Sunteți pe pagina 1din 3

Adevarul despre Dracula

La 1431 se nstea la Sighisoara Vlad Tepes Dracula, cel care a fost un mare voievod cu grij de neam si de tar, dar pe care vremurile l au m!njit de s!nge si "l amintesc cu groa# si spaim$ %egiunea dintre &!mpulung si 'ran este inima #onei istorice a %om!niei, dar &astelul 'ran, ridicat, se pare, pe la 13(( de cavalerul teuton Dietrich, evoc mai mult dec!t orice castel din %om!nia mostenirea veacului lui Dracula, cu atmosfera sum)r a coridoarelor "ntunecate si a numeroaselor curti interioare, cu metere#ele pe mai multe iveluri$ &upa sau cupele trdrii s au )ut odat cu vinul rosu, s!ngeriu, amplific!nd povestile de groa# notate de cronicarii vremii, clugri ca fratele *aco) de la m!nstirea +orion, un lcas catolic, din ase#rile cu sasi din Transilvania sau Tara %om!neasc$ ,r "ndoial putem afirma c Vlad Tepes Dracula a fost oaspetele lui *ancu de -unedoara la 'ran sau a trecut atunci c!nd a fost arestat la .ratia, singurul loc din #ona )rnean unde s a petrecut un eveniment "nsemnat din istoria lui Vlad Tepes, cunoscut su) denumirea /iatra &raiului 012nigstein3, iar popular #is de la .rati, adic prapastii din cetatea .ratia, aflat la nord de %ucr, deasupra /odului D!m)ovitei, la captul muntean al drumului medieva4 spre &etatea 'ran$ Aici, unde ast#i se afl o ruina neprotejata, a fost arestat, "n noem)rie 1456, Vlad Tepes$ %egele 7ngariei, 8atei &orvin, punea capat astfel domniei lui Vlad Tepes, pefc!ndu se a da cre#are falsei acu#atii de trdare a domnului rom!n, ticluit de adversarii si sasi, carora Vlad Tepes le aplicase, de fapt, hotr!rile propriului &od german$ 8atei &orvin putea, astfel, s motive#e "nsusirea unei mari sume de )ani trimise de /apa de la %oma pentru a finanta lupta "mpotriva turcilor$ 9ndepartat de la tronul Trii %om!nesti, Vlad Tepes a stat "nchis "n fortreata regal de la 'uda si "n Turnul lui Solomon vreme de 16 ani, din 1456 p!n "n 14:4$ Domnitorul rom!n Vlad Tepes Dracula este cunoscut ca un personaj de legend dintr o tar de dicolo de munti si de pduri Transilvania$ 7neltirilor sasilor, nemultumiti de asprele legi date de domnitorul rom!n, li s au adugat, "n timp, povestirile despre faptele reale, s!ngeroase, ale contesei ;lisa)eta 'athor<$ /ersonajul Dracula s a nscut dup trecerea "n eternitate a voievodului rom!n, dintr o nlucire, dintr o imagine care a fost mediati#at "nca din 14==, "ncep!nd cu acele povestiri germane de groa#, ilustrate cu >ilogravuri$ De atunci, peste timp, vampirul cel groa#nic astfel imaginat a tesut o p!n# ca de pianjen "n care se #)ate Vlad, printul cel nefericit, prins de fapt "ntreaga sa viat "n plasa trdrii, tradare care s a continuat si dupa moartea sa, nsc!ndu l ca ?moroi? sau ?strigoi? pe ?vampirul din &arpati? sau pe "ntunecatul ?conte Dracula?, o trdare "n care se va #)ate la nesf!rsit, poate chiar peste dinuirea lumii@ 8otivul Dragonului era comun mai multor familii, cel al familiei 'athor< avea trei colti, iar ;lisa)eta, contesa s!ngeroas, nscut la 1A5( "ntr o regiune a 7ngariei, "nvecinat cu &arpatii &entrali, a transformat castelul &etnie, din nord vestul 7ngariei, "ntr o mcelarie, omor!nd fete tinere pentru a le folosi s!ngele la "ntinerire sau alte ritualuri magice$ S a fcut tot posi)ilul ca aceste crime s i se atri)uie tot lui Dracula$ De aici, si de la alte elemente de folclor, Dracula, "nfigtorul "n tepe, a devenit un faimos print vampir din Transilvania secolului al BV lea, /asul '!rgaului, Depresiunea Dorna, asa cum aminteste 'ram StocCer "n romanul su$ T!rgoviste$ Dracula, dup do)!ndirea puterii, cercetea# circumstantele "n care au fost asasinati Vlad Dracul, tatl su, si 8ircea, fratele su, pedepsind prin tragere "n teap pe

