Sunteți pe pagina 1din 15

FEBRUARIE - Se incearca semintele sanatoase punand cateva din ele sa incolteasca in muschi sau nisip umezit.

- Livada doarme sub amortirea iernii; in zilele frumoase se pot curata pomii de frunzele uscate in ele se ascund dusmani din primavara; tot in aceste zile se sapa pomii la radacina si se pune gunoi, se acopera cu pamant sapat, sau se aduna zapada la radacina lor. - si pamantul are viata lui; din cand in cand nu strica sa se puna pe el gunoi. Pe straturile de langa casa se pune gunoi de pasari, cenusa pentru ingrasarea pamantului. MARTIE - replicatul rasadurilor in cuburi sau ghivece nutritive destinate culturilor timpurii de camp (tomate, ardei, vinete) - insamantarea in rasadnite sau solarii incalzite biologic a legumelor destinate culturilor de vara (varza, tomate) - plantarea in prima jumatate a lunii in solarii sau tunele a verzei timpurii, conopidei timpurii si gulioarelor - plantatul si semanatul din timp a mazarei, verzei si conopidei timpurii, a cepei din arpagic si samanta, a usturoiului de primavara, a morcovului, patrunjelului, spanacului, ridichii de luna, etc. - in a doua jumatate a lunii se planteaza in rasadnite castravetii, ardeii - se pregatesc solariile pentru tomate, ardei, vinete - se continua protejarea verdeturilor cu polietilena si recoltarea verdeturilor produse in sistem fortat - se practica supraaltoirea pomilor (unde e cazul) dupa metoda prin despicatura, copulatie sau triangulatie - fertilizarea suplimentara cu azot - dezgropatul si demusuroitul vitei de vie - se face taierea radacinilor pornite din altoi (taierea de rodire si copcitul) - in legumicultura se continua dezinfectarea rasadnitelor, solariilor, cu formalina sau sulfat de cupru; - pomii fructiferi se pot stropi cu solutie sulfo-calcica, impotriva fainarii; peste 2 saptamani se mai face o stropire impotriva moniliei, cu o solutie pe baza de cupru. Tot in aceasta luna putem pregati terenul pentru plantarea de noi pomi fructiferi: se sapa si se gunoieste pentru a fi reavan, apoi, spre sfarsitul lunii, se pot planta. APRILIE - pana la mijlocul lunii aprilie se mai pot planta in gradina: - radacinoasele (morcovi, patrunjel, pastarnac) in randuri, distanta de 25 cm; salata, spanacul; - se seamana soiuri de mazare tarzie, sfecla rosie si samanta de ceapa; - de la mijlocul lunii incepe: - plantatul varzoaselor, guliei si conopidei; - semanatul cartofilor preincoltiti la distanta de 70 cm intre randuri, iar pe rand, intre cuiburi, 3040 cm, la adancimea de 10 cm; - semanatul fasolei, castravetelui, pepenelui si dovlecelului;

- se mai poate semana inca sfecla rosie la 30 cm intre randuri; - plantarea telinei la distanta de 40 cm intre randuri si pe rand; - semanatul porumbului; - semanatul florilor anuale, plantatul trandafirilor, al daliilor, gladiolelor, crinilor; - la sfarsitul lunii se poate planta rasadul de rosii timpurii si ardei; - Atentie la semanat! Combinatii bune: morcovi-mazare, semanate alternativ; ceapa-morcov, semanate alternativ; ceapa-sfecla rosie-gulie; cartof timpuriu-mazare; cartof-fasole sau ridiche de luna cu fasolea. Combinatii rele: ceapa-usturoi; morcov-patrunjel; mazare-fasole; castravetecartof; - n livada se uda bine pomii fructiferi plantati in primavara si se incepe pregatirea pentru stropitul lor. MAI - incepe plantarea rasadurilor de legume. Vom planta rasadurile de ardei, rosii, castraveti, varza, gulie, conopida, broccoli, telina, ceapa (din seminte), praz, vinete; - inainte de plantarea rasadurilor este necesar sa faceti o erbicizare a solului cu urmatoarele substante: Dithane 0,5%, Captan 5%, Merpan 0,5%. De asemenea, uneltele trebuie dezinfectate cu solutie de Carbetox 0,4% sau sulfat de cupru 2-3%. - plantarea rasadurilor de varza timpurie, conopida, broccoli si castraveti se face numai pe pamant umed, la o temperatura de 7-10 grade Celsius. daca nu a plouat, udati terenul, operatiune care se repeta si dupa plantare; - rasadurile vor avea roade dupa 50-60 de zile, timp in care trebuie sa prasiti de 2 ori si sa udati din 10 in 10 zile. Controlati mereu rasadurile pe masura ce cresc si nu ezitati sa folositi insecticide daca vor aparea paraziti: purici, fluturi, muste. IUNIE - daca nu ai reusit sa termini plantarea rasadurilor de legume in luna mai, ai timp doar la inceputul lunii iunie sa plantezi rasadurile de rosii, ardei si vinete; - pe soluri fertilizate cu ingrasamant organic planteaza conopida, varza de toamna, varza rosie, varza de Bruxelles, gulia de toamna si broccoli; - foloseste culturile succesive pe parcele eliberate dupa ceapa verde, salata, spanac, mazare si gulioare. n vederea infiintarii culturilor duble cureti terenul de resturile vegetale, sapi si nivelezi pamantul. Poti cultiva fasole, ridichi de toamna, castraveti de toamna; - este perioada pentru palisarea, copilirea si carnatirea rosiilor timpurii; - daca ai vita de vie, continua legarea lastarilor, copilitul si carnatitul (indepartarea varfurilor tuturor lastarilor mai vigurosi). Daca ai timp suficient, aranjeaza frunzele vitei in asa fel incat ciorchinii sa aiba mai multa lumina, mai mult soare. Stropeste via contra manei, fainarii si putregaiului; - intinde castravetii timpurii din sera pe sfoara. Daca frunzele nu sunt ridicate pe sfoara, castravetii nu vor avea lumina si nu se vor coace; - continua prasitul. Plivitul, raritul si irigarea zarzavaturilor si combaterea bolilor si daunatorilor la legume.

