Sunteți pe pagina 1din 137

Universitatea Tehnic Gh.

Asachi din Iai Facultatea de Hidrotehnic, Geodezie si Ingineria Mediului

FENOMENE HIDRO-METEOROLOGICE EXTREME SI POLUARI ACCIDENTALE; PROGNOZE SI MASURI DE ATENUARE

Lista disciplinelor
1. Metode numerice si programare 2. Sisteme informationale geografice (SIG) si date de teledetectie 3. Miscari tranzitorii in albiile raurilor 4. Monitorizarea parametrilor meteorologici si hidrologici (fenomene meteorologice si hidrologice extreme) 5. Simularea curgerii apelor subterane si transportul de poluanti in acvifere 6. Prognoze meteorologice si hidrologice 7. Dezastre (inundatii, alunecari de teren, secete) si masuri de atenuare 8. Poluari accidentale; dispersia si controlul poluantilor 9. Monitoring si tehnici de reabilitate a mediului 10. Evaluarea impactului dezastrelor naturale si al proceselor poluante asupra mediului

I. APA BATALIA PENTRU VIATA (la nivel global) II. APA BATALIA PENTRU VIATA (la nivel local ROMANIA)

BATALIILE APEI LUPTA PENTRU APA

Pakistan - distribuirea de apa potabila intr-o tabara de refugiati in timpul conflictului armat

BATALIILE APEI LUPTA IMPOTRIVA APEI

Inundatii in Bangladesh

BATALIILE APEI LUPTA IMPOTRIVA APEI

Inundatii in India

BATALIILE APEI LUPTA IMPOTRIVA APEI

Fara muson India ar fi o tara arida

PROBLEMELE APEI SI MARILE SCHIMBARI DIN SEC. XXI EXPLOZIA DEMOGRAFICA SI SCHIMBARILE CLIMATICE REVOLUTIA INDUSTRIALA SI PROGRESELE IN DOMENIUL SANITAR CRESTEREA DEMOGRAFICA SI DEZVOLTAREA INDUSTRIALA

PROBLEMELE APEI SI MARILE SCHIMBARI DIN SEC. XXI


dezvoltarea industriei degajarea CO2

Mexic- Industria a dus la formarea in atmosfera a unui strat de gaz carbonic

PROVOCARI SI MIJLOACE TEHNICE


CONSTRUCTIA BARAJELOR
In lume exista 45 000 de baraje de peste 15 m inaltime (dupa ICOLD)

22000 baraje in China (45%) 6575 baraje in SUA (14%) 4291 baraje in India (9%) 2675 baraje in Japonia (6%) 1196 baraje in Spania (3%) 765 baraje in Coreea de Sud (2%) 739 baraje in Canada (2%) 625 baraje in Turcia (1%) 569 baraje in Franta (1%) 594 baraje in Brazilia (1%) Cea mai mare parte (cele mai mari) au fost construite pentru producerea de energie electrica prin hidrocentrale

PROVOCARI SI MIJLOACE TEHNICE


CONSTRUCTIA BARAJELOR

Baraj-rezervor pe Nipru

Barajul Chickamauga pe Valea Tennessee

PROVOCARI SI MIJLOACE TEHNICE


IRIGATII

PROVOCARI SI MIJLOACE TEHNICE


DESALINIZAREA APEI MARII

AVANTUL INDUSTRIEI DE DESALINIZARE A APEI DE MARE la nivel mondial se dezvolta cu 8% pe an Capacitati de desanilizare Arabia Saudita 5 mil. mc/zi SUA 2,7 mil mc/zi Emiratele Arabe Unite 2,1 mil mc/zi Libia 636 000 mc/zi Kuweit 628 000 mc/zi Japonia, Qatar, Spania, Italia intre 400.000 500.000 mc/zi

PROVOCARI SI MIJLOACE TEHNICE


FOLOSINTE DE APA

Repartitia mondiala medie a consumului de apa pe sectoare de activitate

PROVOCARI SI MIJLOACE TEHNICE


PRETUL APEI IN UNIUNEA EUROPEANA

In U.E. pretul unui m3 de apa este cuprins intre 0,32 in Suedia 1,1 Franta si Marea Britanie
Diferentele se datoreaza numarului diferit de locuitori pe km2

1,78 in Germania

- 235 loc/km2 in Germania fata de 24 loc/km2 in Suedia - Belgia cu 332 loc/km2 - 1,39 /m3 - Olanda cu 464 loc/km2 - 1,13 /m3

PROVOCARI SI MIJLOACE TEHNICE


PROTECTIA APEI

Statie de Epurare din Germania

MIZE GEOPOLITICE
CONFLICTUL ISRAEROPALESTINIAN
- apa Iordanului nu a fost accesibila -Irigatiile s-au bazat pe apa din izvoare puturi sau din lacul Tiberiada - apele transportate din lacul Tiberiada in zona desertului Neguev a dus la intensificarea agriculturii pe jumatate din suprafata cultivata

