Sunteți pe pagina 1din 38

VII. CONTABILITATE /I AUDIT.

STATISTIC

ANALIZA EFICIEN#EI UTILIZRII MIJLOACELOR FIXE DE PRODUC#IE $N
S.A. ROMANE/TI

Angela CHI/LARU, dr., conf.univ.inter., UASM

ABSTRACT. Analysis of fixed assets shall begin with a general appreciation of their structure
and dynamics. Analysis of the structure of the fixed assets, enable highlighting of those categories to
which the entity's investment-oriented program. Usually, the investment program is oriented in the
direction of those fixed assets involved directly and indirectly in the production of finished goods,
execution of works, etc.. Thus, it is the share of the various categories of fixed assets at the beginning
and at the end of the period considered, priority by providing active-fixed assets.

Potentialul intern al entittii si modul de gestionare al acesteia reprezint o cale
important de asigurare a eficientei economice a activittii. Cele dou componente majore
ale potentialului intern sunt mijloacele fixe si activele curente.
Orice entitate, indiferent de profit, dimensiune si spatiu socio economic n care
activeaz, trebuie s tin cont permanent de componenta, structura, eficienta si rennoirea
mijloacelor fixe. Astfel folosirea mai eficient a mijloacelor fixe d posibilitatea entittii de
a efectua un volum mai mare de prestri de servicii, avnd n consecint o reflectare pozitiv
asupra rezultatelor finale ale activittii economico financiare si anume asupra profitului.
Din acest punct de vedere analiza economic serveste ca un instrument efectiv de
evidentiere a cilor de mbunttire ale calittii mijloacelor fixe n cadrul entittii.
Principalele probleme ale analizei utilizrii mijloacelor fixe de productie sunt urmtoarele:
- analiza volumului, dinamicii si structurii mijloacelor fixe;
- analiza mijloacelor fixe si a reflectrii n performantele economice financiare ale
entittii;
- analiza eficientei utilizrii mijloacelor fixe [4, p. 387].
Analiza asigurrii si eficientei utilizrii mijloacelor fixe include studierea volumului,
dinamicii, componentei si structurii mijloacelor fixe, miscrii, strii si eficientei folosirii lor.
Dotarea agentilor economici cu mijloace fixe necesare este premisa dinamizrii
activittii, modernizrii si usurrii conditiilor de munc, a ridicrii calittii serviciilor si
produselor. Diagnosticul mijloacelor fixe are ca obiectiv investigarea dinamicii, structurii si
strii functionale a acestora.
Analiza mijloacelor fixe n dinamic constituie o problem intern a fiecrei entitti
care urmreste s evidentieze pe de o parte, materializarea programului investitional, iar pe
de alt parte, dinamica si masa efectelor produse.
n analiza dinamicii mijloacelor fixe se recomand a se utiliza valoarea de intrare a
acestora, precum si valoarea medie anual, deoarece efectele produse sunt supuse
fluctuatiilor preturilor. Ratiunea utilizrii acestora este justificat prin aceea c valoarea de
intrare caracterizeaz dimensiunea mijloacelor fixe la un moment dat, n timp ce valoarea
medie anual ia n calcul si timpul de functionare.
Modificarea n dinamic a mijloacelor fixe este rezultatul midificrilor intervenite ntre
intrrile si iesirile acestora n cursul perioadei ponderate cu timpul de utilizare si respectiv de
neutilizare al acestora. Valoarea rmas nu este concludent deoarece nu reflect proportio-
nalitatea cu randamentul acestora, ea fiind totdeauna influentat si de sistemul de uzur.
409
n principal, se urmreste dinamica mijloacelor fixe direct productive, pentru c de modifi-
carea acestora depinde baza tehnico-material a entittii, suport al realizrii obiectivelor propuse.
Analiza mijloacelor fixe se ncepe cu aprecierea general a dinamicii si structurii acestora.
Analiza structurii mijloacelor fixe, permite evidentierea acelor categorii spre care s-a orientat
programul investitional al entittii. De obicei, programul investitional este orientat n directia
acelor mijloace fixe care particip direct si nemijlocit la obtinerea de produse finite, executarea de
lucrri, etc. Astfel, se urmreste ponderea diferitelor categorii de mijloace fixe la nceputul, dar si
la sfrsitul perioadei analizate, prioritate acordndu-se mijloacelor fixe active.
Conform datelor prezentate n tabelul Analiza dinamicii si structurii mijloacelor fixe
putem mentiona c la S.A. Romnesti, valoarea mijloacelor fixe totale s-a majorat n anul
de gestiune comparativ cu anul precedent cu 2311 mii lei, ceea ce se apreciaz pozitiv.
Totodat analiznd structura mijloacelor fixe putem constata c ponderea prtii active a
mijloacelor fixe (masinilor, utilajelor si instalatiilor de transmisie) s-a majorat cu 5,76 % n
mrime relativ sau n mrime absolut cu 4635 mii lei, alctuind asfel n anul 2011
ponderea de 30,39 % din totalul mijloacelor fixe. S-a majorat, de asemenea si valoarea
mijloacelor de transport cu 1102 mii lei n mrime absolut, alctuind n anul 2010 va loarea
de 2536 mii lei.
Tabelul 1. Analiza dinamicii )i structurii mijloacelor fixe -n S.A.Rom'ne)ti
Valoarea, mii lei Structura,% Abaterea (+,-) Tipuri de mijloace fixe
anul
precedent
anul de
gestiune
anul
precedent
anul de
gestiune
suma, mii
lei
ponderea,
p.p
Cldiri 29221 27489 42.85 38.99 -1732 -3.86
Constructii speciale 18073 17738 26.51 25.16 -335 -1.35
Masini, utilaje, instalatii
de transmisie
16791 21426 24.63 30.39 +4635 +5.76
Mijloace de transport 1434 2536 2.10 3.60 +1102 +1.5
Animale de munc si de
productie
- - - - - -
Plantatii perene 1824 728 2.68 1.03 -1096 -1.65
Alte mijloace fixe 843 580 1.23 0.82 -263 -0.41
Total 68186 70497 100.0 100.0 +2311 X

Totoadat, s-a redus si ponderea cldirilor n totalul mijloacelor fixe cu 3,86 % n anul 2011
comparativ cu anul 2010, valoarea lor reducndu-se cu 1732 mii lei fat de anul precedent.
Deci, analiza structurii mijloacelor fixe presupune o investigare a modului de
organizare intern a acestora si o interactiune dintre elementele lor componente.
Paralel cu indicatorii cantitativi se analizeaz indicatorii st'rii func,ionale )i de
reproduc,ie a mijlocelor fixe. Starea functional a mijloacelor fixe poate fi caracterizat cu
ajutorul unui sistem de indicatori:
- coeficientul de uzur# a mijloacelor fixe se determin ca raportul ntre uzura
acumulat si valoarea de intrare n patrimoniu a mijloacelor fixe. Gradul de uzur a
mijloacelor fixe poate fi determinat pe total mijloace fixe, ct si pe principalele categorii de
mijloace fixe, att la nceputul, ct si la sfrtitul anului.
- coeficientul de utilitate ce caracterizeaz gradul de pstrare a mijloacelor fixe si se
determin ca raportul dintre valoarea rezidual a mijlocelor fixe si valoarea de inventar a
mijloacelor fixe la care se calcul uzura.
- coeficientul scoaterii din uz ce se determin ca raportul dintre valoarea mijloacelor
fixe scoase din functiune si valoarea mijloacelor fixe la nceput de an. Cresterea n dinamic
se apreciaz pozitiv, ceea ce ne arat faptul c are loc majorarea mijloacelor fixe care se afl
n stare de exploatare.
410
- coeficientul de reGnnoire a mijloacelor fixe ce exprim raportul dintre valoarea
mijloacelor fixe intrate ca urmare a relizrii programului de investitii si valoarea mijloacelor
fixe existente la sfrsitul anului. Analiza poate fi efectuat pe total mijloace fixe, ct si pe
categorii de mijloace fixe [5, p. 148].
Pentru efectuarea analizei strii functionale a mijloacelor fixe este necesar de selectat
datele initiale dup urmtorul tabel:

Tabelul 2. Datele ini,iale pentru determinarea st'rii func,ionale a mijloacelor fixe
(mii lei)
Indicatorii Anul precedent Anul de
gestiune
1.Valoarea mijloacelor fixe la nceput de an 75290 69516
2.Valoarea mijloacelor fixe la sfrsit de an 69516 70496
3.Uzura mijloacelor fixe la sfrsit de an 34781 34451
4.Valoarea rezidual a mijloacelor fixe la sfrsit de an (2-3) 34735 36045
5.Valoarea mijloacelor fixe scoase din functiune 8504 6672
6.Valoarea mijloacelor fixe incluse n functiune 5405 9254

n baza datelor initiale n continuare vor fi determinati indicatorii strii functionale si
de reproductie a mijloacelor fixe, rezultatele vor fi incluse n tabelul ce urmeaz:

Tabelul 3.Analiza st'rii func,ionale )i de reproduc,ie a mijloacelor fixe
Indicatorii Anul precedent Anul de gestiune Abateri (+,-)
Coeficientul de uzur 0,500 0,489 -0,011
Coeficientul de utilitate 0,500 0,511 +0,011
Coeficientul scoaterii din functiune 0,113 0,096 -0,017
Coeficientul de rennoire 0,078 0,131 +0,053

Conform rezultatelor obtinute n tabelul Analiza strii functionale si de reproductie a
mijloacelor fixe putem mentiona c la S.A. Romnesti situatia utilizrii si reproductiei
mijloacelor fixe este satisfctoare. Reducerea coeficientului de uzur a mijloacelor fixe cu
0,011 se apreciaz pozitiv, ceea ce denot faptul c are loc majorarea prtii utile a
mijloacelor fixe n cadrul entittii. Totodat, s-a majorat si coeficientul de utilitate cu 0,011
ceea ce ne arat c are loc majorarea mijloacelor fixe care se afl n stare de exploatare, ceea
ce se apreciaz pozitiv. Majorarea coeficientului de rennoire n anul curent comparativ cu
anul precedent cu 0,053 se apreciaz pozitiv, exprimnd criteriul de rennoire a mijloacelor
fixe n cadrul S.A. Romnesti
EficienJa economic# reprezint cerinta fundamental, care se impune n toate
activittile economice si n actiunea oricrui agent economic. n acest context, scopul
productorului este nu numai de a obtine rezultate maximale, dar si de a aprecia cu ce pret
va fi obtinut productia si care-i eficienta economic de producere a acesteia. Deoarece
notiunea eficient, e o categorie economic complicat si diferiti autori o argumenteaz n
mod diferit, este primit ca n calitate de unitate de msur sau apreciere a unor sau altor
msuri efectuate, s evalueze criteriul eficientei economice. Criteriul eficientei economice,
ca si alt criteriu are dou prti componente: calitativ si cantitativ. Partea cea calitativ a
criteriului eficientei economice const n aceea c ea reflect esenta relatiilor de producere
apropiindu-se la maximum de scopul producerii. n ceea ce priveste partea cantitativ, apoi
ea trebuie s-si gseasc exprimarea sa n indicatorul general sau ntr-un sistem de indicatori
ai eficientei, ce caracterizeaz prtile ei aparte.
411
Fundamentnd problema aprecierii eficientei utilizrii mijloacelor fixe ne vom referi la un
sistem complex, perfect de indicatori, ce privesc eficienta ca raport ntre efect si efort.
Compararea efectelor cu eforturile fcute pentru obtinerea lor pare a fi o problem relativ
simpl, dar la o analiz mai profund a corelatiei efect - efort iese n evident o serie de aspecte
de care trebuie s se tin cont n aprecierea de ansamblu a eficientei unei activitti economice.
Eficienta economic a utilizrii mijloacelor fixe de productie exprim gradul de
influent a acestora la sporirea volumului de productie, productivittii muncii si a veniturilor
ntreprinderii. Odat cu cresterea eficientei gestionrii mijloacelor fixe se creeaz premise
reale pentru cresterea eficientei activittii de ansamblu a ntreprinderii, a compettivittii ei si
lrgirea orizonturilor privind dezvoltarea ntreprinderii n perspectiv [ 5, p.149].
Asupra eficientei utilizrii mijloacelor fixe influienteaz o serie de factori principali
care sunt:
- dezvoltarea progresului tehnico stiintific ;
- intensificarea productiei;
- mbunttirea ntrebuintrii investitiilor si a mijloacelor fixe;
- mbunttirea ntrebuintrii fondului funciar si a resurselor de munc;
- dezvoltarea specializrii si amplasarea corect a productiei.
Analiza eficientei utilizrii mijloacelor fixe de productie din activitatea de baz a
entittii se efectueaz n baza urmtorilor indicatori:
- randamentul mijloacelor fixe care ne arat acel volum de productie n expresie
valoric care se obtine la fiecare leu de mijloace fixe productive a activittii de baz, la fel si
mrimea venitului din vnzri, valoarea adugat, profitul pn la impozitare la 1 leu de
mijloace fixe productive. Cresterea n dinamic se apreciaz pozitiv, dat fiind faptul c se
majoreaz volumul productiei, venitului din vnzri, valorii adugate si profitului pn la
impozitare la 1 leu de mijloace fixe. n trile cu o economie dezvoltat randamentul
mijloacelor fixe depseste granita de 2,0-2,5.
- capacitatea mijloacelor fixe - este un indicator indirect de eficient, care ne arat
mrimea mijloacelor fixe de care trebuie s dispun entitatea pentru a asigura cresterea
productiei [6, p.98].
Ambii indicatori, att randamentul, ct si capacitatea mijloacelor fixe se analizeaz n
dinamic si n comparatie cu planul de afaceri.
Analiza eficientei economice a utilizrii mijloacelor fixe de productie cu destinatie
agricol n cadrul S.A. Romnesti va fi efectuat n tabelul ce urmeaz:

Tabelul 4. Analiza eficien,ei economice a utiliz'rii mijloacelor fixe de produc,ie
cu destina,ie agricol' -n S.A. Rom'ne)ti
Indicatorii Anul precedent Anul de
gestiune
Abateri (+,-)
1.Capacitatea mijloacelor fixe, lei 56,69 136,55 +79,86
2.Revine la 1 leu de mijloace fixe de productie de
menire agricol:

2.1 productie agricol, lei
- n preturi comparabile 0,018 0,007 -0,011
- n preturi curente 0,060 0,040 -0,020
2.2 profit brut din realizarea productiei agricole 0,003 0,020 +0,017

Analiznd datele obtinute n tabelul Analiza eficientei economice a utilizrii mijloacelor
fixe de productie cu destinatie agricol putem mentiona faptul c n cadrul S.A. Romnesti
randamentul productiei agricole n preturi comparabile n anul curent comparativ cu anul
412
precedent s-a redus cu 0,011 lei, ceea ce se apreciaz negativ. Asupra acestei reduceri a
influentat micsorarea considerabil a valorii productiei agricole globale cu 692 mii lei.
Totodat, pozitiv se apreciaz majorarea randamentului profitului brut din realizarea
productiei agricole la un leu de mijloace fixe productive de menire agricol cu 0,017 lei n
anul 2011 comparativ cu anul 2009.
Capacitatea mijloacelor fixe n anul de gestiune comparativ cu anul precedent s-a
majorat 79,86 lei, ceea ce exprim c S.A. Romnesti urmeaz s-si majoreze mrimea
mijloacelor fixe pentru a asigura cresterea poductiei.
Pentru a evidentia cauzele abaterii randamentuli mijloacelor fixe productive se
efectueaz analiza factorial a acestui indicator sintetic de eficient. n acest scop este
necesar s se ntocmeasc un tabel cu date initiale si de calcul care va contine metoda
calculrii indicatorilor respectivi pentru analiza factorial.