IULIE - Atentie! Rosiile care incep sa se maneze pot fi salvate prin ruperea regulata a frunzelor si indepartarea fructelor stricate. AUGUST - grabeste strangerea cepei, dar inainte de depozitare pastreaz-o la soare cateva zile; - continua recoltarea castravetilor pentru muraturi; - strange rosiile pentru sucuri si bulion, dar nu uita sa continui copilitul si carnitul lor; - spre sfarsitul lunii poti incepe recoltarea cartofilor, dupa o prealabila verificare daca s-au maturat suficient; - fasolea uscata pentru consum se aduna, se despoaie si se mai pastreaza la soare cateva zile inainte de depozitare; - pentru o productie sporita de ardei vei continua fertilizarea cu azot si potasiu; - continui recoltarea vinetelor, ardeilor, verzei de vara, pepenilor galbeni si verzi; - in livezi incepe adunarea merelor de vara (imediat dupa ce roua s-a uscat) si se continua recoltarea piersicilor si a caiselor tarzii; - incep sa se coaca strugurii timpurii, dar atentie, acestia nu se recolteaza decat daca sunt complet copti, caci altfel sunt acri; - nu uita sa semeni pe sol bine maruntit salata, pentru obtinerea rasadului de plantat la inceputul lunii octombrie; - daca vrei sa ai hrean cu radacina dreapta si groasa, indeparteaza radacinile laterale; - pe terenuri eliberate se poate semana spanac, morcov si patrunjel, pentru productia de primavara. SEPTEMBRIE - acum este momentul strangerii semintelor pentru primavara. La tomate, se aleg fructele mari, specifice soiului, sanatoase, coapte bine. Rosiile se zdrobesc bine, se pun in vase cu apa, unde se spala bine. Dupa ce s-au spalat se indeparteaza de pe seminte resturile de pulpa si se lasa apa sa se linisteasca. Semintele bune se lasa la fund, in timp ce semintele seci plutesc la suprafata. Semintele bune se spala bine si se pun la uscat, la soare. Cand s-au uscat trebuie sa aiba o culoare albicioasa-argintie. n medie la 10 kg tomate se obtin 30-50 g samanta ( in functie de soi). La ardei, pentru extragerea semintelor se taie fructul in jurul coditei, apoi se scot semintele (codita cu seminte se aseaza pe un ziar si cu mana se desprind semintele). Acestea se spala in apa, se separa semintele bune de cele seci prin punerea lor in apa si decantarea apei. Se usuca la umbra, iar semintele se rasfira intr-un strat subtire (1-2 cm). Din cand in cand se rascolesc cu mana, pentru a se usca mai repede. Cand sunt uscate au o culoare galben-aurie. Se pastreaza pana in primavara in pungi de hartie. Din 15 kg ardei se pot obtine in medie 100 g samanta. La vinete, cand fructele au ajuns la maturitate, se zdrobesc, se toaca marunt, apoi pulpa se pune intr-un vas cu apa, unde se freaca bine cu mainile pentru a separa semintele de pulpa. Semintele bune sunt grele si se lasa la fundul apei, separate de cele seci, usoare, care raman la suprafata. Cele bune se spala, se usuca la umbra si apoi se pun in pungi de hartie. La castraveti se aleg fructele mari, galbene, care au ajuns la maturitate. Se lasa la soare 6-7 zile, dupa care se extrag semintele. Se taie longitudinal fructul si cu o lingura se scot semintele, se spala si se lasa in apa. Apoi, dupa

cateva ore acestea se desprind usor de mucilagiile care le inconjoara. Semintele bune raman la fundul vasului, se scurg, se usuca la soare in strat subtire de 1-2 cm, cat mai repede, pentru a nu se innegri. La salata, semintele ajung la maturitate la 25-30 de zile de la inflorire. Plantele se taie, se fac snop, se duc la umbra pentru uscare. Dupa o saptamana snopii se scutura bine deasupra unui ziar, se vantura si ramane samanta buna, care se pastreaza in pungi de hartie. La ceapa, semintele se recolteaza dimineata, pe roua, pentru a nu se scutura. Se taie cu tija intreaga, se fac snopi mici, se usuca la umbra, dupa care se scutura capsulele, sa iasa semintele, care sunt de culoare neagra. Se vantura semintele si se pun la uscat in strat subtire. OCTOMBRIE - se scot cartofii de toamna; - morcovii, patrunjelul, pastarnacul se scot pe timp uscat, se zvanta, se curata de frunze si se depoziteaza in pivnita; - se recolteaza ultimii ardei, care au devenit dulci si carnosi; - rosiile necoapte se pot smulge din vrejuri cu tot si se pun la adapost si intuneric, unde se coc; - se recolteaza varza si se pune la murat; - se recolteaza vinetele, ardeii, guliile, morcovii, patrunjelul, pastarnacul, telina; - se recolteaza gogonelele, care pot fi puse la murat sau pot fi depozitate in pivnita sau in incaperi mai calduroase, unde cu timpul se inrosesc si se pot consuma ca rosii coapte. Se vor depozita numai gogonelele sanatoase; pivnita inainte de depozitare trebuie aerisita, curatata si dezinfectata; - se defriseaza terenul de resturile vegetale si se pregateste terenul in vederea fertilizarii; - se sapa terenul, pe masura ce s-au recoltat ultimele legume; - Nu uita! Pentru a avea legume proaspete primavara devreme, este timpul sa le cultivam - ceapa verde (de stufat), usturoiul verde, salata, spanacul, loboda, toate acestea rezista bine la temperaturi joase: se planteaza rasadul de salata pentru primavara, cu 2-3 udari obligatoriu; se seamana morcovii, patrunjelul, mazarea, ceapa si usturoiul pentru recoltele timpurii de anul viitor; - se recolteaza merele, perele, gutuile, nucile, prunele; - se aduna porumbul care este copt; - se mai pot aduna semintele de ceapa si loboda; - pentru protejarea pomilor tineri de inghet si de rozatoare vom pune frunze moarte in jurul lor si le vom acoperi tulpinile cu saci. NOIEMBRIE - pe masura ce gogosarii se coc, sunt culesi si pusi la borcan; - sfecla rosie mai poate fi recoltata, curatata de frunzele verzi si depozitata in pivnita; - se mai culege porumbul, se taie cocenii si se pun pe foc; - zarzavaturile vor fi recoltate dupa 1 noiembrie, dupa caderea brumei; - varza se recolteaza tot acum; - toamna se scurteaza radacinile pomilor batrani pentru a le prelungi viata. O lucrare care da bune rezultate la pomii batrani carora li s-au aplicat taieri de regenerare este si intinerirea radacinilor. Aceasta lucrare se face fie in toamna premergatoare regenerarii, fie primavara, inainte de intrarea pomilor in vegetatie, si consta in saparea unui sant circular in dreptul

