Sunteți pe pagina 1din 5

Istoria Buzaului

Cele dou rzboaie mondiale i perioada dintre ele


n timpul primului rzboi mondial, oraul a fost ocupat, din 14 decembrie 1916 pn pe 14 noiembrie 1918, de trupe germane, i muli localnici s-au refugiat n Moldo a sau n zona rural din prea!ma oraului" #uzul a re enit dup rzboi sub administraie romneasc" n 19$1, s-a nfiinat o ec%ip de fotbal, numit Vrtejul, i primul meci de bo& din #uzu s-a desfurat n 19'1, cnd s-a tiprit i primul ziar sporti "('6) *up 1918, #uzu a continuat s se dez olte, de enind treptat centru industrial" +zina electric, a crei construcie nceput n 1911 a fost ntrerupt de anii de rzboi, a fost n cele din urm dat n folosin n 19$8, ceea ce a a ut drept consecin generalizarea iluminatului electric n ora"(',) -el mai important primar al #uzului din perioada dintre cele dou rzboaie mondiale a fost .tan .raru, care a construit n 19'/ o pia de alimente modern, care este astzi cea mai important pia agroalimentar din ora, numit piaa Stan Sraru" 0celai primar a demarat construcia .tadionului -rng, a nfiinat o baie public i a pa at strzile principale cu piatr cubic"('8) +n ultur, poreclit de localnici Ilie i crescut de un negustor din apropiere, a de enit mascota grii ntre 19'1 i 194'" 2lie enea adesea n gar i mnca din minile cltorilor" 3ulturul a murit n timpul celui de-al doilea rzboi mondial, mpucat de soldai naziti" n amintirea lui, o marc de bere produs n #uzu s-a numit Vulturul, i o strad din ora poart numele Strada Vulturului"('9) .pre sfritul celui de-al doilea rzboi mondial, n zon au a ut loc lupte dup $' august 1944, cnd marealul 2on 0ntonescu a fost arestat n #ucureti i gu ernul su pro-nazist a fost nlturat de la putere, mai ales pe aerodromul din #uzu i n localitatea apropiat .tlpu"(41) 0rmata so ietic a ocupat #uzul n data de $8 august 1944, i, deoarece soldai germani erau baricadai n 4alatul -omunal, s-a tras cu tunul, palatul arznd mpreun cu ar%i a" 4alatul a fost reconstruit ncepnd cu 194," (41) n -imitirul 5roilor, aflat n partea estic a oraului, au fost nmormntai soldaii romni, germani i so ietici care au murit atunci" 4agini din 4rimul razboi Mondial" 4artizanii din -urbura -arpatilor 2n noaptea de 1614 $61/ decembrie 1916 *i izia 1$ de ca alerie patrundea n orasul #uzau, resedinta !udetului cu acelasi nume" 0cesta, mpreuna cu !udetele 7mnicu .arat, 4urna si #raila, au fost trecute sub !urisdictia militara a 0ematei 9 germana" 0utoritatile de ocupatie au instituit pedepse grele pentru locuitorii care ar fi a ut intentia sa furnizeze informatii autoritatilor romne, peste linia frontului, sau sa a!ute prizonierii romni sa e adeze" .i o reme, au crezut ca nu a eau a se teme de reun pericol" 4na n noaptea de $1 mai 191,"