Tabelul 5. Date ini,iale )i de calcul pentru analiza factorial' a randamentului
mijloacelor fixe de produc,ie de menire agricol'
Indicatorii Metoda de
calcul
Anul
precedent
Anul de
gestiune
Abateri (+,-)
Date initiale:
1.Valoarea productiei agricole globale, mii
lei
VPG 1119 427 -692
2.Valoarea medie anual a mijloacelor fixe
de productie de menire agricol, mii lei
MFP 63436 58308 -5128
3.Numrul de masini si utilaje, unitti TM 15 13 -2
4.Valoarea medie anual a mijloacelor fixe
active, mii lei
MFA 20049 24690 +4641
5.Numrul total de masini schimburi, mii TS 2070 1820 -250
6.Numrul total de masini ore, mii TO 13972,5 11429,6 -2542,9
Date de calcul:
7.Valoarea medie pe unitate de masini si
utilaje, lei
1/
(MFA/TM)
0,0000008 0,0000005 -0,0000003
8.Ponderea mijloacelor fixe active n
componenta mijloacelor fixe de productie
de menire agricol, %
MFA/ MFP 31,61 42,34 +10,73
9.Coeficientul regimului de schimb TS/TM 138 140 +2
10.Durata schimbului n ore TO/TS 6,75 6,28 -0,47
11.Productivitatea pe or a masinilor si
utilajelor
VPG/TO 80,09 37,36 -42,73
12.Randamentul mijloacelor fixe active, lei VPG/ MFA 0,056 0,017 -0,039
13.Randamentul mijloacelor fixe
productive de menire agricol, lei
VPG/ MFP 0,018 0,007 -0,011

Calculul influentei factorilor la devierea randamentului mijloacelor fixe productive se
efectueaz n dou etape:
La prima etap de analiz se calculeaz infuenta factorilor generali:
- ponderea mijloacelor fixe active n componenta mijloacelor fixe productive de
menire agricol;
- randamentul mijloacelor fixe active.
Calculul influentei acestor factori se efectueaz dup procedeul diferentelor absolute n
baza tabelului ce urmeaz:


413
Tabelul 6. Analiza factorial' a randamentului mijloacelor fixe productive de
menire agricol' -n cadrul S.A. Rom'ne)ti
inclusiv sub influenta Indicatorii Anul
precedent
Anul de
gestiune
Abateri
(+,-) ponderii
mijloacelor
fixe
randamentului
mijloacelor fixe
active
A 1 2 3 4 5
Rezultativ
1.Randamentul mijloacelor fixe
productive de menire agricol, lei
0,018 0,007 -0,011 +0,006 -0,017
Factoriali
2.Ponderea mijloacelor fixe active
n componenta mijloacelor fixe
productive,%
31,61 42,34 +10,73 X X
3.Randamentul mijloacelor fixe
active, lei
0,056 0,017 -0,039 X X

Rezultatele caclulelor obtinute n tabelul Analiza factorial a randamentului mijloacelor
fixe productive de menire agricol, ne permit s constatm c n cadrul S.A. Romnesti
randamentul mijloacelor fixe productive de menire agricol s-a redus n anul curent comparativ
cu anul de gestiune cu 0,011 lei, ceea ce se apreciaz negativ. Asupra acestei modificri au
influentat reducerea randamentului mijloacelor fixe active cu 0,039 lei, ceea ce a dus la
reducerea indicatorului rezultativ cu 0,017 lei. Totodat, pozitiv a influentat cresterea ponderii
mijloacelor fixe active n componenta mijloacelor fixe productive cu 10,73 %, a dus la
majorarea randamentului mijloacelor fixe productive de menire agricol cu 0,006 lei.
La etapa a doua de analiz se calculeaz influensa factorilor detaliati la abaterea
randamentului, date ce vor fi prezentate n tabelul ce urmeaz:

Tabelul 7. Calculul influen,ei factorilor detalia,i la devierea randamentului
mijloacelor fixe productive
Factorii corelati
N
u
m

r
u
l

c
a
l
c
u
l
u
l
u
i

N
u
m

r
u
l

s
u
b
s
t
i
t
u
t
i
e
i

V
a
l
o
a
r
e
a

m
e
d
i
e

p
e

u
n
i
t
a
t
e

d
e

m
a
s
i
n
i

s
i

u
t
i
l
a
j
e

P
o
n
d
e
r
e
a

m
i
j
l
o
a
-

c
e
l
o
r

f
i
x
e

a
c
t
i
v
e

C
o
e
f
i
c
i
e
n
t
u
l

r
e
g
i
-

m
u
l
u
i

d
e

s
c
h
i
m
b

D
u
r
a
t
a

s
c
h
i
m
b
u
l
u
i

n

o
r
e

P
r
o
d
u
c
t
o
i
v
i
t
a
t
e
a

p
e

o
r


a

u
t
i
l
a
j
e
l
o
r

R
a
n
d
a
m
e
n
t
u
l

m
i
j
l
o
a
-
c
e
l
o
r

f
i
x
e

p
r
o
d
u
c
t
i
v
e
,

l
e
i

Calculul influntei,lei
M

r
i
m
e
a

i
n
f
l
u
e
n
t
e
i
,

(
+
,
-
)

1 0 0,0000008 31,61 138 6,75 80,09 0,018 - -
2 1 0,0000005 31,61 138 6,75 80,09 0,012 0,012-0,018 -0,006
3 2 0,0000005 42,34 138 6,75 80,09 0,015 0,015-0,012 +0,003
4 3 0,0000005 42,34 140 6,75 80,09 0,016 0,016-0,015 +0,001
5 4 0,0000005 42,34 140 6,28 80,09 0,015 0,015-0,016 -0,001
6 5 0,0000005 42,34 140 6,28 37,36 0,007 0,007-0,015 -0,008

Confom calculelor efectuate n tabelul Calculul influentei factorilor detaliati la
devierea randamentului mijloacelor fixe productive, putem mentiona faptul c n cadrul
S.A. Romnesti, randamentul miloacelor fixe productive s-a redus cu 0,011 lei, ceea ce se
apreciaz negativ. Asupra acestei modificri a influentat negativ reducerea: valorii medii pe
unitate de masini si ut ilaje,durata schimbului si productivitatea pe or a utilajelor care au
414
dus la reducerea indicatorului rezultativ n anul de gestiune comparativ cu anul precedent
respectiv cu: 0,006 mii lei, 0,001 mii lei si 0,008 mii lei.
Totodat, pozitiv a influentat majorarea ponderii mijloacelor fixe active si a
coeficientului regimului de schimb, care au dus la majorarea randamentului respectiv cu
0,003 mii lei si 0,001 mii lei.
Mijloacele fixe constituie componenta cea mai dinamic si cea mai activ a resurselor
materiale ale entittii, respectiv al capitalului productiv, el presupunnd cea mai mare
acumulare si ncorporare de progres tehnico-stiintific. De aceea de modul cum este
aprovizionat si cum sunt utilizate mijloacele fixe n cadrul entittii depinde n mare parte
nivelul productivittii muncii pe de o parte, iar pe de alt parte cantitatea, calitatea ti
competitivitatea productiei si serviciilor executate. De modul cum este gestionat capitalul
fix al entittii, respectiv de calitatea si tehnicitatea acestuia depinde ntr-o mare msur
ntreaga activitate economic a entittii.
n continuare se va determina influenta factorilor legati de aprovizionarea si utilizarea
mijloacelor fixe la devierea indicatorilor activittii de baz.
Astfel se calculeaz influenta factorilor generali la devierea volumului productiei
agricole globale n preturi comparabile:
- valoarea medie anual a mijloacelor fixe de productie din activitatea de baz;
- randamentul mijloacelor fixe de productie din activitatea de baz.
Calculul influentei factorilor la modificarea indicatorului rezultativ se efectueaz dup
procedeul diferentelor absolute prezentate n tabelul de mai jos.

Tabelul 8.Calculul influen,ei factorilor la devierea volumului produc,iei agricole
globale -n S.A. Rom'ne)ti
inclusiv sub influenta Indicatorii Anul
precedent
Anul de
gestiune
Abateri
(+,-) valoarea medie
anual a mijloacelor
fixe de productie
randamentul
mijloacelor fixe de
productie
A 1 2 3 4 5
Rezultativ
1.Volumul productiei
agricole globale n preturi
comparabile, mii lei
1119 427 -692 -92,30 -641,39
Factoriali
2.Valoarea medie anual a
mijloacelor fixe de
productie din activitatea de
baz, mii lei
63436 58308 -5128 X X
3.Randamentul mijloacelor
fixe de productie din
activitatea de baz
0,018 0,007 -0,011 X X

Analiznd rezultatele obtinute n tabelul Calculul infuentei factorilor la devierea
volumului productiei agricole globale, mentionm faptul c n cadrul S.A. Romnesti
volumul productiei agricole globale n preturi comparabile n anul de gestiune comparativ cu
anul prcedent s-a redus cu 692 mii lei, ceea ce se apreciaz negativ. Asupra acestei modificri a
influentat reducerea valorii medii anuale a mijloacelor fixe productive din activitatea de baz cu
5128 mii lei, ce a dus la reducerea indicatorului rezultativ cu 92,30 mii lei. Totodat, negativ a
influentat reducerea randamentului mijloacelor fixe de productie din activitatea de baz care s-a
redus cu 0,011 lei, si respectiv a redus indicatorul rezultativ cu 641,39 mii lei.
415
n contextul celor relatate devine evident necesitatea unui program ntreg de actiuni
care, fiind realizate permanent , trebuie s contribuie la sporirea eficientei utilizrii
mijloacelor fixe de ctre ntreprindere

BIBLIOGRAFIE:
1. Standardul National de Contabilitate 16 Contabilitatea activelor materiale pe termen lung. n:
Contabilitate si audit. 1998, nr. 1, p. 102-128
2. Catalogul mijloacelor fixe si activelor nemateriale. n: Contabilitate si audit. 2005, nr. 3, p. 76-117
3. Bucur V. Modificarea provizioanelor pentru reparatia mijloacelor fixe si contabilitatea acestora. n:
Contabilitate si audit. 2008, nr. 4, p. 64-73
4. Buse L. Analiza economico- financiar. Bucuresti: Editura Economic, 2005. 424 p.
5. Priscaru V. Economia ntreprinderii. Chisinu: UASM, 2011.308 p.
6. Rosca P. Economia ntreprinderii. . Chisinu: ULIM, 2004.280 p.
7. Toopona ".; Hononnu A. O yuere npnoperennx centcxoxosxcrnenno rexnnxn n ycnonnxx
cycnnponannx. n: Contabilitate si audit. 2009, nr. 5. p. 74-77


UNELE ASPECTE ALE CONTABILIT#II DEPOZITELOR BANCARE

Tatiana /EVCIUC, dr., conf. univ. inter., UASM,
Veronica BULGARU, dr., conf. univ. inter., UASM

ABSTRACT. Bank deposits are the most advantageous, reasonable and comfortable
solution to save and multiply the money accumulated from work abroad, while providing them
with physical protection and anti-inflationary depositors. Commercial banks attract money
from customers through bank accounts, customer deposits representing a major source of funds.

Depozitele bancare reprezint cea mai avantajoas, rezonabil si confortabil solutie
de a economisi si nmulti banii acumulati din munca de peste hotare, oferindu-le totodat
deponentilor protectie fizic si antiinflationist. ns decizia de a depune banii ntr-o banc
trebuie s fie bine calculat. Optnd pentru o banc anume, deponentul trebuie s tin cont
de mai multe criterii:
indicatorii financiari si cotele bncii respective pe piat, evolutia acesteia;
existenta unui management profesionist si a reputatiei ireprosabile;
oferta variat de optiuni pentru deponenti;
reteaua extins de filiale;
accesibilitatea serviciilor.
Acestia snt indicatorii de baz a unei bnci stabile si sigure, care reprezint garantia
responsabilittii pentru banii atrasi si siguranta lor.
n majoritatea trilor conturile de depozit sunt clasificate dup urmtoarele criterii:
1. Perioada depozitrii;
2. Categoria deponentilor;
3. Categoria valutei n care se deschide contul de depozit;
4. Modul de calculare si de achitare a dobnzii [3, p. 174].
1. n functie de perioada depozitrii si scopul plasrii, se deosebesc:
depozite la vedere;
depozite la termen.
Depozitele la vedere sunt constituite de ctre persoanele fizice sau juridice fr a
specifica termenul de retragere a acestora. Aceste depozite au un grad nalt de lichiditate si de
aceea banca stabileste dobnzi mici sau deloc.
416
Depozitele la termen sunt constituite de ctre persoanele fizice sau juridice pe o perioad
fixat n scopul economisirii. Perioada de depozitare reprezint un termen fix, mai mare de o zi
lucrtoare. Depuntorii au dreptul s-si retrag mijloacele bnesti depuse numai n termenul
indicat n contract. Depozitele respective pot fi cu acumulare n cazul n care depuntorii au
dreptul s-ti alimenteze contul pe ntreaga perioada de actiune a contractului de depozit.
Depozitele la termen se clasific n urmtoarele categorii:
depozit pe termen scurt (termenul de scadent pn la an);
depozit pe termen mediu (termenul de scadent de la 1 pn la 5 ani);
depozite pe termen lung (termenul de scadent de la 5 ani si mai mult).
Aceste depozite sunt primite de banc la rata dobnzii de piat, dar spre deosebire de
cele la vedere, rata este mai nalt.
2. n functie de categoria de depuntori se deosebesc:
depozite ale persoanelor fizice care se mai numesc depozite personale. Persoanele
fizice pot s pstreze mijloacele bnesti n conturi de depozit n moned national si n valut
strin. Resursele plasate de populatie fr stabilirea scopului de economisire sunt depozite
obisnuite, iar mijloacele depuse n scopul pstrrii si economisirii ca ulterior s fie utilizate
conform unor necesitti concrete, sunt depozite de economii. De obicei, scopul economisirii
este stabilit reciproc ntre banc si depuntor n contractul de depozit;
depozitele persoanelor juridice. Ponderea cea mai mare a depozitelor agentilor
economici o reprezint depozitele la vedere si disponibilittile bnesti aflate n conturile curente;
depozite ale b'ncilor )i altor institu,ii financiare. De regul, depozitele bncilor
sunt numite plasamente bancare.
3. n functie de categoria valutei n care se deschide contul de depozit se deosebesc:
depozite -n moned' na,ional';
depozite -n valut'. n RM bncile practic atragerea resurselor depozitare n dolari
americani si n Euro.
4. n functie de modul de calculare si de achitare a dobnzii sunt:
depozite la vedere )i conturi curente f'r' dob2nzi;
depozite cu dob2nzi.
Actualmente se observ un conformism ale politicilor dobnzilor ale bncilor
comerciale, majoritatea conditiilor si ratelor dobnzilor fiind foarte apropiate. Totodat exist
tendinta bncilor spre aplicarea unor conditii si rate ale dobnzilor negociabile pentru diferite
categorii de clienti
Principalele conturi pe care bncile comerciale din Republica Moldova le pun la
dispozitia clientilor si sunt:
conturi curente (numite si conturi la vedere sau conturi de disponibilitti) n care
titularii conturilor pot efectua operatiuni de ncasri si plti curente;
conturi de depozit (depozite la termen) n care depunerile se fac pentru o perioad
de timp prestabilit (n general 1, 3, 6 sau 12 luni si mai mult).
Att conturile curente ct si cele de depozit pot fi n lei sau valut, pentru persoane
fizice sau persoane juridice.
Tipuri de depozite la termen:
n functie de modalitatea de plata a dobnzii pot fi:
o depozite cu capitalizare: periodic, dobnda se adaug la suma depusa initial.
o depozite fr capitalizare: lunar, dobnda se constituie ntr-un cont curent care-i
asigura titularului acces la aceasta; n cazul n care clientul si retrage suma depusa nainte
de scadenta depozitului, dobnda aplicata va fi mai mica (dobnda pentru conturile curente)
n functie de optiunea de rennoire a depozitului pe acelasi termen ca cel initial:
417
o daca se opteaz pentru rennoire automat la sfrsitul perioadei depozitului,
depozitul se prelungeste automat. n plus, daca depozitul are optiunea de capitalizare a
dobnzii, dobnda se adaug la suma depus initial. Pentru perioada urmtoare, rata dobnzii
se va aplica la suma initial plus dobnda obtinut pe perioada precedenta.
o daca nu se doreste rennoirea automata, depozitul va avea scadenta unica, adic la
scadent suma depozitului se va transfera n contul curent (pentru care se va calcula
dobnda la vedere) sau suma va rmn n acelasi cont, fr dobnd.
n functie de dobnd:
o depozite cu dobnd variabil: banca poate modifica rata dobnzii pe perioada
depozitului, n functie de evolutia pietei.
o depozite cu dobnda fix: banca asigura o rat fix a dobnzii pe perioada
depozitului indiferent de evolutia pietei.
Pentru a deschide un cont de depozit persoanele fizice prezint urmtoarele documente:
a) cererea de deschidere a contului
b) originalul si copia actului de identitate al titularului de cont
n functie de conditiile depozitului, deponentul din Republica Moldova opteaz pentru un
depozit clasic, n conditii standarde, plasnd mijloacele bnesti pentru un anumit termen si
obtinnd lunar o dobnd, sau pentru un depozit de economii, ce ofer posibilitatea suplinirii
contului, dar si retragerea unei sume pe parcursul termenului de pstrare a mijloacelor bnesti.
Totodat deponentul are posibilitatea de a primi dobnda ntr-un cont curent sau n contul de card.
Depozitele la vedere fr dobnd si respectiv cu dobnd se tin la evident la grupele
de conturi 2220 Depozite la vedere f'r' dob2nd' ale clien,ilor si 2250 Depozite la
vedere cu dob2nd' ale clien,ilor [2], la care sunt prevzute conturi sintetice pentru fiecare
categorie, n functie de depuntor.
Pentru a face fat unor dificultti financiare temporare, precum si n vederea unor
plasamente avantajoase, bncile practic atragerea disponibilittilor altor bnci sub form de
depozite. Evidenta acestora se tine la conturile grupei 2340 Depozite pe termen ale
b'ncilor, [2] n functie de termenul de depunere.
La primirea depozitelor se ntocmeste nregistrarea contabil:
debit conturile 1001 Numerar -n casierie, 1031 Contul Nostro -n B.N.M.,
credit conturile grupelor 2220 Depozite la vedere f'r' dob2nd' ale clien,ilor, 2250
Depozite la vedere cu dob2nd' ale clien,ilor, 2340 Depozite pe termen ale b'ncilor.
Banca calculeaz dobnda lunar de la soldul zilnic efectiv de mijloace bnesti din contul de
depozit, lund ca baz numrul efectiv de zile n an si rata anual a dobnzii, aplicnd relatia:
D = S x Rd x T : 100 x K (1)
unde, D suma dobnzii calculate, lei;
S suma soldului de mijloace bnesti la nceputul zilei, lei;
Rd rata anual a dobnzii, %;
T numrul de zile n perioada inclus n calcul, zile;
K numrul de zile calendaristice n anul de gestiune (pentru conturile de depozit n
moned national ca baz se ia anul de 365 zile sau 366 n anul bisect, iar pentru cele n valut
strin - anul de 360 zile).
Dobnda se plteste deponentului lunar, n functie de data deschiderii si/sau data
scadentei depozitului. Pot fi prevzute si alte conditii de plat conform contractului. Spre
exemplu, se stabileste grafic de plat a dobnzii.
Dobnda se plteste clientului n valuta depozitului.
Banca poate revizui rata dobnzii pe parcursul valabilittii contractului de depozit n mod
unilateral, n functie de situatia pe piata financiar. n acest caz, ea urmeaz s anunte n scris
deponentul n termenele stabilite de contract, dar nu mai putin de 15 zile nainte de modificare.
418
Dobnda calculat se contabilizeaz n conturile grupei 2700 Dob2nda calculat' ce
urmeaz' s' fie pl'tit', inclusiv la conturile: 2719 Dob2nda calculat' la depozitele la
vedere ale clien,ilor, 2722 Dob2nda calculat' la depozitele de economii, 2725
Dob2nda calculat' la depozitele pe termen ale b'ncilor, 2728 Dob2nda calculat' la
depozitele pe termen primite ale clien,ilor [2] etc.
La calcularea dobnzii se ntocmeste nregistrarea contabil:
debit conturile grupelor 5250 Cheltuieli cu dob2nzi la depozite la vedere ale
clien,ilor, 5310 Cheltuieli cu dob2nzi la depozitele de economii, 5370 Cheltuieli cu
dob2nzi la depozite pe termen ale clien,ilor, 5380 Cheltuieli cu dob2nzi la depozite-
garan,ii pe termen ale clien,ilor,
credit conturile 2719 Dob2nda calculat' la depozitele la vedere ale clien,ilor,
2722 Dob2nda calculat' la depozitele de economii, 2725 Dob2nda calculat' la
depozitele pe termen ale b'ncilor, 2728 Dob2nda calculat' la depozitele pe termen
primite ale clien,iloretc.,
si respectiv, la achitarea ei:
debit conturile 2719 Dob2nda calculat' la depozitele la vedere ale clien,ilor,
2722 Dob2nda calculat' la depozitele de economii, 2725 Dob2nda calculat' la
depozitele pe termen ale b'ncilor, 2728 Dob2nda calculat' la depozitele pe termen
primite ale clien,iloretc.,
credit conturile 1001 Numerar -n casierie, 1031 Contul Nostro -n B.N.M..
La expirarea termenului de detinere a depozitelor, banca este obligat s restituie mijloacele
bnesti depuntorilor. Retragerea depozitelor poate fi efectuat numai de ctre titularii de cont. De
asemenea depuntorii pot delega drepturile sale asupra depozitelor altor persoane numai prin
delegatie autentificat, n care se mentioneaz datele de identificare ale persoanei respective,
suma de primire a depozitului, termenul de gestionare a contului de depozit, alte conditii.
Depuntorii pot retrage anticipat sumele de depozit. n asemenea situatie, n functie de
clauzele contractuale, banca poate (sau nu) retine suma dobnzii achitate anterior.
La rambursarea depozitelor se ntocmesc nregistrrile contabile:
debit conturile grupelor 2220 Depozite la vedere f'r' dob2nd' ale clien,ilor,
2250 Depozite la vedere cu dob2nd' ale clien,ilor, 2340 Depozite pe termen ale
b'ncilor,
credit conturile 1001 Numerar -n casierie, 1031 Contul Nostro -n B.N.M..