proiectiei coroanei pe sol, adanc de 60-80 cm si lat de 60 cm. Toate radacinile se taie cu fierastraul de pomi si se scot. Apoi santul se acopera cu pamant amestecat cu ingrasaminte. Pentru un pom se socotesc 150 kg gunoi de grajd bine putrezit, 3 kg superfosfat si 1 kg sare potasica. santul se umple pe trei sferturi, se toarna 10 caldari de urina de grajd subtiata cu apa (1 parte urina si 3-4 parti apa). Dupa udat santul se umple definitiv cu pamant. La pomii batrani se face o scurtare foarte puternica a ramurilor de schelet astfel incat jumatate din lungimea lor se taie. Trebuie insa sa respectam cateva reguli la taierea de intinerire: 1) punctul din care se face scurtarea ramurilor trebuie sa se afle deasupra unor ramuri lacome sau a unei ramuri laterale; 2) in locul unde se face taierea, ramura nu trebuie sa fie au groasa de 8-10 cm. Pentru asigurarea unei incarcaturi normale de fructe pe pom, este bine sa se faca si rarirea ramurilor de rod, stiut fiind ca distanta normala intre ele este de 10-20 cm. Trebuie pastrate ramurile de rod cu pozitie laterala, acestea fiind considerate cele mai bune. Ardei In cultura se gasesc 4 feluri de ardei: iuti, grasi, lungi (ex.: kapia) si gogosari. Ardeiul, la fel ca rosiile si vinetele, este o planta pretentioasa la lumina, caldura, apa si hrana. Pentru a avea o productie mare si de calitate, ardeiul trebuie cultivat ntr-un pamnt bogat, afnat, lucrat adnc si ngrasat cu gunoi de grajd. Soiuri Ardei gras: Galben timpuriu, Export, Galben de Banat, Galben urias, Urias de California, Romnesc, Calincov verde, etc. Gogosar: Timpuriu de Bucuresti, Superb, Urias dulce, Splendid, Rubin, etc. Ardei lung: Kapia, Lung romnesc, Medaliat, Cosmin Ardei iute: Iute portocaliu (ciusca), Iute de Arad, etc. Rasadul Semanatul n rasadnita se face catre sfrsitul lunii februarie (pentru culturi timpurii) sau la mijlocul lunii martie pentru culturile de vara. Pentru culturile trzii de toamna (ardei, gogosari si ardei lungi) semanatul se face n rasadnite reci (pe straturi) la nceputul lunii aprilie. Plantarea rasadului pentru productii timpurii se face catre sfrsitul lunii aprilie. n celelalte cazuri, ardeii se planteaza la nceputul lunii mai. Distanta de plantare pe biloane este de 40/40 cm, punnd cte 1 fir la cuib. Pentru ardeiul iute plantarea se face la 30/30 cm. Daca plantarea se face pe straturi naltate, distantele de plantare sunt de 70/15 cm la ardei gras si gogosar. Rasadurile trebuie ngropate la aceeasi adncime ca cea din rasadnita. ngrijirea se face la fel ca la rosii si vinete (prasit, udat, ngrasare suplimentara). Important este cum se face udarea, si anume: apa sa nu fir prea rece; dupa udatul de la plantare ardeii nu se mai uda 2-3 saptamni pentru ca plantele sa se nradacineze bine; apoi udatul se face odata la 6-8 zile; n timpul nfloririi masive se ntrerupe udatul. Odata cu prasitul se musuroiesc plantele pentru a ngropa radacinile dezgolite la udat. Pentru productii timpurii cu fructe mari si de calitate este bine sa se crneasca ramurile fiecarei plante, lasnd doar 5-6 ardei la tufa. De la o tufa se pot obtine 0,5-0,75 kg ardei, gogosari sau ardei lungi.

Conopida Se cultiva pentru inflorescenta din lastari ngrosati. Este o planta destul de pretentioasa, mai ales la temperaturi sub 0 grade C, cnd se pateaza si nu mai produce recolte de calitate. Cnd s-a format, inflorescenta trebuie ferita de lumina deoarece se negreste. Se cultiva pe soluri fertile, bine lucrate si ngrasate cu gunoi de grajd. Soiuri Timpurie de Ertfurt, cu perioada de vegetatie de 90-100 zile, cu inflorescenta mica, rotunda si ndesata de 300-500 gr Bulgare de zapada (115-120 zile), cu inflorescenta mare, de 600-1000 gr, cu productie mare la cultura n cmp si care se pastreaza bine mai mult timp. Alte soiuri: Timpurie de Arad, etc. Rasadul Soiurile timpurii se produc n rasadnite calde (3.5 gr la 1,5 mp) n februarie. Soiurile trzii se seamana pe straturi la sfrsitul lunii mai. Plantarea n gradina se face la mijlocul lunii aprilie pentru soiurile timpurii (50-50 cm) si n luna iulie pentru cele trzii (70-70 cm). Rasadul poate fi plantat putin mai adnc dect a fost n rasadnita. Pamntul se amesteca cu 300-500 gr mranita la planta, iar la baza se aseaza pleava, paie sau frunze uscate (mulcire) pentru mentinerea apei n sol. Dupa plantare se uda si se trage pamnt n jurul plantei. ngrijirea se face n general la fel ca la cultura verzei, n ce priveste prasilele, musuroirea, udarea si ngrasarea suplimentara. Suplimentar, inflorescenta trebuie ferita de lumina prin legarea frunzelor la vrf sau frngerea a 2-3 frunze care se asaza peste capatna. Exista soiuri la care frunzele acopera de la sine capatna. Recoltarea se face treptat, cnd inflorescentele sunt ndesate si albe, nainte ca acestea sa se resfire, la 15-20 zile de la formarea lor. Capatnile se taie de la baza, cu tot cu frunze. Ceapa Contine multe substante hranitoare: zaharuri, vitamine si substante active care omoara microbii. Ceapa de arpagic Se obtine astfel: solul arat din toamna se niveleaza si se marunteste bine n primavara; samnta de ceapa se seamana n martie (0,8-1 kg la 100 mp), n rnduri la 7-10 cm distanta si 1-2 cm adncime, lasnd poteci de 50 cm la 10-15 rnduri. Pentru a grabi rasarirea, samnta se nmoaie n apa 2-3 zile. Dupa rasarire se fac 3-4 prasile, se pliveste cultura de buruieni si se stropeste cu zeama bordeleza mpotriva manei. Recoltarea se face n luna august cnd bulbisorii s-au format iar frunzele exterioare sunt uscate. Recoltarea se realizeaza prin smulgere cu mna sau cu sapaliga. Cel mai bun arpagic este cel cu diametrul de 7-12 mm. Dupa uscare, arpagicul se pastreaza n ncaperi uscate cu temperaturi ori de 0-2 gr C ori de 18-20 gr C; trebuie evitate temperaturi de 3-15 gr C, pentru a nu forma fusti anul urmator. Soiuri de ceapa de arpagic: - Uriasa de Stuttgart, De Bacau, De Zittau, De Vinga, De Darasti, De Lovrin, De Filiasi, etc. Ceapa de consum (bulbi) La sfrsitul lunii martie se planteaza arpagicul la 20-25 cm ntre rnduri si 10-12 cm ntre bulbi pe rnd, pe terenul pregatit corespunzator. La 1000 mp sunt necesare 40-60 kg arpagic.