MIZE GEOPOLITICE
RAZBOIUL APEI PROVOCAT DE MARILE BARAJE DIN TURCIA -barajul Ataturk face parte din proiectul Guneydogu Anadolu (GAP) -capacitate totala 48,7 mld m3 (se afla in curs de umplere) -barajul a fost construit de Turcia fara colaborare internationala pentru ca refuzat sa discute problema impartirii apelor intre statele din bazin

ZONA DE AMPLASARE A BARAJULUI ATATURK (Turcia) august 1983

LACUL DE ACUMULARE ATATURK (Turcia) august 2002

BARAJUL ATATURK (Turcia)

BARAJUL ATATURK (Turcia)

BARAJUL ATATURK (Turcia)

BARAJUL ATATURK (Turcia)

BARAJUL ATATURK (Turcia)

PERSPECTIVE
REVENDICARI SPORITE PENTRU APA IN TARILE LUMII A TREIA

probleme legate de distributia apei intre comunitatile bogate si cele sarace


ecologistii cer ca apa sa fie considerata un bun

indispensabil si inalienabil si sa fie distribuita gratuit si in cantitate suficienta tuturor tarilor sarace
apa nu trebuie sa fie o marfa accesul la apa este un drept fundamental al omului

SCADEREA REZERVELOR DE APA

PERSPECTIVE

Intre 2000-2025 rezerva de apa se va reduce

in Brazilia de la 40000 la 30000 m3/cap locuitor


in SUA de la 10000 la 8000 m3/cap locuitor

in Franta de la 3000 la 2700 m3/cap locuitor in Mexic de la 2600 la 1810 m3/cap locuitor in China de la 1860 la 1520 m3/cap locuitor in India de la 1380 la 810 m3/cap locuitor in Maroc 860 la 540 m3/cap locuitor in Algeria 420 la 270 m3/cap locuitor
Rezervele de apa nu tin cont de repartitia inegala a ploilor in aceeasi zona (unele pot avea precipitatii bogate altele pot fi marcate de seceta)

PERSPECTIVE
CONSECINTELE POSIBILE ALE EFECTULUI DE SERA

Consumul masiv de carbune, petrol si gaze a dus la cresterea continutului CO2

CO2 reduce dispersia caldurii terestre in spatiul interplanetar cresterea sensibila a temperaturii in straturile joase ale atmosferei topirea unei parti din calotele glaciare ale Groenlandei si Antarcticii unde sunt stocate 90% din rezerva de apa dulce va creste nivelul oceanului efect de sera se vor accentua contrastele climatice extinderea zonelor de seceta marirea riscului la inundatii a anumitor zone se vor duce batalii fie impotriva secetei fie impotriva inundatiilor

PERSPECTIVE
CAMPANIA ECOLOGISTA IMPOTRIVA BARAJELOR
- a inceput in URSS ca urmare a marilor baraje promovate ce a dus la stramutari ale populatiei si la mari schimbari de ordin social - barajul de la Assuan a fost criticat din cauza modificarii regimului hidrologic si a degradarii fertilitatii campiei Nilului - mari campanii impotriva construirii barajelor se desfasoara cu fiecare promovare a unui proiect in India - in prezent exista discutii privind impactul ecologic al executiei barajului Trei Chei din China

BARAJUL TREI CHEI (China-iulie 2003)


aflat in constructie

BARAJUL TREI CHEI (China-iunie 2004) aflat in constructie

BARAJUL TREI CHEI (China-iunie 2004) aflat in constructie

PERSPECTIVE
LUPTA IMPOTRIVA POLUARII 10000 de reprezentanti din160 de tari in 2003 la Kyoto cu ocazia celui de la III-lea Forum Mondial al apei a elaborat un program privind dezvoltarea durabila si realizarea obiectivelor stabilie la Johanesburg in 2002. SCOP PRINCIPAL reducerea la jumatate a numarului de persoane lipsite de apa deoarece criza apei este mult mai amenintatoare decat armele de distrugere in masa

PERSPECTIVE
Conf. Schimbari climatice BANGKOK 2007
- emisiile au crescut cu 70% din 1970 i pot crete cu 90% pn n 2030 dac nu se iau msuri, emisiile necesitnd o reducere drastic n urmtorii 20-30 de ani pentru evitarea celor mai rele consecine. SCOP CONFERINTA: - gasirea solutiilor privind micorarea efectelor determinate de schimbrile climatice - analiza opiunile de reducere a efectelor schimbrilor climatice pentru sectoarele economice principale, informaii legate de strategii de reducere a efectelor pe termen lung - implicaii ale diferitelor strategii pe termen scurt n vederea atingerii intelor pe termen lung - relaia dintre micorarea efectelor i dezvoltarea durabil.