BIBLIOGRAFIE:
1. Regulament privind organizarea contabilittii n bncile din Republica Moldova, Hotrrea Consiliului
de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr. 238 din 10.10.2002, Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr. 144-145/331 din 24.10.2002 (cu modificrile si completrile ulterioare)
2. Planul de conturi al evidentei contabile n bncile licentiate din Republica Moldova, Hotrrea
Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr.15 din 26.03.1997, Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr.33-34/54 din 22.05.1997 (cu modificrile si completrile ulterioare)
3. Grigorit Cornelia, Activitate bancar, Editura Cartier, 2005, p. 173-177.

419
ESTIMAREA REZULTATELOR ACTIVIT#II OPERA#IONALE $N
$NTREPRINDERILE AGRICOLE SUB ASPECT DINAMIC

Ina DOMBROVSCHI, lector superior, UASM

ABSTRACT. The article analyzes the dynamic aspect, factorial structure and financial
results from operating activities obtained from agricultural enterprises in the Central Region.
There was a negative dynamic in the evolution of the financial result of this activity, because in the
years 2007-2009 were obtained losses. Dynamic losses increase was due to negative action of the
following factors: reduction of 17.62% sales volume, fast pace of growth of cost of sales on sales
income of 30.24% to 26.88% expenditure growth period.
Also it is found that in 2007-2009 are decrease of vegetable production profitability in 23.1%
to 5.2% because of losses from the sale of sugar beet, vegetables, fruits and berries, etc.
Simultaneously during the reference period production of eggs has increased profitability from
10.6% to 34.3%, pigs in live weight from 12.8% to 25.4%, which is due to increase by the state
subsidies for breeding of animals and birds in 2009 compared to 2007 and 2008 more than 3 times.

Continuarea reformei agrare necesit formarea unui potential competitiv, cu
dimensiuni optime, capabil s utilizeze tehnologii moderne, precum si structuri orientate
spre producerea, procesarea si comercializarea produselor finite.
Estimarea acestor elemente evidentiaz nu numai rezultatul productiei sub form
natural-substantial, dar si pretul obtinerii produsului, adic eficienta economic.
n opinia savantilor rusi G. Savitcaia si V. Samogchin, un rol important n problema
estimrii potentialului de productie revine analizei rapoartelor financiare care prevede, n
primul rnd, estimarea rezultatelor activittii operationale ale ntreprinderilor agricole. [3, p.
216-217; 4, p. 302]
Savantul moldovean Alexandru Stratan este de prerea, c problema dezvoltrii
agriculturii n Republica Moldova se reduce pe msura cresterii potentialului de productie.
Aceast crestere poate deveni realitate, dac politica agrar a Republicii Moldova se va baza pe:
- cresterea veniturilor n sectorul agrar;
- sporirea productivittii muncii n agricultur;
- promovarea si sustinerea progresului tehnic;
- utilizarea rational a factorilor de productie;
- stabilirea preturilor la produsele agricole nu mai mici dect cele mondiale;
- actualizarea cererii la produsele agricole prin crearea n spatiul rural a mini-
fabricilor de procesare a materiei prime agricole. [1, p.329]
Realizarea acestor obiective depinde de multi factori dar, n viziunea noastr, un rol
deosebit i revine gestionrii eficiente a resurselor alocate ce ar permite obtinerea
rezultatelor financiare ct mai avantajoase, reflectate prin cresterea profitului.
Indicator de baz al aprecierii eficientei economice, profitul are un caracter specific
pronuntat. mpreun cu alti indicatori financiari, profitul permite identificarea
disponibilittilor si posibilittilor de baz a ntreprinderii. Orice ntreprindere urmreste ca
veniturile obtinute din activitatea economic pe care o desfsoar s depseasc cheltuielile
fcute, realiznd astfel un profit.
Profitul reprezint rezultatul final al activittii ntreprinderii si msoar eficienta
utilizrii resurselor utilizate si consumate, activelor si capitalului ntreprinderii.
Profitul constituie ratiunea activittii de productie si practic determin prosperarea
ntreprinderii n perioada previzional. De regul, toate unittile de productie, care se
dovedesc a fi neprofitabile, si deci, nerentabile, sunt supuse falimentului.
420
n literatura de specialitate, profitul, n sensul general, este definit ca fiind rezultatul
financiar pozitiv al unei activitti lucrative, reprezentnd diferenta dintre veniturile realizate
si cheltuielile ocazionate de acestea. Dup unii autori, profitul este venitul adus de capitalul
utilizat ntr-o ntreprindere si reprezint diferenta dintre ncasrile efective si totalul
cheltuielilor aferente[2, p.412] sau denumirea generic dat diferentei pozitive dintre
venitul obtinut prin vnzarea bunurilor realizate de un agent economic si costul lor,
considerat ca expresie a eficientei economice [5, p.303].
Analiza profitului ca categorie economic, ptrunderea n intimitatea raporturilor
economice exprimate de profit necesit precizarea unor aspecte specifice activittii
operationale. n aceast calitate, profitul ntreprinderii apare ca un instrument utilizat n
activitatea de conducere, prin care se actioneaz n directia gospodririi mai eficiente a
tuturor resurselor de care dispun unittile economice n vederea obtinerii unui profit maxim
la fiecare unitate de resurse consumate si utilizate.
Pentru agentii economici din agricultur, obiectivul de baz const n stabilirea
modalittilor prin care se poate asigura maximizarea profitului.
n acest context v-om analiza modificrile n dinamic a profitului si a nivelului
rentabilittii. Evolutia rezultatelor financiare a ntreprinderilor agricole din Republica Moldova
n perioada 2005-2010 caracterizeaz activitatea acestora ca fiind profitabil. (tabelul 1).

Tabelul 1. Evolu,ia rezultatelor financiare a -ntreprinderilor agricole din
Republica Moldova(fara datele Gntreprinderilor din partea stGng# a Nistrului)
ANUL
Indicatorul
2005 2006 2007 2008 2009 2010
1. Numrul de gospodrii la finele
anului
1524 1522 1528 1573 1620 1580
2. Profitul net- total, mii lei 24214 99850 425181 704111 -244468 985088
3. Profitul net n calcul la o
ntreprindere, lei
15888,5 65604,5 278259,8 447623,0 -150906,2 623473,4
4. Ponderea gospodriilor
nerentabile n totalul unittilor
agricole,%
48 50 41 35 55 27
5. Nivelul rentabilittii productiei
agricole,%:
- productia vegetal
- productia animalier


17,1
25,0


17,1
20,1


23,1
-3,0


27,9
18,4


5,2
21,4


43,2
20,7
Sursa: Anuarul Statistic al Republicii Moldova, a.2010, pag. 322; 325, a.2011, pag. 322;325

Analiznd dinamica profitului net (tabelul 1), observm majorarea din an n an,
exceptie fiind anul 2009 cnd s-a manifestat o secet ndelungat.
Astfel, n anul 2010 fat de anul 2008 (un an similar dup conditii climaterice) se
observ cresterea profitului net cu aproape 281 mii lei sau cu 39,9%. La fel se constat c n
anul 2010 profitul net obtinut n calcul la o ntreprindere agricol a atins nivelul maxim -
623473,4 lei, ceea ce a depsit toate perioadele de referint de la 1,39 ori (n anul 2008)
pn la 39,2 ori (n anul 2005).
Cresterea profitului net a condus la diminuarea ponderii gospodriilor nerentabile de la
50% n anul 2006 pn la 27% n anul 2010, astfel, numrul acestora s-a redus de la 759
pn la 431 unitti.
Datele prezentate n tabelul 1 denot o majorare n dinamic a nivelului rentabilittii
productiei vegetale (cu exceptia anului 2009). Astfel n 2008 n comparatie cu 2006 acesta a
crescut cu 10,8 puncte procentuale. ns cel mai nalt nivel al rentabilittii productiei vegetale a
fost atins n anul 2010, care n comparatie cu 2008 s-a majorat cu 15,3 puncte procentuale.
421
Concomitent datele tabelului 1 atest un caracter instabil al nivelului rentabilittii
productiei animaliere. Astfel se constat reducerea acestuia de la 25% n 2005 pn la -3%
n anul 2007. ncepnd cu anul 2008 se manifest tendinta de crestere a rentabilittii
productiei animaliere de la 18,4% pn la 20,7% (n 2010).
Cercetrile efectuate de ctre autor n profilul raioanelor din regiunea de Centru,
demonstreaz starea favorabil n ceea ce priveste maximizarea profitului ca obiectiv major
al activittii ntreprinderii, ce este confirmat prin obtinerea rezultatului financiar pozitiv n
majoritatea raioanelor n anul 2010 (figura 1). Exceptia o constituie ntreprinderile agricole
din raionul Nisporeni a cror activitate economico-financiar n 2008-2010 s-a soldat cu
pierderi de la 47 pn la 733 mii lei.
Analiznd dinamica profitului net n ansamblu pe ntreprinderile agricole din regiunea
de Centru constatm, c n 2008 acesta a constituit 88,3 mln lei; 2009 pierderi n sum de
137,2 mln lei, iar n 2010 profit- 138,2 mln lei. Astfel n 2010 fat de 2008 profitul net s-a
majorat cu 49,9 mii lei sau cu 56,5%.
O situatie destul de pozitiv n dinamica profitului net este caracteristic pentru
raioanele Orhei, Strseni si Telenesti, care pe parcursul anilor 2008-2010 au activat
profitabil (neavnd pierderi).
Concomitent datele prezentate n figura 1 ne arat un ritm impuntor de crestere a
profitului net n 2010 fat de 2008 n raioanele:
- Criuleni de 9,9 ori;
- Ungheni de 2,0 ori;
- Telenesti de 1,44 ori;
- Orhei de 1,2 ori;
- Hncesti de 1,36 ori.
Rezultatele obtinute denot faptul, c mrimea profitului net caracterizeaz ct de
eficient a fost activitatea agentilor economici n profil teritorial.

Figura 1.Dinamica profitului net -n -ntreprinderile agricole din
regiunea de Centru a Republicii Moldova, mln lei
Sursa: entocmit% de autor en baza Anuarului Statistic al Republicii Moldova, 2011, pag.325
422
De rnd cu examinarea profitului n profil teritorial, apare necesitatea studierii acestuia pe
tipuri de activitti, ceea ce permite de a identifica din care surse principale de venituri si
acoper ntreprinderea consumurile si cheltuielile si care este evolutia lor n perioadele de
referint. n acest context analizei se supune profitul perioade de gestiune pn la impozitare.
Profitul perioadei de gestiune pn la impozitare se utilizeaz pe larg n analiza
financiar pentru determinarea nivelului de rentabilitate a activelor si a altor indicatori, ce
caracterizeaz eficienta activittii economice a ntreprinderii.
Analiza acestui indicator generalizator ncepe cu examinarea componentei si
structurii n dinamic pe tipuri de activitti (tabelul 2).

Tabelul 2. Dinamica )i structura profitului p2n' la impozitare -n -ntreprinderile
agricole din regiunea de Centru a Republicii Moldova -n perioada anilor 2007-2009
2007 2008 2009
Indicatorul Suma,
mii lei
Ponderea,
%
Suma,
mii lei
Ponderea,
%
Suma,
mii lei
Ponderea,
%
1. Rezultatul financiar din
activitatea operational
-60995 -1247,3 -31190 -34,4 -152684 -113,0
2. Rezultatul financiar din
activitatea de investitii
-56 -1,1 15435 17,0 -3100 -2,3
3. Rezultatul din activitatea
financiar
104773 2142,6 112574 124,3 45605 33,8
4. Rezultatul exceptional -48612 -994,2 -6216 -6,9 -24957 -18,5
5. Profitul (pierderea) pn
la impozitare
-4890 100,0 90603 100,0 -135136 100,0
Sursa: Calculele autorului en baza Raportului de profit i pierderi

Calculele efectuate n tabelul 2 atest faptul, c n perioada raportat ntreprinderile
agricole din regiunea de Centru au nregistrat rezultate financiare nesatisfctoare. Astfel n
2007 si 2009 ntreprinderile agricole din aceast regiune au suferit pierderi din activitatea
economico-financiar. Cu att mai mult n 2009 pierderile s-au majorat fat de 2007 cu
130,2 mln lei sau de 26,6 ori. Doar n anul 2008 ntreprinderile agricole au avut o activitate
profitabil obtinnd profit n mrime de 90,6 mln lei.
Analiznd componenta si structura profitului pn la impozitare (tabelul 2) putem
constata, c pe parcursul anilor de referint pierderile au fost cauzate de ineficienta
activittii operationale. Astfel, n 2009 fat de 2007 si 2008 pierderile din activitatea
operational s-au majorat respectiv cu 91,7 si 121,5 mln lei.
Concomitent datele tabelului 2 demonstreaz faptul, c pierderile activittii
operationale au fost partial acoperite de profitul obtinut din activitatea financiar. Pe
parcursul anilor 2007-2009 profitul din activitatea financiar variaz de la 45,6 mln lei n
2009 pn la 104,8 mln lei n 2007.
Cresterea pierderilor din activitatea operational impune necesitatea identificrii
factorilor ce au provocat-o. n acest context analiza separat a acestui indicator permite
depistarea evolutiei nesatisfctoare a acestuia sub influienta diferitor factori. n tabelul 3 v-
om analiza rezultatul din activitatea operational sub actiunea profitului brut, altor venituri
operationale si a cheltuielilor perioadei.
Calculele efectuate n tabelul 3 ne permit s constatm la modul general, c pierderile
din activitatea operational se datoreaz faptului, c cheltuielile perioadei au devansat suma
profitului brut si a altor venituri operationale.


