SIFILISUL

Sifilisul (luesul) este cea mai grava boala veneric. De-a lungul a patru secole de la apariia acestei boli in Europa -adusa de marinarii lui Cristofor Columb din Haiti- aceasta a purtat mai multe denumiri: boala napolitana malum francorum malo galico ciuma veneriana sau denumiri inspirate de naionalitatea femeii de la care s-a contactat boala. ! de "et#ancourt denumeste boala cu termenul de lues venera ( lues in limba latina $nsemn%nd plaga). &n 'urul anului ()*+ medicul italian ,. -rancastro $nlocuie.te termenul cu denumirea de sifilis. Considerata la $nceput ca fiind re/ultat al desfr%ului boala a fost negli'at. Contaminabil si prin alte moduri ca re/ultat al promiscuitii sau ignoranei originea bolii a fost considerata a fi putrefacia cldura e0cesiv mirosul de mla.tina s%ngele necurat al menstruaiei constelaiile nefavorabile - toate aceste e0plicaii constituind de fapt re/ultatul obscurantismului misticismului in general al ignorantei din acele vremuri. Din aceste considerente nu a e0istat propriu-/is un tratament corect al acestei boli grave. 1icard in (2*2 deosebe.te sifilisul de blenoragie fc%nd si o descriere precisa a bolii. &n (3+) -r. Sc#audin si E. Hoffman stabilesc agentul patogen al luesului- 4reponema pallidum iar 5assermann descoper reacia serologica. 6a scurt timp in (3(+ apare in tratamentul sifilisului arsenicul si bismutul iar din (37* penicilina. 8icrobul puin re/istent la condiiile de mediu este transmis in peste 39: din ca/uri prin contact se0ual si foarte rar e0tragenital. 4ransmiterea bolii este favori/ata de situaii economice si sociale dificile r/boi deplasri interne sau e0terne mai $ndelungate si contacte dubioase migrarea populaiei utili/area contraceptivelor activitate se0uala precoce contact cu ; purttoare sntoase; - persoane insuficient tratate nevindecate complet. 4reponema este distrusa de temperaturile de peste 7( grade de antiseptice c#iar si de cele mai slabe. Este distrus c#iar de simpla splare cu apa si spun daca microbul este pe suprafaa pielii iar splarea se face in primele ()-<+ minute de la contact. =e un mediu umed $ns treponema re/ista mai bine put%ndu-se transmite prin intermediul veselei obiecte de toalet intim periua de dini folosirea du.urilor strine. Ea se transmite prin s%nge saliva lapte sau lic#id spermatic. 8icrobul a'unge in organism in 39: din ca/uri prin contact se0ual fiind locali/at la nivelul organelor genitale. Clinic debutul $mbolnvirii de sifilis se caracteri/ea/ astfel: la locul de contact apar mici le/iuni care in peste 3+: din ca/uri se situea/ la nivelul organelor genitale: gland labii mari labii mici vagin col uterin sau orificiul e0tern al uretrei. >ceste le/iuni conin microbii bolii sifilitice. =erioada de lini.te aparent ce corespunde in realitate fa/ei de incubaie se caracteri/ea/ printr-o etap septicemica si poate fi scurtata la (+-(< /ile in pre/enta e0istentei unei le/iuni genitale sau prelungit in special sub influenta terapiei cu antibiotice efectuata pentru afeciuni intercurente. Dup aceast perioad la locul de contact apare de obicei o ulceraie mica asemenea unei /g%rieturi care dup c%teva /ile cre.te a'ung%nd la o formaiune cu diametrul de +.)-< cm rotund sau oval nedureroas tare de culoare ro.ie $nc#is cu fundul indurat si margini estompate. Ea devine totu.i dureroasa numai in ca/ de suprainfecie .i este acoperit de obicei de o crusta pseudomembranoas cenu.ie. Dup 7-) /ile ulceraia se infiltrea/ in 2-(+ /ile reali/%ndu-se induraia caracteristica aceste simptome formea/ de fapt caracteristicile