In noaptea de 1/14 2/15 decembrie 1916 Divizia 12 de cavalerie patrundea n orasul Buzau resedinta !udetului cu acelasi nume" #cesta mpreuna cu !udetele $%mnicu &arat 'urna si Braila au (ost trecute sub !urisdictia militara a #ematei 9 )ermana" #utoritatile de ocupatie au instituit pedepse )rele pentru locuitorii care ar (i avut intentia sa (urnizeze in(ormatii autoritatilor rom%ne peste linia (rontului sau sa a!ute prizonierii rom%ni sa evadeze" &i o vreme au crezut ca nu aveau a se teme de vreun pericol" '%na n noaptea de 21 mai 191*" 0tunci, germanii au reusit sa prinda un subofiter romn, care ncerca sa treaca linia frontului" 0u gasit asupra lui o punga de piele, atrnata la gt, n care erau sc%ite cu dispoziti ele germane de lupta si alte informatii" n mai putin de o luna, au fost arestati ,6 de oameni" .ediul comandamentului militar al trupelor germane din zona se afla n comuna 8ic%iresti, n casa lui *" 4antezica" 0cesta, npreuna cu 3" -%ilian 9 ezi Magazin istoric, nr" 6619,1: au reusit sa cstige ncrederea ofiterilor germani, care nu mai fereau de pri irile lor %artile secrete" -ei doi copiau datele nscrise pe ele si le transmiteau, prin prizonierii e adati din lagare sau prin curieri, comandamentului militar romn" 5&istau si alte retele secrete, organizate mai ales pentru spri!inirea e adatilor care doreau sa treaca linia frontului" .atenii din Muntii #uzaului le-au acordat adapost si iau calauzit pe drumuri numai de ei stiute" 0u fost a!utati peste $ 111 de soldati si ofiteri romni sa re ina la unitatile lor din Moldo a" +nul dintre cele mai puternice nuclee era cel din comuna ;opatari" <usese organizat de n atatoarea Maria #esliu, a!utata de colegele ei 0na #esliu si 8udora 5nac%escu, si de Maria .erbescu, 5caterina .tanescu, *umitru =%ica Moise, 2on 3natoru, *amian #ratila, 7adu *umitru 8etcaru, 3ictor -osnea, -onstantin 0lbu 9primarul comunei ;opatari:" 0 eau legaturi cu persoane din satul Manesti, unde actiona n atatorul >icolae *esliu" 4rintre calauze se numarau >icolae -ristescu, preotul 2osif 2onescu, -onstantin ?arnescu, 2on .toica, Marin .imion, 2on 0postol" ntre $, $6 iulie 191,, la 8ribunalul -urtii Martiale de pe lnga *i izia 89 infanterie germana, cu sediul la <ocsani, s-a desfasurat procesul grupului de patrioti romni" 7ec%izitoriul, ntocmit de maiorul ;arc%enfeld, cuprindea patru olume" .entinta sta pronuntat la / august 191,, cu numai o zi naintea bataliei de la Marasesti" 3asile -%ilian, *umitru 4antezica, 8oma -otea, .tefanac%e .ecalus, 3asile =alateanu si .tan #araboi au fost condamnati la moarte si e&ecutati cu e&ceptia ultimului din ordinul maresalului Mac@ensen, care si-a moti at atitudinea prin faptul ca procesul ar fi facut multa l a n =ermaniaA" #araboi a reusit sa fuga pe drumul spre locul de e&ecutie, dar, a!uns acasa dupa doua saptamni de peripetii, a murit la cte a zile" -apitanul #arbu 4rianu, condamnat si el la moarte, a e adat" *upa razboi, a ea sa a!unga pna la functia de comandant al !andarmeriei rurale" *umitru =%ica Moise a fost condamnat la moarte n contumacie, el reusind sa se ascunda n munti" 4rimarul comunei ;opatari, -" 0lbu, a fost condamnat la cinci ani detentie, din care a e&ecutat un an, o luna si noua zile, n puscariile din <ocsani, 7mnicu .arat si n frontul de la Bila a" 0lti membri ai retelei de rezistenta au fost condamnati pe diferite termene, fiind eliberati la sosirea autoritatilor romne"

