dulci 1,10010 unde se lovesc armele caii,
unde, iatl, se ntrn.plil ui.s!;elc ale ril-
boiulul: ascutit trompCtlI
de luptatori cu lilocl coifuri sclipitoa-
re, at:lcul, imbulzeala, zbuc:!umarea, lupta, ruga,
urm:lrirea, z8omotul, alarma de rhboi,
tul ellcat! n picioare, rinilii
pilmi\! toate cr:klalte! ();are cel ;UJat n aces-
lea are timp ridice gindul b amintirea
celor ce-I \'eiClesc? Si chiar dad n suflet ar in-
\r.I. aminlte:ol vreunui luCl'\l pliC\Jt , nu s-ar face
ace S'a prilej de nefericire, in timpulat3.lor peri-
coIe? Acela Care iti va da un
dar ndoit dael te eliberezi de relele rilboiului:
unul este cununa, lupta. chiar
dad acesteia nu 1 s-ar ofer! nimk, pcn-
'00
Iru cei ce au minte intreag;'i, pacea e prin eli i n-
mai de pret <Ied! orice ah lucru,
10 aceasta se poate prisosinta IubirII
de oameni a lui Dumnezeu, pentru d EI n-:l
p.\:;lr.lt cele bune: numai celor ce s.:
se slr:J.dulesc in dureri suferin\t=, C'
deOpol:riv;i celor ce mllesc cu multu-
mi re, darul lor de c:'Ipetenic este pacea. El
fieclruia pacea ntr-o
indi i s1 nu o aiM numai penuu StllC, CI Im-
parti din prisositOf ce nu o au;
Ferici1i zice - sunl DdtOll, de pace.
F;i;Jlarul de pace ocl CITe d:l pace a1roa, in-
o-ar putea-o cinev:a altuia dael n-ar
avca-o ci El ca mai ntaJ tu $1 fii
s.1turat de pacii apoi dai din acest
bine celor Upsili de el. SI nu este trebuintl\ de a
adnc! cuvilnlUl printr-o t:llmlkin: prea l5codi
IOOre, pc:nrru d ne este de ajun,<;
Iru ace:srul bun, f::ldtonl de
p;1cc." in !;CUrtimea luI, tlrrd-
duiI'Ca multor boli, cuprilUlndu-le pe tOate in
n[clesullui b.rg ger.e.a1.
51 intelegem ma! intii ce este pacea.
altceva este dedt iubitoare
ndreptati spre cel do: fire? Dar ce este,
ceea ce noi numIm potrivnic pilcii Un,
,
'"
m.:inia, lUlimea, pomenirea dului, fii]ii.r-
nicia, nenorocirea r.l.7.boiului. Veu <..'tor boli le
este un singur cuv"nt? Pacea se mpotri -
la reI IXili din <.-ele numite mai sus
prin ei, du!. Precum boa-
la inceteaza prin ia, ntune-
ricul .se mistuie cnd se arata lumina, tot
cnd se pacea, se toate patimile
ce se nasc din starea potrivnici.
Ct de mare este pretul acestui bun nu so-
COIesc d trebuie t1cuiesc cu prin cuvnt. Tu
n.su\i poti ntelege, privind la viata celor ce se
nvdjl:>esc se: unii pe Cl de
sunt intlnirile lor! Se simt stn-
teniti unii de al\ii: gurile le sunt sunet,
privirile ntoorse, urechea de cuvn-
tul celui pe earc--l ur:\sc. Oricine e prieten unuia
nu e prieten celuilalt oricine e
unuia e celuilalt ,
Precum aromatele bine mirositoare umplu
aerul dimprejur cu buna lor mireasml , tot
darul se cu ncit
ta e a bolilor strline. Dar ct de
mare este acest bun vei mai deplin
gndindu-te la nenorocirea fieclrcia din patimi-
le ce se nasc in suflet dintr-o
Cine ar putea descrie potrivit patimile mniei?
Ce cuvnt ar putea mlsura de urltenie a
acestei boli 1 Nu vezi patimile dr:'lcqti ce se
ivesc in cei de manie? la
semnele ale 1X)lii de la demonul
miinici la deosebire" intre elc. Ochii celor
de demon sunt injectati cu snge
din orbite, limba vorbirea
ca un IMrat furios. Toate acestea sunt
comune miinici, ncas-
a capului, agitatia minilor, fierberea
mn:sului trup, picioarele nestatornice. Acestea
sunt unuia tablou, inteles,
Cll a boli deosebite.
Numai intru att se boala de la
demon de mnie: una este clul de ,,1-
ta c"de n cel asupra diruia se
Dar ce c mai de plns:
cineva n acest du din pornire proprie sau din
pati ma voie? Cnd cineva vede la altul
IxMla simte pentru
acela, dar nebunia mniei o ce o
vede socotind ca. o daci nu
, .
tot <'"1.1 patima pe cel de mnie lUlin-
1<:3 sa. Demonul trupul celui
flu mai pn:'l ce nceteaz.,'1 boala aceluia,
du-I pe cel cuprins de furii arunce minile
impotriva aerului. Dar demonul mniei nu
>03
nici o zadarnic:l, introc-ll pati-
ma 13 inimii este impreg-
nat de OU2va re:l rea li miniei, rlerea ncagm tm-
.in tootc trupului; prin
milm0355, 100lC - are
JuteSc In CTclcr - sunt de aburii dinl;lun-
U\J , ochii afarl de sub pleoope, alintiU
prl;cum privirea li asupra
oblt:(.tulul r-lsufb.re .. grea apasA Inl.
ma, vinele g.'ltulul se umf1!i, limba se
- de vine - se fucc mal pitig!ii:u,
!>uzele - de am:lclciunea cea rece _
mlcpcncsc invinclcsc devin prea grele
li se. deschide inchide C\J
mdt nu .mal pot lini scuipatul ce se n-
In gunI, ci-I arund prin cuvinte sune.
sili.! o cu acela, Se pot' vedea
mInile, picioarele de ooa.l;} .
3CCS(ClI nu se in zadar,
indr.lCJP, ci $pn: P<lguba celor- ce s-au 10111.1-
nil , unul cu ailul, din pricina patimii. Iar lovi-
ce se bat ei Umesc tilnirea
S1Ol1unlor. Si dad, n indier;ue, gura unuia se:
apropie de trupul celuilalt, nu r:lm:ln nici din!;;
ci se infig ca o fiatil in cele la care
::tl'.mg.
u.
Si cine ar putea una cltc una relelc
au nceputul n mSnie? ccl ce
mpiedid o asemenc:a ur.ldune cu dreptate se
fericit este cinstit pentrU marea lui
binefacere. Dad un om scapili pc altul de la
V1"<:O nepl}cere trupca5d. esec cinstit pentrU o
a!iClTlt!nea !apti bunll , nu cu ,1I;lt mai mult l
5OCQ(i cei n\elcp\l OI pc un bioeBdtoc al vie\ii
pe acela care a diberJ.t 5UfI/!nl1 de boa-
r Cu cit sufletul e mai de pret dcc-lt trupul, cu
att e mai de cinste cel ce vindeci sufletul <ledt
acela care vin<lcdl trupul .