ngrijirea consta n 4-5 sapaligi, 1-2 udaturi, 1-2 ngrasari suplimentare, 3-4 stropiri cu zeama bordeleza pentru combaterea manei, precum si ruperea fustilor florali. ngrasarea si udarea se face numai dupa primele 2 saptamni de la plantare. Recoltarea se face n august cnd tulpinile s-au nmuiat la baza si mai mult de jumatate au cazut la pamnt, prin smulgere sau cu sapaliga, cu atentie sa nu se taie bulbii. Dupa recoltare se lasa sa se zvnte la soare. Se pot obtine 2-2,5 tone de ceapa bulbi la 1000 mp. Ceapa de apa (caba) Pentru cultura cepei de apa se foloseste rasadul, care se obtine prin semanare pe straturi n luna aprilie n rnduri la 5-6 cm. Pentru 1000 mp sunt necesare 45000-50000 rasaduri care se obtin din 600-800 gr samnta. Rasadul este bun de plantat cnd are 2-3 frunze. La plantare se scurteaza radacinile si frunzele la 1/3. Rasadul mocirlit se planteaza cu plantatorul, la sfrsitul lunii mai, la 25-30 cm ntre rnduri si 10-15 cm pe rnd. Dupa plantare se uda, apoi se ngrijeste la fel ca ceapa de arpagic. La recoltare se pot obtine 1200-1700 kg de pe 1000 mp de teren. Soiuri de ceapa de apa: De Buzau, Spaniola Ceapa verde Pentru a obtine ceapa verde (stufat) n primavara, se planteaza toamna trziu sau primavara ct mai de timpuriu arpagic mare cu diametrul de peste 20 mm sau chiar bulbi mici de ceapa de 2030 gr la 15-20 cm ntre rnduri si 5-10 cm pe rnd. Daca plantarea se face din toamna este bine sa se aseze peste cultura un strat de gunoi paios de grajd sau frunze, pentru a feri bulbii de nghet. Acest strat se aduna cu grebla n primavara. Recoltarea se poate ncepe din luna aprilie cnd frunzele au lungimea de 30-35 cm. Vinete Patlagelele vinete, ca si cele rosii, sunt plante pretentioase la caldura, apa, lumina si hrana. Samnta ncolteste numai la temperaturi ce depasesc 14-15 grade C, iar la temperaturi sub 0 grade C plantele mor. Cer mai multa apa, deci se uda mai des. Daca nu au suficienta lumina n rasadnita, plantele se ngalbenesc si se alungesc. Daca sunt umbrite n teren, nu leaga rod. Ce soiuri cultivam? Sunt recomandate urmatoarele soiuri: "Delicia" pentru culturi timpurii, "Danubiana" pentru culturi de vara, "Pana Corbului" si "Bucurestene" pentru culturi trzii. Cum se produce rasadul de vinete? Vinetele se cultiva numai prin rasad. Semanatul n rasadnite se face la sfrsitul lui februarie, nceputul lui martie. Repicatul se face la 7-7 cm sau 8-8 cm cu mult pamnt la radacina sau n ghivece nutritive. Plantarea rasadurilor se face la nceputul lunii mai, la 60 zile de la semanare, cnd au 6-7 frunze, la 60-70 cm ntre rnduri si 30 cm pe rnd, la aceeasi adncime la care au stat n rasadnita. La plantare se pun la cuib 50-100 gr mranita. Dupa plantare se uda fiecare planta cu 1-1,5 litri apa si se trage pamnt maruntit n jurul plantei. Cum se ngrijeste?

n general, ngrijirea se face asemanator cu cea de la tomate, cu anumite specificatii: se fac 4-5 prasile, se uda mai des ca rosiile (4-5 zile), iar ngrasarea se face de 3 ori, prima data la 10-15 zile, iar celelalte 2 ngrasari la intervale de 15-20 zile. Vinetele bune de recoltat au o culoare neagra lucioasa si sunt elastice, daca se strng usor ntre degete si podul palmei. Fructele mbatrnite devin amare. La recoltare se taie cu codita cu tot, de obicei dimineata, pe racoare. Recoltarea se repeta din 7 n 7 zile. O planta poate produce 5-6 vinete, aproximativ 1-1,5 kg. Rosia compozitie- ce contine rosia? Sucul de rosii Rosiile reprezinta una din principalele culturi din gradina de legume, datorita fructului care e un aliment foarte valoros, ce contine nsemnate cantitati de substante hranitoare. ntr-un kg de rosii se gasesc cca 30-40 gr zaharuri, 20-60 gr vitamina A, 20-60 gr vitamina C, 40-50 mg calciu, 2030 mg fier. Ce soiuri se cultiva? Pentru productii timpurii se pot folosi soiuri autohtone, ca Arges 400", "Arges 408" sau "Arges 450"care sunt foarte precoce si dau fructe la 95-105 zile de la rasarire, de asemenea se folosesc "Export" sau "Delicates" Pentru culturile timpurii din solarii se pot folosi soiurile bulgaresti "Marita 15" si "Marita 25" Pentru culturile de vara se pot folosi soiurile: "Aurora", cu fructe mari (100-200 gr) la 120-125 zile de la rasarire; " de Tulcea", cu fructe mari, rotunde, cu 5 coaste specifice, produce la 130135 zile de la rasarire; "Campbell" produce rosii de 150-160 gr de forma rotunda turtita, foarte carnoase, la 130-140 zile de la rasarire. Alte soiuri bune sunt din grupa "Heinz" Trebuie mentionat ca ameliorarea soiurilor de legume n general, si a celor de tomate n special progreseaza rapid, asa ca probabil au aparut deja si alte soiuri foarte valoroase pentru culturile de buna calitate. Tomatele cer multa lumina, mai ales n rasadnita si solarii. Au nevoie de multa hrana, de aceea trebuie cultivate n soluri fertile, ngrasate treptat cu ngrasaminte naturale, mai ales. Tomatele se cultiva mai mult prin rasad, desi se pot cultiva cu rezultate bune si prin semanare direct n cmp. Rasadul pentru culturile timpurii se produce n rasadnite calde, n care se seamana n luna februarie ntre 4 si 8 gr samnta la 1 mp. La 2-3 saptamni de la rasarire, cnd apar primele frunze adevarate, rasadul se repica la distanta de 10/10 cm cnd vrem sa obtinem un rasad viguros si avem spatiu suficient. Mai bune rezultate se obtin prin repicarea la cuiburi sau ghivece nutritive. Pentru cultura de vara, semanatul n rasadnita se face la nceputul lunii martie. Cnd a trecut pericolul brumelor trzii de primavara, ncepnd cu mijlocul lunii aprilie si pna n luna mai, rasadurile de tomate se pot planta n gradina. Plantarea se face la 60-70 cm ntre rnduri pentru soiurile cu portul mai mic si la 70-80 cm ntre rnduri si 30-40 cm pe rnd pentru soiurile mai mari. La plantare este bine sa se puna la cuib un pumn de mranita care se amesteca cu pamntul din cuib. Dupa plantare rasadul se uda cu 1-1,5 litri apa la cuib sau se iriga ntre rnduri. Nu se stropesc direct plantele! Cum se ngrijeste cultura de tomate? Dupa plantare, rasadurile trebuie aracite pentru asigurarea sustinerii. Aracii de lemn de 1-1,2 m lungime se nfig n pamnt n dreptul fiecarei plante nspre nord . Sau se instaleaza spalieri mai grosi de lemn de 70-80 cm din 2 n 2 metri pe rnd, pe care se ntinde srma la 50-60 cm naltime. n afara prasilelor repetate pentru spargerea crustei si combaterea buruienilor, se mai efectueaza