423
Tabelul 3. Evolu,ia rezultatului financiar din activitatea opera,ional' -n
-ntreprinderile agricole din regiunea de Centru a Republicii Moldova, mii lei

ANUL
Abateri (+;-)n 2009
fat de: Indicatorul
2007 2008 2009 2007 2008
1. Venituri din vnzri 862504 1158016 953950 +91446 -204066
2. Costul vnzrilor 744469 977469 863572 +119103 -113897
3. Profitul brut (pierdere global) 118035 180547 90378 -27657 -90169
4. Alte venituri operationale 35301 51238 28889 -6412 -22349
5. Cheltuieli comerciale 21962 30280 27101 +5139 -3179
6. Cheltuieli generale si administrative 102079 113874 108676 +6597 -5498
7. Alte cheltuieli operationale 90290 118821 136174 +45884 +17353
8. Rezultatul financiar din activitatea
operational
-60995 -31190 -152684 -91689 -121494
Sursa: Calculele autorului en baza Raportului de profit i pierderi

Astfel reducerea profitului brut n 2009 fat de 2007 a cauzat diminuarea cresterii
pierderilor activittii operationale cu 27657 mii lei, iar fat de 2008- cu 90169 mii lei.
Aceste influiente negative a profitului brut se explic prin urmtoarele:
- n 2009 comparativ cu 2007 cresterea costului vnzrilor a devansat cresterea
veniturilor din vnzri cu 30,24%;
- n 2009 comparativ cu 2008 se constat reducerea volumlui vnzrilor cu 17,62% si
n rezultat reducerea profitului brut cu 49,9%.
Concomitent cresterea cheltuielilor perioadei n 2009 fat de 2007 a determinat
cresterea pierderilor activittii operationale cumulativ cu 57620 mii lei. n acelas timp n
2009 fat de 2008 cheltuielile perioade s-au redus cu 48644 mii lei, ns acest factor la fel a
influientat la cresterea pierderilor exceptionale n mrime de 8976 mii lei.
Notiunea de profit este strns legat de rentabilitate. n suma profitului obtinut de o
ntreprindere si n rata rentabilittii acesteia, sunt surprinse preocuprile si rezultatele
obtinute n gestionarea resurselor materiale, umane si financiare, modul de utilizare a
acestora n vederea obtinerii unui volum sporit al productiei cu cheltuieli minime. Astfel, n
sistemul de indicatori ai eficientei economice a productiei la nivelul ntreprinderii, profitul si
rentabilitatea se nscriu ntre indicatorii cu cea mai mare fort de reflectare a efectelor
economice si a eforturilor depuse ntr-o anumit perioad de gestiune. [5, p.279]
La nivelul ntreprinderilor din orice domeniu de activitate economic, profitul si
rentabilitatea constituie criterii de baz pentru aprecierea eficientei economice. Rentabilita-
tea presupune obtinerea unor venituri mai mari dect consumurile si cheltuielile n urma
vnzrii si ncasrii produselor finite. Rentabilitatea poate fi definit deci ca fiind capaci-
tatea intreprinderii de a obtine profit, n calcul la o unitate de resurse utilizate si consumate
la productia agricol. Rentabilitatea este una dintre formele cele mai sintetice de exprimare
a eficientei activittii economico-financiare a unei firme, respectiv a tuturor mijloacelor de
productie utilizate si a fortei de munc, tinnd cont de toate stadiile circuitului economic:
aprovizionare, productie si vnzare.
Analiznd evolutia rentabilittii productiei agricole (tabelul 4) observm o tendint de
majorare n dinamic referitor la productia vegetal (cu exceptia anului 2009). Astfel n anul
2010 rentabilitatea productiei vegetale constituie 43,2% ceea ce n comparatie cu anii
precedenti s-a majorat respectiv cu 26,1 puncte procentuale (fat de anul 2005) si fat de
2008 respectiv cu 15,3 puncte procentuale.
424
Tabelul 4. Evolu,ia rentabilit',ii produc,iei agricole -n -ntreprinderile agricole
din Republica Moldova (fara datele Gntreprinderilor din partea stGng# a Nistrului)
procente
ANII
Denumirea productiei
2005 2006 2007 2008 2009 2010
Produc,ia vegetal' 17,1 17,1 23,1 27,9 5,2 43,2
Cereale 10,9 13,9 26,2 27,7 -3,5 29,2
Sfecl de zahr 16,3 8,1 -18,6 23,3 -24,5 27,9
Floarea- soarelui 24,7 27,7 16,4 58,1 44,1 89,8
Tutun 0,7 12,3 4,2 18,2 43,1 37,4
Cartofi 6,6 45,2 25,7 9,5 10,0 39,9
Legume de cmp 6,7 0,0 -1,5 5,2 -3,5 15,8
Struguri 31,0 15,9 22,0 9,6 6,0 8,6
Fructe si pomusoare 1,6 8,5 24,7 8,8 -1,3 25,9
Produc,ia animalier' 25,0 20,1 -3,0 18,4 21,4 20,7
Bovine n mas vie -23,8 -26,8 -41,2 -20,9 -19,6 -39,9
Porcine n mas vie -7,7 -4,5 -12,8 25,2 25,4 34,4
Ovine si caprine n mas vie -32,2 -22,0 -44,1 -44,1 -36,8 -34,5
Psri n mas vie 20,3 15,7 0,2 17,1 16,2 16,1
Lapte si produse lactate 9,9 10,4 0,5 -1,4 8,4 13,7
Ou 50,8 50,7 10,6 36,9 34,3 27,9
Ln -70,8 -65,9 -64,0 -88,5 -83,2 -64,3
Sursa: Anuarul Statistic al Republicii Moldova, 2011, pag.324

Cresterea n cauz se datoreaz:
- sporirii rentabilittii productiei de floarea-soarelui, n 2010 fat de anii precedenti
respectiv cu 65,1 puncte procentuale (fat de 2005) si 31,7 puncte procentuale (fat de 2008);
- sporirii rentabilittii productiei de cartofi cu 33,3 puncte procentuale fat de anul
2005 si respectiv cu 30,4 puncte procentuale fat de 2008;
- sporirii rentabilittii productiei de tutun n comparatie cu anii precedenti respectiv cu
36,7 puncte procentuale n comparatie cu 2005 si 19,5 puncte procentuale fat de 2008.
Calculele efectuate n tabelul 4 atest un caracter instabil n evolutia rentabilittii
productiei productiei animaliere. n acelas timp se constat sporirea rentabilittii sporului n
mas vie la porcine de la 25,2% (anul 2008) pn la 34,4% n 2010, fapt ce se apreciaz pozitiv.
La fel se observ o crestere a rentabilittii n ultimii ani la productia de lapte si
produsele lactate de la -1,4% n 2008 pn la 13,7% n 2010 . Productia de ln este
nerentabil, nivelul pierderilor constituind de la 70,8% n 2005 pn la 88,5% n 2008.
Cresterea rentabilittii este o necesitate obiectiv, vital pentru existenta ntreprinderii.
Rentabilitatea apare ca un instrument hotrtor n mecanismul economiei de piat, n
orientarea productiei n raport cu cerintele consumatorilor. Ea presupune obtinerea unor
venituri n urma comercializrii si ncasrii productiei fabricate, mai mari dect consumurile
efectuate la producerea acestora.
Analiznd dinamica rentabilittii productiei agricole n profil teritorial observm o
situatie favorabil la unele ntreprinderi cum ar fi: SRL Vindex Agro din raionul Orhei,
unde nivelul rentabilittii a crescut de la 16,6% n anul 2007 pn la 98,17% n 2008.
Deasemenea o situatie favorabil observm n SRL Codru ST , raionul Strseni n anul
2008 nivelul rentabilittii este de 140,56% ceea ce n comparatie cu anul 2007 s-a majorat cu
2,82 puncte procentuale. n SRL Madino Agro, raionul Soldnesti n anul 2007 nivelul
rentabilittii a fost de 17,55% pe cnd n 2008 s-a majorat cu 67,24 puncte procentuale.

425
Tabelul 5. Dinamica rentabilit',ii produc,iei agricole -n profilul -ntreprinderilor
regiunii de Centru a Republicii Moldova
ANUL
Raionul, ntreprinderea
2007 2008 2009
Raionul Anenii Noi SRL,,Teliagro -19,13 82,45 -18,09
Raionul Clrasi SRL Vincer Prim 19,41 45,19 11,09
Raionul Criuleni SRL Mais 82,65 18,81 5,20
Raionul Dubsari SRL,,Agrodar-Eco 159,02 5,88 -21,78
5. Raionul Hincesti SRL "Agrovalflor" 18,16 82,76 17,85
6. Raionul Ialoveni SRL Vatra Rzeseasc 30,91 39,92 0,28
7. Raionul Nisporeni SRL Ghec Prun 13,04 -12,50 21,47
8. Raionul Orhei SRL Vindex Agro 16,60 98,17 22,64
9. Raionul Rezina SRL Surinmih 41,64 86,17 15,11
10. Raionul Straseni SRL Codru ST 137,74 140,56 82,17
11. Raionul Soldanesti SRL Madino Agro 17,55 84,79 18,43
12. Raionul Telenesti SRL Felan Agro 43,03 96,51 -7,66
13. Raionul Ungheni SRL "Stefland" 41,88 132,75 21,63
Sursa: Calculele autorului en baza formularelor specializate pe activitatea entreprinderilor agricole.

n acelas timp constatm n anul 2009 o reducere a nivelului rentabilittii productiei
din cauza conditiilor climaterice nefavorabile si n special a secetei ndelungate. O situatie
nefavorabil s-a nregistrat n ntreprinderile SRL,,Teliagro, raionul Anenii Noi;
SRL,,Agrodar-Eco, raionul Dubsari; SRL Felan Agro, raionul Telenesti, unde procentul
pierderilor este destul de majorat si constituie respectiv: 18,09; 21,78 si 7,66%.
n concluzie putem afirma c, conditiile actuale de dezvoltare pun n centrul activittii
economice a ntreprinderii agricole, rezultatele financiare obtinute din activitatea operational
care determin eficienta productiei n agricultur. Astfel aceast activitate devine viabil, dac
se reuseste s se obtin profit din vnzarea produselor finite si prestarea serviciilor.
n acest context considerm, c estimarea rezultatelor financiare n unittile agricole
are drept scop s asigure posibilitatea de a cunoaste modalittile gestionrii eficiente a
factorilor de productie, pentru a-si determina directiile principale de diversificare a
activittii operationale, obtinerii unor rezultate directionate spre minimizarea pierderilor si a
riscului financiar n sectorul agrar.

BIBLIOGRAFIE:
1. Stratan A. Evolutia economiei agriculturii Republicii Moldova: reflectii, probleme, mecanisme
economice. Chisinu, 2007, 380 p.
2. Coteanu, I., Seche, L. si Seche, M. Dictionarul explicativ al limbii romne, Editura Univers
Enciclopedic, Bucuresti, 1998, 856 p.
3. Cannnxax I. Ananns xosxcrnenno exrentnocrn npenpnxrnx. Mocxna, HHuPA-M, 2004. 425 c.
4. Camorxnn B. Inxoe pasnnrne npenpnxrnx. Ananns n nnannponanne, Mocxna, 2000. 378 c.
5. Dictionar de economie, editia a II-a, Editura Economic, Bucuresti, 2001, 354 p.

426
ANALIZA BILAN#ULUI CONTABIL $N BAZA DATELOR ENTIT#ILOR
ECONOMICE

Angela CHI/LARU, dr.,conf.univ.inter., UASM

ABSTRACT. Assessment of information obtained from this calculation shall be made on the basis
of the following considerations. Normally, as a result of successful economic-financial activity increases
the size of the assets controlled by the undertaking. This fact reflects the broadening of entrepreneurial
activity and increase economic and financial potential. Increase the available assets can be obtained in
different ways: making further gains in the statutory capital of the owners, purchasing and setting up
assets on the account of profit earned (wealth reinvestment), loan assets.

Bilantul contabil dup continutul si importanta lui este folosit de toate ntreprinderile si
unittile economice, indiferent de forma de proprietate si reprezint elementul principal al
rezultatelor financiare. El reflect starea activelor si pasivelor (obligatiunilor si drepturilor)
ntreprinderii fat de actionarii si (proprietari, fondatori), creditori (furnizori), bnci, buget,
personal si altele.
Informatia n bilant trebuie s fie reflectat astfel ca ea s poat satisface cerintele
tuturor utilizatorilor interni si externi si trebuie s respecte principiul neutralittii.
Analiza Bilantului contabil se efectueaz n vederea aprecierii viabilittii, capacittii
de concurent si a performantelor economico-financiare n baza functionrii mecanismelor
economiei de piat.
Una din conceptiile Bilantului contabil, este cea patrimonial, potrivit creia bilantul
este un inventar al averii entittii unde se reflect starea financiar.
Analiza bilantului permite a determina:
- ce tipuri de active dispune entitatea;
- lichiditatea activelor;
- ce parte din active este finantat de proprietari si ce parte de creditori;
- genul datoriilor si cum s-a modificat mrimea acestora [7, p. 344].
Aprecierea informatiei obtinute n urma calculelor se efectueaz pornind de la
urmtoarele considerente. n mod normal, n urma desfsurrii reusite a activittii
economico-financiare creste mrimea activelor, controlate de ntreprindere. Acest fapt
reflect lrgirea activittii de ntreprinztor si majorarea potentialului economico-financiar.
Cresterea activelor disponibile poate fi obtinut pe diferite ci: efectuarea aporturilor
suplimentare n capitalul statutar din partea proprietarilor, procurarea si crearea activelor pe
seama profitului obtinut (reinvestirea profitului), mprumutarea patrimoniului. Majorarea
valorii totale a activelor controlate de ntreprindere poate surveni, de asemenea, ca rezultat
al proceselor inflationiste existente n economia national, sau al reevalurii activelor.
Predominarea anumitor canale de majorare a patrimoniului reflect strategia de dezvoltare
acceptat de proprietarii si conducerea entittii.
Diminuarea patrimoniului disponibil semnaleaz existenta tendintelor negative n activi-
tatea entittii: restrngerea activittii din lipsa comenzilor, acumularea pierderilor, rambursarea
surselor mprumutate atrase peste limita de sigurant etc. n aceste conditii, iesirea activelor
disponibile de sub controlul entittii poate mbrca diferite forme: vnzarea activelor care nu se
folosesc n activitatea de ntreprinztor, transferarea activelor pentru stingerea datoriilor,
repartizarea ntre proprietarii entittii si altele. Reducerea potentialului economico-financiar al
entittii semnific incapacitatea de a continua activitatea de ntreprinztor la acelasi nivel.
Pentru studierea structurii patrimoniului entittii pe larg se foloseste analiza pe
vertical. Aceast metod cuprinde calcularea ponderii fiecrui element component n
427
totalul activelor. n acest caz, n calitate de criteriu de grupare a activelor serveste continutul
economic al componentelor patrimoniului reflectate pe posturile din activ al Bilantului
contabil (tabelul 1).
Tabelul 1 - Analiza componen,ei )i structurii activelor
La finele anului
2010
La finele anului de
2011
Abateri, (+;-)
Categoria de active
suma,
mii lei
ponderea,
%
suma, mii
lei
ponderea,
%
suma,
mii lei
p.p.
A 1 2 3 4 5 6
1.Active pe termen lung
1.1.Active materiale pe termen lung 4241 62,52 4017 72,00 -224 +9,48
1.2.Active financiare pe termen lung 144 2,12 144 2,58 - +0,46
2. Active curente
2.1.Stocuri de mrfuri si materiale 2358 34,76 1250 22,41 -1108 -12,36
2.2.Creante pe termen scurt 31 0,46 32 0,57 +1 +0,12
2.3.Mijloace bnesti 9 0,13 135 2,42 +126 +2,29
2.4.Alte active curente - - 1 0,02 +1 +0,02
Total activ 6783 100 5579 100 -1204 X
Surse informa(ionale: Forma nr. 1 Bilan(ul contabil.

