1.Definiti si explicati rolul dreptului international public in cadrul relatiilor internationale.

Potrivit doctrinei sintagma de drept international a fost utilizata pentru prima data de Jeremy Bentham in 1789 inlocuind astfel sintagma de drept al gintilor. Dip ar putea fi definit ca ansambulul normelor uridice ce reglementeaza relatiile dintre state precum si raporturile dintre acestea si alte subiecte de drept international! norme a caror respectare este asigurata prin liber consimtamant sau constrangere e"ercitata individual sau colectiv de catre state. #olul dip este unul fundamanental in relatiile dintre state asa cum si def subliniaza toate acordurile! pactele! tratatele se fac sub legislatiile dreptului international public. #espectarea acestora se face prin liber consimtamant si chiar dintr$o obligatie morala! insa e"ista si metode de constrangere cum ar fi e"cluderea din organizatii sau prin alte metode de natura comerciala. 2.Comparati dreptul international cu dreptul intern si explicati relatiile dintre cele doua ansambluri interne. %"ista deosebiri intre cele doua sisteme! dreptul intern acare ca obiect de reglementare relatiile sociale intre persoanele ce formeaza populatia unui stat! pe cand dreptul international are ca obiect de reglementare relatiile dintre state sau alte persoane de drept international. &u toate ca aceasta deosebire ar duce la concluzia ca sunt cu totul separate! e"ista intre ele o relatie de influentare si interconditionare. De e"emplu ' in privinta tratatelor statele care se anga eaza! acest anga amente are influente pe plan intern ( schimbarea legislatiilor! aparitia unor noi legi de reglementare sau in unele cazuri chiar reivuzirea &onstitutiei. )n doctrina! s$au elaborat doua teorii cu privire la relatia intre dreptul intern si dreptul international public. *eoria dualista prin *rippen si +nzioltii! teorie care e"prima ideea ca cele doua actioneaza independent. &ealalta teorie! teoria monista afirma ca cele doua constituie o structura unitara formand o singura ordine uridica. ,onismul cu primatul dreptul international ( sustinut de -coala de la .iena /prin 0elsen1 ( suprematia dreptului international care stabileste competentele si limitele acestora in dreptul internt.

,onismul cu primatul dreptul intern ( sustinut de -coala de la Bonn /prin 0aufmann1 ( suveranitatea si independenta statelor nu pot fi decat raporturi de forta! iar dreptul international nu ar fi decat o prelungire a dreptului intern in relatiile internationale. 2nii doctrinari au respins ambele teorii in timp ce altii au dat credit prioritatii dreptului international. 2nii considera ca nu este necesar o asemenea delimitare. 3.Analizati art. 38 din statutul CIJ si explicati semnificatia acestuia. +rt.38 stipuleaza atributiile &urtii! &urtea solutioneaza litigiile dintre state! apeland la ' a1&onventiile internationale! generale sau particulare b1&utuma internationala c1Principiile generale ale dreptului d1Deciziile celor mai inalti calificati publicisti. &urtea internationala de Justitie! are ca rol solutionarea litigiilor dintre state! care ii sunt adresate! in conformitate cu dreptul international. +stfel! principul acesta e"pune modul prin care &urtea va solutiona diferendele intre state. Potrivit articolului &urtea va aplica ' a1&onventiile internationale ( &urtea va incerca sa rezolve conflictul ivit prin prisma conventiei internationale! generala sau particulara la care statele respective sunt parte. +stfel! se incearca sa se rezolve conflictul prin regulile e"press recunoscute de state. b1&utuma internationala ( Daca nu e"ista o norma care sa rezolve conflictul respectiv! se poate apela si la cutuma internationala. &utuma este considerata a fi cel mai vechi izor al dreptului international si de aceea are un rol important in rezolvarea conflictelor. &utuma reprezinta o practica generala! indelungata! acceptata ca drept. c1Principiile generale ale dreptului ( Din nou metoda clasica de rezolvare a diferendelor si anume apeland la princiiple generale ale dreptului ' asigurarea bazelor legale de functionare a statului! principiul libertatii! principiul egalitatii! principiul responsabilitatii! principiul ustitiei! principiul echitatii. d1Deciziile celor mai inalti calificati publicisiti ( % unanim admis ca orice legiuitor nu poate reglementa absolut totul! de aceea! e"ista doctrina care sa faca studii de profunzime si sa incerce sa umple lacunele. -e apeleaza la aceasta elita de uristi pentru calificare de care au dat dovada! pentru mintile luminate care intr$adevar reusesc sa udece drept.