Si s:l nu creadl nimeni cl :IOOOIi mnia o
pc cel mai greu dintre rele I MI se pare ci pati-
ma pil'.ll1ei e cu mult mai grea
decit cea amintit>l. cu adev1r:n este, pen-
tru temeiul el e mai de !Cmut ceea ce este as-
cuns dc:clt cee:I ce este pc fali. precum ntre
ciini dintre aceia ore tr1dea71i rn-
nia prin I1trat nu atad n fati , ci int1resc ne-
prevcderc3 negrija noastr1 printr-o
bU.nd1 este patima pizmei a
f:1!iimicici. Aceia poortJ ura OI pe un
foc lISC\Ins, iar la vedere se a.scund sub acope-
rilm;lnrul Dar, precum se intmplil
dnd focul este ascuns sub paie - la nceput
prin ardere oc:c apropiate, filn sj Iasii
.o,
la ar.itare, iar prin ele str.i[xu" doar un fum du
mirositor. impins cu sil a; u"cli
vine un cur", ot, se ridici o fbclr.1 vie lumi-
-, piT.ma roade inima n:lumru, ca
un foc o gr.lmaill de paie, asum-
de din dar nu se poate ascunde
deplin, clei <l m:ir.lciunea invidiei se vede ca un
fum in tr.l.s!ilurile relei. Dar dad i se n-
celui pi7.ffiuit vreo nenorocire, atunci
tr.Ideatii boala, din imm-
!area aceluia prilej de bucurie Cele
ascunse ale patimiJ se insi, chiar daci
ea pare 50' fie camuflall prin chipului.
Iar semnele pi7..tne1 c;:are tope:;;te fiinta SUnt ade-
seori asemenea semnelor de moarte ale celor
ochii u.'iClli, nfundaji n fundul plco;o.
pelor secalC, l:lsalt n joii, oasde
prin ClmC.
C:l.re e5te ins.1 priein:!. boli i Faru.1l C:l un
frate sau o rud:1 sau un vecin lIfe o bucurie. 0,
nedreptate neauziti!. , - li SOCO(; vinovat pe cine-
va pentru do nu e nefericit, a sinl{i durere prin
fericirea lui, a-I oslndi ca nedrept nu pentru
r.1ul pe care l-am suferit de la el, ci pentru cele
prin care acela, vreo nedreptate,
cu Ce1i este tie, nenorocitu-
le ? la spune, pentru ce te usud privind cu ochi
""
am:1rili la fericirea vecinului? Ce virul i j
Pentru ci e s;}rUI05 la Irtlp? Pentru cil c ckstoi-
nic in cuvinte frumoase 1 Pentru c:l e de n.eam
nobil? Pentru ci, primind un post de conduc:l-
lor, se ,<;t r.1lucind in dregtoria S3? Pentru
cl llvulia ? ])emru ci are greutate cu-
v:intul lui din pricina intelepciunii sale? pemru
ci e cin.slll de nmlli pentru facerile lui de bine?
Pentru se bucucl de copii ? Pentru c:l .se
(."\1 lui ? Pentru ci se cu
spor de venirurile Cl!o(:? l'cntru ce inima ta e5(e
str.1punsli de acestea OI de o s:lgeilt:l ? Tu ili
slI'i\ngi palmele frlngi degrtcJe, rulbu11l1
de gnduri SOJ\i suspinuri adilnci
dureroase, n-.. i nici o pl:lcere de bunurile
C1le, IIUS;I ili e .. mari, ..... IIr:J e trist:l , ili apleci
de urechca spre calomnierea celor
ferldli, iar dad se spune ceva bun despre ci ,
aU7J,d tiu c astupat. daci sunCiul tiiu .se aflJ
in starea aceasta, de ce acoperi patima cu
nicie? De ce te cu mase; prieteniei
a unei prefkUlc ? De ce il saluti
cu vorbe spurd.ndu-i d se bucure
5li fie cltii vreme n fundul inimii i
cele potrivnice? a D.in, care,
infuriat de bunul nume al lui Abel de a fi aflat
har inaintea lui Dumne7.eu, a pus la calc din
107
uciderea lui, iar prcflc:ltoria s-a
dd, Ju1i.nd l1USC:I prieteniei "orbirii
fn.IfJloase. l-a dus in clmp, dcpanc de
p;lrin\ilor, abia acolo descoperit pizma
prin omor.
Cel ce SCOlIle accasl:l boaJ:l din \'1:101:10 omc-
nC;lsd lcag" prin P.1CC prietenie re cei de
fire duce pe oameni la o armonie
pIinii de ru:..gOSlc, m:l.rginind firii
nu oare cu lucrarea puteriI
De atet>a EI pc f:id.-
torul de "",ce fiIII luI Dumtrezer,. fiindal ;leela
ClIrt: pace vietii oamenilor l>t: face UT-
m:l.1or al adev:lr:ltulul Dunme1!Cu.
,Fericiti f:ldlOTii de pace, C':1 aceia fiii lui
Dumnezeu se vor chema." Cine sunt
UrmillOrii iubirii de oarnc;n] a lui Dumnezeu, cel
ar .. t:1 n lor ceea ce c propriu turnri1
lui Dumnezeu. D:lnlitoruJ Domnul celor bune
smulge cu lorul duce cu [a nimi-
cire tOl ce este n afara firii binelui str:lin de
el. Aceastil lucrare fie: sa de:u;t-
d:1cinezi UI'3, sa dcsfiintezi rilboiul, sa
pizma, indep1rtezi IUPb, s:1 stngi pofta de
rizbunare, d tlnerea de minie a riului
care arde mocnit nl1untrul inimii Ulle;
n inillUl ta, n locul acestor.t, 101 ceea ce
".
le este contmr. Oci, precum o ru re-
lt;l.gerca ntunericului intri lumina. in
locul dintre inlJi roada Duhu-
lui - iubirea, pacea, bunJ!tatca, ndelunga-rib-
dare ntregul tk numil de Apc::$01
(Gal 5, 22-23).
Cum nu fie fericil dum-
daruri, al harismclor lui Dumnezcu,
cel ce se;J.m1n:"I in faccrilc sale de bine cu d:1rnicia
lui Dumnezeu? Dar poate ci fericirea nu pri-
numai binele str.l in, ci ci
de pace, n adev1l'3lul inteles ai cuvJmului, esle
cei ce din sine, ntre trup
duh, mr-o armonie n care nu mai e
lucr.'lloare legea trupului, ce mpo(riva
legii duhului, ci ace;;lSla din unn:l, care, supusii
mai bune, se (;l.ce slujilOarca porun-
cilor Dar s;I. nu socotim d sun-
tem de cuv'-m s;!. cuget:1m in
feluri via\3- celor ce binele; ci,
de vreme ce .,s-a surpat dintre ooi peretele din
mirloc al dcsp11'1iloare" (el. EI 2, }O,
cele dou.:1 se fac un;l., cresdlnd prin
unire-oi in bine. Dumnezeirea este una llCeom-
pus;!., ad:1ugare f{)I"fIU, iar omenirea
va n, prin aceast:'l pace, liber.1 de aceast.:1 com-
punere din dou.:1 va fi deplin ntoars!l s pre
''''
bine, spre simplitate lipsa de cu
adev;lrm una, ca partea fie cu
partea ascuns;}, iar cea cu aceea arJ.l:J.tii.
