Clauze care sunt legate de natura contractului Aceste clauze sunt: de exclusivitate, de confidentialitate de neconcurenta Clauza de exclusivitate este

ste de natura anumitor contracte, astfel contractul de factoring presupune ca toate creantele exprimate de facturi sa fie oferite unuia si aceluiasi partener. Clauza de confidentialitate este de natura contractelor de comunicare, de know how ..pt ca acesta nu este brevetat si partile trebuie sa pastreze secretul Clauza de neconcurenta este de natura contractelor de licenta, de brevet.(cel care transmite utilizatorului unui brevet se obliga sa nu transmita si altei firme brevetul. Clauze de mentinere a valorii contractului Acestea sunt clauze prezente in contractele pe termen scurt.Se mai numesc si clauze de consolidare a pretului si au in vedere mentinerea echilibrului prestatiilor reciproce ale partilor,dat fiind faptul ca majoritatea contractelor sunt sinalagmatice, cu titlu oneros. Cele mai utilizate clauze de mentinere sunt : clauza de indexare clauza de optiune asupra monedei eliberatorii clauza valutara clauza DST clauza AUR

Clauza de indexare presupune precizarea in contract a monedei de plata a pretului ,dar exprimarea acestui pret in unitati de masura ale materiei prime sau energetic deficitare pe piata de care depinde executarea respectivului contract. Clauza de indexare este extrem de utila in contractele de comert internatational pt ca echilibrul prestatiilor sa fie conservat si eventualele fluctuatii pe termen scurt ale pretului determinate de fluctuatii ale pretului materiei prime sa nu fie suportate de o singura parte. Clauza de optiune asupra monedei eliberatorii = clauza care in mod indirect conduce la mentinerea echilibrului valoric al prestatiilor partilor , datorita faptului ca ea urmareste numai evitarea riscului de schimb valutar care ar urma sa fie suportat in absenta ei numai de o parte.De regula, ea se prevede in favoarea cumparatorului, platitorului pretului si presupune determinarea pretului intr-o maniera potabila cu posibilitatea convenita la incheierea contractului, ca acesta sa fie achitat la alegerea beneficiarului clauzei, intr-una din mai multe valute convenite la momentul incheierii contractului. Clauza valutara imbraca mai multe forme: clauza monovalutara

 clauza plurivalutara clauza DST Clauza monovalutara presupune ca pretul sa fie indexat ( in functie de o anumita valuta, considerata forte pe piata) contractului respectiv, precizandu-se in contract moneda de plata. Clauza plurivalutara este utilizata mai ales in statele a caror valuta nu este liber convertibila. De regula se au in vedere mai multe valute diferite care formeaza impreuna un cos valutar, si pretul contractual se indexeaza in functie de media ponderata a ratei de schimb reciproc dintre valutele participante la cos. Clauza DST presupune indexarea pretului contractual in raport de drepturile speciale de tragere, moneda scripturala a bancii mondiale din FMI. Si in conventiile internationale care au in vedere raspunderea carausului, raspunderea se calculeaza in functie de DST. Este utilizata in contractele care au la baza imprumuturi ale FMI,ale bancii mondiale. Clauza AUR ,nu este folosita in toate statele si este acceptata numai in statele care coteaza aurul la bursa.Consta in indexarea pretului contractului in raport de valoarea gramului de aur. In toate aceste clauze valutare, pretul va fi stabilit si cu privire la moneda de plata. O alta categorie de clauze are in vedere restabilirea echilibruluipretului. Clauzele sunt prezente in contractele pe termen lung si mediu si au in vedere corectarea ruperii echilibrului prestatiilor, de evolutiile pietei tocmai pt ca fiecare parte contractuala sa suporte in mod egal aceste modificari survenite in piata. Clauzele de adaptare a valorii contractelor nu mai au un caracter automat precum clauzele de mentinere a valorii contractelor. Cele mai multe dintre ele presupun renegociere. Cele mai utilizate clauze de adaptare : clauza clientului mai favorizat clauza ofertei concurente clauza de hardship sau impreviziune clauza de renegociere a pretului

Clauza clientului mai favorizat are un grad sporit de automatism si presupune obligatia celui care acorda clauza in contractul primar de a alinia acest contract,fara daune, la conditiile mai favorabile pe care, pe durata contractului primar le-ar acorda unui tert. Clauza ofertei concurente pierde caracterul automat si presupune ca ,daca pe durata contractului primar, beneficiarul clauzei primeste de la un tert o oferta mai avantajoasa pt aceeasi categorie de contract , in aceleasi conditii , sa prezinte termenii ofertei concurente participante din contractul primar si acesta are 2 posibilitati: 1. fie situatia financiara ii permite si aliniaza contractului primar la termenii mai avantajosi din oferta concurenta si continua relatia cu partenerul primar,