II. APA BATALIA PENTRU VIATA (la nivel local Romania)

APA RESURS RAR I LIMITAT

NU O RISIPII !

NU O POLUAI !

APA RESURS RAR I LIMITAT


cerinele de ap dulce necesare populaiei, industriei i agriculturii cresc continuu, tinznd ctre epuizarea resurselor naturale i generalizarea crizei apei

APA RESURS RAR I LIMITAT


Romnia este relativ srac n resurse de ap, dispunnd de numai 1700 m3 de ap pe locuitor i an n Europa reducei risipa de ap ! stopai poluarea pentru a reda naturii APA CURAT !

GOSPODRIREA DURABIL A RESURSELOR DE AP

Apa face parte din patrimoniul comun al naiunii, fiind un bun cu valoare economic i social

Administratia Naional Apele Romne PRINCIPIILE GOSPODRIRII DURABILE A RESURSELOR DE APE: gospodrirea pe bazin solidaritatea uman i interesul comun Comitetul de Bazin gospodrirea integrat cantitatecalitate beneficiarul pltete poluatorul pltete

DIRECIILE APELOR DIN ROMNIA n Romnia exist 11 bazine hidrografice importante n care funcioneaz 11 Comitete de Bazin

Administratia Naional Apele Romne


ORGANIZARE: 11 direcii de ape organizate pe bazine hidrografice un sediu central revista Hidrotehnica

Patrimoniu (apr. 1 miliard USD):


270 lacuri acumulare volum 4,5 mld mc ap (114 neperm.) 7100 km diguri 6600 km regularizri de ruri i 1320 km aprri i consolidri de maluri 157 canale de aduciune cu lungime de 1100 km

Administratia Naional Apele Romne


Patrimoniu:
49 prize de ap i noduri hidrotehnice cu debitul

instalat de 249 m3/s 59 staii de pompare cu debitul instalat de 237 m3/s 178 alte lucrri hidrotehnice reea naional de msurtori hidrologice, hidrogeologice i de calitate a resurselor de ap domeniul public concesionat: 295,6 mii ha suprafee teren cu ape; 78905 km cursuri de ap; 122 lacuri naturale

HIDROCONSTRUCTIA
Amenajarea raurilor Bistrita si Siret

HIDROCONSTRUCTIA
Amenajarea Izvorul Muntelui (Bistrita) 1,23 mld m3; H=137 m; LCor=435 m; P=210 MW

HIDROCONSTRUCTIA
Amenajarea si centrala Beresti (Bistrita) 120,4 mil m3; H=29 m; LCor=122 m; P=43,5 MW

HIDROCONSTRUCTIA
Protectii mal amenajarea Racaciuni (Siret)

HIDROCONSTRUCTIA
Baraj Climneti (Siret) 44,3 mil m3; H=21,5 m; LCor=142 m; P=40 MW

HIDROCONSTRUCTIA
Amenajarea Siriu-Surduc

HIDROCONSTRUCTIA
Baraj Siriu (Buzu) 125 mil m3; H=121,3 m; LCor=510 m; P=42 MW

HIDROCONSTRUCTIA
Baraj Siriu (Buzu) descrctorul de ape mari

HIDROCONSTRUCTIA
Baraj Siriu (Buzu)
Centrala Nehoiasu Galeria de aductiune principala Nehoiasu pe Basca Mare

HIDROCONSTRUCTIA
Amenajarea raului Arges

HIDROCONSTRUCTIA
Barajul Vidraru 465 mil m3; H=166,5 m; Lcor=365 m; P=220 MW

HIDROCONSTRUCTIA
Barajul Vidraru

HIDROCONSTRUCTIA
Baraj Goleti (Arge) 78,5 mil m3; H=31 m; Lcor=63 m; P=8 MW

HIDROCONSTRUCTIA
Baraj Portile de Fier (Dunare)

HIDROCONSTRUCTIA
Baraj Portile de Fier 1 (Dunare) 1,45 mld. m3; H=60 m; Lcor=2x220,5 m; P=2x1050 MW

HIDROCONSTRUCTIA
Baraj Portile de Fier 1 (Dunare)

HIDROCONSTRUCTIA
Baraj Portile de Fier 1 (Dunare) Sala masinilor Ecluza aval

HIDROCONSTRUCTIA
Baraj Portile de Fier 2 (Dunare)

HIDROCONSTRUCTIA
Baraj Portile de Fier 2 (Dunare) 400 mil m3; H=34 m; Lcor=2 x 196 m; P=2 x 216 MW

HIDROCONSTRUCTIA
Barajul romnesc Portile de Fier 2 - Bratul Gogou (Dunare)

HIDROCONSTRUCTIA
Barajul srbesc Portile de Fier 2 (Dunare)

MONITORINGUL DEZASTRELOR

FENOMENE CARE PRODUC DEZASTRE MASURI DE PREVENIRE SI COMBATERE INUNDATII

CONSTIENTIZARE
GRIJA PREVENIRE COMBATERE

SECETA

EVALUARE

POLUARI

FENOMENUL DE SECETA
Seceta reprezinta:
o perioada anormala de vreme uscata care persista destul de mult si produce dezechilibre hidrologice semnificative (in unele cazuri conduce la secarea raurilor); o perioada cu deficit de umiditate in sol care reduce cerinta de apa si afecteaza viata plantelor, animalelor si oamenilor.