Atunci se va mplini cu adevk.<t fericirea eu
dreptate vor fi numiti accia fiii lui Dumnezeu
vor fi fericili dupiI Domnului nostru
Iisus HristQS, alruia se cuvine slava n vecii ve-
cilor. Amin.
OhtlLI9 9 OPTH
cel f'C"ITfl d"'P'aU!, cd " lor c.1c !m
pdrdria ",,",rilor (MI 5, /O)

pe rnd a n\e!esurilor nalte ale n-
ne ridici la a opta n tlcuirea
rumnrului de Iar cu SOCO(esc mai potrivit
nti ce pro?roci, lain.l
opl, care: este n frumea a doi
psalmi (Ps. 17 11) ce sunt pon,m
ca tilierii mprejur, legate de numilrul
opt. Poate a<xst num:'ir are nea nrudire cu a op-
ta fericire, care, C'J v:J.rf al tuturor fericirilor, M"
afliI pe treapl:J. cea mai naltli a binelui.
Prin simbolul z.ilei a opta, proorocul ziua
invierii; ntoarterea omului nti
nal la curllia rea fire; mprejur n
seamn:l Icp:1darea pielii celei moarte pc auc am
mbrilc:ltoo{) ce ne-am flcul goi de prin
neascultare. Aici, fericirea a Opla este
rea n reruri a celor n rohie, cate au foM
din nou din robie n
"Ferid1i - zice - cei prigoni\; JX'mru dreptate,
a lor este cerurilor'. lat;!.
luptelor pentru Dumnezeu, cununa durerilor,
sudorilor: nvrednicirea de ce
'"
ruriloo-. fericirii nu mai e cl1tin3tl. ,",
cele nestatornke schimb:1toare, dei plm1ntul
este locul celor schimbltoare, dar dintre cele ce se
se in cer nu nimic care s1
nu se mereu la fel . Toate dru-
mul pe Ctt intr-o ordine nenlrerujX1, pe liniile
clnduiala Jor. Vezi !I.l darul cel prea.
inalt? Olci nu n cele ce se schimM le
mhirca c:cJor vrednici, ca frica de schimbare s1
le intristeze bunele ci, Jm-
cerurilor", neschimbarea nesu1-
carea darului nldejdii noastre.
Dar rrul. incurd o nedumerire n cele spuse:
intii d EI celor
ce se cu duhul pentru EI , celor pri-
pentru EI. Dar cel ce primesc cu-
au lupta Mai departe, pentru
pune EI alle temeiuri deosebiri; , atunci cnd
desp:>nc pc cei de b dreapta de cei de la stinga
chorrul. pe cei din!}l in cerurilor?
and acolo de de dlmicie de
iubirea de al lii, nu nimic
$ir.lcia cu duhul , nici de pcntru
dllpj nlt:lcsul cel
acestea dou1 se deosebesc
alta. Ce este comun ntre a fi s1rac cu
fi prigonit sau intre aCC$lea faptele
pltimirii illbilQare: a hr.lnl pc cel rumind sau a
imbr.lca pe ttl gol, a primi sub tlIu
pe sau a mngia dui J)\llere pe cel bol-
nav nchis? Ce este comun,
ntre acestea $irlcia de
sau a fi prigonit ? Acesta aUnl durerile w:line,
dar flCCare dintre ceilalti doi - cel $irac, rei
prigonit - arc nevoie de alin:lrilc altora.
rezultatul este egal pentru act la fel ii duct:
la Ctt pe cei s:lraei cu duhul, pe cei prigo-
niti, pe cei milostivi. Ce vom zice, deci? Toate
se ntre ele, lucrind tlndnd dtre
Iei. aci s;\r:lda e strlmutare Iubirea
de $irad nu e de dtice.
Dar SQCO(CSC al. este bine tlcuim mai nti
aceSt cuvm apoi !iool cerccl;\m congl;\sul rea
[consonanta) dinm:: aceste intelesuri intelesul
lor comun.
. Fericili cei prigoniti penU"\l dreptate. De
unde sunt de tiut! cine sunt prigooil?
Intelesul nemijlocit ne aratll stadionul manorilor
(marti rilor) alergarea din crcdint.;\. go-
trimite la zelul ncordat al alerg:l.torolui de
curse, b:I , mai mull, se biruinp n aler-
gare. Cel ce alearg!l nu poate birui dcclt daci l
in urma sa pc cel ce mprcu,u cu el.
Fiindal., prin urmare, cel ce spre cunu-
..... -.-
na chemlirii de sus cel gonit pentru (:unun"
de in SfnlC: la fel, unul - pe ('CI
ce:'le intrece cu el, ceJjlal! - pc cel cr-I
te, iar cei ce implinesc cursa mlittu-
tiei in luptele fricii de Dumnezeu. Ei sunt goni{i,
dar nu fericirii cinduill: lor prin
n:1dejdc in aceste cuvinte din unn1
este o .. fericiri. aci adevilr:na
fericire e$lC a fi gonll penm.l Domnul. De ce'
PCn!ru c:1 prigonirea din parte;!. dulu; se face
li sdruirii !Il bine. tnstrii-
JUlrca de rIu (prin gonite) devine prilej
al :.Lllpirii d., bine. Iar bine mai de
orice bine este: Domnul , spre eare (n
sus) cel goniI.
Fericit cu ade\"::I.r;n este, deci, cel ce se folo-
de C-.I de un ajutor in naintarea
"prc bine. ntmcit \'i.:I.\lI st.\ in punc
tul de deosebire dintre hine du, <,.'1;;:1 care cade
din ce;!. bun" ajunge n
pr.lp:astie, dU vreme cel ce s-a dep:1rt:1l de rou
s-a r\S(riirull do: .suiddurw: in dn:p-
ncstrid.Cune. Ded gonire:l (prigonirea)
martorilor ( marurilor) de dtre tmmi este dure-
roa.'I1 simturuOl' chipul ei f1Sj e;fr-
et;lor ce li se: ntmplA aceaSfa ntrece orice
fericire.
u.
{);tr ar fi mai bine scoatem din pilde
lesul CI.Ivintdoc. Cine nu cu dt <:Sle mai
5o'l1Or 5l fU supus unclurilor declt.si fii iubit! Dar
faptul dintli, c:are .se arati! chinuitor, bce
multota priein::!. a fericirii chiar n vbla aceasta,
precum aratil Scriptura despre Iosif, cart:, su-
pus uneltirilor fratilor.sil alungat din 1mpreu-
cu ci, a ajuns imp;lr-.II jX'S(c
torli s;li prin vinzarc;,l aceasta a lor.
desigur, nar fi ajuns la drcPlorie dadi
pizma lor nu i-ar fi de5Chis drumul spre
Dad, cineva l-ar fi prezis d va fi ferle,t
pri n suferire;/. uneltirilor, nimc:nl nu i-ar fi d;/.t
cre7-<1re, privind la inlri$tarea dipt::i aceleia, dci
nu i s-ar fi p:lrut cu ca. dintr-un ir>CeP\lt
de .si ia.s1 un de bun. Toc la
fcl prigonirea de dtre tirani,
de mulLe Jureri pentru sim\url, nu d:l
celor mai nici pentru
cerurilor, lor prin dureri.