n afara celor ce faceau parte din reteaua lui 3" -%iliman, au mai actionat indi idual sau n grupuri mai mici si alti patrioti" 5i ofereau %rana, adapost si informatii ostasilor romni ce treceau linia frontului spre Moldo a" 0stfel, antreprenorul de e&ploatari forestiere 2ulius #ot%a, din =oidesti, a fost condamnat la ani grei de nc%isoare pentru ca a adapostit mai multi soldati romni si ofiteri refugiati n spatiul intracarpatic, a!utndu-i sa re ina n liniile romne" ;a rndul lor, mona%ii 5ftimie ar%imandritul si 3artolomeu din 8isau au fost arestati, fiind n inuiti ca au ntretinut pe soldatii romni ce oiau sa se duca la MarasestiCA 4reotul 8raian 4opescu, din >e%oiasi, a fost condamnat, initial, la moarte, fiind acuzat de spiona! si ca ar fi nlesnit trecerea prizonierilor romni n Moldo aA" +lterior sentinta i-a fost sc%imbata, fiind mutat fortat cu familia n comuna .carlatesti, din !udetul #raila" 8ot pentru trecerea unor militari romni n Moldo a au fost arestati, !udecati si condamnati la ani grei de puscarie *amian #ratila, din =oidesti, -onstantin >iculescu, din =lodeanu -rlig si Moroianu 7aducanu, din Bugureni" 0m nfatisat cte a dintre faptele de arme sa rsite de romnii din -urbura -arpatilor n zilele primului razboi mondial, n momente grele, cnd o parte a teritoriului national se afla sub ocupatie inamica remelnica" 4rin !ertfa lor, si-au adus contributia la realizarea 7omniei Mari" n *esen aparut n 2llistrierte ?eitung, reprezentnd un moment din lupta dusa la 7mnicu .arat 9stnga: si Maria Manciulea conducndu-i pe militarii din 7egimentul $$ infanterie, lnga <agaras

#le+andru ,ar)-iloman si 'rimul $azboi ,ondial


Dmul politic 0le&andru Marg%iloman s-a situat cu fermitate pe pozitia declararii neutralitatii 7omaniei, atitudinea sa constituind un factor determinant in declararea unei asemenea politici de neanga!are politica si militara, la -onsiliul de -oroana de la .inaia, desfasurat la -astelul 4eles" 4ozitiile e&primate de factorii politici si constitutionali ai tarii au subliniat importanta momentului, atitudinile e&primate dar si !ustetea sau in!ustetea opiniilor" 7egele -arol 2 s-a pronuntat in fa oarea unei aliante a 7omaniei cu 4uterile -entrale, e&cluzand solutia neutralitatiiE A>u trebuie sa facem politica de sentimente" >eutralitatea este o solutie rea 9""":" 0 merge cu 7usia ar contra sentimentelor unanime ale tarii" .a ne pronuntam numaidecat in fa oarea =ermaniei si 0ustriei, de care ne leaga un tratat, este ceea ce ne dicteaza interesele iitorului"A 2n cu antul sau 0le&andru Marg%iloman s-a do edit un ferm aparator al interesului national, al prote!arii dinastiei si a persoanei 7egelui -arol 2, subliniind pericolele care ameninta atat tara cat si 8ronul intr-o e entuala alianta militara cu 4uterile -entrale si a ertizandE A2n toata constiinta mea si pe onoarea mea, cred ca cu antul