urmatoarele lucrari: Legatul de arac sau de spalier; lucrarea se face pe masura ce tufele se ncarca cu rod si devin mai grele. Legarea se face cu sfori, fsii de crpe sau alt material textile, imediat sub frunze, nconjurnd tulpina n asa fel nct fructele sa aiba loc sa creasca. Copilitul, ruperea lastarilor crescuti sub frunzele principale, se face imediat ce acestia apar, pentru o buna dezvoltare a fructelor. Se pot lasa 1-2 lastari la tufa, din cei care apar n preajma primului ciorchine de fructe, pentru cresterea productiei. Udarea se face la 6-7 zile, functie de gradul de uscare al pamntului. Primavara si la nceputul verii, rosiile se uda dimineata, pentru ca pamntul sa se ncalzeasca n timpul zilei, iar plantele sa nu sufere de raceala din timpul noptii. Vara, udarea se face seara si noaptea, cnd solul s-a mai racorit. La udare trebuie urmarit ca apa sa ajunga la radacini si nu direct pe planta, iar apa folosita sa nu fie rece, ci trebuie lasata la soare pentru a se ncalzi un pic. ngrasarea pamntului se face o data la 10-15 zile de la plantarea rasadurilor, apoi la 2 saptamni. n acest scop e indicat sa se foloseasca ngrasaminte naturale, precum gunoiul animal (1 galeata gunoi se subtiaza cu 5 galeti apa), 10-15 litri la 1 mp, sau mranita, care se mprastie printre plante si se ngroapa prin prasit n sol. Crnitul este o lucrare foarte indicata, att pentru culturile timpurii ct si pentru cele trzii. Consta n retezarea vrfului plantei la 2-3 frunze deasupra ultimului ciorchine de fructe. La tomatele timpurii se lasa 4-5 ciorchini de fructe, iar la cele trzii 6-8 ciorchini. Prin aceasta lucrare se grabeste coacerea fructelor n cazul rosiilor timpurii, se asigura fructe mari si carnoase la cultura de vara, iar la cea trzie se accelereaza coacerea nainte de caderea brumei. Recoltarea tomatelor se face pe masura coacerii lor, n mai multe rnduri. Andive Andivele reprezinta un manunchi de frunze inalbite care se consuma ca salata, fiind fragede, cu gust placut, putin amarui. Se obtin de la planta denumita cicoarea de vara sau cicoarea de Bruxelles. Valoarea alimentara este deosebita. Cultura de andive se realizeaza in doua etape: intai se produc radacinile si apoi din acestea, in timpul iernii, se vor obtine "papusile" (andivele). Cum se obtin andivele ? Pentru a obtine andivele ("papusile"), radacinile se pun in santuri incalzite sau in pivnite. Santurile se fac late de 80-100 cm si adanci de 40-50 cm. In ele se asaza radacinile, la 1-3 cm una de alta, in pozitie verticala, dupa ce mai intai s-au scurtat la 25 cm si s-au inlaturat mugurii laterali de pe colet (sa ramana numai mugurele principal). Printre radacini se pune un amestec de pamant de gradina, mranita si nisip. De asemenea, deasupra radacinilor se asaza un strat din acest amestec gros de aproximativ 20 cm, iar peste acest strat se asaza un strat de ingrasamat organic in fermentatie de grosime circa 40-50 cm. Sub influenta caldurii data de ingrsamant, incep sa creasca frunzele. Deoarece cresc in stratul de pamant, raman albe si adunate in forma de "papusa". Andivele se taie pe o mica portiune din colet, pentru a nu desprinde frunzele. La un metru patrat de sant se pot pune la fortat 180-200 radacini, recoltandu-se 12-15 kg andive. In pivnite, radacinile se pun la fortat infigandu-se intr-un strat de pamant (amestec obisnuit), una langa alta. Ele pot fi acoperite cu un strat de pamant gros de 15-20 cm sau se infig in pamant numai pana la jumatate. In acest caz, papusile cresc complet afara, din care cauza au frunzele desfacute. Aceste papusi au un gust mai placut decat cele inalbite in pamant. Particularitatile producerii rasadurilor de legume pentru cultura in solarii