Tipuri generale de secete, cu impact asupra oamenilor:


- meteorologica: precipitatii scazute pentru o regiune particulara; - agricola: continut de umiditate in sol insuficient pe lunga perioada pentru a satisface cerinta de a culturilor agricole; - hidrologica: alimentarile cu apa de suprafata si subterana intra in faza de restrictii (sub normal); - socio-economica: capacitatea economica a natiunii este diminuata.

SECETA IN ROMANIA
In ultimii 15 ani, pe teritoriul Romaniei fenomenul de seceta a condus la scaderea exagerata a debitelor pe majoritatea raurilor tarii si in special in sud si sud-estul Romaniei. Principalele cauze sunt: - scaderea cantitatilor anuale de precipitatii, dupa anii 1980 - 1981; - cresterea temperaturii medii anuale a aerului, cu influente de intensificare a evaporatiei si evapotranspiratiei; - scaderea nivelurilor apelor freatice din luncile si terasele raurilor, cu implicatii negative in alimentarea acestora in sezoanele lipsite de ploi; - frecventa si durata tot mai mare a fenomenelor de secare a raurilor cu bazine de receptie mai mici de 500 km2. - in B.H. Siret fenomenul a fost resimtit mai mult in partea inferioara (jud. Vrancea, Buzau, Braila)

PERIOADE SECETOASE INREGISTRATE IN SECOLULUL XX


1902 - 1904, 1927 - 1930, 1945 - 1953, 1962 - 1965, 1973 - 1976, 1982 - 1996, 1999 2001, 1904, 1946, 1990.

IMPACTUL FENOMENELOR DE SECET ASUPRA MEDIULUI NCONJURTOR


Efecte asupra ecosistemelor
pagube asupra biodiversitii; reducerea i degradarea habitatului natural pentru ihtiofaun; lipsa hranei i apei de but pentru animalele slbatice; apariia epidemiilor la plante i animale; apariia fenomenelor de migraie i concentrare forat a unor specii; creterea riscului de extincie a unor specii pe cale de dispariie; creterea numrului de incendii; pierderea de zone umede; modificarea salinitii solurilor; creterea riscului de epuizare a acviferelor; creterea riscului de erodare a solului; modificarea calitii apelor (O2 dizolvat, pH, turbiditate, creterea conc. unor poluani); modificarea calitii aerului (praf, noxe); modificarea peisajelor (lipsa vegetaiei).

EFECTE ASUPRA SOCIETII


sociale modificri comportamentale ale populaiei (anxietate, depresii, violen); creterea riscului la boli i epidemii; pierderi de viei omeneti (disconfort climatic, sinucideri); lipsa unei alimentaii adecvate, creterea preurilor la alimente; creterea numrului de conflicte (ntre utilizatori de ap, politice, de management); reevaluarea valorilor sociale (prioriti, nevoi, drepturi); deranjarea sistemelor culturale i religioase; reducerea timpului acordat activitilor de divertisment i recreaionale; creterea nemulumirii cetenilor fa de sistemul de guvernare; creterea nemulumirii cetenilor fa de inechitatea social n faa dezastrelor; pierderea unor locaii culturale i estetice; accelerarea stratificrii extreme a societii; reducerea calitii vieii i a nivelului de trai; fenomene de migraie a populaiei. economice pagube asupra calitii i cantitii recoltelor agricole; reducerea potenialului agricol al terenurilor agricole; pagube n sectorul zootehnic; pagube n sectorul hidroenergetic; pagube la fermele piscicole; reducerea cantitii de mas lemnoas exploatabil; pagube n navigaia fluvial; falimente n toate sectoarele economice (efecte max.n cel primar, mai mici n cel teriar); pagube n turism; creterea cerinei de energie; creterea costurilor cu apa potabila; declin economic regional; creterea omajului; creterea nemulumirii cetenilor fa de inechitatea acoperirii daunelor produse de secete; declinul pieei imobiliare i a terenurilor agricole.