7egelui nu este anga!at" *in contra, procedand astfel cum procedam, acoperim pe 7ege" *aca am iesi aici cu 7azboiul toata lumea ar zice A0cesta este razboiul 7egeluiA si nu o reau" ;a cea dintai infrangere, 7egele ar fi acela care ar fi atacat" *aca noi, oamenii politici, preparam opinia publica, cand om declara razboi, noi om fi raspunzatori" 0sa inteleg eu sa ser esc pe 7ege"A 0 mai pledat con ingator Marg%iloman pentru respectarea starii de spirit a populatiei deoareceE A*aca am face un atare razboi am !igni adanc sentimentul national" 9""": *e aceea, este mai prudent sa ramanem neutri si mai asteptam, cu atat mai mult cu cat 2talia nu s-a pronuntat inca"A 2"=" *uca scria in Memoriile sale despre inter entia lui Marg%iloman apreciind ca acesta A9""": a fost ca intotdeauna elegant in forma si foarte solemn in gesturile lui" 3orbea cu autoritate si fara indoiala ca declaratiunea lui a fost una din cele mai bune si frumos e&primate"A 2ntrarea 7omaniei in 4rimul 7azboi Mondial alaturi de 0ntanta nu a insemnat si o participare reusita sub raportul unor succese militare pe fronturile de est si din sud" ;a inceputul lunii octombrie 1916 7egele <erdinand 2 i-a propus lui 0le&andru Marg%iloman sa participe in componenta unui gu ern de uniune nationala, dar acesta a refuzat oferta su eranului sau, lasand insa desc%isa poarta unei posibile iitoare colaborariE A .ire, cand ei fi in ne oie ma ei gasi"A Momentul nu a intarziat prea mult deoarece armatele 4uterilor centrale or ocupa #ucurestiul la $' noiembrie 6 ' decembrie 1916" *esi armata romana s-a refacut in iarna si prima ara anului 191, si au fost obtinute ictoriile istorice din ara lui 191, la Marasti, Marasesti si Dituz, factorii e&terni nefa orabili, tradarea aliatilor rusi, a dus la nefasta situatie a preliminariilor 4acii de la #uftea ' februarie 6 1/ martie 1918 intre romani si germani urmata de 4acea de la #ucuresti 9$4 aprilie 6 , mai 1918:" *ar inca inainte de aceste momente de grea cumpana pentru tara a fost a uta in edere o solutie, probabil de 2on 2"-" #ratianu care i-a sugerat 7egelui <erdinand 2 o abordare pragmatica a crizei create" 4uterea urma sa fie oferita celor care se aflau in teritoriul ocupat in ederea inc%eierii pacii cu 4uterile -entrale, liderul liberal subliniind ca era de preferat 0le&andru Marg%iloman, care statea solid in picioareE A4rimul moti , cei din teritoriul ocupat si cu d-l Marg%iloman sunt poate in masura de a inc%eia o pace mai buna decat cei din Moldo a"A .-a a!uns la o astfel de solutie care il a propulsa pe 0le&andru Marg%iloman in fruntea unui gu ern pe care il conduce in calitate de presedinte al -onsiliului de Ministri si ministru de 2nterne in inter alul / martie F $' octombrie 1918 si tot el a gestiona de la 6 martie functia de ad-interim la 0gricultura si *omenii pana la sfarsitul mandatului" 2si a asuma o mare raspundere pentru 7omania in remuri atat de grele si de tulburi intr-o perioada scurta de timp de aproape opt luni, bogata insa in e enimente" 2on 2"-" #ratianu de pe pozitiile ad ersarului politic anticipase ca dupa terminarea razboiului pozitia lui 0le&andru Marg%iloman nu numai ca a fi subreda dar si contestata si condamnata, nu numai de oponentii sai dar si de opinia publica, de populatia din teritoriul ocupat de armatele 4uterilor -entrale datorita unui regim de ocupatie dur care ii facuse pe oameni sa suporte greu pri atiunile materiale si pe cele morale" Asi asa se a ridica acestor oameni F spunea 2onel #ratianu F dreptul de a zice mai tarziu ca ei puteau sa faca o pace mai buna"A 2n conditiile pre ederilor impo aratoare si umilitoare ale 4acii de la #ucuresti impuse de =ermania 7omaniei, neratificata de 4arlament si nesemnata de 7egele <erdinand, 0le&andru Marg%iloman a intreprins masuri salutare menite sa pastreze ceea ce mai putea fi sal at in conditiile grele impuse de ocupanti" 2n pofida ordinelor primite de a trece la demobilizarea armatei romane, au fost pastrate sub

arme efecti e cifrate la cate a mii de ostasi din regimente de anatori de munte, infanterie, artilerie grea, batalioane de pionieri si nu au fost cedate inamicului un numar de douazeci de trenuri cu munitie" Mai multe masuri intreprinse de cabinetul pe care-l prezida Marg%iloman au constat in asigurarea limitarii energice si rapide a contrabandei, a unui circuit economic neclintit in teritoriul romanesc neocupat de armatele inamice, o circulatie normala a trenurilor precum si o anumita siguranta a apro izionarii populatiei cu produse alimentare" Mai mult decat atat, si aici trebuie remarcat spiritul sau de toleranta fata de mari oameni politici ca 2on 2"-" #ratianu si 8a@e 2onescu, pentru a da ca e&emplu doua personalitati de seama ale acelor ani, care urmau sa fie e&tradati, 0le&andru Marg%iloman s-a do edit ferm si demn afirmandE A 7omanii nu se e&tradeaza si-n legislatia romana lege de e&il nu e&ista"A .curta gu ernare a lui 0le&andru Marg%iloman a coincis cu primul si importantul pas al fauririi Marii +niri din 1918, acela al +nirii #asarabiei cu tara-mama"