4.Definiti cutuma si explicati rolul sau in reglementarea relatiilor internationale &utuma este considerata a fi cel mai vechi izvor al dreptului international fiind prezenta si in alin /41 al art 38 din -tatutul &)J ( care o definieste ca fiind dovada unei practici generale acceptate ca drept. Procesul de formare al cutumei necesita o perioada destul de lunga de timp si poate fi rezultatul relatiilor diplomatice intre state /declaratii1 practici ale organizatiilor internatinationale. &u toate acestea! implica doua elemente esentiale 1.material /consuetudo1 ( consta in conduita subiectului de drept! trebuie sa fie repetata! continua si indelungata si sa capete recunoastere din partea celorlalte state. )n ceea ce priveste intinderea in timp! se aprecia inainte ca ar fi necesar cel putin un secol. +stazi! se poate considera o cutuma si la mai putin timp trecut! dar asta nu inseamna ca putem fi in prezenta unei cutume imediate. 4.psihologic ( consta dupa cum reiese si din -tatutul &)J ca acceptarea cutumei ca drept. -tatele trebuind sa isi formeze convingerea ca respectiva practica! cutuma este o obligatie uridica. Putem face aici diferentierea intre cutuma care are forta uridica si uzul sau uzantele care nu au forta uridica. .Definiti tratatul si explicati rolul sau in relatiile internationale *ratatul reprezinta conventii! acorduri de vointa a doua sau mai multe subiecte de D)P cu scopul de a$si reglementa interesele folosind reguli 5 norme internationale %"primarea acordului de vointa al statelor prin tratat este preferata datorita avanta elor. )n primul rand vointa este e"primata clar! concis! neechivoc astfel statele stiu clar care le sunt drepturile si care le sunt obligatiile. +lt avanta ! este forma scrisa! care este obligatorie iar in caz de litigiu se foloseste ca mi loc de proba. De asemenea! spre deosebire de cutuma! tratatul se inchie mult mai repede. ,erita mentionata ca e"ista mai multe tipuri de tratate ' a1 b1 dupa nr statelor ' multitalaterale! bilaterale dupa scop ' licit 5 ilicit

!."xplicati notiunile de principii generale ale dreptului# doctrina celor mai reputati $uristi si ec%itate si rolul acestora in solutionarea litigiile dintre state Prezentele notiuni fac parte din art 38. al statului &)J. +stfel! principiile generale ale dreptului se aplica in solutionarea litigiile . De facut o remarca si anume ca nu trebuie sa se confunde principiile generale ale dreptului cu principiile generale ale dreptului international. Pentru o solutionare cat mai obiectiva si mai usta se apeleaza la aceste principii '

a1 b1 c1 d1 e1 f1 g1

Principiul egalitatii Principiul libertatii Principiul responsabilitatii Principiul ustitiei Principiul echitatii Principiul responsabilitatii Principiul asigurarii bazelor legale ale functionarii statului

Doctrina celor mai importantati uristi ( vezi la subiectul nr 3. punctul d. %chitatea ( este un termen ce e"ista inca din dreptul roman. %chitatea se refera la un proces echitabil! ust! in care udecatorul este nepartinitor! impartial si obiectiv si decide corect. #olul acestor notiun in rezolvarea litigiile intre state este fundamental pentru ca impreuna! toate aceste notiuni! fac rezolvarea unui conflict! mai usor dar cat mai corect si ust. &. "numerati principiile fundamentale ale dreptului constitutional si explicati continutul $uridic al principiul egalitatii su'erane a statelor 13. "xpuneti principalele probleme pe care le pune succesiunea statelor si modul general de solutionare a acestora. Problema succesiunii statelor apare atunci cand un stat este inlocuit de un altul pe acelasi teritoriu si trebuiesc transmise drepturile si obligatiile de la unul la celalat. +r putea fi definita ca o substituire de suveranitate a unui stat! de catre alt stat. +paritia de noi state se poate face prin ' reunirea mai multor state /de e"emplu #67 si #D71! dezmembrare /2#--1! secesiune /Pa8istan de )ndia1 si transferul teritoriului. Problemele apar in mai multe privinte. De e"emplu in cazul succesiunii la tratate ( se analizeaza in functie de natura mutatiei teritoriale care s$a produs. +stfel! daca o parte teritoriului a statului predecesor trece la statul succesor! tratatele incheiate de statul predecesor isi termina aplicabilitatea dar! tratatele incheiate de statul succesor isi gasesc aplicabilitatea si pe teritoriul nou. a1-uccesiunea la organizatiile internationale. 9 situatie de aplicare a regulii privind succesiune la tratatele multilaterle. 2n e"emplu pt a intelege mai bine succesiunea la