MSURI STRUCTURALE
n trecut n perspectiv

Obiectiv economic

Zon umed

Obiectiv economic Polder

Acumulare strategic

Dig

Localitate Localitate

Incint inundabil

REGIMUL HIDROLOGIC AL CURSURILOR DE APA DIN ROMANIA


Romania este o tara saraca in resurse de apa: Potentialul hidrologic al cursurilor de apa -40 mld. mc. Media resurselor specifice de apa este de 1700 mc/an si locuitor, ceea ce situeaza Romania pe locul 13 in Europa. Variabilitate spatiala foarte mare: Cea mai mare parte a zonei montane reprezinta zona de formare a curgerii.
50 % din resursele totale se formeaza pe 17% din suprafata tarii

Specificul scurgerii medii


Sub 1 l/s.km2 in Campia Romana, Dobrogea, Campia Timisului si Aradului 40 l/s.km2 in zonele inalte din muntii Fagaras si Retezat.

Variabilitate foarte mare in timpul anului


Inundatii importante se produc in primavara si inceputul verii, urmate de perioada de seceta. Regim torential Qmin/Qmax 1/10001/2000 pentru bazinele mici

PERIODICITATEA REGIMULUI HIDROMETEOROLOGIC


Nr. de ani 21 15 12 12 13 11 12 13

LEGENDA REGIM PLOIOS REGIM NORMAL REGIM SECETOS

14

1942 - 1953

1906 - 1917

1931 - 1941

1969 - 1981

1881 1893 1905 1917 1930 1941 1953 1968 1981 2002

1881 - 1893

1894 - 1905

1918 - 1930

1954 - 1968

1982 - 2002 PERIOADA

CARACTERIZAREA ISTORICA A INUNDATIILOR CATASTROFALE IN ROMANIA


Inundatiile catastrofale au reprezentat un fenomen hidrologic prezent intotdeauna in istoria Romaniei Cronicile vremii au inregistrat cu regularitate inundatii catastrofale: 10 in secolul XVI; 19 in secolul XVII; 26 in secolul XVIII; 28 in secolul XIX; 42 in secolul XX. Aparitia frecventa a inundatiilor catastrofale si amplitudinea lor este datorata: Schimbarilor climatice; Albii majore ocupate de constructii neautorizate.

CAUZELE INUNDATIILOR MAJORE


Ploi cu intensitate mare (100-200 l/mp) in timp foarte scurt si pe arii foarte mici. Efectul de insula (beton si sticla) generat de ariile urbane, care genereaza caracteristici specifice ale climatului. Indisciplina in constructii constructii specifice in albiile majore ale raurilor: case, anexe, depozite de materiale si depozite de gunoi menajer. Reducerea capacitatii de transport a raurilor prin constructia de diguri fara a construi acumulari sau fara realizarea de zone umede. Defrisari irationale ale unor mari zone in special in zonele de formare.

STADIUL ACTUAL AL LUCRARILOR DE APARARE IMPOTRIVA INUNDATIILOR


67 114 1680

W.D. CRISURI
130 226 1780

W.D. SOMESTISA

129 415 1738

TOTAL
1419 3716 15,70 1

31 194 1495

W.D. W.D. SIRET PRUT


308 2067 798

Nr.

Mil. mc. mc.

Km.

W.D. MURES
54 242 2095

W.D. BANAT

191 113 1666

W.D. OLT W.D. JIU


50 177 890

W.D. IALOMITA -BUZAU W.D. ARGES -VEDEA


77 29 715 224 104 384

W.D. DOBROGEA LITORAL

36 35 138

Lacuri cu efect de atenuare (nr (nr.) Volume de atenuare in lacurile de acumulare (mil. mc) mc) Lucrari pe cursurile de ape (km.)

LUCRARI DE APARARE IMPOTRIVA INUNDATIILOR - Investitii in derulare -

LEGENDA
Nr. de km albii regularizate

MASURI DE REDUCERE A RISCULUI LA INUNDATII


MASURI STRUCTURALE
Amenajarea completa a cursurilor de apa; Realizarea de acumulari frontale, poldere si indiguiri locale; Conservarea zonelor umede; Realizarea de lucrari de atenuare a inundatiilor in zonele cu grad ridicat de vulnerabilitate; Amenajarea torentilor, impaduriri, centuri de protectie forestiere; Lucrari pentru diminuarea efectelor eroziunii solului; Stramutarea unor locuinte si a anexelor gospodaresti din zonele cu risk ridicat la inundatii;

MASURI NON-STRUCTURALE
Reactualizarea planurilor de amenajare teritoriala din bazinele hidrografice; Reactualizarea claselor de importanta ale lucrarilor hidrotehnice; Determinarea zonelor de inundabilitate, a zonelor de risc si interzicerea constructiilor in aceste zone; Promovarea sistemelor de asigurare la dezastre; Dezvoltarea sistemelor informatice pentru alarmare si avertizare in caz de dezastre; Participarea comunitatilor locale la actiuni de ecologizare a raurilor; Educarea populatiei pentru situatii de criza;