Conform calculelor tabelului 1 se constat reducerea activelor totale n A.G.T.
Izvoarele Lungutei n anul 2011 comparativ cu anul 2010 cu 1204 mii lei.
Reducerea activelor n anul 2011 s-a datorat diminurii cu 5,28 % a activelor pe
termen lung n conditiile reducerii cu 40,87 % a activelor curente. Aceste ritmuri diferite au
contribuit la modificarea structurii patrimoniului, care sunt prezentate n tabelul de mai sus.
Din datele prezentate n tabel se constat cresterea nivelului de imobilizare a activelor
de la 62,52 % pn la 72,00 %. Aceast tendint se consider negativ n conditiile reducerii
randamentului mijloacelor fixe.
Ponderea activelor curente s-a redus cu 9,93 puncte procentuale, constituind n anul
2011 25,42 %. Reducerea a avut loc n special din contul diminurii ponderii stocurilor de
mrfuri si materiale cu 12,36 puncte procentuale.
Pozitiv se apreciaz cresterea ponderii mijloacelor bnesti cu 2,29 p.p., ceea ce pozitiv
va influenta asupra lichidittii entittii.
Caracterizarea situatiei patrimoniale a entittii nu este complet fr analiza
patrimoniului la valoarea net.
Patrimoniul la valoarea net' include doar acele bunuri economice care provin din
surse proprii. n mod analitic n baza Datelor bilantului contabil, patrimoniul net poate fi
calculat dup relatia:

Patrimoniul net = Total active Total datorii pe termen lung i scurt (1)

Acest indicator se utilizeaz:
1. pentru evaluarea entittii n caz de vnzare, privatizare, gajare.;
2. stabilirea pretului de rscumprare a actiunilor
n mod normal mrimea patrimoniului net creste n dinamic n urma desfsurrii
activittii economico-financiare eficiente. Tendinta de scdere a activelor nete semnaleaz
existenta aspectelor dificile n dezvoltarea entittii. Situatia financiar n acest caz se
caracterizeaz ca instabil. Aparitia valorii negative a patrimoniului net confirm o stare de
criz, cnd ntreprinderea nu dispune de active formate pe seama surselor proprii si
activitatea pe deplin se finanteaz datorit surselor mprumutate. Deci, se constat
dependenta financiar absolut a entittii de creditorii acesteia.
428
Pentru a calcula patrimoniul net A.G.T. Izvoarele Lungutei n baza datelor bilantului
contabil se ntocmeste tabelul:

Tabelul 2- Calculul )i analiza patrimoniului net , mii lei
Indicatorul
La finele anului
2010
La finele anului
2011
Abateri
(+:-)
A 1 2 3=2-1
1. Active pe termen lung 4385 4161 -224
2. Active curente 2399 1418 -981
3. Total active 6784 5578 -1206
4. Datorii pe termen scurt 433 182 -251
5. Total datorii (4+5) 433 182 -251
6. Patrimoniul net (3-5) 6351 5396 -955
Sursa: Raportul financiar; formularul nr. 1 BilanJul contabil

La nceputul anului 2011 A.G.T. Izvoarele Lungutei patrimoniul net constituia 6351
mii lei, iar la sfrsitul anului 2011 5396 mii lei. Rezult o diminuare fat de perioada
precedent de 955 mii lei determinat n principal de scderea elementelor de activ.
Analiza modificrilor n dinamic si structura patrimoniului poate fi efectuat si cu ajutorul
ratelor de structur a activelor. Acesti indicatori cuprind urmtoarele rate reciproc substituibile:
- rata imobiliz%rilor - la aprecierea acestui indice este necesar s tinem cont de nivelul
de nsusire a capacittilor de productie. n particular, cresterea n dinamic a ratei imobi-
lizrilor n conditiile unui grad sczut de utilizare a capacittilor existente reflect o
compozitie fragil a utilizrii patrimoniului entittii. Ponderea ridicat (mai mare de dou
treimi din activ) a imobilizrilor poate crea dificultti privind achitarea datoriilor curente;
- rata activelor curente - modificrile structurale ale patrimoniului n favoarea activelor
curente se explic, de obicei, prin depsirea ritmului cresterii activelor curente asupra ritmului
cresterii activelor pe termen lung;
- corela(ia entre activele curente i imobiliz%ri - indicatorul nominalizat caracterizeaz
corelatiile interne existente ntre elementele patrimoniului reflectate n activul Bilantului.
Nivelul ridicat al acestui coeficient determin tendinta spre accelerarea rotatiei patrimoniului
entittii si contribuie la micsorarea sumei mijloacelor economice, necesare pentru mentinerea
volumului activittii;
- rata patrimoniului cu destina(ie de produc(ie - cresterea acestui indicator n dinamic se
apreciaz ca pozitiv, fiindc contribuie la sporirea volumului activittii pentru desfsurarea creia
a fost format entitatea. Situatia patrimonial a ntreprinderilor din sectorul real al economiei
nationale cu rata redus (mai mic de 0,5) a patrimoniului cu destinatie de productie se consider
periculoas cu consecinte negative n ce priveste posibilittile de a dezvolta activitatea opera-
tional. Un interes deosebit l prezint analiza acestei rate pentru investitorii strategici potentiali;
- rata compozi(iei tehnice a activelor - n conditiile crizei economice si inflatiei acest
raport are o tendint negativ de descrestere, conditionat de un sir de cauze: majorarea
preturilor pentru mrfuri si materiale stocate, plasarea mijloacelor libere pentru mrirea fizic
a stocurilor de mrfuri si materiale n calitate de protectie contra devalorizrii banilor,
majorarea stocurilor productiei finite din cauza reducerii cererii, scderea gradului de
rennoire a mijloacelor fixe din cauza scumpirii lor si lipsei surselor de finantare. Tendinta de
scdere a capacittii tehnice uneori se ncetineste artificial prin reevaluarea mijloacelor fixe,
dar aceasta nu favorizeaz gradul real al indicatorului n cauz.;
- rata stocurilor de m%rfuri i materiale;
- rata crean(elor pe termen scurt;
429
- rata activelor perfect active - acest coeficient reflect cota activelor entittii care se
afl ntr-o form absolut lichid si pot fi imediat utilizate pentru achitarea datoriilor sau alte
scopuri. Este evident c de nivelul acestui coeficient direct depinde capacitatea de plat a
entittii [ 4, p.147].
n continuare vom urmri si aprecia dinamica acestor rate A.G.T. Izvoarele
Lungutei:

Tabelul 3- Calculul )i analiza ratelor de structur' )i eficien,' a activelor
Indicatorul Metoda de calcul
La finele
anului 2010
La finele
anului 2011
Abateri,
(+;-)
A B 1 2 3=2-1
1. Rata imobilizrilor
active Total
lung termen pe Active
0,646 0,746 +0,100
2. Rata activelor curente
active Total
curente Active
0,354 0,254 -0,100
3. Rata corelatiei ntre activele
curente si imobilizrii
lung termen pe Active
curente Active

0,543 0,341 -0,202
4. Rata patrimoniului cu
destinatie de productie
active Total
materiale si marfuri de
Stocuri fixe Mijloace +

4,600 5,391 +0,791
5. Rata compozitiei tehnice a
activelor
curente Active
fixe Mijloace
12,013 20,328 +8,315
6. Rata stocurilor de mrfuri si
materiale
active Total
materiale si
marfuri de Stocuri

0,348 0,224 -0,124
7. Rata creantelor pe termen
scurt
active Total
scurt termen pe Creante
0,005 0,006 +0,001
8. Rata activelor perfect lichide
active Total
banesti Mijloace
0,001 0,024 +0,023
Sursa: Raportul financiar; formularul nr. 1 BilanJul contabil, formularul nr. 2 Raportul de profit
i pierdere

Conform calculelor tabelului 3 putem constata:
- cresterea ratei imobilizrilor cu 0,1 puncte concomitent cu reducerea n aceeasi
proportie a ratei activelor curente confirm tendinta A.G.T. Izvoarele Lungutei n
atragerea activelor pe termen lung;
- cresterea ratei compozitiei tehnice a activelor n dinamic cu 8,315 puncte se
apreciaz ca pozitiv, fiindc contribuie la sporirea volumului activittii de productie;
- cresterea ratei activelor perfect lichide cu 0,023 puncte, nseamn sporirea lichidittii
si solvabilittii entittii;
- cresterea ratei creantelor pe termen scurt cu 0,001 puncte, ne arat c entitatea trebuie
s ntreasc disciplina de plat n vederea achitrii creantelor.
Formarea patrimoniului necesar pentru desfsurarea activittii economico-financiare a
entittii se efectueaz pe seama diferitelor surse de finantare. Din punct de vedere al
continutului economic, sursele de finantare (formare) a activelor reprezint totalitatea
drepturilor proprietarilor si obligatiilor agentului economic. n Bilantul contabil acestea se
430
reflect n interiorul pasivului si de aceea pentru desemnarea lor n practica economic se
aplic des denumirea pasive".
Analiza surselor de constituire a activelor se apreciaz n baza pasivului bilantului
contabil:
1. Capitolul 3 Capital propriu;
2. Capitolul 4 Datorii pe termen lung;
3. Capitolul 5 Datorii pe termen scurt.
Toate modificrile survenite n componenta acestor capitole vor caracteriza
schimbrile cantitative si calitative ale capitalului propriu si celui mprumutat.
Analiza structurii capitalului propriu si a surselor de finantare a patrimoniului se
efectueaz n scopul aprecierii stabilittii financiare a entittii sau a gradului de dependent
a acesteia fat de sursele atrase si mprumutate.
Componenta surselor de finantare a activelor, predominarea anumitor componente asupra
altora, evolutia structurii pasivelor n mod direct determin stabilitatea si independenta
financiar a entittii. De aici rezult necesitatea analizei pasivelor att din partea conducerii
entittii pentru stabilirea strategiei de dezvoltare si dirijarea activittii curente, cat si din partea
utilizatorilor externi ai Rapoartelor financiare pentru elaborarea deciziilor de diferit tip.
Analiza surselor de finantare a activelor ofer utilizatorilor Rapoartelor financiare
posibilitatea de a determina de unde provin activele controlate de ntreprindere, care surse
de finantare, proprii sau mprumutate, prevaleaz la formarea patrimoniului ntreprinderii.
La I etap de analiz structura surselor de finantare a A.G.T. Izvoarele Lungutei sunt
reflectate n tabelul 4.

Tabelul 4- Analiza structurii surselor de finan,are a activelor -n dinamic'
La finele anului
2010
La finele anului 2011 Abateri, (+;-)
Denumirea sursei
suma,
mii lei
ponde-
rea, %
suma, mii
lei
ponde-
rea, %
mii lei p.p.
A 1 2 3 4 5=3-1 6=4-2
I. Capital propriu
1.1. Capital statutar si suplimentar 5643 83,18 5643 101,15 - +17,97
1.2. Rezerve 6200 91,39 6200 111,13 - +19,74
1.3. Profit nerepartizat (pierdere neacoperit (5987) -88,25 (6790) -121,71 -803 +-33,45
Total capital propriu 5856 86,32 5053 90,57 -803 +4,25
III. Datorii pe termen scurt
3.2. Datorii comerciale pe termen scurt 494 7,28 344 6,17 -150 -1,12
3.3. Datorii pe termen scurt calculate 434 6,40 182 3,26 -252 -3,14
Total datorii pe termen scurt 928 13,68 526 9,43 -402 -4,25
Total surse (pasive) 6784 100,00 5579 100,00 -1205 X
Sursa: Raportul financiar; formularul nr. 1 BilanJul contabil.

Conform calculelor tabelului 4 se constat cresterea n reducerea surselor de finantare
a activelor cu 1205 mii, constituind n anul 2011 5579 mii lei.
Reducerea surselor de finantare n anul 2011 comparativ cu anul precedent se constat
pe toate capitolele: capitalul propriu s-a micsorat cu 803 mii lei, datoriile pe scurt respectiv
cu 102 mii lei.
Ponderea cea mai mare n structura surselor de finantare a detin n anul 2011 sursele
proprii, care s-au majorat cu 4,25 puncte procentuale mai mult fat de anul precedent.
Pozitiv se apreciaz cresterea n dinamic a ponderii datoriilor pe termen scurt cu 9,43
puncte procentuale constituind n anul 2011 9,43 puncte procentuale. Aceast reducere n-
seamn cresterea autonomiei financiare A.G.T. Izvoarele Lungutei fat de sursele mprumutate.
431
La II etap de analiz se apreciaz structura surselor de finantare a activelor n scopul
aprecierii stabilittii financiare si a gradului de dependenta a entittii fat de sursele atrase.
Se determin urmtorii indicatori:
1. coeficientul de autonomie caracterizeaz ponderea surselor proprii n suma total a
surselor de finantare a entittii. Nivelul maxim poate fi egal cu o unitate adic n acest caz fi-
nantarea entittii se efectueaz doar din surse proprii. Nivelul minim egal cu 0,3 ceea ce nsea-
mn c sursele proprii trebuie s constituie nu mai putin de 30 % din suma totala a finantrii.
2. coeficientul de atragere a surselor emprumutate caracterizeaz ponderea surselor
mprumutate n pasivul bilantului contabil (valuta bilantului contabil). Mrimea teoretic
maxim admisibil trebuie s fie egal cu 0,7. Cresterea n dinamic nseamn dependenta
entittii fata de sursele atrase si aparitia riscului financiar.
3. coeficientul corela(iei entre sursele emprumutate i proprii mrimea acestui
indicator ne arat cte surse mprumutate a folosit ntreprinderea la fiecare leu a capitalului
propriu. Pozitiv se apreciaz reducerea in dinamica.
4. rata solvabilit%(ii generale exprima gradul de acoperire a surselor mprumutate cu
surse totale de care dispune ntreprinderea. Cu cat rata este mai mare cu att gradul de
ndatorare este mai redus si respectiv solvabilitatea este mai nalt.
5. rata de acoperire a capitalului propriu - ne arat mrimea surselor totale la fiecare
leu a capitalului propriu. Cresterea n dinamic a ratei nseamn c ntreprinderea trebuie sa
caute solutii proprii suplimentare.
6. Coeficientul stabilit%(ii financiar mrimea maxim admisibil este de 0,3. Aceasta
nseamn c la fiecare leu de surse proprii datoriile pe termen lung nu trebuie s depseasc
30 bani. n caz contrar exista pericolul instabilittii financiare.
7. coeficientul de autofinan(are a capitalului permanent - ne arat mrimea surselor
proprii la fiecare leu a capitalului permanent [5, p.190].
Analiza surselor de finantare a patrimoniului entittii are puse n fat 2 probleme:
1. De a efectua o apreciere generala referitor la schimbrile n sursele de finantare a
activelor entittii;
2. De a aprecia structura surselor de finantare a activelor entittii.
Pe parcursul anului 2011 au avut loc un sir de modificri n structura surselor de
finantare a activelor A.G.T. Izvoarele Lungutei, care sunt prezentate n urmtorul tabel:
Tabelul 5- Analiza structurii surselor de finan,are a activelor prin metoda coeficien,ilor
Indicatorul
Metoda de
calcul dup
Bilantul contabil
La finele anului
2010
La finele anului
2011
Abateri, (+;-)
A B 1 2 3=2-1
1. Coeficientul de autonomie cod 650/ cod
980
0,863 0,906 +0,430
2. Coeficientul de atragere a surselor
mprumutate
(cod 770+ cod
970)/ cod 980
0,137 0,094 -0,043
3. Coeficientul corelatiei ntre sursele
mprumutate si proprii
(cod 770+ cod
970)/ cod 650
0,073 0,103 +0,030
4. Rata solvabilittii generale cod 980/ (cod
770+ cod 970)
7,310 10,627 +3,317
5. Rata de acoperire a capitalului
propriu
cod 980/ cod
650
1,158 1,104 -0,054
6. Coeficientul stabilittii financiare (cod 650+ cod
770)/ cod 980
0,863 0,906 +0,043
7.Coeficientul de autofinantare a
capitalului permanent
cod 650/ (cod
650+ cod 770)
1,000 1,000 -
Sursa: Raportul financiar; formularul nr. 1 BilanJul contabil.
432
Din datele prezentate n tabelul 5 se constat un grad de autonomie nalt, care asigur
interesele financiare ale creditorilor. Ponderea mijloacelor proprii n suma total a surselor
de finantare att n perioada precedent (86,3 %), ct si n anul raportat (90,6 %) corespunde
nivelului de sigurant (30%) cerut n conditiile economiei de piat. n dinamic se observ o
reducere simtitoare a datoriilor n folosul capitalului propriu.
Coeficientul de atragere a surselor mprumutate fiind un coeficient opus coeficientului
de autonomie el s-a redus de la 0,137 la 0,094 puncte la 31/12-2011 n comparatie cu
nceputul anului oscilnd n limitele stabilite. Reducerea acestui coeficient demonstreaz c
nivelul de ndatorare a entittii s-a micsorat, ceea ce constituie un moment pozitiv pentru
starea ei financiar.
Cele mentionate mai sus se confirm si prin sporirea coeficientului corelatiei dintre
sursele mprumutate si proprii de la 2,0 la 01/01-2011 la 2,62 puncte la 31/12-2011.
Patrimoniul entittii la finele anului 2011 a fost format mai mult de 10 % din sursele
mprumutate, iar 90 % din surse proprii.
Pornind de la faptul ca valuta bilantului arat, suma total a surselor de finantare,
Rata solvabilit',ii generale exprima gradul de acoperire a surselor mprumutate cu
activele totale de care dispune o ntreprindere.
Prin urmare solvabilitatea entittii s-a majorat n urma reducerii datoriilor.
Cauzele acestor modificri a pasivului sunt:
1) Capitalul propriu s-a majorat considerabil. Mai mult ca att au avut loc modificri
pozitive n structura capitalului propriu.
2) Capitalul Gmprumutat s-a redus cu 402 mii lei, n urma unor reducerii esentiale
datoriilor pe termen scurt.
n conditiile economiei de piat practic la orice nivel de gestiune apare necesitatea de a
aprecia capacitatea de plat, solvabilitatea si lichiditatea general a fiecrui agent economic.
Deseori se confund notiunea de solvabilitate cu cea de lichiditate.
Pentru a deosebi acesti coeficienti de indicatorii lichidittii este necesar de tinut cont
c lichiditatea Bilan(ului contabil caracterizeaz capacitatea entittii de a achita datoriile
curente, iar solvabilitatea reflect posibilitatea entittii de a achita toate datoriile, att cele
curente, ct si cele pe termen lung.
Exist situatii cnd o entitate si poate achita datoriile sale pe termen scurt, ns nu n
toate cazurile ea este solvabil. n practic asa exemple se ntlnesc foarte des.
Solvabilitatea reprezint capacitatea economico-financiar a entittii de a-si onora
obligatiile sale de plat sau capacitatea de a face fat pltilor pe o anumit perioad de timp
si de a-si asigura, astfel, echilibrul financiar.
Determinarea si analiza solvabilittii presupune o confruntare a datelor cu privire la
disponibilittile bnesti imediate si n perspectiv cu obligatiile de plti ale entittii n
acelasi interval de timp.
Lichiditatea Bilantului contabil reprezint capacitatea entittii de a-si achita datoriile pe
termen scurt, iar lichiditatea activelor capacitatea de a le transforma n mijloace bnesti fr
pierderea valorilor, este caracteristic elementelor patrimoniale de a se transforma n bani.
Insuficienta lichidittii bilantului contabil genereaz incapacitatea entittii de a plti
datoriile sale pe termen scurt, ceea ce poate duce la vnzarea investitiilor pe termen lung,
activelor, si n cele din urm la faliment.
Formula general de calcul a acestui coeficient de lichiditate este:
DTS
MP
L = (1)