Obtinerea productiei extratimpurii de legume este posibila prin infiintarea culturilor numai cu rasad de buna calitate, care duce la o scurtare a perioadei de vegetatie comparativ cu infiintarea culturilor prin semanat direct. De aceea pentru solarii se impune obligatoriu producerea rasadurilor tinand seama de urmatoarele aspecte tehnologice: - stabilirea datei de plantare; - varsta optima a rasadului; - durata de semanat la rasarire; - stabilirea datei de semanat. Producerea rasadurilor de legume destinate culturii in solarii se face in spatii incalzite (sere inmultitor) unde se pot controla si dirija factorii de vegetatie pentru a detine un rasad optim din punct de vedere calitativ. Semanatul se face in doua moduri: - semanatul pe strat nutritiv, urmat de repicarea rasadurilor atunci cand se produce un numar mare de rasaduri. Pentru aceasta se pregateste un strat nutritiv afanat, bine maruntit si nivelat, alcatuit dintr-un amestec nutritiv nu prea bogat in elemente nutritive, alcatuit din mranita, pamant de gradina si nisip, gros de 7-10 cm. Semintele se distribuie fie prin imprastiere, cu conditia asigurarii unei distribuiri uniforme a acestora, fie in randuri, cand este necesara marcarea randurilor cu o rigla prevazuta cu o muchie ascutita sau un gratar format din mai multe rigle distantate in functie de distanta intre randuri care este de 5 cm, iar pe rand semintele se distribuie la 1-2 cm. Dupa semanat, semintele se acopera cu un strat de 0,5-1 cm grosime de amestec nutritiv cernut, repartizat uniform care se taxeaza cu un tavalug manual pentru a asigura un contact bun intre seminte si stratul nutritiv. Semanatura se uda cu apa la temperatura mediului ambiant si se acopera cu rogojini sau folie de polietilena pentru a mentine umiditatea la nivelul semintelor pe tot parcursul germinarii semintelor. Cand plantele incep sa rasara, se inlatura materialele de acoperire pentru a beneficia de lumina de care au nevoie. Semanatul in ladite se practica pentru producerea unui numar mic de rasaduri, pentru gospodariile particulare, dar si atunci cand conditiile de temperaturi sunt mai precare, laditele fiind usor de manipulat in locurile mai calduroase si mai usor de supravegheat. Se folosesc diferite tipuri de ladite: de lemn, de plastic de diferite dimensiuni. Acestea se dezinfecteaza cu solutii de formalina 2%, sulfat de cupru 2-3%, si se pregatesc in felul urmator: pe fundul laditei se asaza un strat de nisip de 1-1,5 cm grosime apoi se pune amestecul nutritiv astfel incat sa ramana goala ladita circa 2 cm, se taseaza si se marcheaza randurile la 4-5 cm. Se acopera cu bucati de sticla, cu hartie sau cu folie, se duc in locuri calde si se urmaresc pana in momentul repicarii rasadurilor. Producerea rasadurilor pentru cultura in solarii se poate face si in solarii incalzite cu biocombustibil. Pentru aceasta sunt mai multe variante: - introducerea gunoiului de grajd pe intreaga suprafata a solarului, in grosime de 40-50 cm, circulatia facandu-se pe o poteca de 60 cm. De o parte si de alta a potecii se pune amestec pe care se va produce rasadul;

- saparea unor santuri de 30-40 cm de o parte si de alta a potecii si introducerea gunoiului in aceste santuri; - instalarea de tocuri de rasadnite in interiorul solarului, peste patul de gunoi asezat. Pentru obtinerea unui rasad bun de plantat intr-o anumita perioada de timp se aplica o serie de lucrari de ingrasare si anume: - dirijarea factorilor de vegtatie si in special a temperaturii care s-a hotarat. Astfel, imediat dupa semanat temperatura este mai ridicata, insa in limitele specifice fiecarei specii legumicole, scade cu cateva grade in perioada rasaririi pentru a nu se alungi si apoi creste si ramane constanta pana la plantare. Inainte de plantare cu circa 10-15 zile, temperatura scade, in vederea calirii rasadurilor, pana aproape de nivelul temperaturii care se atinge dupa plantare. - lumina trebuie corelata cu temperatura si se iau masuri de patrundere a unei cantitati maxime de lumina (curatirea geamurilor, folosirea de folie de polietilena noua etc.). - aerisirea se face zilnic, in scopul reglarii temperaturii cat si al compozitiei aerului. - udarea se face moderat cu apa calduta (20-22C); - udarea excesiva duce la putrezirea rasadurilor sau la alungirea acestora. - fertilizarea suplimentara cu solutii de ingrasaminte in concentratie de 0,4-0,5 - 1%. Se fac 2-4 fertilizari, prima la 7-10 zile de la repicat iar urmatoarea la interval de 10-15 zile. Repicatul se face in faza de frunze cotiledonale in pozitie orizontala si aparitia primelor frunze adevarate, in ghivece de diferite tipuri nutritive ale caror dimensiuni sunt diferite in functie de specii. Se mai folosesc ghivece de plastic, de hartie, de turba etc. Adancimea de repicat este si ea diferita cu specia si trebuie respectata altfel rasadurile se prind mai greu. - raritul la distante mai mari pentru a crea conditii optime de lumina, prevenind alungirea; - tratarea cu substante retardante de crestere care previne deprecierea rasadului prin alungire; - combaterea bolilor si daunatorilor; - calirea rasadurilor care consta in obisnuirea treptata a plantelor cu temperaturi mai scazute, cu lumina mai multa, apa mai putina si aerisire mai buna. Un rasad bine calit trebuie sa aiba tulpina groasa si scurta, iar la tomate, varzoase, rasadul capata o culoare violacee. Cultura tomatelor in solarii si rasadnite. Tomatele ocupa primul loc printre culturile ce se practica in solarii si chiar in rasadnite. In felul acesta se pot obtine productii mai timpurii cu 2 - 3 saptamani, comparativ cu o cultura timpurie in camp deschis. Este bine ca tomatele sa urmeze dupa castraveti, fasole urcatoare, varza, pepeni galbeni etc. Acest lucru nu este totdeauna posibil datorita ponderii mari a tomatelor, ardeiului si vinetelor. De aceea, la cultura in solarii, cand urmeaza dupa acestea, este bine sa se faca dezinfectia chimica a solului. Pregatirea terenului se incepe din toamna (luna octombrie) si consta din defrisarea atenta a culturii anterioare, fertilizarea de baza cu 50 - 80 t/ha gunoi de grajd semidescompus, 400 - 500 kg/ha superfosfat si 200 kg/ha sulfat de potasiu, mobilizarea adanca a solului la adancimea de 28 - 30 cm cu MSS 1,4 sau pe suprafete mai mici cu cazmaua. Deoarece este bine sa avem o cultura secundara de salata, spanac sau ceapa verde, dupa mobilizarea adanca terenul se marunteste, se modeleaza in straturi inaltate si se trece la semanat spanac sau plantat rasaduri de salata sau bulbi de ceapa (se va tine seama de schema de plantare a