BARAJE EXISTENTE N ROMNIA N ANUL 2009


bazin Tisa-Some Criuri Mures Banat Jiu-Dunre Olt-Dunre Arges-Vedea Ialomita-Buzau Siret Prut-Brlad Dobrogea-Litoral TOTAL
baraje retentii depozite LHS Categoria A+B incidente

132 171 135 75 111 140 518 324 280 448 88 2443

85 134 88 57 73 115 505 264 134 422 47 1924

22 22 36 8 25 10 3 41 26 11 16 220

25 15 11 10 13 15 10 40 120 15 25 299

34 20 50 12 36 85 143 68 58 29 13 548

16 4 23 9 5 5 8 8 29 88 2 197

BARAJE PENTRU RETENTII PERMANENTE SI NEPERMANENTE DE APA (ROMNIA 2009)


bazin Tisa-Some Criuri Mures Banat Jiu-Dunre Olt-Dunre Arges-Vedea Ialomita-Buzau Siret Prut-Brlad Dobrogea-Litoral TOTAL
retentii Categoria A+B Categoria C+D Perm Neperm incidente

85 134 88 57 73 115 505 264 134 422 47 1924

12 8 14 10 15 73 137 43 19 27 0 358

73 126 74 47 58 42 368 221 115 395 47 1566

77 76 80 30 72 98 450 263 127 365 9 1647

8 58 8 27 2 17 50 1 7 51 38 267

10 0 17 5 4 4 8 3 28 88 0 167

BARAJE I DIGURI CARE REALIZEAZ DEPOZITE DE DEEURI INDUSTRIALE (ROMNIA 2009)


bazin Tisa-Some Criuri Mures Banat Jiu-Dunre Olt-Dunre Arges-Vedea Ialomita-Buzau Siret Prut-Brlad Dobrogea-Litoral TOTAL
Total depozite Categoria A+B Categoria C+D Iaz steril Batal chimic incidente

22 22 36 8 25 10 3 41 26 11 16 220

10 9 28 2 18 6 0 15 4 2 1 95

12 13 8 6 7 4 3 26 22 9 15 125

15 11 27 6 19 0 3 8 13 2 3 107

3 6 3 1 0 6 0 27 8 3 1 58

5 6 4 0 1 1 0 5 1 0 1 23

BARAJE DIN CATEGORIA LUCRARILOR HIDROTEHNICE SPECIALE (ROMNIA 2009)


bazin Tisa-Some Criuri Mures Banat Jiu-Dunre Olt-Dunre Arges-Vedea IalomitaBuzau Siret Prut-Brlad DobrogeaLitoral TOTAL
Total LHS A + B 12 4 3 0 5 4 2 16 36 1 11 94 C + D derivatii
Cond. fortate

CHE/ MHE 20

ecluze

rezervoare

incidente

25 15 11 9 14 15 10 40 119 17 24 299

13 11 8 9 9 11 8 24 83 16 13
205

5 14 8 5 9 7 9 40 7 25 1 3 1 4 8

88 1 14 3 4 7 21 1 6

13 112 47

2 113

PROIECTE NATIONALE IN IMPLEMENTARE SI PERSPECTIVA


1. PROIECT SIMIN (Sistem Meteorologic National Integrat) Faza: - Implementare 20012004 Integrator : LOCKHEED MARTIN - USA

2. PROIECT DESWAT (Sistem de Alarmare si Prognoza Hidrologica) Faza: - Studiu de fezabilitate 2002 - Implementare 20032007 Integrator : LOCKHEED MARTIN - USA 3. PROIECT WATMAN (Sistem Integrat de Managementul Apelor in Perioade de Criza) Faza: - Intocmire studiu de fezabilitate 2003 - Implementare 2004 2007

INUNDATII PRODUSE IN BAZINUL HIDROGRAFIC TROTUS IN PERIOADA 23-30 IULIE 2004

INUNDATII PRODUSE IN ZONA BANATULUI IN PERIOADA APRILIE-MAI 2005

INUNDATII PRODUSE IN BAZINUL SIRET IN IULIE 2005

INUNDATII 5 SEPT. 2007 TECUCI - JUD. GALATI

INUNDATII 5 SEPT. 2007 TECUCI - JUD. GALATI

INUNDATII 5 SEPT. 2007 TECUCI - JUD. GALATI

INUNDATII 5 SEPT. 2007 TECUCI - JUD. GALATI

INUNDATII 5 SEPT. 2007 TECUCI - JUD. GALATI

INUNDATII 5 SEPT. 2007 TECUCI - JUD. GALATI

INUNDATII 5 SEPT. 2007 TECUCI - JUD. GALATI

INUNDATII 5 SEPT. 2007 TECUCI - JUD. GALATI

POLUARI ACCIDENTALE
Poluarea accidentala este definita uzual drept orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau bacterologice ale apei produsa ca urmare a unei omisiuni, neglijente, erori ori calamitate naturala care face improprie folosirea apei. Fenomenul este de intensitate mare si de durata mica.