Dar Domnul , Care sI::!.bidunt:il rllii,
de mai inainte care esIt:
CJ, prin Implr.1!ici,.si n\'in8<' cu
\:1 Mnl\irea tredloore a durerilor. De aceea
fm arunci cnd c din toote p;lJ1ilc cu
l'ie;re, cu hucurit: ploaia de n
trup, CI pt: <) rotJ;I. CI.I bmc-
u,
cuvilnt:lri pe rugandu-se nu li
se SOCQ(t:asd. fiindd auzise promisiu-
nea lIi era dI spernnta sa er.l n armo-
nie cu ceea ce I se ntmpla. de vreme ce
auzise ci acela cuc sufer.l prigOlln'" pentru
Domnul vor ajunge n cerurilor, \-edc:I
ceea ce intrucit era prigonit. Alcrg3ind
spre m!lrturisire, I se araU ca:a ce i
se cbchld cerul slava dumnezciascl privindu-I
din nrulimea mal presus de lume, adk:!. Cel
mi'lnurlsit ele dIre cel ce n Iar am-
larea Conduc:i'llorulul luptei prin ghid-
!Uri ajutorul dai de El cel ui ce se ca n-
lelegem prin aceasta el Care
luptele TI pe lupdtorii Sli impotriva

Nu e ba, poate c cu neputintl'l .so'i prt:1\I'
iad dncv:a mal mult binele n care nu se vid
ar.!.ute in viata attasla, indl si volas-
ci SI se desparti Br! grcutare de c:w, de
de copii, de fraJl, de de prieU:ni, de Il:Xlte
cele dulci ale vie1ii, cbd nu-I ajutli Dom-
nul pe cel ce il Intr.ll de n lupta pen-
tru bine . lar pe care l-a hotarit mai nainte, pe
i-a chemat ; pe care chemat, pc
i-a ndreptat; iar pe care i-a ndreptih,
pe l-a (Rom. B, 30).
116
sufletul e ameslt..'Cat prin simrorile
co cele dulci ale se desfatl prin
ochi de col<XlfCl frulllOa51 li materiei se por-
prin auz spre cele pUicute auzului prin
miros gmt pip:lit, se bocur.1 de fteeare din
co::le nrudite co ele, prin sim{Ori fiind de
rele dulci ale ca ntr-un cui nu se poate:
dcsp-Jr(i de cele de care este legat, fiiodcl CS(t'
nchis n de ca ntr-o cooj1, asemeni unei
te tcswase SlU unul melc, este foarte greoi n
astfel de tr!lndu-se sub povara
vlelii. De aceea, un asemenea sufl et e de
prins de cei ce-l gOnc:iC amenlnl5ndu-1 cu jefui-
rea de bonuri SlU co a ceva din cele
n aceasta. EI se bsa prins cu
se supune devine prietCn celui ce-I go-
Dar cind covintul cel viu, cel luaitor
mai ascutit decit oriCe sabie cu
com zice Apostolul (d . Eur.4. IZ), ajunge n-
celui ce cu adevir.lt
taie pllcerilc ca pe
rele sau ca pe o pC)\Iar.1 legatl de .suflet, atunci,
umerii ca un intnl
sprinten n Sladionul luptelor, urm1ndu-L pe
Conduclto rul luptei ca pe O dliluu n aler-
garea sa.
El nu mai la cde ce li p;1rl\sit, ci la
cele ce le Nu mal ntoarce ochiul
spre din urm,", ci spre binele
re-i roin\c. Nu !'oC mai pli'lngc de p;\gubirc:t
de cele ci se de
celor De :tcce;t orice fel de
dlin OI pe un mijloc ca pe un ajutor spre do-
bnd/rea bucurio:i ceJ stl nalnk: fOC\lJ estc un
mipoc de cur;'ll,re a In:lteriei; 5:lbia, dcsp:1r\i1OO-
re a alipiri; mintii de cele mau,!rlalc
orice n:lscocire de chinuri dureri o
cu bucurie, ca pc un leac potrivit pentru veninul
pricinuit de Precum cei cu Slomacul
nd.mu pUn de venin som cu hol;Jrlre
am:lr.1, ClI prin ea s1 dcp:lrteze pricina bolii,
txiulura durcriloc, can: stinge efectul du
;li plkaii, cel ce c gonit de aJe:ugl:;pre
Dumoe7-c:u. Cine: nu nu se p<xue bucur.l.
Prin a IntraI moortea, deci numai prin
ceea ce ii este contr:ar va fi alunga1ll.. cel
ce prigQflCS(: pe pentru credin
Ici n DuIlll'leT.eU n:'lscoccsc chinurile greu de
aduc doctorie prin dureri, t.i1-
rmduind boala prin prilejuri de durere,
Asuel, Pavel crucea, Iacov - 5abia,
fan - pietrele, SflInrul peuu - r1stignirca OI capul
in jos. Mai t.i1rziu s-au dezl:1nluit asupr-a rururor
>1,
lupt:ltorilor crediTl]cl <;hinunlc de mulle feluri,
fiarele, arderile, inghetarca in frig,
coa.stelor, IXicurile de I,.1JC din jurul
capului, jupuin:a pielii, smulgt:r'L'3 unghiilor, des-
faccrea pi<;il)arclor IfUpu!ul din p:lf\i, n-
fomo:laJC<l - toate acestea :.Lltele ca acestea le
prilTldC siinpi OI bucurie, ca mijloace cur:1ptoare
de p:lcatc, ca sl nu mai rnm!l.nl nici o urmA de
plkerc nuplritJ n o. i'cntru ci sim{in:a accast:.l
toate pl:1cerii.
.Ferlcil1 - - cel prigoniti din pricina
Mea," A<'c25ta 5-2 spus nsiI ca llOi sl primim
cel:l.lalt inlcJes, Cl1i cum i s-ar da
cuvintul acea5la ar zice: .ferici!i <;ei care, din
pricina mea, se eUbcrem de c:1ci
narea de cele sup:'lr:ltoare
me'.l celor care erau bolnavi ', S:l intelegem at't':st
cuvint ca cum Viala ne-ar fi
aceast:l fericire: . Fericili sunt cei prigoni!i de
mowte pentru Mine', Sau ca cum lumina ar fl
zis: , ferici!i sum cei prigoniti de ntuneric pen-
tru Mine", La fel dreptato, sf'm!enia, t\C$U'idi-
ciunea, bun:ltatea 101: ce se se nu-
bun. Sili Domnul a ...... 01'3
iti spune: . Fericit cel alungat de tOl ce se opune
aceMor de strlciciune, de intuneric, de
p:icat, de nedrept:lle, de de !Oale o:le
'"
ce se deosebesc de ('UvlnteJc, de lucrurile, de
dreptil[ii. A ajunge n arara relelor
rn;eanmll. a se nliluntrul a:lor bune', . CeI
ce face plcatul - zice Domnul _ este rob
ului" a,.. 8, 34). Deci ('el ce s-a de
c.l.tul c:lruia slulea a starea de cinste il
liben:lpj. Iar dlipol cel mai nalt al libert1i[ii este
de sine.