433
unde: L - coeficientul de lichiditate;
Mp - mijloace de plat;
DTS - datorii pe termen scurt.
Trebuie de mentionat c pentru determinare acestui coeficient printre economisti nu
exist o conceptie unic, asa c lichiditatea se consider:
- capacitatea de a face fat datoriilor sale;
- capacitatea agentilor economici de a achita datoriile curente cu mijloace
ncasate n termenii respectivi, fr a nclca mersul normal al procesului de
productie;
- posibilitatea activelor curente de a se transforma n numerar, necesari pentru
activitatea economico-financiar a entittii;
Pentru determinarea lichidittii entittii se folosesc un sistem de indicatori cum sunt:
1. Coeficientul lichidittii absolute - formula de calcul a acesteia este:
DTS
MB
L
a
= (2)

unde: La - coeficientul lichidittii absolute;
MB - suma mijloacelor bnesti disponibile;
D TS - datorii pe termen scurt existente.

Dup continutul su economic, acest coeficient caracterizeaz cota datoriilor pe
termen scurt care ntreprinderea este capabil s achite imediat utiliznd numai mijloacele
bnesti disponibile la moment. Mrimea acestui coeficient trebuie s fie mai mare de 0,2.
De obicei, n calculul acestui coeficient sunt cointeresati furnizorii pentru a determina
capacitatea de plat a beneficiarilor. n cazul nostru acest coeficient ne arat c entitatea este
capabil s achit datorii nemijlocit din contul mijloacelor bnesti.
2. Coeficientul lichidittii intermediare - formula de calcul a acestui coeficient este:
DTS
CTS IFS MB
L
i
+ +
= (3)

unde: Li - coeficientul lichidittii intermediare;
MB - suma mijloacelor bnesti;
IFS - suma investitiilor financiare pe termen scurt;
CTS - suma creantelor pe termen scurt;
DTS - suma datoriilor pe termen scurt.
Coeficientul dat semnific ce cot din datoriile pe termen scurt entitatea este capabil
s achite, utiliznd pentru aceasta nu numai mijloace bnesti, ci si hrtii de valoare, creante
pe termen scurt. Mrimea acestui coeficient trebuie s fie mai mare de 0,7. Nivelul acestui
coeficient depinde de mai multi factori, n special de durata de rotatie a documentelor la
banc, de ntocmirea oportun a documentelor bancare, de termenul acordrii creditului
unor beneficiari, de capacitatea de plat a lor, etc.
3. Coeficientul lichidittii totale - formula de calcul a acestui indicator este:
DTS
SMM CTS IFS MB
Lt
+ + +
=
unde: Lt - coeficientul lichidittii totale;
MB - suma mijloacelor bnesti;
IFS - suma investitiilor financiare pe termen scurt;
CTS - suma creantelor pe termen scurt;
434
SMM - suma mijloacelor n stocuri de mrfuri si materiale;
DTS - suma datoriilor pe termen scurt.
Raportul dat arat dac entitatea dispune de active curente suficiente pentru achitarea
datoriilor pe termen scurt n perioada raportat. Mrimea acestui coeficient trebuie s fie
ntre 1 si 2. Semnificatia coeficientului lichidittii absolute poate fi formulat n felul
urmtor: acest indice arat dac ntreprinderea dispune de active curente suficiente pentru
achitarea datoriilor pe termen scurt n sum deplin. Limita de jos este conditionat de
faptul c activele curente trebuie s fie cel putin suficiente pentru achitarea datoriilor pe
termen scurt, n caz contrar entitatea va fi insolvabil. Un factor pozitiv l constituie
cresterea mrimii coeficientului nominalizat n dinamic, dar pn la un oarecare nivel. Se
consider c, dac valoarea acestui coeficient este cu mult mai mare dect 2, activele
entittii au o structur nerational: o parte din mijloacele ei sunt nghetate n stocuri de
mrfuri si materiale; n componenta productiei n curs de executie sunt incluse comenzi
anulate ale clientilor insolvabili; din cauza dificulttilor cu desfacerea creste stocul
produselor finite la depozit, etc.
Unul dintre neajunsurile lichidittii curente const n faptul c aceasta nu tine cont de
componenta (structura) activelor curente. ntr-adevr, ele pot s aib o dimensiune
suficient, dar o structur inadecvat. Este evident c mijloacele bnesti sau creantele sunt
mai usor disponibile pentru stingerea datoriilor dect stocurile de mrfuri si materiale.
V-om aprecia n dinamica modificarea indicatorilor lichidittii A.G.T. Izvoarele
Lungutei dup urmtorul tabel:
Tabelul 6 - Analiza lichidit',ii bilan,ului contabil -n dinamic'
Indicatorul
La finele anului
2010
La finele anului
de 2011
Abateri, (+;-)
Mrimea
teoretic
A 1 2 3=2-1 4
1. Coeficientul lichidittii absolute 0,017 0,145 +0,128 0,2-0,25
2. Coeficientul lichidittii intermediare 0,076 0,061 -0,015 0,7-0,8
3. Coeficientul lichidittii totale 4,570 1,528 -3,057 2,0-2,5
Sursa: Raportul financiar; formularul nr. 1 BilanJul contabil.

Conform datelor din tabel, indicatorii analizati nu corespund mrimilor teoretice. Astfel,
primul indicator, si anume Lichiditatea absolut%, ne arat c A.G.T. Izvoarele Lungutei
nu este capabil s achit datorii nemijlocit din contul mijloacelor bnesti, practic acest
coeficient este nul.
Urmtorul indicator este Lichiditatea intermediar%, coeficientul dat semnific faptul c
cota de 1,5 la sut din datoriile pe termen scurt entitatea este capabil s achite.
Coeficientul lichidit%(ii totale este cu mult mai mic dect 2, ceea ce arat c, activele
A.G.T. Izvoarele Lungutei chiar dac si mobilizeaz toate activele curente nu este n
stare s-si onoreze obligatiunile fat de creditori.
Reforma economic n Republica Moldova a conditionat reforma contabilittii si n
primul rnd modificarea functiilor ei. Odat cu tranzitia la economia de piat au avut loc un
sir de modificri: s-a modificat forma de proprietate, au aprut noi proprietari cointeresati n
rezultatele activittii ntreprinderii, finantarea bugetar si creditarea de stat pentru
ntreprindere nu mai este sursa principal de resurse financiare, de aceea ea concureaz nu
numai pentru a atrage clienti, pieti de desfacere a mrfurilor, dar si pentru resurse financiare
bancare sau sub form de investitii.
ntreprinderea singur si planific activitatea, si gseste furnizori si cumprtori,
formeaz preturi, studiaz conjunctura pietii. n acest scop ea caut astfel de decizii
manageriale care ar asigura cstigul n lupta concurential si rezultatele financiare scontate.
435
Din aceste cauze, ntreprinderea are nevoie de informatie complex pentru adoptarea
deciziilor de dirijare si aprecierea rezultatelor, pe de alt parte trebuie s prezinte
informatia utilizatorilor acesteia. Pentru aceasta ntreprinderea trebuie s posede un sistem
efectiv de acumulare si prelucrare a informatiei, instrumentul principal al creia este
evidenta contabil.
Metodologia evidentei contabile n Republica Moldova este conformat Ministerului
Finantelor, care elaboreaz acte normative, indicatii metodice, aprob formularele drilor de
seam obligatorii pentru toti agentii economici, modul de completare, prezentare a lor.
Raportul este un sistem de indicatori generalizati si interdependenti cu privire la starea si
utilizarea resurselor patrimoniale, sursele de formare a acestora, rezultatele financiare si utilizarea
profitului. ntocmirea lor este necesar pentru controlul ndeplinirii programului de productie si
pentru analiza financiar, pentru constatarea neajunsurilor si cilor de nlturare a lor.
Bilantul contabil este forma drii de seam evaluat n unitti bnesti ce reflect n mod
generalizat mijloacele ntreprinderii la o dat anumit conform surselor de formare a lor, continut
si amplasament. Corecta ntocmire a bilantului contabil nseamn cuprinderea n el a tuturor
proceselor economice si de producere, stabilirea corect a corespondentei conturilor, etc.
Conform calculelor se constat o mbunttire a structurii surselor de finantare a A.G.T.
Izvoarele Lungutei n directia sporii surselor proprii n detrimentul celor mprumutate.
Coeficientul de autonomie s-a majorat cu 0,43 puncte, ceea ce semnific majorarea surselor
proprii n valuta bilantului. Pozitiv se apreciaz diminuarea coeficientului de atragere a
surselor omprumutate cu 0,043 puncte, ceea ce a favorizat sporirea solvabilitrmii generale
cu 3,317 puncte.
Rezultatele demonstreaz un nivel sczut al indicatorilor lichidittii. Astfel, chiar dac
A.G.T. Izvoarele Lungutei si-ar mobiliza creantele pe termen scurt si ar valorifica
stocurile de mrfuri si materiale nu ar reusi s acopere obligatiunile pe termen scurt aflate la
scadent, deoarece mrimea coeficientului lichidittii totale constituie 1,528, n conditiile
cnd mrimea teoretic alctuieste 2,5 puncte.

BIBLIOGRAFIE :
1. Balanut V. Diagnosticul si estimarea potentialului economico-financiar al ntreprinderii n
contextul analizei exprese. n: contabilitate si audit. 1999, nr. 3, p. 37-44
2. Cojocaru C. Analiza economico-financiar a exploatatiilor agricole si silvice. Bucuresti: Editura
Economic, 2000. 560 p.
3. 3.Gheorghiu A. Analiza economico-financiar la nivel microeconomic. Bucuresti: Editura
Economic, 2004. 320 p.
4. Tiriulnicova N.; Paladi V.; Gavriliuc L. s.a. Analiza rapoartelor financiare. Chisinu: F.E.-P
Tipografia Central, 2004. 384 p.
5. Tiriulnicova N.; Paladi V.; Gavriliuc L. s.a. Analiza rapoartelor financiare. Chisinu: Asociatia
Obsteasc ACAP RM, 2011. 400 p.
6. Tole M.; Zirra D.; Horhot L. s.a. Analiza economico-financiar. Bucuresti: Editura
Universitar, 2004. 199 p.
7. Vlceanu Gh.; Robu V.; Georgescu N. Analiza economico-financiar. Bucuresti: Editura
Economica, 2005. 447 p.
8. Blnut V. Analiza gestionar. Chisinu, 2003. 120 p.
9. Cojocaru C. Analiza economico-financiar a exploatatiilor agricole si silvice.
Bucuresti: Ed. Economic, 1997. 408 p.
10. Cannnxax I. Ananns xosxcrnenno exrentnocrn npenpnxrn AHK. Mnncx: Honoe
snanne, 2002. 685 p.

436
PARTICULARIT#ILE OPERA#IUNILOR DE APROVIZIONARE LA
$NTREPRINDERILE AGRICOLE

Veronica BULGARU, dr. conf. univ. inter.,UASM,
Tatiana /EVCIUC, dr. conf. univ .inter., UASM

ABSTRACT. Activity provides a balance between needs and supply availability of material that
can be provided by an economic unit. The main objective of that activity translates into providing a
complete and comprehensive enterprise with appropriate technical and material resources. Material
values supply operations at agricultural enterprises arelargely influenced by transformation
characteristics of biological assets into products and / or additional biological assets.