POLUARI ACCIDENTALE PRODUSE IN ROMANIA IN ANUL 2006 90 poluri accidentale, cu 14% mai putine decat in anul 2005, din care:
50 au fost cu produse petroliere; 18 cu substante organice; 8 cu produse chimice; 5 cu steril de mina si suspensii; 1 cu produsi ai azotului; 8 poluari de alta natura.

POLUARI ACCIDENTALE PRODUSE PE RAZA DE ACTIVITATE A D. A. SIRET BACAU IN ANUL 2006 9 poluri accidentale, cu 25% mai putine decat in anul 2005, din care:
6 au fost cu produse petroliere; 2 cu substante organice; 1 cu ape menajere;

POLUARI POLUARI PRODUSE PRODUSE IN IN ANUL ANUL 2004 2004 IN IN B.H. B.H. SIRET SIRET
Data Nr polurii crt Ora/zi/luna Rul/ Judeul Agent poluator Natura polurii S.C.CONSTAR Flticeni care neutralizeaz Substane toxice soluia poluant - acetonde pe platforma cianhidrin fostei S.C.METADET S.C. AMBRO S.A. Suceava Obs.

1.

18.03.2004 ora 07.00

Rul omuzul Mare, afluent de dreapta al rului Siret.

2.

21.04.2004 ora 01.00

Rul Suceava afluent de dreapta al raului Siret

3.

27.04.2004 ora 17.30

Prul Dobru, afluent S.N.P. de dreapta a rului PETROM Slnic; -rul Slnic, afluent de (Schela stnga al rului Trotu Moineti)

4.

04.06.2004 ora 7.45

Pru Vtafu, am.confluen cu rul Suceava (cca. 1 km pn la confl.) n Necunoscut zona industrial a mun. Suceava i rul Suceava pe o lungime de cca. 300m de confl.

n urma unei defeciuni la vana D4 de la rezervoarele de aceton-cianhidrin (ACH) s-a produs o scurgere de soluie n incinta depozitului, inundnd zona rezervoa-relor, soluie care s-a scurs i n ru. S-a sistat scurgerea de soluii poluante n ru omuzul Mare, prin nchiderea vanelor i izolarea zonei afectate. S-au vidanjat bltirile de pe plaforma rezervoarelor ACH i s-au transportat la un rezervor n vederea neutralizrii. S-au suplimentat din acumulri debitele raurilor Siret i omuzul Mare pentru mrirea diluiei. Poluarea s-a produs ca urmare a unui accident tehnic la vana de golire a unuia din cele dou rezervoare metalice cu leie neagr slab (NaOH). Leie neag S-a stopat scurgerea leiei i s-a trecut la recuperarea ei. S-a suplimentat debitul pe rul Suceava cu 1,5 mc/s; pe rul Siret s-a suplimentat debitul cu 10mc/s, din acumularea Bucecea; (total debit scurs pe raul Siret in seciunea Lespezi = 25 mc/s). n data de 27.04.2004, s-a produs o avarie la conducta de 4" ce transporta amestec de iei cu ap srat de la parc 20 Slnic Bi, la Parc 4 Cerdac, ce aparin Schelei Moineti - Secia 3 Dofteana. Pelicula de pp a afectat prul Dobru pe o distan de 1,5 km i pr. Carol. Nu s-a Amestec iei cu nregistrat mortalitate piscicol. ap srat Pentru reducerea efectelor polurii pe prul Dobru, s-au executat 18 baraje din baloi de paie, i s-a recuperat produsul petrolier prin vidanjare. S-a continuat cu ecologizarea zonei afectate, folosindu-se substane absorbante de tip SPILL SORB. Substane albicioase Substane albicioase n cantiti mici aruncate n canalizarea din zona industrial provenite din Burdujeni. infiltraii (cca. 80 Infiltraii i exfiltraii scurse din reeaua de canalizare a cartierului Burdujeni (mun. - 100 l ape uzate Suceava) n prul Vtafu. Scurgerile au fost stopate n aceeai zi la ora 15.00. infiltrate n pr. Vtafu).