organizatiile internationale este in cazul 2niunii -ovietice la 9:2. Problema nu s$a pus ca #usia sa fie membra in +dunarea 7enerala! ci ca sa fie membra in &onsiliul de -ecuritate! datorita fortei militare si nucleare. Problema s$a pus pentru restul statelor! e"ceptie facand 2craina si Belarus! care trebuiau sa faca noi cereri pentru a intra in 9:2. b1-uccesiunea la bunurile de stat. #egula generala! conventia din 1983! prevede trecerea tuturor bunurilor mobile sau imobile care au apartinut statului predecesor catre statele succesor fara despagubiri si tratata. Daca se pune problema transferului unei parti din teritoriu! atunci bunurile se vor face prin tratat. c1-uccesiunea la arhivele de stat. Prin arhive de stat toate documentele indiferent de data sau categorie. -e face prin intermediul acordurilor dintre state! iar daca un stat si$a capatat independenta i se vor asigura arhivele de stat pentru teritoriul respectiv. d1-uccesiunea statelor la datorii. Prin datorii se intelege orice obligatie fincanciara a statului predecesor fata de un stat! organizatie internationala sau alt subiect de dip. Daca un nou stat apare! ca urmare a transferului unui teritoriu! daca nu se inchie un tratat datoriile statului predecesor trece intr$o proportie echilibrata statului succesor. 1 . "xplicati rolul si limitele organizatiilor internationale ca subiecte de drept international 9rganizatiile internationale au rol foarte important in cadrul relatiilor internationale! influenta lor variind in functie de domeniul de activitate. Dupa sfarsitul primului razboi mondial s$a creat -ocietate :atiunilor cu scopul de a preveni si rezolva diferendele pe cale pasnica. + esuat! incepand cel de$al doilea razboi mondial insa s$a creat un model de cooperare si a aparut 9:2 ' statele fiind acum obligate sa isi ustifice actiunile -$a a uns la un triplu rol al organizatiilor internationale ' instrument al politicii nationale! de ;modelare< al componentelor statelor si de subiecte ale dreptului internationale. =egat de subiectele de drept international trebuie precizat ca statele sunt subiectele originare iar organizatiile sunt subiecte derivate! create de state prin acord intre ele. Din &onventia de la .iena 19>9 adoptata in 197? prin organizatie se intelege asociere de state constitutia prin tratat avand un act constitutiv avand personalitate uridica distincta de cea a statelor membre care o compuna. #ezulta de aici ca trebuie sa fie creata de state! sa$si desfasoare activitatea in temeiul actului constitutiv! sa dispuna de o structura institutionala proprie si sa aiba personalitate uridica.

1!. "xplicati rolul persoanei fizice in dreptul international. -$a pus vehement problema implicarii persoanei fizice in cadrul dreptului international. Pornind de la defintia dreptului international! s$ar respinge aceasta idee. *otusi! din ce in ce mai frecvent doctrina aduce aceasta idee la lumina. -pre e"emplu! 7.-celle vede statul ca pe o abstractiune! actele acestuia provenind de la adevaratele subiecte de dip si anume oamenii. De aici reiese ca un rol important in dreptul international il au oamenii! persoana fizica. +lt e"emplu ar fi de la *ribunalul ,ilitar de la :urenberg si *o8io! care ii incrimineaza pe cei ce au savarsit crimele de razboi! si nu pe state. #ezulta ca se confera astfel drepturi si obligatii persoanelor. 1&. Defini(i cet)enia *i modurile generale de dob+ndire *i de pierdere a acesteia. "xplica(i sursele *i efectele dublei cet)tenii *i ale apatridiei Prin cetatenie se intelege apartenenta unei persoane la un stat. &a moduri de dobandire ale cetateniei ar fi ' prin nastere si prin naturalizare. )n privinta nasterii! aceasta se acorda prin doua principii si anume ' us sangvinius si us soli. 2nele state acorda prin ambele principii! altele se raliaza doar la un singur principiu. Prin naturalizare se intelege dobandirea cetateniei la cererea persoanei. De e"emplu! cel mai frecvent prin casatorie si prin sederea indelungata pe un teritoriul unui stat. Pierderea cetateniei poate fi rezultatul ruperii legaturii unei persoane de statul respectiv! din cauza faptului ca a dobandit cetatenia unui alt stat care nu permite dubla cetatenie sau renuntarea la cetatenie sau din cauza faptului ca statul i$a retras cetatenia. 18."xpuneti elementele esentiale pri'ind regimul $uridic al strainilor -trainii sunt considerati persoanele care au cetatenia altui stat sau nu au cetatenie si se afla pe teritoriul altui stat. -tatele prin legislatie pot hotara conditiile de intrare dar si drepturile si obligatiile acestora. %lementele esentiale privind regimul uridic al strainilor sunt date de &onventiile internationale si sunt urmatoarele a1 b1 regimul national ( strainii au aceleasi drepturi si obligatii ca si cetatenii acelui stat regimul special ( decurgand din continutul unor conventii la care sunt parti.

c1 regimul clauzei natiunii celei mai favorizate ( strainii se bucura de regimul favorabil acordat oricaror persoane apartinand unui stat tert.