Demnitatea lmplrlliei nu are deasupra ei
nid o sUplnire mai Ilall1, ci ii esle proprie st:1-
pinirea de sine Deci, daci cel
striiin de p:iCilt e Sl:ilpin sine, iar lmp1r;'itia
este de sine st:Ipinitoare de nimic,
nseamnl d. esle fericit cel gonit de riu, intrucit
gonirea din clului i aduce C05IelI
riJ.!ca.scl. nu ne intr[sUm, fralilor, cind sun-
ICm din bunurile 1 ClIci cel ce
se strimutl din acestea se n lmpM5\ia
cerurilor. Pi1mlintul cerul sunt cele dout stihii
in Cilre este ndirea, ca loc de 'ic1uire a
creaturilor rationale. celce ce au primit
vialil n trup iar al celor f:lri
trupuri, cerul. Cum viala noastr.1 trebuie numa-
de,il s;I se undeva , dacii nu sunte m
gonili de pe p1mnl, rimanem, firi 'ndolaI1,
pc !ar TI p1risim, ne vom SUimu.
la la cer.
".
Vai unde te condure fericirea, pricinuindu-p
un bine de m:tn: printr-o ntrista
re ? Areast3 cul105dnd-o Apo6lOIul , zice; .Ori
00 mustrMe, la nceput, nu parc ci , de bucurie,
ci de nuiSl:are, du mai pe urr.u d!. rekx-iocer-
<::ali cu ea !'O;"ta a drept1lii ( Evr. 12, I t).
f\o:lrea fructelor este acum ntrista-
rea. S;\ primim, deci, de dr.agul frudulu. floa-
rea. S:l fim gonili, CI sii alel'l!m, iar alergnd, sii
nu alerg:;l.m in u<br, ci s:l ne foe alergarea spre
cununa , hem:lrU noastre de sus . S:l alerg:lm
(2 5-0 lu:lm" (ef. I Cor. 9, 24). Qo
Care este Care este cunullll ? Eu s0-
cotesC c:l oricare dintre cele dorite nu este nimi<:
nimeni alldne\';l. <ledl Domnul El este
Condudltorul1uplei cunUIlll celor ce biruiesc.
El C5te QoI ce imparte so.,ul El eSle so.,ul cel
bun. El este patte:I tr .. oo.u EI s.'i ti
se dea panea cea bun:l. El este QoI ce mbog:l-
El eSle bog:\lia, Qol re1i arat1 C()(I'I(Xlra
Cel ce li Se: fa' e comoor.l, Cel re-li
dorirea mirgiritarolui c::elui bun Cel ce Se: ca
celui re bine, (2 eump:lr.tL
Pentru a-L d ca la targ,
cele re avem pentru rele re nu le: avem. S;\ nu
ne deci, ci suntem prigoni1i, ci mai
s.'i ne veselim d prin alungan:a de la
cele de ale alcrg!m spre binele
C'e'c:sc. dup.1 C\wintele Aceluia Caro: a
celor ce :;unt prigonili pentru El . aci
lor elite fmp.'lr.1f.i;1. din harul Domnului
nostru Iisus Hristos. ci a Lui este slaVll fmp;l_
l"JIl.a in vecii vecilor. Amin.
srgHTUL , RJ<iORI5
blograftcd)



I n li dou:I jumJlate li scoo/ului aIlV.1ea, ;n Capa-
docia - vestitJ pmuu COf\Iwa li Iocuitotilor
$li - se ridicl trei care $Uni primre
cei truli de frunle n Bisericl, supranumili " .cei
ClIJXldocieni": Va$iie, Epl!cop al zis cel
Mare; f!':ltde xeStula, GrigOlie de NyS$ll, bunul
prieten aJ lui V;tlI!!e, Grigorie de Nazianz, numit
Teologul, Potrivit lor, cei uei eapadodeni
au mai rOSI numiti: Griaone de Nyssa - blrblll .al
cugetm", Gri80rie de Naziam - blrIJg,\ ..aJ cuv1nru-
lui" v..sile cel />bre - b5lba1 ..al faplei".
cugetarea spK\Ilat\':I era ClIIitarr2 li celui
dintii, eloc:venta era li celui de-aI doilea aqIunca
pr.Ktid li celui de-ai
Grigorie, ma; mic al lui Va,i1". se uigea
dintr-o familie litdluclt1, bog;uj mult prin
Slnlrn<Jllii.di din Pomul Capadocicl.
Bunica ... dupl Ud era renumil:l Sfinta M:>erino
_ O disripolJ. fen-etd li SBlIIuiui G.igOi"ie Taumatur
gul _ a.t\", in 'teme,. din timpullul Ma
II , li tflebuilsi se ani indelun-
ga!i, mpreuld cu du. in pldurile Pomului, fi
malliniu - prin edktul imp!rilCo!O(: din
311-, : .. ;ea pianH chiar si av=, Din
Sfintei Macrina au rCl:\Iltal nul multi fii.
Unul dintr ... $1 anume Vasile - care
cunoscut muh Vl:nel'llt in (():Iti nu numai ca
"",,OI'" bun adrninhlflllor, dar mai ale$ penuu fna
.:k DuIl1Ol'7eU vinulea sa - .se ds;Ilori, 5ulklul ni.
mis lui de LlurItCl('zeu spre 3-; fi de .. !:I.
I! fiind o plo:W. fecioar:l numiri Emllia, .. re :le d-
.m:ori nu at1t din nclinare ds;I.lorle, ciI pentru
g;4l un pro!e<:tor al vietii
Primul fruct al cis:l.toril li rOM!JOnI mal
mao: li lu, Grigorie, numitJ. cu numele bunicii 5ale,
M:acrina, mult mult iubiti de Grigorie al
no5lIU, pe care d o 1000eauru
$;1 ateU i consaat 8Crief'e2 lui VIa,.. MQ(;ri1!d.
Numele celorlalli copii nu "'" :<uni 1000te eunoecute.
se pare el au cu In bios",fla
Mlicrine!, Gr:gori<: SflI.Ine desp.., EmlUa, ffiarn:l. sa, l'l1
in c.,)., din utmi momente ale vioetU el. pe cnd ros-
te:I uhimele-l vOl'bo. de binecuvlnure, pe
eri doi <:Opil CIrc n'lIU prezenli la IIIOIInt'll sa: Maeri.
na, prlm:o Peuu, ultimul dintre copII. n1$-
cut dup1 11100:"10.'" SO(uJul ei,
Inr ux el. in biognfic, l'!;,;x, d EmIlia li
avuI muh fK-'CIIZ eu oopu; el, fiind mama li patru
ciori a cinci r",e; acelL$ll .. ""rentl fat.i
tk afirmati .. de mai sus se explid in mod foarte
&lmplu, prin faplul c:l unul din cel z/''(':C copii li mUr1l
de timpuriu' .
Din cele cind fete, num:d MacrirI3 e numiti, Alnd
oea mai pentru
sale: rei patru "rau: 'hs.ile, rei ma! mare, apoi
Naucr:I!iu, a c:lrui moart" "5t,, n
Ma,::n'tIC/; al trrilo:a t'5lO: Griplo: iar o:d
126
mal _ Petru, ullerlQf P:pi:lcop de So:vasta,
druia GriSOO" ii dedid. lucrarea s:;II De-
spre CreQroa Ilmului lk:uljm.e,Oi".
Anul Sale nU se cu
trebuio:, insi, in tOI Clzul, !;l r.., t:. ani
cel al lui Vasile (29), deoa/l!CJe il nUrnl$e pe acesta
nu nunui dar .1 p;\rinlele du. D an
protnbil al lui Grlgofic se anul 331'.