Dup cum s-a mentionat anterior, stocurile de materiale cuprind bunurile
economice aflate n proprietatea ntreprinderii si destinate utilizrii n cadrul activittii
acesteia. Spre deosebire de mijloacele fixe, resursele naturale si alte active pe termen
lung, stocurile de materiale se consum, de regul, la prima lor utilizare si urmeaz a fi
nlocuite cu valori noi de acelasi fel. De aceea intrarea si iesirea lor din patrimoniu au
loc n mod continuu si n cadrul fiecrui ciclu de productie, care n ntreprinderile
agricole de cele mai multe ori nu depseste un an [6, p. 93-94].
n sectorul agrar, ca si n alte ramuri ale sferei de productie, circuitul economic
include trei faze: aprovizionarea, producerea si desfacerea. Stocurile de materiale
reprezint elementul component al fiecrei faze. Astfel, n procesul aprovizionrii are
loc procurarea stocurilor de materiale necesare pentru desfsurarea normal a activittii
de productie: carburanti, piese de schimb, mijloace de uz fitosanitar, fertilizanti, seminte
si material de plantat etc. O parte din stocurile mentionate pot fi obtinute nemijlocit pe
teren (de exemplu, semintele, nutreturile etc.). ns stocurile de provenient industrial
se procur n exclusivitate de la furnizori n baza contractelor de vnzare - cumprare
ncheiate. Prin urmare, aprovizionarea reprezint o totalitate de operatiuni economice
menite s asigurare ntreprinderile cu stocuri necesare pentru desfsurarea activittii de
baz. Aceste operatiuni urmeaz a fi efectuate nentrerupt si uniform, ntruct att
excedentul, ct si insuficienta de valori materiale pot avea un impact negativ asupra
rezultatelor finale ale activittii economice.
Conditiile dure ale economiei de piat impun ntreprinderile agricole s acorde o
atentie sporit problemelor legate de aprovizionare. n mod deosebit la aceasta a
contribuit destrmarea sistemului centralizat de gestiune a economiei nationale si
respectiv a verigilor de asigurare garantat a tuturor subiectilor de antreprenoriat cu
valori materiale. Din cauza modificrilor frecvente si deseori imprevizibile ale
conjuncturii pietei multi patroni (proprietari) prefer de a crea stocuri de materiale odat
cu ncasarea sumelor suficiente de mijloace bnesti n conturile bancare. De exemplu,
valoarea mijloacelor de protectie a plantelor aflate n stoc la 1 septembrie 2010 a
constituit: n colhozul Pobeda din raionul Taraclia 1327,2 mii lei, n C.A.P
Ciobalaccia din raionul Cantemir 655,8 mii lei, n S.R.L. Pohoarna-Agro din
raionul Soldnesti - 396 mii lei.
Tendinta de acumulare a stocurilor mari n depozite nu numai c majoreaz
cheltuielile de detinere si diminueaz viteza de rotatie a activelor materiale curente, ci si
influenteaz negativ asupra propriettilor de consum ale acestora. Astfel, n procesul
pstrrii ndelungate multe tipuri de materiale sunt supuse unor modificri nefaste
(mijloacele de uz fitosanitar si ngrsmintele se cristalizeaz, carburantii se evapor,
semintele si pierd capacitatea de germinatie etc.). Modificarea propriettilor fizice si
437
chimice ale materialelor este echivalent cu pierderea direct a unei prti de stocuri si
reduce semnificativ eficienta utilizrii lor. De aceea, dup cum sustin unii economistii
americani Dj. Bucan si A. Kenisberg [2, p. 116-118], perioada de pstrare a stocurilor
trebuie limitat, deoarece n caz contrar se majoreaz cheltuielile sau se reduce profitul.
Prin urmare, este oportun de a determina mrimea minim a stocurilor necesare pentru
derularea ritmic a proceselor tehnologice si precedat, n continuare, de elaborarea graficelor
de livrare, de determinarea normelor de consum a valorilor materiale, de stabilirea unor relatii
permanente si reciproc avantajoase cu diferiti furnizori etc. [3]. Acest imperativ este favorizat si
de faptul c n conditiile de piat ntreprinderile au dreptul de a procura materiale n baz de
concurs, cnd unele si aceleasi bunuri se propun spre vnzare de furnizori diferiti. Concurenta
dintre acestia creeaz premise favorabile pentru procurarea materialelor la preturi convenabile si
n conditii de livrare atractive. Cu toate acestea, economistul francez J. Risar mentioneaz c
tendinta de achizitionare a materialelor la preturi mai reduse nu este oportun n conditiile, n
care entittile tind spre sporirea calittii produselor. De aceea relatiile cu furnizorii trebuie s fie
bazate pe parteneriat, ceea ce ar asigura studierea multilateral a doleantelor clientilor si
ameliorarea calittii stocurilor livrate [5].
n plus, n procesul determinrii necesarului de stocuri pentru desfsurarea activittii de
baz a ntreprinderii este necesar a tine cont de particularittile activittii agricole si anume:
obtinerea unic a produselor pe parcursul anului impune necesitatea stabilirii volu-
mului normativ de materiale pentru un singur ciclu agricol, spre deosebire de sectorul industrial
unde fabricarea si aprovizionarea au loc regulat si n mod continuu pe parcursul anului;
o parte din materiale (de exemplu, semintele, materialul de plantare, furajele,
ngrsmintele organice etc.) se obtin nemijlocit pe teren si pot fi utilizate pentru necesittile
interne ale ntreprinderii doar dup separarea acestora de activele biologice;
unele tipuri de materiale (de exemplu, semintele, materialul de plantat si gunoiul de
grajd) se folosesc pe parcursul ciclului agricol doar o singur dat si au drept scop crearea
activelor biologice, iar altele (de exemplu, combustibilul, furajele si mijloacele de uz
fitosanitar) sunt destinate ngrijirii si protejrii acestora pe tot parcursul procesului
tehnologic. Ca urmare, o parte din stocuri se achizitioneaz doar o singur dat pe an, iar
altele - n mod regulat;
caracterul sezonier al activittii agricole necesit procurri masive de materiale n
perioadele de vrf ale lucrrilor agricole (de exemplu, n perioada derulrii operatiunilor de
semnat, recoltare etc.).
Totodat, dup cum au demonstrat investigatiile efectuate, n unele ntreprinderi se
pstreaz materiale rmase n stoc nc din perioada sovietic. Astfel, n statiunea
tehnologico - experimental Pascani valoarea acestora constituia circa 500 mii lei n anul
2009, iar cheltuielile anuale privind pstrarea lor peste 38 mii lei, ceea ce depseste cu
mult cota-parte a materialelor din stoc utilizate pe msura necesittilor. Plus la aceasta,
nomenclatorul impuntor al materialelor respective complic substantial tinerea evidentei.
Alt lacun const n aceea c operatiunile de aprovizionare cu stocuri de materiale la
ntreprinderile analizate uneori nu se efectueaz n baza contractelor respective. n
majoritatea cazurilor aceast abatere de la cerintele n vigoare se comite la procurarea
pieselor de schimb. De mentionat c din volumul total al procurrilor circa 98 % revin
furnizorilor persoanelor juridice si doar 2 % persoanelor fizice nenregistrate ca
ntreprinztori. ntruct masa decisiv a bunurilor se procur de la furnizori, este necesar ca
aceste operatiuni s fie monitorizate multilateral (n primul rnd, n vederea legitimittii si
oportunittii) si s se bazeze pe contracte bine chibzuite, care n caz de fort major s
protejeze efectiv interesele productorilor agricoli.
438
Modificarea relatiilor economice dup anii 90 ai secolului precedent a influentat
semnificativ si asupra continutului functiilor de gestionare a ntreprinderilor ca subiecti
dinamici ai antreprenoriatului. Cu toate acestea, n majoritatea ntreprinderilor structura
organizatoric de conducere a rmas, n fond, aceeasi ca si n conditiile economiei
planificate. ns n acea perioad gestiunea stocurilor avea cu totul alt aspect, ntruct
productorii agricoli, practic, nu ntmpinau dificultti n vederea aprovizionrii: preturile
erau rezonabile, sortimentul - variat, iar livrarea - gratuit sau cu cheltuieli minime.
Actualmente procesul aprovizionrii genereaz numeroase probleme, cum ar fi:
studierea conjuncturii pietei, pronosticarea mrimii stocurilor necesare, crearea conditiilor
optime de livrare etc. Circumstantele n cauz impun necesitatea de a modifica functiile
serviciilor respective reiesind din importanta operatiunilor de procurare si conditiile noi, mai
complicate si flexibile de gospodrire.
La etapa actual la majoritatea ntreprinderilor investigate ntrebrile aferente aprovizio-
nrii sunt solutionate n mod traditional de cadrul administrativ, n persoana conductorului
ntreprinderii sau directorului comercial. De regul, controlul privind respectarea clauzelor
contractuale, plenitudinii livrrii si nregistrrii n termen a stocurilor de materiale procurate este
destul de vulnerabil, ntruct informatia necesar se colecteaz, preponderent, n mod operativ si
practic nu este documentat, ceea ce genereaz numeroase incertitudini si denaturri. Ca
urmare, utilizatorii interni deseori sunt pur si simplu dezorientati, nu pot aprecia corect
respectarea clauzelor contractuale de ctre furnizori si efectuarea decontrilor reciproce. Astfel,
n statiunea tehnologico - experimental Pascani din cauza neprezentrii n contabilitate a
facturilor fiscale de ctre gestionari la 1 aprilie 2009 la subcontul 2113 Combustibil s-a
format sold creditor n sum de 39196,58 lei. Aceasta se datoreaz faptului c valoarea
combustibilului consumat n conturi s-a reflectat, iar a celui procurat - nu.
n opinia noastr, pentru solutionarea problemelor mentionate, considerm drept oportun
de a crea un serviciu specializat de aprovizionare la acele ntreprinderi, care folosesc n
activitatea de baz un volum mare si divers de materiale. Acest serviciu va realiza obiectivele n
vederea aprovizionrii entittii cu stocurile necesare, incisiv reducerea costului de stocare.
La procurarea valorilor materiale ntreprinderile (inclusiv cele agricole) suport consumuri
de transport aprovizionare care nglobeaz sumele pltite sau datoriile calculate ce tin de
permutarea acestor bunuri, asigurarea, vmuirea, ncrcarea, expedierea si descrcarea etc.
Conform prevederilor S.N.C. 2 Stocurile de m'rfuri )i materiale [1] aceste consumuri se
includ n costul bunurilor procurate. Aceasta nseamn c costul valorilor materiale achizi-
tionate include valoarea de procurare si consumurile de transport aprovizionare. Elementele n
cauz formeaz valoarea de intrare sau costul efectiv al bunurilor procurate de la terti.
ns n practic, n multe gospodrii agricole serviciul contabil n genere neglijeaz
prevederile actelor normative n vigoare privind evidenta procurrii stocurilor de materiale.
Astfel, n S.R.L. Pohoarna-Agro din raionul Soldnesti consumurile de transport
aprovizionare nu se includ n costul stocurilor procurate, ci se raporteaz la cheltuielile comer-
ciale, astfel, nclcndu-se principiile prudentei si concordantei. n C.A.P. Manubeevca din
raionul Leova si n S.R.L. Agroelcor din raionul Orhei consumurile n cauz se includ
integral n consumurile subdiviziunilor auxiliare fr vreo repartizare ulterioar la costul
valorilor materiale procurate, ceea ce nu asigur respectarea principiului prudentei. n
statiunea tehnologico-experimental Pascani din raionul Criuleni stocurile de materiale
procurate, de regul, se transport cu camioane proprii. Consumurile suportate n acest caz nu
se includ n costul valorilor procurate (desi asa procedur este posibil la finele lunii), ci se
acumuleaz n contul 812 Activit',i auxiliare cu repartizarea la finele anului pe obiecte de
evident din fitotehnie, sectorul zootehnic si alte sfere de activitate proportional valorii
439
stocurilor consumate sau cheltuite. Prin aceasta se ncalc principiul periodicittii. Din
numrul ntreprinderilor investigate doar n colhozul Pobeda din raionul Taraclia si C.A.P.
Ciobalaccia din raionul Cantemir se procedeaz n conformitate cu cerintele n vigoare.
Prin urmare, deseori, recunoasterea initial a materialelor se efectueaz la preturi de
cumprare, ignornd consumurile de transport aprovizionare, si respectiv, principiile de
baz ale contabilittii. De altfel, problemele existente la recunoasterea initial a
materialelor se reflect ulterior si asupra evalurii acestora n contabilitatea curent.

BIBLIORAFIE:
1. Ghidul contabilului. Acte legislative si normative. Chisinu: Vivar Editor S.R.L., 2007, 533 p.
2. Fyxan x., Kennrcepr 3. Hayunoe ynpannenne sanacamn. Hepeno c anrnncxoro no pe.
Ineenxo F. Mocxna: Hayxa, 1967. 423 c.
3. Panonon A. P., Panonon P. A. Vnpannenne nponsnocrnenntmn sanacamn. In: Menexmenr n
Poccnn n sa pyexom. 1999, 1, c. 49-58.
4. Pnmap $. Aynr n ananns xosxcrnenno exrennocrn npenpnxrnx. Hepeno c ]pannysxoro no
pe. Fentx ". Mocxna: RHHTH, 1997. 375 c.
5. Coxonon . B. n p. Fyxranrepcxn yuer. Mocxna: Hpocnexr, 2004. 763 c.


VIZIUNI ASUPRA ESEN#EI CONTROLULUI DE GESTIUNE /I
INSTRUMENTELOR DE INFORMARE A ACESTUIA

Veronica BULGARU, dr. conf. univ. inter., UASM

ABSTRACT. Optimal management of the difficult and contradictory entities of contempo-
rary economic environment information system requires a well argued and a new way of moni-
toring activity, which as demonstrated by international experience, are impossible without direct
management control organization in business. Information through their own tools shall ensure
corrective decisions and monitoring the activity on responsibility centers and the enterprise as a whole.

Functia de control a fost atribuit ntreprinderii de ctre economistii americani Taylor
(1911) si Fayol (1918) nc la nceputul secolului XX [5, p. 11]. Initial, prin controlul unei
entitti se subntelegea un control-sanctiune, adic o form de control care avea drept scop
verificarea compatibilittii unei norme prestabilite cu rezultatul actiunii preconizate. Ulterior,
concomitent cu extinderea standardizrii proceselor de productie si de munc, controlul a
evoluat n mod obiectiv ntr-un control al costurilor si bugetelor, iar apoi si n control de
gestiune. Prin urmare, controlul de gestiune s-a afirmat ca rspuns la necesitatea dezvoltrii
preocuprilor fat de eficienta economic si asigurrii unei administrri performante care n
conditiile tendintelor de descentralizare a responsabilittilor a devenit mai complex.
De mentionat c n literatura economic esenta controlului de gestiune este abordat n
mod diferit. Astfel, profesorul american R. N. Antony defineste controlul ca un proces
prin care managerii i influenteaz pe alti membri ai organizatiei pentru a realiza strategiile
organizatiei [5, p. 13]. De aici rezult c controlul de gestiune are destinati si asigur
coerenta dintre strategie si gestiunea curent a entittii.
n acceptiunea francez prin control de gestiune se subntelege ansamblul de dispozitii
luate pentru a furniza periodic conductorilor si altor responsabili date cifrice care s
caracterizeze multilateral activitatea ntreprinderii, compararea acestora cu datele din
perioada precedent sau viitoare, dac este cazul, s incite conductorii s declanseze
msurile corective necesare [2, p. 18].
440
De altfel, cmpul de actiune al controlului de gestiune este vast, deoarece opereaz la
nivel de ntreprindere prin intermediul a 2 trepte:
1. Prima treapt prevede exercitarea controlului de gestiune de ctre conductorii de
subdiviziuni prin adoptarea planurilor de actiuni n scopul atingerii obiectivelor naintate si
estimarea performantelor pornind de la aceasta;
2. La a doua treapt se plaseaz managerii entittilor care colecteaz, prelucreaz, gene-
ralizeaz si prezint informatii utile conductorilor de subdiviziuni pentru exercitarea controlului.
Prin urmare, controlul de gestiune coreleaz obiectivele strategice si deciziile operationale.
n viziunea profesorului universitar din Romnia N. Tabr, controlul de gestiune este
constituit din ansamblul proceselor prin care managerii se asigur c resursele sunt obtinute
si utilizate cu eficient, eficacitate si performant [7, p. 15]. Din aceast definitie rezult c
controlul de gestiune nglobeaz att un proces, ct si o structur. Procesul cuprinde
ansamblul de actiuni ntreprinse, iar structura adoptrile organizationale si elementele de
informare care faciliteaz procesul n cauz.
Trebuie de mentionat contributia deosibit a acestui savant la fundamentarea si
dezvoltarea controlului de gestiune ca instrument eficient de realizare a obiectivelor
strategice ale oricrei ntreprinderi. n lucrrile sale autorul a efectuat un studiu aprofundat
al continutului de baz al controlului de gestiune cu evidentierea particularittilor
organizrii acestuia ntr-un mediu concurential. Aplicarea controlului de gestiune presupune
restructurarea ntreprinderii pe centre de responsabilitate n asa mod, nct s asigure
functionarea sistemului de msurare a performantelor obtinute de aceste centre. Centrele
respective reprezint unitti organizationale care detin o delegare de autoritate asupra
mijloacelor ncredintate (materiale, umane, financiare) si o capacitate de negociere asupra
obiectivelor preconizate. Totodat, prin intermediul instrumentelor de informare specifice,
cum ar fi bugetarea, tabloul de bord etc., se asigur procesul decizional si inteligenta n
afaceri. Apreciind la justa valoare aportul argumentrii teoretice a controlului de gestiune,
tinem totusi s indicm c elaborrile sale coreleaz insuficient cu posibilittile aplicative a
controlului si realizrii incontestabile a obiectivelor acestuia.
n practic delimitarea ntreprinderii n centre de responsabilitate urmeaz a fi efectuat n
concordant cu structura organizatoric care este influentat de numerosi factori si anume:
mrimea entittii, numrul nivelurilor ierarhice, gradul de centralizare sau descentralizare, gradul
de formalism ce implic definirea posturilor si exercitarea regulilor de gestiune, nivelul de
specializare etc. Scopul segmentrii ntreprinderii n centre constituie descentralizarea sarcinilor
managerilor prin delegarea unei prti din acestea conductorilor de subdiviziuni, precum si
acordarea autonomiei responsabililor de centre n realizarea obiectivelor ntreprinderii.
n conditiile aplicrii controlului de gestiune fiecrui centru de responsabilitate trebuie
s se impun anumite obiective de realizat, exprimate, de regul, n termeni financiari (de
exemplu, ncadrarea n anumite costuri) si care depind de natura centrului. Obligatia unui
centru se exprim prin obtinerea unui rezultat, si nu prin asigurarea de mijloace, aceasta din
urm fiind atribuit conducerii ntreprinderii. n afar de aceasta, centrele trebuie s dispun
de sisteme de msurare a performantelor, care s permit informarea conducerii asupra
realizrilor n raport cu obiectivele asumate sau negociate (de exemplu, minimizarea
costului de achizitie a materialelor, majorarea nivelului de calitate a produselor etc.).
Aspecte importante ale controlului de gestiune au fost dezvluite de asemenea de
profesorii din aceeasi tar I. Ionascu, A. Filip, S. Mihai si T. Aslu [5; 3; 1], precum si de
ctre F. Sgrdea [6]. n lucrrile acestora sunt descrise aplicatii practice si studii de caz
privind organizarea si exercitarea controlului de gestiune. O atentie deosebit se acord
elaborrii diferitor tipuri de bugete (inclusiv bugetului de aprovizionare), utilizrii
441
metodelor economico-matematice, implementrii unor procedee performante de dezvluire
si valorificare a rezervelor interne etc. Printre aceste procedee un interes major prezint asa
numitul tabloul de bord, calificat de majoritatea cercettorilor ca cel mai eficient
instrument de luare a deciziilor si de monitorizare a activittii economie a entittii.
Considerm c modalittile de ajustare a controlului de gestiune la practica ntreprinderilor,
expuse de ctre autorii mentionati, sunt logice si acceptabile.
Astfel, bugetul este un plan care prevede alocarea resurselor si asumarea
responsabilittilor de ctre diferiti decidenti din cadrul unei ntreprinderi n vederea
realizrii obiectivelor naintate. Acesta trebuie perceput ca un plan de actiune voluntar si un
instrument de coordonare a diferitelor centre de responsabilitate ale unei entitti (brigzi,
sectii etc.) pentru realizarea obiectivelor strategice (de exemplu, reducerea costurilor cu un
anumit procent, cresterea venitului din vnzri etc.).
n dependent de perioada pentru care sunt elaborate, se disting:
bugete pe termen mediu (de regul, pn la 3-5 ani) care au drept scop stabilirea
obiectivelor strategice ale ntreprinderii;
bugete pe termen scurt, n care sunt transpuse anual prevederile bugetelor pe
termen mediu.
Ca mijloc de gestiune pe termen scurt rolul bugetelor se exprim prin:
coordonarea directiilor politicii strategice ale ntreprinderii, deoarece bugetarea se
refer la toate aspectele ntreprinderii: de productie, financiar si comercial, ceea ce permite
consolidarea actiunilor cuprinse n bugetul pe termen mediu;
motivarea personalului, ntruct gestiunea bugetar se bazeaz pe descentralizarea
puterii si acordarea ncrederii conductorilor centrelor de responsabilitate. Acest rol este
influentat de gradul participrii responsabililor la elaborarea bugetelor si exercitarea
controlului asupra realizrii prevederilor acestora.
De altfel, bugetele ntocmite la nivelul fiecrei structuri organizatorice servesc pentru
dimensionarea volumului de activitti, stabilirea cuantumului si conditiilor de alocare si
utilizare eficient a resurselor, precum si pentru repartizarea responsabilittilor celor
implicati n gestionarea mijloacelor alocate si realizarea obiectivelor.
Totodat trebuie de mentionat c bugetele elaborate si vor realiza mai eficient functia
de control si evaluare a activittii de aprovizionare, dac concomitent vor fi ntocmite si
prezentate tablourile de bord respective.
Tabloul de bord ca instrument al controlului de gestiune const dintr-un ansamblu de
indicatori care permit managerilor s ia cunostint de starea si evolutia centrului pe care l
conduc si s identifice conditiile care influenteaz corespunztor natura lor. Pentru tabloul
de bord sunt caracteristice urmtoarele aspecte:
se ntocmeste de ctre fiecare responsabil de centru;
contine un numr redus de indicatori (de la 10 pn la 25);
informatia prezentat reliefeaz att indicatori de natur nefinanciar (de exemplu,
nivelul de calitate al materialelor de baz), ct si de natur financiar, exprimat n unitti
naturale si valorice (de exemplu, cantitatea materialelor consumate pe tipuri, costul
standard, abaterile dintre costul standard si costul efectiv de achizitie etc.);
este accesibil de perceput si simplu de interpretat, ntruct indicatorii sunt
prezentati cu ajutorul tabelelor si graficelor n valori absolute si relative.
Prin intermediul tablourilor de bord se realizeaz o legtur viabil ntre responsabilii
de centre care evalueaz activitatea n indicatori cantitativi (de exemplu, volumul de
materiale cu destinatie agricol obtinut pe teren) si controlorul de gestiune care estimeaz
aceleasi rezultate n indicatori valorici (de exemplu, costul efectiv).
442
Problemele implementrii controlului de gestiune sunt examinate de asemenea de ctre
conferentiarul universitar L. Grabarovschi [4, p. 364-365] si I. Tugulschi [8, p. 52-53]. n
publicatiile acestora se accentueaz necesitatea ntocmirii bugetelor pe centre de
responsabilitate si motivrii conductorilor de subdiviziuni n obtinerea indicatorilor de
performant. Totodat se recomand de a elabora instructiuni interne privind functionarea
centrelor de responsabilitate, precum si de organizare a controlului operativ n functie de
specificul activittii entittii. Instructiunile n cauz urmeaz a fi anexate la politica de
contabilitate managerial, sporind astfel rolul managerilor din subdiviziuni n gestiunea
eficient a ntreprinderii.
Din cele expuse anterior rezult c aplicarea controlului de gestiune n practica de
management a ntreprinderilor este un imperativ al timpului, ntruct n baza informatiei
colectate prin intermediul instrumentelor specifice ale acestuia pot fi luate decizii optime de
ctre patronii sau proprietarii entittii.