www.referate.k5.ro

sifilisului primar sau sancrul sifilitic. Este $nsoit $ntotdeauna de adenopatie poliganglionar nedureroas. Deoarece nu doare bolnavii continua contactele se0uale nu se pre/int la medic sau se tratea/ singuri. -r tratament sifilisul primar se cicatri/ea/ in *+-7) /ile cu dispariia induraiei cu cicatrice supla. -ormele atipice frecvente iau aspectul sancrului punctiform linear #erpetiform sau sancrului gigant ulceros difteroid. 6a femei el este pre/ent pe labiile mari labiile mici fiind mic indurat multiplu si trece neobservat? sancrul vaginal ester rar iar cervical se pate confunda cu e0ocervicita. &n aceast perioad apare .i adenopatia sifilitic satelit regional la 9-(+ /ile de la apariia sifilomului cu ganglioni duri mobili nedurero.i. De asemenea 4reponema traversea/ in timpul sarcinii placenta put%nd instaura infecia luetic a produsului de concepie cau/%nd unele boli in aceast perioad: moartea produsului de concepie maladia avortiva #ipertrofia fetal decese peri si neonatale modificai morfopatologice fetale- icter #emoragii #epato-splenomegalie. Sifilisul congenital este o boala infecioasa ce trece prin bariera placentara- boala este foarte rar a/i- transmi%ndu-se prin placent de la mama infectat la ft in timpul vieii intrauterine .i este re/ultatul ineficientei filtrelor serologice prenupiale si prenatale sau contaminare in timpul sarcinii. Sifilisul secundar. >pare dup apro0imativ 7) /ile de la pre/enta sifilomului si 9*-9) /ile de la contaminare . &n ca/ul c nu este tratat durea/ <-* ani. 6e/iunile ce apar acum sunt generali/ate superficiale si benigne datorita diseminrii #ematogene a treponemelor. Sifilidele cutanee sunt eritematoase pata rotund sau oval nedureroas cu diametrul de +.)-(.) cm cu margini estompate nereliefate far prurit si dispar spontan la vitropresiune. =ot aprea si le/iuni de recidiva intre 7-(< luni de la contact sifilidele papiloase lenticulare sau rotunde de *-(+ mm de culoare ro.ie. Dispar in circa <-(+ sptm%ni sau pot lsa macule pigmentare persistente. Sifilidele de la nivelul mucoaselor in mare parte ero/ive si /emuinde sunt cele mai contagioase? ele sunt mai rare dec%t le/iunile cutanate si pot afecta prul oni0isul sifilitic decolorarea ung#iei fragilitate. Sifilisul secundar mai cuprinde manifestri generale- cefalee poliadenopatie dureri osoase viscerale- #epatice renale oculare cardio-vasculare genitale. Dup perioada secundar .i o perioada de laten de <-* ani urmea/ perioada teriara care durea/ (+ pana la () ani. Sifilisul teriar. Se $nt%lne.te foarte rar datorita masurilor energice de lupta antivenerice. 6e/iunile apar la *-(< ani de la debutul bolii. &n aceasta perioada sunt pre/ente le/iunile profunde distructive ireversibile in special ale sistemului nervos visceral tegumentar aparatului locomotor. Sifilidele tuberculoase si goma dup vindecare las cicatrice. Diagnosticul luesului se face pe ba/a anali/elor s%ngelui sau a lic#idului cefalora#idian. 1eaciile serologice se po/itivea/ la 9 sptm%ni de la contaminare. Dup *-7 sptm%ni de la contact persoana devine contagioas foarte puternic prin pre/ena le/iunilor desc#ise de altfel descrise ca fiind pre/ente in perioada a douasecundara ca si in cea a treia- teriara. Complicaiile sifilisului sunt numeroase si foarte grave. >stfel pot aparea boli nervoase ca parali/ia general progresiv tabesul boli ale sistemului osteoarticular boli cardio-vasculare (aortita sifilitic) cderea pariala a parului .i a spr%ncenelor icter nefrite.

www.referate.k5.ro

&at de ce in ca/ul unui contact presupus infectat se face tratament preventiv sub supraveg#erea medicului. >cest tratament d re/ultate foarte bune dac este $nceput c%t mai precoce? $nelegem aceasta prin efectuarea tratamentului pana la a ()-a /i de la contact si in special $naintea po/itivrii reaciilor serologice. &n aceast perioad tratamentul este mai simplu si da re/ultate foarte bune. 4ratamentul trebuie sa fie precoce si corect vi/%nd vindecarea complet a bolnavului. S-au folosit in tratamentul sifilisului antibiotice si corticoi/i.

www.referate.k5.ro