In orice eU, di" .. "C\lile principale ale fUowfie!
nu_i Ct:Iu necunoscute. c:Id prelutindcn; in
KIC..ilo: indinim refo:nnl" la leII.,]e platonicie-
ne arislotelice, pe care 10: mn.'buinlae cu
muki pemru 5perula!iile Slie p"re
fi f1.cul chiar studii do: de El
o P"':cinIj chiar 51 pc scn sa Macrina Cll pe o cun<-
dIoaro: a filozoClei gte<qU.
Nu pare d fi avui din ndinare dire
pro:oIle; 0:1 c:I a umut Brl bucurie
chemarea mame; .<.:Ile. care-I invitj, pe dntl el11 dq>ar-
to: de: patrU. SI, ntr-o a el, in veciniltatea bi-
;oeridi, b. sbb1tca=l r3nduiti n :ilrnii"d:iu. <:dor patru-
led do: muci,! din So:v:wa: dar aco4o. m$C:I1 de O
\"edenle a\"ut:l.ln vis, se noe d pUos CU bcrimi fa-
r;l.toldrea, la piclo,,,,::le .sflI1lilor m:utirl. Cudnd
dup:l aceasta, l gbim in bisericII, o. anag-
sIuP:I pe care n rurlnd o sctlknb:i cu 0::11 de ro:fQI".
Nu se cunoa$te daci, O dati CU aceasd schim-
In..., a sentimentelor, are loc -!oi ds;\toria lui cu TeQ-
sebia. cu mai mult cu cilt unii ,.... ir"ldolu.: de Qi$-
!Cf\{a C"<W!urii. C\lnedrepf:l!O:: cici Sfllnrul
127
GTigoiie de Nazlllnz, in cuvtmaR.'2 funebr:l ro:!Iid la
marelui Vasile, a"lI.I fo;ane dar do so,olll]
,de Nyssa singurul dinue r/llli y.) cl-
$0101. Sflnrul Grigoric de Nuianz in F.n!flQl
XXX. "" s" r'" '
, n oe pe """'nlul C. igooit: de N)"ssa ptmru
<k!s:p!>e CI despre o
f.,..rte .Jc:82ti de sotul ei. Dar moarte<t prea
8.r:lbn,ici a 5OI1e' sale, indemnurile fratelUI Vasile
ala upre ale pcic1enului siu Gri-
80'11: de Nazaanz - are il saia: .se \'ede ci dem0-
nul ,ambitici le duce pe drumul f3r:1 c:;J tu
vezI ,el .. foi numh m;t; ..,tor dedl
_ il impmg :Il OflUOf adm]-
nlSlr.lIO< al dogmclor bl5ericqti.

371-cu putin rulmlc de lui Gri-


goo K de Nazi:mz OI FplCOp de S:.o.sirm _ a fo5t con
$Xr.I1, contra voinIci uJe, ca de Nyssa de
,
dUC: ("ude $l.u Vuile, ote, cu Un an nu; nainte
" ...... numll F.pi.'iCOp de Cezareet.
1:,111 " ," 0f'2lI ne:lUell1JUt in Capadocia. \'ne-
"'.' Gog"""" de "'yssa' <.'11l cea:l jXiSecutiilor lm-
.-",ru arian, Va\ens OOIItl1l la Simbolul
[de mcttan. In Capadocia, incerdriJe par-
tidei au f<t ZlIdirnidte de atitudinea
Slinrulw VastIe. Guvrrmttorul din Pont, Demostene
al ,
In afacerile c:J SBntul G=
nos!"" care era un zelos ap:lF.itor Onodoxiei
un mfoc:u duJl'lWl al Cfe2iei arie""" stitea impon;va
lui D::rno6K-ne, <:ee3 ce ii atragoe din panea 2a:$t\JiI
".
aspre perseculil , mergind p1nJ la a i se pune pe
acuza\ii grave, precum cea potrivit direia
alegerea lui ca Episcop al Ny55ei ar fi necanonid
sau el ar fi dlcat bunurik BisericiI. In virtutea
tor 1CUlA::, Sfintul Grigoric de Nyssa "" fi tnternn\lll,
spre I fi ju<icoIt de o adunwe de q>i5c<>pI arieni, ur-
mJnd si fie surghiunit in Anei,a, insi si
$Cap<:: pe drum de cerbida pnei care-I rond"""a
..., retrage in slnguriwe.
Silnrul Vasile IrocearcJ si ju5lif"", acc;ast1 fug;l n
lui DernosIe1>e:, ofmnd\l-se si de3 SO<XlIealJ de
averea Bisericii; Tn timp, TI el, dad
la alegerea lui Grlgode vOf fi fOSI inclkate canoane-
le, vina penuu aeeast2 nu trebuie si adi in sea .......
lui, ci a adun1rii epi'Iropi\OI" care l-au ales.
Dar 8U'TfNtoNI nu se .k in
anul urml1or, 375, oo",:oad un sinod la Nyssa. in
Grljpie este depOls. n Iocu..\ fUnd un arian.
AStfel a rO$! Grigor!e _ Clll1:, n tlmpul
pierdU5C pe mama sa EmUli <U73) - ndcpilrtll
de la e:pisc<>Pie.
Prietenul slu Grigofie de Nuiaru:, insi, drul3 'ii
nevoia 51, de c::m: era purtat ca un lemn
pe apJ. eroi in timpul :acesla n suns1legiruri cu el
D m!ngiia in mlhnim1lul- de.,suc'-
s.eJe. arienilc. _ uigur:lndu-I ci .suJ]udmI ao:stcn
!le va <;trlnd. ci luw...rea de acum ese ultima
lor pilpii,e ,1 ci in curind V2 nvinge adev:lorul.
AeeiLSll profetie IC mplini o <.bt:Io cu moanea lui Va-
in lupta cu P, in 378; SU('CdONI
,,.,
.-... -.. -

aSlfel Grigorie se
primit cu mul!:l bucurie de popor;
C3le IX"Upa5e locul Sfanrului Grigorie fu i
n 379, o pierdere
m.telui a
bita La moartea a.lui dintlU S-a
la Cez:areea, CI il' parte la nmormJ.nl:I.re
o Cllv<intare funcbrl. n parte la un 5inod tinUl in Antiohia
pileii in dntm spre o vizJtea:cl
S;l iubi!:l, care o mJ.ruiSlire din Pont
Clre nu O mai v;izuse
anul 380 fOSl Epi5<:op de Seva"", -, tucr:l.ri
llexaimeron despre Crcorea omului, pe
din privind..., mai mult ca o continuare
pletare a = scrise..., fratele
!n anul 381, inso{it de
me'8'" la Conswu:inopoI,
menic. SJnooul fOCit OOIWoc-.. t
Teodo:.ie, in scopul
d. la eare a consoUdare,
Grigorie-de .Ny.."a " avut un mI att de
ntit a fO!l numit J';lrinte1e Piirintilor'".