EVOLUTIA POLUARILOR ACCIDENTALE IN PERIOADA 1995-2005 PE RAZA DE ACTIVITATE A D.A. SIRET BACAU
30 25 20 15 10 5 0
23 17 10 20 19 15 12 9 28

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

N r. p o lu a ri
100 110 10 20 30 40 50 60 70 80 90 0

p ro d u s p e tro lie r, 1 0 1
s u b s t.o r g a n ic e , 5 1 fe n o li, 7 m e ta le , 5 H2S, 1 HCL, 1 s te r il, 7 s a r u r i, 1 H3PO 4, 1
ape uz ate, 3

Total poluari accidentale: 193

c ia n u r i, 4 a m o n iu , 8 c lo r u r i, 1 a z o titi, 1 d e te r g e n ti, 1

Tipuri de poluri accidentale produse n BH SIRET n perioada 1993-2005

N r. p o lu ari

10

20

30

40

50

CURSURI DE APA DIN RAZA DE ACTIVITATE A D.A. SIRET AFECTATE DE POLUARI ACCIDENTALE IN PERIOADA 1993-2005

0
Siret, 15 Suc eav a, 12 T rotu , 45 Bis tri a, 26 Total poluari accidentale - 193 Sl nic , 11 D ofteana, 6 C a in, 1 R m .S rat, 3 Lac G albeni, 4 M oldov a, 5 om uz , 1 O ituz , 2 D orna, 2 T az l u S rat, 7 N eagra, 10 N ec hitu, 1 Pos ieni, 1 O rm eni , 4 pr. S rat, 1 pr. Bejan, 1 pr. C onte ti, 1 pr.D epoului, 1 pr.N egri oara, 1 Solone , 4 pr.Pa c anilor, 1 pr.J idan, 1 Bic az , 1 O z ana, 1 H angu, 1 Z em e , 1 pr.C ailor, 2 pr.Br teas a, 1 pr.U rs u, 1 pr.Podei, 1 M ilc ov , 4 pr.C o atc u, 1 pr.H angan, 1 S rbilor, 1 pr.Sc heii, 1 pr.T rgului, 2 pr.Sc ld tori, 1 pr.U s turoi , 1 pr.C ruc ea, 1 pr.D m uc , 1 Larga, 1 pr.G z , 1 pr.R uja, 1

PREVENIREA SI COMBATEREA POLURILOR ACCIDENTALE A RESURSELOR DE AP

In anul 2004 (ianuarie octombrie) s-au inregistrat 4 poluari accidentale. In urma interventiei prompte a specialistilor de la S.G.A. si a asigurarii unui flux informational rapid si eficient la toate nivelele, poluarile au fost stopate si neutralizate la timp. Nu s-au inregistrat mortalitati piscicole.

Numarul poluarilor accidentale este in descrestere.


30 25 20 15 10 5 0

28 23 17 10 20 19 15 12 9 4

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

MASURI LEGISLATIVE PENTRU PREVENIREA SI COMBATEREA POLUARILOR ACCIDENTALE


accentuarea obligaiilor agenilor economici de prevenire a polurilor accidentale; creterea responsabilitii factorilor implicai, a agenilor economici i a organismelor de control n prevenirea polurilor accidentale i n eliminarea efectelor acestor accidente; ntrirea cadrului organizatoric i managerial la nivelul agenilor economici i la nivelul organismelor de control n diminuarea i nlturarea efectelor polurilor accidentale; Imbuntirea legislaiei existente, privind prevenirea i nlturarea efectelor polurii accidentale a resurselor de ap i armonizarea acesteia, in concordanta cu legislaia Uniunii Europene.

MSURI DE PREVENIRE SI COMBATERE A POLUARILOR ACCIDENTALE


Prevenirea si inlaturarea efectelor poluarilor accidentale a resurselor de apa - o activitate de interes national datorita implicatiilor negative sociale, economice si ecologice care se pot produce si care implica:
masuri de prevenire, mijloace si constructii cu rol de aparare si pregatire pentru interventii; actiuni operative de urmarire a undei de poluare, limitarea raspandirii, colectarea, neutralizarea si distrugerea poluantilor; masuri pentru restabilirea situatiei normale si refacerea echilibrului ecologic.

POLUAREA CU PRODUSE PETROLIERE PE PR. CAROL SI DOBRU (AFL. RAU SLANIC)


27 APRILIE 2004 POLUATOR: SNP PETROM SCHELA MOINESTI, SECTIA 3 DOFTEANA -PARC 20 SLANIC BAI -PARC 4 CERDAC MODALITATI DE INTERVENTIE PENTRU STOPAREA POLUARII SI A UNDEI POLUANTE
-18 BARAJE DIN MATERIALE LOCALE (BALOTI DE

PAIE, CRENGI, PAIE, ETC); 3 ECHIPE DE 28 MUNCITORI; S-A VIDANJAT 12 TO AMESTEC APA SARATA CU TITEI 2 TRACTOARE, 2 MASINI ARO SI O MASINA LEA; S-A APLICAT SPILL SORB.

APA ESTE PREZENT SI VIITOR

Btrnii spun c apa trece i spun c pietrele rmn Dar lucrul altfel se petrece Pe vechiul nostru glob btrn. Cci piatra ori i ct de tare Se macin i trece stnd Iar peste trista-i mcinare Doar apele rmn curgnd! Mihail Codreanu