)oierii duplicitari$ ;venimentul a avut loc "n #iua de /asti a anului 14AD$ 9n aceeasi #i i a adunat pe )oieri, t!rgoveti, mestesugari, "nconjur!ndu i pe sear cu gr#ile de tarani li)eri si duc!ndu i la &etatea de pe Arges, adic viitoarea cetate, situat pe culmea opus fortretei /oienari$ Acolo i a o)ligat s ridice o constructie, castelul lui Dracula, la care se ajunge pe o crare ce porneste de la Arefu si urc "n v!rful muntelui$ Aici vietuiesc vulturii carpatini, liliecii cei aductori de nenoroc, "n folclorul rom!nesc44 aici au loc "nt!mplri ciudate cu aceste vietuitoare@ Legendele si credintele tranilor spun c domnul Vlad Tepes va salva %om!nia de diversii ei dusmani, asa cum a salvat o de turci sau de alte rele$ EEE 9n ;uropa au )tut clopotele de la %odos la +enova pentru slava lui Dracula, cel care preluase conducerea de la marele ostean *ancu de -unedoara$ Aceast ofensiv a adus speranta li)erttii popoarelor "nro)ite din 'alcani$ /oporul rom!n, nscut "n credinta ortodo>, era circumspect la idei sau dogme strine$ Astfel, c!nd Vlad Tepes a fost nevoit s treac la religia catolic, s a spus despre el c ?s a dat cu dracul?, e>presie incriminatoare dar si partial "ntelegtoare, av!nd "n vedere apartenenta domnitorului la ordinul Dragonului$ &uv!ntul german desemn!nd ?dragon?, ?sop!rla? sau ?)alaur? ?Drahe? se pronunt aproape ca rom!nescul ?Drac?$ Legendele populare au resta)ilit "n cele din urm adevrul istoric$ Vlad Tepes a ajuns astfel p!n la noi ca un personaj viu, drept si aureolat de glorie$ Lupta cruciatilor "mpotriva turcilor, condus de *ancu de -unedoara, s a destrmat dup moartea acestuia, "n 14A5$ Dar "n iarna lui 1451 Dracul a lansat o provocare chiar falnicului cuceritor al &onstantinopolului, sultanul 8ahomed al ** lea$ &ampaniile dunrene, care au tinut p!n la sf!rsitul verii lui 1456, au st!rnit o mare v!lv, ce a adus admiratia "ntregii ;urope pentru tactica si strategia lui Vlad Tepes, ca si pentru faptele sale de vitejie$ ;couri ale acestor )tlii au fost consemnate de documentele oficiale ale vremii4 dar at!t cronicarii rusi, c!t si cei germani au pstrat tcere asupra lor, din motive lesne de "nteles$ 7ltimul episod al r#)oiului lui Vlad Tepes cu turcii se consum la castelul lui de pe Arges, care a fost asediat de trupele otomane de pe malul opus, /oienari4$ Dar tunurile cu tevi din lemn de cires au fost prea sla)e@ EEE Aceast fortificatie de c!mpie, m!nstirea Snagov, construit pe o insul, un o)stacol natural "n calea inamicilor, a avut o istorie ciudat$ Slujit fiind de clugri greci, tranii rom!ni au ars podul de lemn, el nemaifiind niciodat refcut$ Transformat "n "nchisoare si apoi jefuit, inclusiv mormintele, m!nstirea ascunde multe taine, ca si lacul care o "nconjoar$ Aici s au gsit o)iecte de cult, tiparnita lui Antim *vireanul si alte nenumrate comori care sunt "nc mute$ &hiar morm!ntul lui Dracula se pare c a fost descoperit aici, dar relicvariul su a fost furat din 8u#eul de istorie al 8unicipiului 'ucuresti$ Vlad Tepes a fost un domnitor credincios, care a "ncurajat religia ortodo>, ridic!nd )iserici$ ;>agerarea cru#imii lui s a datorat "ns unor ecle#iasti ce apartineau ordinelor )enedictin, capucin si altele, care au refu#at su)ordonarea la legile trii$ ;i s au refugiat "n tinuturile germane, unde au creat povesti de groa# "n care ?"ndreptarea relelor? se traducea prin ?cru#ime?