BIBLIOGRAFIE:
1. Aslu T. Controlul de gestiune dincolo de aparente. Bucuresti: Editura economic, 2001. 192 p.
2. Caraiani Ch. si altii. Contabilitate si control de gestiune. Bucuresti: Editura InfoMega, 2004. 344 p.
3. Filip A., Ionascu I., Mahai S. Control de gestiune. Bucuresti: Editura ASE, 2001. 288 p.
4. Grabarovschi L. Contabilitatea de gestiune a stocurilor de materiale n procesul lurii deciziilor. In:
Analele ASEM. Academia de Studii Economice din Moldova. 2008, editia a VI-a, p. 363-366.
5. Ionascu I., Filip A. T., Mihai S. Control de gestiune. Bucuresti: Editura economic, 2006. 272 p.
6. Sgrdea F. Contabilitate. Control de gestiune. Aplicatii si studii de caz. Editura ASE, 2004. 152 p.
7. Tabr N. Control de gestiune. Iasi: Tipo Mopldova, 2009. 324 p.
8. Tugulschi I. Elaborarea si aprobarea procedeelor interne ale contabilittii manageriale. In:
Contabilitate si audit. 2009, nr. 11, p. 51-54.


PARTICULARIT#ILE GARANTRII DEPOZITELOR BANCARE $N
REPUBLICA MOLDOVA

Tatiana /EVCIUC, dr., conf. univ. inter., UASM

Sursa tuturor lucrurilor considerate rele de c#tre oameni este
ignoranJa. IgnoranJa Gl face pe om iresponsabil i incontient,
iar Gn cele din urm# Gi aduce nesfKrite suferinJe.
/Theodore Roosevelt/

ABSTRACT. Global financial markets have been shaken in recent weeks by fears that
the state debt crisis in the euro area could trigger a European banking crisis. European leaders and
many economists would recapitalize the largest European banks. Thus, a common system of
banking crisis management, a supra-national regime of regulation and common law of deposit
insurance would stabilize the European banking system.

Criza ce a lovit economia mondiala va fi de lunga durata si, odat cu ea, pietele financiare
au demonstrat c au limitrile si "stupiditatea" lor. Pe pietele imperfecte, cu informatiile
asimetrice, statisticile oficiale nu mai reflecta realitatea. Fondul Monetar International consider
c Uniunea European ar trebui s introduc o schem european de asigurare a depozitelor
bancare n paralel cu armonizarea programelor nationale de asigurare a depozitelor, pentru a se
asigura c problemele unor state din zona euro nu vor declansa retrageri n mas ale banilor din
bnci. Schema ar putea fi finantat printr-o tax bancar armonizat sau printr-o tax pe
443
tranzactiile financiare. De asemenea, liderii europeni ar trebui s introduc un sistem de
gestionare a crizelor care s amortizeze problemele bncilor cu operatiuni n mai multe tri, iar
Autoritatea Bancar European ar trebui s primeasc atributii de autoritate, de supraveghere si
reglementare pentru toate bncile cu operatiuni multinationale.
Uniunea European ar trebui s stabileasc rate de solvabilitate mai ridicate dect
tintele minime impuse de Comitetul de la Basel, care prevede o rat minim a capitalului de
rang nti de 7% din activele ponderate la risc.
Este stiut faptul c impactul acestei crize a fost vdit si asupra activittii institutiilor
financiare din Republica Moldova, care poate, la rndul su, afecta depozitele plasate n bncile
comerciale de un imens numr de persoane fizice, n majoritate cetteni ai Republicii Moldova.
La nceputul declansrii primului val de criz detintori de depozite n bncile
comerciale din Republica Moldova erau apr. 2,5 mln. cetteni, iar valoarea depozitelor acestora
constituiau peste 17 mlrd. MDL (n MDL si valut strin, depozite la vedere si la termen).
Conform art. 126 (2) din Constitutia Republicii Moldova [1], statul trebuie s asigure
inviolabilitatea investitiilor persoanelor fizice si juridice, inclusiv strine. Referitor la
depozitele efectuate de persoanele fizice n bnci asigurarea inviolabilittii presupune
stabilirea prin lege a unor garantii de restituire a mijloacelor financiare n caz de crize
financiare care atrag incapacitatea de plat a bncilor.
Actualmente, n Republica Moldova exist dou legi ce garanteaz depozitele per-
soanelor fizice n sistemul bancar:
1. Legea Privind indexarea depunerilor b'ne)ti ale cet',enilor -n Banca de
Economii nr. 1530-XV din 12.12.2002 [2];
2. Legea Privind garantarea depozitelor persoanelor fizice -n sistemul bancar
nr. 575-XV din 26.12.2003 [3 ].
Legea Privind indexarea depunerilor bnesti ale cettenilor n Banca de Economii
prevede obligatiile statului fat de cettenii Republicii Moldova [2] care au avut depuneri
bnesti n Banca de Economii la situatia din 2 ianuarie 1992 si stabileste principiile de baz
privind indexarea, cuantumul si modul de plat a sumelor indexate.
Legea Privind garantarea depozitelor persoanelor fizice n sistemul bancar [3]are ca
obiect garantarea depozitelor persoanelor fizice din bncile autorizate de Banca National a
Moldovei si nu se aplic depozitelor persoanelor fizice care desfsoar activitate de ntreprinztor.
Prin Legea nr. 575-XV din 26.12.2003 [3] a fost constituit Fondul de garantare a
depozitelor n sistemul bancar, ca persoan juridic de drept public.
STRUCTURA ORGANIZATORIC A FONDULUI

Sursa: Legea Privind garantarea depozitelor persoanelor fizice en sistemul bancar nr. 575-XV din
26.12.2003 [3].
La formarea mijloacelor Fondului sunt admise si obligate s participe bncile autori-
zate de Banca National a Moldovei. Ca exceptie Fondul poate beneficia de mprumuturi de
la Ministerul Finantelor. n calitate de alte venituri ca surs de formare a Fondului Legea
indic si subventiile bugetare.
n situatii de crize financiare, cnd reactia de rspuns a statului se cere a fi ct mai
operativ, se impune posibilitatea implicrii acestuia pentru acordarea de mijloace finan-
444
ciare din Fondul de rezerv a Guvernului sau subventii bugetare pentru a minimiza
eventualele efecte negative imprevizibile.
Unele prevederi ale Legii nr. 575-XV din 26.12.2003 [3] denot ineficienta acesteia si
defavorizarea deponentilor. Astfel:
Fondul de garantare a depozitelor n sistemul bancar are menirea de a garanta depozitele
n moned national si n valut strin detinute de rezidenti si nerezidenti persoane fizice n
bncile autorizate. Garantia este limitat prin plafonul de garantare o mrime absolut
garantat a depozitelor unui deponent ntr-o banc. Mrimea acestui plafon este stabilit n art.6
al Legii. Conform acestui articol, n cazul n care depozitele unei bnci autorizate devin
indisponibile, Fondul garanteaz plata acestora fiecrui deponent, indiferent de numrul si
mrimea lor sau de valuta n care s-au constituit, plafonul de garantare fiind de doar 6000 lei
moldovenesti. Este indiscutabil c aceast sum nu poate acoperi pierderile cettenilor generate
de crizele financiare. La prima vedere garantarea sumei de 6000 MDL per deponent reprezint
aproximativ valoarea medie a unui depozit care constituie 6907 MDL (17 268 440 000 /
2 500 000 = 6907 MDL). n realitate ns Fondul de garantare a depozitelor n sistemul bancar
acoperea doar 10% din totalul depozitelor constituite de persoane fizice (suma depozitelor =
14 067.35 mil. MDL, iar suma depozitelor garantate - 1 425.36 mil. MDL).
Depozitele n valut strin sunt garantate prin plata echivalentului lor n lei
moldovenesti la cursul oficial, de la data constatrii indisponibilittii depozitelor, al leului
moldovenesc fat de valuta strin respectiv. Deci variatiile de curs n perioada dintre
constatarea indisponibilittii depozitelor si data achitrii reale a garantiei nu se iau n
considerare. Astfel, persist riscul devalorizrii si acelui minim garantat la care poate
pretinde deponentul.
Nu sunt garantate urmtoarele depozite:
a) depozitele administratorilor bncii;
b) depozitele persoanelor fizice actionari ai bncii care detin minimum 5% din
capitalul ei;
c) depozitele sotilor si rudelor de gradul nti si al doilea ale persoanelor consemnate la
pct. a) si b);
d) depozitele persoanelor fizice terte care activeaz n numele persoanelor consemnate
la pct. a) si b);
e) depozitele persoanelor fizice ce detin, n ntreprinderi afiliate si societti
dependente, functii similare celor enumerate la pct. a) si b);
f) depozitele persoanelor fizice care au obtinut de la banca dobnzi sau alte avantaje
financiare n conditii preferentiale;g) depozitele persoanelor fizice n Banca de Economii
S.A. la situatia din 2 ianuarie 1992, att cele n vigoare, ct si cele reperfectate la data de 29
iulie 1994, lundu-se ca baza soldul acestora conform situatiei conturilor din 2 ianuarie
1992, care snt deja garantate de stat prin Legea privind indexarea depunerilor bnesti ale
cettenilor n Banca de Economii;h) titlurile de creanta la purttor;
i) depozitele declarate ilicite prin hotrre judectoreasc. Fondul suspenda plata
depozitelor persoanelor fizice crora li s-a intentat actiune n instanta privind legalitatea
depunerilor, iar hotrrea judectoreasca nu a devenit definitiva;
j) toate instrumentele care intra n notiunea de capital reglementat al bncii [3].
Depozitele persoanelor fizice care desfsoar activitate de ntreprinztor nu cad sub
incidenta Legii.
Conform art.14 al Legii nr. 575-XV din 26.12.2003 n cazul n care Fondul a acumulat,
pentru plata depozitelor garantate, mijloace care echivaleaz cu 7% din totalul depozitelor
garantate nregistrate n sistemul bancar la ultima dat gestionar, Consiliul de administratie
445
poate decide suspendarea pltii contributiilor trimestriale. Acest procent denot c initial
legiuitorul a presupus necesitatea existentei unui fond da garantie n caz de intrare n
incapacitate de plat a unei singure bnci din sistemul bancar al trii (dat fiind c la moment n
Republica Moldova activeaz 16 bnci comerciale, si numrul acestora este stabil pe parcursul
a mai multor ani). Dat fiind c la moment mrimea Fondului a atins 10%, Consiliul a decis n
temeiul acestui articol, suspendarea acumulrilor. Dar, tinnd cont de nivelul mic al plafonului
garantat, numrul nensemnat de bnci constituitoare al Fondului, imprevizibilitatea influentei
crizei financiare mondiale asupra sistemului financiar-bancar al trii, comportamentul din
ultimul timp a raportului de curs valutar al leului fat de principalele valute mondiale, devine
cert c aceast limit de 7% poate fi insuficient n cazul declansrii unei crize de proportie.
n urma unui studiu comparativ al datelor din legislatia altor tri, precum si cu referire
la compatibilitatea initiativei legislative cu legislatia comunitar, se mentioneaz c:
1. Mrimea plafonului garantat a depozitelor n alte state ale Europei Centrale si de Est
este cu mult peste valoarea garantat n Republica Moldova (cea mai mic valoare n
Belarus= 1000 USD, n Rusia = 700 000 RUR (19700 EURO), n Romnia (si n
majoritatea statelor europene) = 50000 EURO);
2. Lund n considerare efectele crizei financiare, un sir de state (Rusia, Croatia,
Cehia, Bosnia, Romania etc.) au initiat modificri legislative pentru majorarea valorii
garantate a depozitelor bancare pentru a atenua efectele unor posibile prbusiri a bncilor si
exploziilor sociale care ar putea urma din nentoarcerea depozitelor de ctre aceste bnci.
Astfel, n Romnia ncepnd cu 1 ianuarie 2011 plafonul de garantare, adic nivelul
maxim al garantrii per deponent garantat si per institutie de credit, stabilit conform
prevederilor legii este de 100.000 de euro n echivalent lei (n baza Ordonan(ei de Urgen(%
nr. 131 din 28 decembrie 2010 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului
nr. 39/1996 privind nfiintarea si functionarea Fondului de garantare a depozitelor in
sistemul bancar al Romniei).
Cele expuse mai sus denot necesitatea si oportunitatea:
- participrii statului (Republica Moldova) cu mijloace financiare publice, n caz de
criz financiar, pentru ajutorarea Fondului de garantare a depozitelor n sistemul bancar;
- majorarea plafonului minim garantat pn la o sum rezonabil si comparativ cu cea
aplicat n alte state europene;
- majorarea mrimii Fondului n coraport cu valoarea total a depozitelor.

BIBLIOGRAFIE:
1. Constitutia Republicii Moldova. In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 1 din 12.08.1994.
2. Legea privind indexarea depunerilor bnesti ale cettenilor n Banca de Economii nr. 1530-XV din
12.12.2002.
3. Legea privind garantarea depozitelor persoanelor fizice n sistemul bancar nr. 575-XV din 26.12.2003


446