tomatelor in primavara). In timpul iernii se repara scheletul solariilor prin inlocuirea stalpilor deteriorati, a arcurilor deformate, a sarmelor rupte sau a sipcilor din lemn, in functie de tipul constructiv. La inceputul lunii martie se acopera solariile cu folie de polietilena cu grosimea de minimum 0,15 mm. Acoperirea are ca scop grabirea vegetatiei culturilor anticipate si incalzirea solului. Este posibil ca pana la 20 martie sa se recolteze spanacul, ceapa verde sau salata. Dupa aceea urmeaza fertilizarea de primavara cu circa 200 kg/ha azotat de amoniu, se incorporeaza acesta in sol prin frezare si se aplica erbicidele specifice pentru combaterea buruienilor. Rasadurile se produc in sere inmultitor sau in rasadnite cu incalzire biologica. Semanatul se face in ladite in ultima decada a lunii ianuarie. Se asigura conditii corespunzatoare de rasarire, iar la 8 - 10 zile de la rasarire se face repicatul in ghivece din plastic, cu diametrul in partea superioara de 8 cm, sau in cuburi nutritive cu latura de 7 cm. Se aplica intregul complex al lucrarilor de ingrijire, astfel incat in jurul datei de 20 martie rasadurile se fac gata de plantare. Plantarea se face incepand cu data de 20 martie in zonele mai sudice, iar in cele mai nordice se continua pana la 5 aprilie. Desigur, datele de plantare se coreleaza cu conditiile concrete de temperatura din primavara respectiva. Intre randuri se lasa 70 cm, iar intre plante pe rand 30 cm, daca se realizeaza un ciclu scurt si 35 cm pentru ciclul lung. Tomatele se pot planta mai adanc, deoarece emit usor radacini adventive. Lucrarile de ingrijire constau din dirijarea factorilor de vegetatie, intretinerea solului si conducerea plantelor. Dupa plantare se uda local fiecare planta, cu circa 0,5 l apa pentru a nu se raci solul. In continuare, irigarea se face pe brazde prin aspersiune sau prin picurare, in mod repetat, la interval de 5 - 7 zile, cu norme de udare de 250 - 400 m/ha. Pentru mentinerea unei temperaturi mai ridicate, la inceput, solariile se tin inchise, aerisirea efectuandu-se numai dupa ora 10. In jurul orei 16, solariile se inchid. Atunci cand temperatura creste se intensifica aerisirea. Fertilizarea suplimentara se aplica in doua etape: la legarea fructelor in prima inflorescenta si la a doua inflorescenta. Se folosesc circa 300 kg/ha Complex III. Solul se afaneaza periodic prin efectuarea prasilelor manuale, atat intre rasaduri, cat si pe rand. Prin prasile se combat si buruienile. Intervalul dintre randuri se poate mulci cu folie de polietilena uzata. Sustinerea plantelor se face pe spalieri de sarma sau pe suprafete mai mici, cu araci. Copilitul se aplica saptamanal si se efectueaza radical. Frunzele imbatranite de la baza se rup si se indeparteaza. Carnitul se face dupa 3 - 5 inflorescente pentru ciclul scurt si dupa 7 - 8 inflorescente pentru ciclul prelungit.

Se aplica tratamente fitosanitare in mod periodic pentru combaterea bolilor si a daunatorilor. Recoltarea se incepe in jurul datei de 20 mai si se continua pana la 25 iulie, pentru ciclul scurt si pana in septembrie, pentru ciclul prelungit. Productia medie este de 40 - 45 t/ha la ciclul scurt si de 50 - 60 t/ha in ciclul prelungit. Pentru cei care nu au solarii, se poate obtine o productie mai timpurie prin acoperirea tomatelor cu tunele joase. Rasadurile se planteaza in jurul datei de 10 - 15 aprilie, se acopera cate 2 randuri cu arcuri din lemn, fier beton sau plastic, peste care se asaza folie de polietilena de 0,05 mm grosime. In zilele calduroase se face aerisirea. Protejarea dureaza circa 3 saptamani, dupa care tunelele se desfiinteaza. Dupa scoaterea rasadurilor din rasadnite, se completeaza amestecul de pamant pana la grosimea de 20 - 22 cm, se planteaza rasaduri repicate la 50 / 25 cm, se aplica lucrari obisnuite de ingrijire, inclusiv inaltarea tocurilor, carnirea se face dupa 2 - 3 inflorescente. In felul acesta se pot obtine 4 - 5 kg fructe/m, iar rasadnitele sunt utilizate in mod eficient.

Cultivarea rosiilor in sera Plantarea Intr-un an, in sera se pot obtine 1-2 recolte de rosii. Data de plantare, transplantare si recoltare variaza de la o zona la alta. Soiurile de rosii incep sa se coaca la cel mult 100 de zile de la plantare. Recoltarea poate fi gata mai devreme ca sa se reduca coturile incalzirii. Recolta de primavara tarziu se obtine prin semanarea semintelor toamna tarziu sau iarna devreme. Cel mai bine este sa samanati semintele in rasadnite (vase de plastic, pahare de iaurt, inghetata sau de plastic) pentru a reduce costurile muncii si socul transplantarii. Folosirea amestecurilor de pamant steril, de gradina scade incidenta bolilor. Se pot folosi si un amestec de pamant obisnuit, dar acesta trebuie fumigat pentru a elimina si neutraliza insectele, bolile si semintele de buruieni; pamantul trebuie mentinut la 70C timp de 30 de minute pentru a se distruge toti daunatorii. Semanati 2-3 seminte in fiecare rasadnita, la 6 mm adancime, udati si acoperiti vasele cu o folie de polietilena; asezati rasadnitele la umbra, la 21C, pana germineaza semintele. Dupa aceea puteti indeparta folia, iar rasadnitele se pot muta in plin soare. Lasati numai planta cea mai viguroasa in fiecare vas. Pe cat posibil, rasadurile trebuie tinute in primele 10-14 zile la temperaturi de 14-15C ziua si 11-13C noaptea. Acest tratament ar trebui sa ajute semintele sa dezvolte cotiledoane mai mari si tulpini mai subtiri. De asemenea, plantele vor fructifica mult mai devreme, crescand numarul de recolte. Dupa aceste 10-14 zile, temperaturile trebuie mentinute la 21-23C ziua si 15-17C noaptea. Important este ca dupa acel tratament initial, temperaturile nu trebuie sa scada sub 1213C - daca acest lucru se intampla, rosiile vor ramane pitice iar leguma va avea forma neregulata. In zilele noroase, temperaturile pot fi scazute putin. Apa de irigare poate fi putin incalzita iarna, inainte de a fi folosita. Udarea cu apa mai rece de 10C ingheata radacinile si face ca rosia sa ramana pitica. Plantele trebuie tratata saptamanal cu un fertilizator solubil, amestecat in apa de udare. Pe masura ce rosia se dezvolta, fertilizarea se poate face de doua ori pe saptamana. Dupa 4-6 saptamani de la semanare, rasadurile de rosii sunt destul de dezvoltate pentru a fi transplantate in straturi. Se planteaza la o adancime cu 2,5 cm mai mare decat cea din rasarnita,