2. fie situatia financiara nu ii permite sa procedeze la aceasta modificare si apar 2 posibilitati : fie contractul primar se suspenda pe durata pt care participantul sau care a primit oferta concurenta va incheia contractul cu cel care i-a facut aceasta oferta, fie contractul primar se reziliaza fara daune si beneficiarul ofertei concurente va incheia contractul cu cel care a facut oferta concurenta. In contractele in care figureaza aceasta clauza, partile trebuie sa precizeze in ce limite o oferta primita este una concurenta. Clauza de hardship , care recent a fost reglementata si de noul cond civil, porneste de la un principiu al dreptului care spune ca pacta sur servanta daca rebus sig stabilus. Obligatiile asumate in contract trebuie aduse la indeplinire daca nu suporta modificari substantiale conditiile esentiale care au condus la incheierea acelui contract. Clauza de impreviziune ( hardship ) are in vedere aparitia, producerea, pe durata executarii contractului de lunga durata, a unor evenimente absolut imprevizibile pt parti, care nu depind de vointa partilor si care fac executarea contractului pt una dintre parti posibila dar foarte oneroasa. In aceasta situatie, daca in contract a fost prevazuta clauza in mod expres, cel care se confrunta cu evenimentul de hardschip va prezenta situatia partenerului, care daca il recunoaste ca atare va accepta sa renegocieze acel element contractual afectat de evenimentul de hardship, de regula pretul. Daca insa partea contractuala nu accepta calificarea evenimentului ca fiind hardship, partile se pot adresa unei instante de arbitraj care sa califice acel eveniment, partile acceptand sa se supuna rezultatului. Clauza de renegociere a pretului are in vedere in general contractele de aprovizionare cu materii prime de licitare si care se incheie de regula pe o durata mare de timp.In contract partile convin durata , pretul la momentul incheierii si convin de asemenea intervalul de timp la care pretul urmeaza a fi renegecoiat sau modificat in functie de piata. Clauza de continuitate urmareste conservarea bunelor relatii dintre participantii contractuali sau conservarea unei surse de aprovizionare sau conservarea unei piete de desfacere de care partile sunt interesate. Isi produce efectele dupa expirarea contractului in care a fost inserata si presupune ca partile sa poata incheia ,dupa expirarea contractului un alt contract de acelasi fel cu tertii decat daca fac oferta reciproca unul altuia si teoreticul acceptant nu accepta oferta. In contractele de comert international partile pot sa insereze clauza de electio iuris , clauza de alegere a legii aplicabile contractului.prb legii nu se pune decat cu privire la contractele de comert international, caracterizate de prezenta unui element de extraneitate. Fie direct prin lege, fie in practica judecatoreasca sau arbitrala s-a incetatenit principiul lex voluntaris.

El este inscris in baza principiului libertatii contractuale, partile pot apela la acest principiu. El permite partilor sa aleaga legea aplicabila contractului. Ele pot alege legea la momentul incheierii contractului, ulterior incheierii dar inainte de executare, pot alege o singura lege sau pot alege pt fiecare categorie de obligatii o lege speciala. Libertatea de alegere a partilor este diferit reglementata de la un sistem de drept la altul.Unele sisteme permit partilor sa aleaga orice lege in vigoare.Alte sisteme de drept permit partilor sa aleaga ca lex contractus o lege in vigoare dar care are o legatura serioasa, efectiva , semnificativa cu contractul respectiv. Se permite partilor sa aleaga ca lex contracus numai o lege in vigoare.Daca partile la contract fac trimitere la o lege abrogata sau la un proiect de lege, aceasta trimitere nu are semnificatia desemnarii lui lex contractus in temeiul lui lex voluntaris ....ci reprezinta asa numita receptare contractuala. Probleme apar ori de cate ori partile, din nestiinta, nu aleg legea aplicabila contractelor. Se pune problema determinarii acesteia, care se face de catre forul de jurisdictie, cu aplicarea asa numitelor principii conflictuale subsidiare, care sunt prevazute in legea sau practica forului. In dreptul roman ele au un fundament legal.In alte state ele sunt determinate de practica. Contractul urmeaza a fi supus legii cu care are legatura cea mai semnificativa si presupune legea mai departe ca are legatura cea mai semnificatica cu legea in vigoare la sediul ori domicilui debitorului prestatiei caracteristice in vanzare cumparare. Tot legea spune ca daca nu se poate stabili un contract complex, cine este debitorul prestatiei carcteristice sau daca nu se cunoaste sediul sau domiciliul debitorului, caracteristice contract urmeaza a fi supus la locul incheierii acestuia. utilitatea majora a determinarii legii aplicabile unui contract de comert international si nevoia majora de certitudine au det ...sa procedeze la elaborarea de norme in materie: conventia elaborata in 1994 sub auspiciile existente pe langa statele americane ce priveste legea aplicabila contractelor de comert international si recunoaste dreptul partilor de a alege legea aplicabila si precizeaza ca daca partile nu au ...contractul va fi supus legii in vigoare la sediul debitorului prestatiei caracteristice. Conventia de la roma privind obligatiile contractuale a rams in vigoare numai pt relatiile statelor membre U.E cu Danemarca care nu a acceptat si are posibilitatea sa o faca datorita unei declaratii pe care a facut-o nu a acceptt regulamentul si are in vedere legea aplicabila oblig contractulae.sol obt este ea a posib alegerii legii aplic in subsidia forul de jur va desemna ca lega apliclegea cu care conntr are leg senif,in pricipiu legea in vig la sediu debitorului caracteristice. Cele 2 conventii de mai sus au o clauza de etindere in sensul ca ac prin conflictuale se aplica atat tp contr dintre parteneri cat si cu parteneri din alte state.