""
lOt a avut loc acea prcle8"re - II dou<i5pre-
ze.,'C - impotriva lui Eunomie (de C)"ZkJ..
naintea lui GrigOJK- de Nazlanz Ieronim, pe
Cllre () din [in De viris /IIus-
IriM. Cu,,;i.nt:>rea de ci cu ocazia >lintai; lui
Grigorie de Nazianz ca Rpi.o;cop al Constantinopolu-
lui S-a pierdut. !nsl funebri tin':'lil. Ia in-
mormntarea lui Mcletie, Episcop de Antiohia, mort
n timpul sino;xlului, .... a p-.1stral,
Rolul insemnat pe care l-a jucal Sl'3.ntul Grigurie
de Nyssa in Sinod.:.1 II ccumenic este scos in evi-
de faJXUI cii Sfntul Sinud [-a deSlimn a. un
punct central al un;t:l.[i; n dioceza Pon-
tului; Jar imp:l .... tul Teo<.Ios;c, cum el aW-
n '-'"Pistola s.:I. dtre Flavian, impre..ional de
sftn\Cnla calrultilc sale superioare, i confeci, intr...,
elloddicl special:l., potrivit expresiei ai
Sinodului, nu"""le de ,stlp al Ortodoxiei", Socrate
n _patriarh" lin Istoria btserleea.s<:a1. iar n
isdiUwrilc actelor .inotlak, numele lui Grigorie <k
Nys.<a':" naintC;l. numdor multor arhiepiscopi.
O deoscbit1 " proo:l. pentru
ncredere de eare se bucura in fala lumii este
Sill(Xlul ecumenic din 381 ]_a II.ilrcinat s;l
nlreprindil. () dUtorie n Arabia Palestina, unde
se lviser.l mai multe lulbuciri n Biserici, mai ales in
urma agiUtici Se pare d n an.:.] tIt-
miitor a ncieplinit acc;w:l. nsarcinare; ceea ce a f:l. -
eut det.1iv nU ne este, ins:!., rebut, Numai at;l( reiese
din rrclrturisirilc lui proprii: d a fileu! expe-
riente, clei, cu dt dorea mai mult .'Il se duclla Sfltl-
'"
tde locuri ale Milos!:ivirll cu cit vi1.ila cu mai multI
lui Hri51os, CU att se simtea
mai nemullUmit de asocierile mp:>triva
vredniculoi <.le cinSle venef21ul ... i Chirilallernsili.
mului. In d ... rer"' a sa fat:). <k aceste mprejm,'lri pe
am: nu putea si le schimbe, pUngea: .In timp c",
_ zI: d _ un"",,!'!lul ntreg .s--<l unit in adevll.rata ",re
a Tnnil.11il , sont la I"'Nsalim oameni CJre aratI
oont'" f"'lilor lor O uri pe care ei nu m:buie O
l ibi <.Ieclt oontra dnnonilor, contra pic4lul ... i <X){l'-
t'" inamicilor deda"'li ai Mlntuitoruloi".
Aceast.1 i-a dat oeazla de a compune
renomita sa scriere F.p/slOld cet care $I! duc la
/t!t"USdlim. In aa::;ostl sc. isrnore, el folosul mare
al clUtoriilor, p""-"m pclicol.ul moriIleg:H de aces-
tea _ ma; ale.' pentru femei - no nomai din cauza
primejdiilor celor mari I.a ""re se expon cei ce
torc"", dar din nelegiuirilor :il imora!itl1i
lor pctn=He la Ierusalim; de :il""""", el oon",hkle ci
"o mai folositor sf se nalte cineva cu soflctulla Hris.-
tos decit "" n Palet\tina.
In anul urmitor, 383, merge la Sinodol de
la Constantinopol. unde a linut o asupm
dum,,,,zeirll Hulul a SjiJmuiul Duh. In timpul
derii sale n ""pitili, a <:unoscut-o pe renumita O!im-
pia, dreia, dlpl dorinta ei, dedic:u Omilille '" , Cn
tarea
In 385, el este cel care la Constantino-
pol, cuvintarile funelm: prilejoite de nmonnantarea
PolcherU a imp:l:dtesei F1accil!a, SOlia

De aici nainte, no mai ai!;t1 nici o certl
asupra vieli; 1 ... ; Grigorie; din propriile sale
sirl nu mai reie5e decit ci s-a cu Hebdio:, Arhie-
piscopol Cezareei 5uITesorui f"'teloi do Vasile,
p"ntru acesta provoca nein1elegeri ntre
probotbil din invidie. In z:.odar a dut:ill. Grigorie
Clrea; chiar ncerclrile de mijlocire ale episcopllof
vecini au dnw flIr.l sucres.
Pe l n 394, la Sinodul do: la Con5-
bntinopol, linut sub 101 Nrctarir, unde
!!Unt aduse n discutie ncin!elegerile arabi;
n timp, ale loc serbarea sfimirii bisericii Sflfl-
IHor Apostoli, pc care p.dCC'tul mp;'hitesc Rofin\lS
o zidise n Calcedon la care, pc cit pare,
Grigorie a Unot 5okmrul.
Nu mult timp aceash, aces: v:oloroIl vrednic
trece la ",ele Minte'. iar"" prinos de vene-
rai;", noastd Biserici il subc=11a 10 ianuarie.
Note
1. Rupp corulderi ci e:xpresJo. ... 1 zecek." n ... trebuI<:
luati ca o certirudine de .Ctt. el numai ""'-"'
copil; att:W:I e, nsl, nunul o nenremei<l ti.
2. In prim:l din ... . lie oaieri, !Om , p. 123, Sfinrul Gri-
tntcaza, inu-un mod dc<>"eb;!, cbeotiuni foane im-
portante, pre<:U<D cr.-:un llUl1Il, omul.u, natura ,1 ori
ginea .rut\rtului, nm.ca n!ocmJre:a CO<pUlui omenesc;
nui invaI;I d ...,tlerul e lIpirit, d e>Ie egal n orice
parte a corpului. Respinge opini.:l lui Origen despre e:xis--
lenta JUt\eruIui uwnte ..., corp
llI:S!inlnd ci ...tIdu1 (n:':ll in aceb,; nlOi'''''. CU cor-
"'" .. """ de a doua P. 6l, SIlrIwI Gri-
g<lrie nu o t:X])!Jne.e pe b.<g a ceet ce a Delll Durnne-
:IIe\Iln celo: P5e:ale, d doar..ooc.: tnlJt",t
""""'" celoc """ Krise de r ... teIe .au Vuilc
\Q Hu.<6'.H,...
ACe<t..u: p .. ;bobiliuole ... bazead pe bplUl 01
nuall in mod siaU' dupJ .nflilui anului 3251, la.
Grigoric de: caft: eSie mal mic <ledt S/loIul
Vll.ILe mai mic ,1 dcd.t nu .., pute.
lnalna.e do: anul 331.
-4. . $OnlUl GfitIorie de Nazianz, l!pfSIIOkI XXXV11.