cu 38-46 cm distanta intre ele si pe randuri de 90-120 cm latime. Se uda imediat dupa transplantare. Legarea si copilirea rosiilor O singura tulpina principala trebuie antrenata pe suport, tulpinile laterale trebuind rupte (nu taiate, pentru ca lama cutitului poate fi purtatoare de boli) - aceasta operatie se numeste copilirea rosiilor. Vitele pot fi sustinute de fire de plastic sau sfoara legate lejer in jurul bazei plantei si apoi de sarme sau de elementele scheletului se sustinere a serei. Aceste sarme trebuie sa fie la cel putin 65 cm deasupra stratului de rasaduri. Firele de plastic sau sfoara se infasoara in sensul acelor de ceasornic in jurul vitei, pe masura ce aceasta se dezvolta, cu o invartir completa la fiecare 3 frunze. De asemenea, vita trebuie sa fie sustinuta de sfoara de sub frunze, nu de codita sau de buchetul de rosii. Nu incercati sa infasurati sfoara in jurul varfului ramurii, pentru ca acesta se poate rupe. Cand planta a crscut pana la sarmele se suport, desfaceti sforile si codorati vitele pana la cel putin 90 cm; dupa asta, vitele ar trebuie sa creasca toate intr-o singura directie. Se leaga iar si se aduna frunzele care au cazut pe jos in timpul operatiei. Cam cu 40-45 de zile inainte de recoltarea tuturor rosiilor, plantele pot fi ciupite, inlaturand varfurile terminale. Se pastreaza numai 2 frunze deasupra celui mai de sus buchet de flori. Aceasta operatie va pastra rezervele de substante nutritive pentru maturizarea fructului deja prezent. De asemenea, se continua copilirea rosiilor. Pe masura ce rosiile se maturizeaza in partea inferioara a vitei, ciupiti toate frunzele batrane de sub nivelul fructului - asta va ajuta la o mai buna circulatie a aerului, lucru care reduce riscul de aparitie al bolilor si da mai mult loc de manevrare pentru momentul stropitului si recoltarii. Rosiile care nu s-au dezvoltat suficient si care sunt deformate trebuie inlaturate pentru ca sunt de calitate inferioara. Aceasta va duce la dezvoltarea mai buna a celorlalte rosii. Polenizarea florilor Polenizarea mecanica este in general necesara atunci cand cultivati rosii in sera, pentru ca aerul nu circula ca in natura si gradul de umiditate este crescut. Pentru asta trebuie sa cumparati un aparat special pe care sa il porniti de doua ori pe zi (la orele 10 si 15) care sa faca florile sa elibereze suficient polen. In locul aparatului puteti sa scuturati pur si simplu floarea. Deoarece nu toate florile de pe un ciorchine se deschid odata, e foarte posibil ca aceasi floare sa trebuiasca scuturata de mai multe ori. Sunt un numar de factori care duc la scaderea numarului de fructe. Cea mai des intalnita problema este variatia temperaturii (ziua peste 32C iar noaptea peste 24C sau sub 14C). Alte probleme sunt umiditatea crescuta, intensitatea scazuta a luminii, dezechilibrul substantelor nutritive, daunatorii si cele legate de calitatea apei. Alte ingrijiri Ph-ul optim pentru cultivarea rosiilor este de 5,8-6,8. In functie de rezultatul analizei pamantului, poate fi nevoie sa adaugati ingrasamant cu fosfor, potasiu sau nitrogen inainte de plantare. In jurul rasadurilor de rosii, la 8-10 cm, se poate aseza un strat de paie curate. Ele ajuta la mentinerea umiditatii si previn compactarea pamantului in jurul radacinii. Recoltarea E bine ca fructele sa ramana pe planta cat mai mult posibil, pentru a fi de calitate foarte buna. Oricum, piata este cea care determina, de cele mai multe ori, daca rosiile trebuie recoltate mai devreme. Rosiile se culeg de obicei de 2-3 ori pe saptamana. Ele trebuie rupte in asa fel incat o parte din pedicel si bracteea sa ramana pe fruct. Rosiile trebuie tinute la temperaturi de 13C - niciodata mai mici de 10C - pentru a se mentine

mai mult. Cele deschise la culoare trebuie tinute la minim 21C pentru a deveni rosii. Controlul bolilor si daunatorilor la rosii Cel mai bun tratament pentru combaterea bolilor este prevenirea. Alegeti un loc insorit, pamant usor drenabil si sterilizat, asigurati o buna circulatie a aerului si monitorizati indeaproape sistemul de irigatie pentru a mentine la minim sansele imbolnavirii. Oricum, este bine sa aveti la indemana o serie de substante fungicide si un sistem bun de imprastiere a acestora pe toata suprafata plantelor. Bolile semintelor includ putrezirea semintei (nu mai germineaza din cauza unei ciuperci), putrezirea tulpinii si uscarea rasadului inainte sau dupa germinare. In ultimul caz este vorba de imbolnavirea rasadului inainte sau dupa ce a crescut peste nivelul pamantului. Simptomele includ aparitia unor leziuni uscate sau apoase la nivelul solului, care duc la indoirea tulpinii. Bolile rasadului de rosii sunt cel mai des cauzate de ciuperci ca Pythium spp. si Rhizoctonia solani care se gasesc in pamant. Tratarea semintelor cu substante fungicide corespunzatoare, sterilizarea pamantului si ingrijirea atenta sunt cele mai obisnuite metode de control. Nematodele ataca radacinile si duc la dezvoltarea deficitara si ofilirea plantei (foarte des e intalnita ofilirea in timpul zilei). Unul din simptome este aparitia de radacini a unor noduli sau umflaturi, urmat de aspectul prost al plantei in general, datorat incapacitatii radacinilor de a trage substantele nutritive necesare. Sterilizarea (fumigarea) pamantului este ce mai eficienta metoda de control. Verticillium si Fusarium sunt boli care duc la ingalbenirea frunzelor pe margini sau intre venelor. Plantele raman mici ca inaltime, se ofilesc foarte mult in timpul zilei dar isi revin noaptea. In cele din urma, planta moare. (sursa Scribd) despre plantarea in functie de fazele lunii http://hobbygradina.ro/2011/03/03/calendar-lunarmartie-2011/