$ 7n clugar, pe nume *aco), pare s fie autorul manuscrisului gsit la 1456 "n m!nstirea Saint +alin din ;lvetia, cel mai vechi document din campania Anti Dracula$ 8anuscrisul a avut un impact major asupra lumii germane$ 8ult timp s a cre#ut c Vlad Tepes nu a ridicat nicio )iseric, dar "n 1D66 &onstantin &$ +iurscu a descoperit la Strejnicul

)iserica ridicat de Dracula la 64 iunie 1451, demol!nd mitul groa#ei ce plana asupra lui Vlad Tepes$ ?&urtea Veche? a fost mentionat "ntr un hrisov privilegiu emis de Vlad Tepes la 6( septem)rie 14AD, dat la care a fost terminat construirea ei, "nceput "n 13 iunie 14A=$ EEE Am decis s l scot la lumina tot prin gravur, asa cu tot i#ul de vechi, cu tot romantismul si cu tot tragismul, chiar cu toat groa#a, cci Dracula cel "nchis ca o fiar periculoasa de 8atei &orvin era de fapt "nchis "n propria lui poveste din care eforturile sale de a iesi la lumin se topeau "n #)ateri diafane si aparitii fragile tocmai "n crepuscul sau "n sla)a lumina a #orilor de #iu, atunci c!nd de fapt nlucile, ?moroii? sau ?strigoii? dispar$ L am convins s apar, s se materiali#e#e, iar el, Dracula, a fcut o "n mai multe chipuri ca s si r!d de mine, si astfel s "si ascund de fapt adevratul su chip$ Am gravat r!nd pe r!nd portretele astfel ivite si la sf!rsit am constatat c ele "nfatisea# tot aceeasi persoan si acelasi tip, asa cum locurile aflate pe traiectoria e>istentei sale sunt de fapt geografii ale sufletului su vesnic #)urtor si neodihnit, cel al unui voievod rom!n care a luptat pentru m!ntuirea numelui su si a neamului, care si a schim)at credinta tot pentru acest no)il scop$ Spiritul lui Dracula )!ntuie "nc neodihnit "ntru aprarea trii lui dragi de peste 8untii &arpati, Transilvania si Valahia, aflate acolo, undeva, "n ;uropa, %om!nia$ 0+elu 8uresan3 08rturia unui clugr3 ?V spunem 'ine ati venitF la m!nstirea &omana$ Aceast m!nstire ase#at pe malul r!ului Geajlov este ctitoria marelui nostru voievod al Trii %om!nesti Vlad Tepes$ Vlad Tepes a condus tara ca un mare domnitor, el nu numai c a avut lupte cu toti dusmanii si a cutat s si o apere, s apere pm!ntul strmosesc, dar "n acelasi timp s a strduit s pstre#e si credinta strmoseasc, credinta ortodo> si s #ideasc si m!nstiri, si )iserici, at!t c!t a avut rga# "ntre luptele pe care le a dus at!t pe plan e>tern c!t si pe plan intern$ /entru c coruptia era mare si atunci la )oierime, ca si "n #iua de ast#i4 acuma e "nc mai mare ca atunci$ Si de aceea Vlad Tepes a construit aceast m!nstire la 1451 564 aici erau pusi niste calugri care serveau si atunci el a trecut prin aceste locuri mlstinoase @pentru c a avut lupte cu turcii prin prtile acestea@ a hotr!t ca s le fac la acesti clugari o )iseric si o cetate cu camere, cu chilii unde calugrii s locuiasc si s se roage "n )iseric pentru el si pentru "ntreg neamul rom!nesc?$ V am spus c noi, rom!nii, totdeauna l am avut la inim pe Vlad Tepes, pentru ca ne amintim cu drag de istorioarele cele care spun c oriunde te ai fi dus pe pam!ntul Trii %om!nesti "n vremea lui puteai s lasi punga cu )ani "n mijlocul drumului si n o lua nimeni$ Dumne#eu, cu mila Lui, s l "nvie pe Vlad Tepes, pentru c el a fcut dreptate?$