1,."xpuneti notiunile de drept de azil# refugiati si persoanele stramutate aratand sursa drepturilor a acestora. Dreptul de azil poate fi acordat strainilor care sunt supusi unor persecutii grave! de regula politice! pe teritoriul lor. De mentionat ca azilul se acorda doar pentru aceasta cauza si nu pentru infractiuni de drept comun. -tatele sunt cele care decid acordarea unui azil. +cordarea azilului inseamna acordarea protectiei persoanelor aziliate si refuzul e"tradarii acestora. Prin urmare putem vorbi de un drept al statului de a decide daca acorda azil dar si de un drept al persoanei de a cere si primi azil &onventiile care reglementeaza sursa acestui drept se regaseste in Declaratia 9:2. =a nivel regional statele +mericane au adoptat &onventia de la @avana si ,ontevideo. #efugiatii sunt cei ca urmare a unor miscari fortate au fost termintate sa paraseasca teritoriul fara a pierde cetatenia sau li se impune chiar renuntarea la cetatenie. Persoanele stramutate sunt victime ale nazismului in special. -unt persoane care au fost deportate si duse in alte state. -e incearca repatrierea lor de catre organizatiile internationale. -istemul de protectie a refugiatilor este fundamentat pe dispozitiile &onventiei provind statul refugiatilor din 19?1 si Protocolul +ditional de la :eA Bor8 19>7. 2-."xplicati notiunile de extradare si expluzare# e'identiind diferentele intre cele doua. %"tradarea reprezinta un mod prin care se incheie sederea unui strain pe teritoriul unui stat! in conditiile in care acestia se fac vinovati de savarsirea unor infractiuni. %ste definita ca un act de asistenta udiciara prin care un stat pune la dispozitia altui stat o persoana condamnata. De regula! nu se poate e"trada proprii cetateni! autorii infractiunilor politice si strainii care au azil politic. %"tradarea poate fi ceruta de statul pre udiciat! sau de statul de care apartine infractorul. -tatele trebuie sa respecte niste reguli si anume ' regula dublei incriminari care prevede ca infractiunea sa fie prevazuta in ambele state si regula specializarii care prevede ca persoana va fi udecata doar pentru faptele pentru care a fost e"tradata. %"pulzarea reprezinta posibilitatea unui stat de a pune capat sederii strainilor! interzicand$ule sa nu mai revina. Decurge din suveranitate si se aplica doar strainilor si apatrizilor! e"ceptie -2+ si 2.0. %"pulzarea se ia in prin act administrativ si nu trebuie

motivata. Daca e"ista temeri sau informatii ca statul practica tortura sau alte tratamente inumane e"pulzarea nu este permisa. Diferentele intre cele doua ar fi scopul ( e"tradarea se preda un infractor! e"pulzarea se face unui cetatean nevinovat etcC 21.Descrieti sistemul ./0 de protectie a drepturilor omului

9:2 a insarcinat unele organe cu scopul de protectie a drepturilor omului. &omisia pentru Drepturile 9mului infiintata in 19D> de &atre &onsiliul %conomic si -ocial! care este competenta in orice problema legata de drepturile omului! poate sa initieze proiecte! sa faca recomandari si sa monitorizeze drepturile oului. &omisia este formata din ?3 de state de e"emplu 1? membri din +frica! 14 +sia! 1E %uropa occidentala! etc. &omisia se intruneste in sesiune timp de sase saptamani pe ani. De regula se discuta despre violari ale drepturilor omului comise in orice parte a lumii! probleme de dreptul popoarelor la autodeterminare. -e discuta si solutiile ce urmeaza a fi date. =a sesiune! pot participa atat reprezentantii unor organizatii non guvernamentale cat si reprezentatii ai organizatiilor guvernamentale. %"ista situatii in care comisia se intruneste in grupuri de lucru specializat pe anumite probleme. De asemenea &omisia a numit un numar de raportori sociali in problemele tinand de tortura! intolerenta religioasa sau drepturile copilului.