S. I'l ' ';il' Pop:Md, &ootW !'",Jc:a ;ti; (?O
6, a. Dr. 1. Alws. tp<l'rok:ogfod, $Omul Grigoric de
Nyou moaro: in 395,
<;lIPRlNS
0mI1b in'"
cel saraci CU dubul, ai a lor este lm-
cerurilor. ...... , ......... "0 O" " . .. ........ . ...... . .. .5
OmUla a doua
cei bUl nn , cd aCeM. oor mOfuml
ptimlJntul. .. ". , .... ... .. ' '"' ,. ", ........ ", ........... , ... ", ... 21
0mI1b .......
cet ce pllJns. cd a<:eia .se vor
""'",gdiD. .............. _ ...... _ ...... _ ............. _ .......... .33
Qmilla a patra
cei ufoimanzesc # de
dreptate, ai aceitJ se uor salum. ................ , 47
()mllla a cincea
cel mikg;vj, c:d aceia se wrmiJut" .... 65

cei cu Inima, ctl aceid vor
vedru Dumnezeu . .................................... .81
Omilla a
de pace, cd aceia fiii lui
Dunmezeu se VQI'" chema. .............................. 95
Qmllla a opta
cet priglml# pentrl. dreptate, a for
este Jmpdrrllia ururller. ...................... .. ...... 111
Sf. Grigorltr de NysstJ
bIograflai) ........ .... ....... ........... " . .l2S
ReduclCm
Gltbrlda Qubuc
Teb .. ",
LIIun:ntiu
-
PUS"EI
Yaran""'", dtre.onMIJ
(l99-t)
2. Cuv. Pmie AlIhIorirul. P ,le AII.I ... (19')5)
) . Fei ldf.ulull'2IoOIDk 09')5)
4. J CIwfoJI Aorn ' oan Col_. A ......
...... ZOl!li_ ( l9')5)
S. MMJtrIcuI. AdIUJM"C tk awInI", tOJotdtOM'e penln<
nudd ( lm)
6. SI. S,n.ol1 Nct>ITeog. ca." .... du!t: _+1 (I\19s.)
7. "alcul Ln.d "'(el .... (19')5)
S. Si. ffn=SIrul. Cuvinte dtre mon''' ' (1996)
, . Sf. IJliottie RkUrl".' 'kuf .,...
''''6'
.. ' d_
l ui lh ... (1996)
11. 0>4-" 1 .. __ ' ''&1'1,'" udjO (1996)
12. SI. Pmie Vdk!lu:wskl, CrlnJJ porlnU. PIqJInJ lIJoaJke
09'}6)
1). SI. SimtO<l Noul Ttdog, ne,u il.' " - (996)
14, SI. 18Jlal.Ie Brianccanino". PUngerlle umu.owJUh
(l9'}7)
,'- UrI. loanfk b hftdrUe (1991)
Ui .. llulJkilUJelj inlaill (I9'}i)
17. SI SotsId, Cvlt: pt:nUV ( 1997)
18. SI. Teofan ZhOiiwl, Ct:are n..pduJJovnJct:..al"
t:Um d le apropii /It: t:a (1997)
1'. Sl. 1o&n C; ..... de Au O. UU la _ul/Hare (11197)
lo. lJOi' Sonolod, Dln ri..,..
li. SI. V..a.. ad "'-'. CIno. rao.ie Vdicib;o.'SId, ON, NicIklo
TheoooLs, Sf.1Ui la Inrt7Jl'ea n monahu... ( 1998)
:22. SI. Afrut p."."n\ll. lndf'lHi>h'i dubQYnla,d ( 996)
13. Pm>k""'lidi.t !Mitropolilul Dimil"i) .
JU.>boIOJ/ 1mp<JfrJn HtIlDd (t\l!llf)
:z.Io. InociIenlle al ClrnfndrJ la Sl.imul " Nude
1WI (998)
:zs. ArhIm.. "-f ""'" TODdurlk o",,'aII"" rk
(1998)
:z6. 1Iit: A. BoolganltiJ, Tu, ftrl ' o pr: I'r"k du
( 999)
17. M:oia Vlzlnluc. ChIpuri de ftmd mUIJI'
dUo pt:nuIIilor U9\l9)
18. C .. rlUOJuI '.,.n .. ci ,s.riln. Din arlIln " .. ,..,uI
AJ)I'Itu Om}
29, Arhlm. MI .... Oobreu, " .n"'ri lEDp<Jlnn lui AlJIJ..
hrisf. 'Moria *'t:rlind a pustnkulul dela BrWJJ.,.,,,1
(1999)
30. 'ti n",nah/sED. l'1orllt:gJu
duhovniceK alcllun de 19n.>IJ<! MO<I<>huJ Un eu ... de
Ip;ori(ie)
:n . SI. Go-,Oga .... de Nyssa. B OEDHU la Fcridrl (1999)
31. se. va.<& cel MoIn:. Deapt'e lJofu (1999)
In ooleccia
COMORILE PUSTIEI
vor in curnd:
1. Juw:naJic tit: 1 .. fArtJJa
Il rui:w:a ...... pabJ_
1. ON. AghicriI:\Il, 1'.:0,""""" .. ar of
] . Ikric' .k ..... CSntI't:dtled.;; .... ahliD
-
. .
'_ .. .
I
::.! f)'l!CJ\ M .. !..:: . .iii
------ - .-
,
JvEtI;ENiA

-- ,
A .... ft.JI
-
!;,,:
.k","".'

I
i III"-fj ,.. ... ty",,,JII,,,,_<efi.
1"'111""1"'1"''' ,,,,,.,i 1" ,m't'mf"" /,,,.
I>lIcIIII/II",-;.:. ,ti" /"ml"" IIp''''1/11I1 ,'d,'
_ OI}' omlllll" h 'Iici>i - "/,, :;'{""'"/III
li" ti" _\)-,-'" V,j"wllll l .... II" ed
.11" ... ) - n'" """ I"'P"'-'111"" ".\eg':'; 1""
"'/sticd " r,dr/dl,,,. "1 (.11,,, .. 1 5,
3 / 1). _U,,,,,/<, 1""" ,,1 ""<lCII'"/ ",
II''"" ,"d,'"" n1't' I/U cllulul tie 'III ,il,;III'
.. ti flecti,-.'I ,Ii,,'re cd .. """,; I'erlcl,-' fa,..
""""',, d" 11..11 " c"dl',,1 1',..,d'<"I1 dt' pe
"", .. le (1/111",,,1<- d",,,i ,"'1/' ,,.,,t,,t.' ," "',
loc. ce" d,'" """" - 'F""/d/I I'''i/fi "01 cir",1
,ti 'W 'j{',h-r .<1 "fi, 'OI' P"/.:.''''' .-",. zi.., .. Inl
C/ll ';11'"/ r,j" r",poII -I,'" "'Xl.lni. m'",",,'
d' .. priei .. " .U,," --fitI/{' """" o pr .. elzmv
" ""1,,1 d" ." opl .. : "'Fe .. "'I/1 ,",'1 P'"'I:"I/I/I
P""'I'" ' /O',/,llIle .. .'). L',\"}:e:". tie u tit''' ,''''
Miri p"upmz/",,' "'0'''1:'''''. St' cOII./II11I"
11/1<- I,.,um de ",,,,.,,/ti ""1"01",1,,.
gle l"m'""m/ltll'", 1'",:/"cerilluis.
ti<"" ",,,"1,,/, le""",,,'/'" $I""", ... il<, ""1"'"
Uit' .. ", '}<,/I/ c.-qti"t' .
,,1 "-,1,, {"sotiI ,It, II "ti/,i "S.-I,I/ti
b{og""flcti / .. ""Im' $1 fii "PllC"
.m (,'e",'''' ,1., ti", ,II P""1<lIcii rfis<irit ... u .. ).