Sunteți pe pagina 1din 14

Drumuri rutiere europene

Pentru a determina modul cel mai adecvat de transport, care se potriveste unui anumit scop, trebuie sa se tina seama, in principal de doi factori foarte importanti : in primul rand e vorba de volumul ce urmeaza a fi deplasat, in termeni de tone de marfa sau numar de persoane, iar in al doilea rand de distanta ce urmeaza sa fie parcursa. Principalele forme ale transportului pe uscat sunt cele pe rauri si canale, cai ferate si sosele. In regiunile in care se extrage gazul metan natural sau petrolul, o forma particulara de transport o reprezinta conductele magistrale. Primele dintre aceste forme de transport, din punct de vedere cronologic au fost cele de pe rauri si canale. Canalele au devenit foarte importante in sec al 18-lea, insa ele au suferit un declin in sec al 19-lea din cauza competitiei cu caile ferate. In uropa au fost construite retele dense de cai ferate, dar ele au aparut si in zonele mai indepartate, cum ar fi C!ina, India, "aponia, sau #tatele $nite ale %mericii. Pe caile ferate erau transportate diverse marfuri. In sec al &'-lea transportul rutier a devenit dominant. Importanta transportului rutier a crescut datorita construirii unei adevarate retele de sosele si a variatelor inovatii te!nice si te!nologice din industria autove!iculelor. scaladarea permanenta a problemelor ecologice, inclusiv pericolul incalzirii globale, cauzata, in parte, de arderea combustibililor, cum ar fi petrolul, a determinat multa lume sa considere ca utilizarea autove!iculelor pe sosea ar trebui drastic limitata. (raficul intens, zgomotul si vibratiile datorate camioanelor de mare tona) reprezinta alte dezavanta)e. (ransportul rutier constituie si un mare consumator al unor resurse naturale din ce in ce mai sarace. *ata de transportul pe caile ferate, transportul rutier are o eficienta de doar o zecime, atunci cand ambele sisteme lucreaza la o capacitate maxima. *olosirea pe scara tot mai larga a automobilelor a avut numeroase efecte asupra societatii. Cresterea numarului de automobile detinute de catre persoanele particulare a contribuit mult la dezvoltarea suburbiilor, locuite de cei care lucreaza in marile orase, dar carora nu le place sa locuiasca intr-un mediu urban. +asinile sunt raspunzatoare si de acele aglomerari ale traficului rutier care apar mai ales la orele de varf. Pentru a putea face fata unui trafic rutier din ce in ce mai intens, a fost necesara construirea unor retele de sosele mult mai late, ele ducand, insa, si la o crestere a poluarii aerului, a prafului, a zgomotului si a vibratiilor. $nele guverne au introdus legi severe, care ar trebui sa aiba ca efect reducerea poluarii, in timp ce populatia a devenit din ce in ce mai interesata de cuceririle te!nologice si saluta introducerea unor combustibili mai curati, a autobuzelor diri)ate prin computer si dezvoltarea unor noi forme de transport, cum ar fi monoraiurile, trotuarele rulante si te!nologia avansata a trenurilor de pasageri, de mare viteza. #c!imbarile rapide ce se petrec in lumea actuala vor duce la o crestere a transportului local si international cu conditia ca el sa fie mai rapid si mai ieftin. cologistii vor avea o sarcina si mai grea pentru a face fata si contracara efectele negative ale poluarii +ulte dintre aspectele constructiei moderne de drumuri au fost dezvoltate de romani, care erau ingineri priceputi. i au construit drumuri cu fundatii bune, suprafete netede si un drena) eficient. ,etelele romane de drumuri erau planificate cu gri)a iar pe traseele principale se aflau puncte de oprire bine situate-ec!ivalentul punctelor de intretinere auto din ziua de azi. Insa odata cu decaderea Imperiului ,oman, a scazut mult intretinerea lor si treptat drumurile s-au deteriorat. $nele au disparut complet, iar din altele au ramas doar urme. (otusi multe dintre traseele folosite demult de romani formeaza baza sistemelor de drumuri moderne in cea mai mare parte a uropei.

In +area -ritanie stiinta constructiei drumurilor a inflorit la inceputul anilor 18'' sub influenta inginerilor scotieni : (!omas (elford si "o!n +c%dam. (elford a supraveg!eat constructia a peste 1.''/m de drumuri si aproximativ 1&'' de poduri. Pe langa constructia unor drumuri, +c%dam a publicat carti despre construirea lor si a introdus o suprafata de drum cunoscuta sub numele de macadam gudronat. xtinderea sistemelor de cai ferate a intrerupt dezvoltarea te!nicilor de constructie a drumurilor in +area -ritanie, dar interesul pentru drumuri a renascut la sfarsitul anilor 18'' odata cu aparitia automobilului. Pe masura ce numarul automobilelor crestea si s-a raspandit folosirea ve!iculelor grele in comert, nevoia unei retele complet noi de drumuri a devenit evidenta. Ca rezultat in anii 190' a inceput constructia retelei de autostrazi din +area -ritanie.

In legatura cu proiectarea autostrazilor, odata ce se constata necesitatea unei autostrazi intre doua zone trebuie stabilit traseul exact. $nde este posibil, autostrada ar trebui sa evite centrele oraselor, suprafetele agricole fertile, regiunile de un pitoresc deosebit si zonele industriale. 1eobicei inginerii proiectanti efecteaza o cercetare generala si planifica mai multe alternative pe o !arta. 1upa stabilirea avanta)elor si desavanta)elor fiecarui traseu ei aleg unul si efectueaza o cercetare amanuntita, iar planurile numite sc!ita de proiect sunt apoi publicate si oricine este afectat in mod defavorabil de constructia autostrazii propuse are dreptul sa obiecteze la proiect 2 in multe cazuri se efectueaza un sonda) privind sc!ita de proiect care adesea are ca rezultat introducerea unor sc!imbari. Pe langa constructia autostrazii acest proiect acopera detalii privind )onctiunile, drumurile care intra si ies de pe autostrada, podurile, pasa)ele inferioare si alte structuri. 3rganizarea intregului lucru implicat este atat de complexa incat inginerii folosesc programe speciale de calculator pentru a o face posibila. Podurile pot fi impartite in mai multe tipuri in functie de forma structurii care poarta greutatea 4 o sosea sau o cale ferata, precum si oamenii si autove!iculele care le utilizeaza. xista 5 tipuri de baza de poduri fixe : podul grinda, podul bolta si podul suspendat, dar multe poduri sunt combinatii ale acestor forme elementare iar altele sunt adaptari ale tipurilor de baza 4 de exemplu pentru a fi mai rezistente sau pentru a deveni mobile. Podul Postbridge peste raul ast 1art din 1evon, %nglia este un pod rabatabil din dale de granit, asezate pe stalpi care dateaza din anii 1&''. %cest pod este o forma de pod grinda cu mai multe desc!ideri.

*ort! -ridge este un model de pod in consola din otel. Cele trei turnuri ale sale sunt in consola cu desc!ideri scurte intre ele .

Podul #everins din 6ermania este un pod ancorat cu cabluri. Cablurile de turnuri sustin puntea. Pont 7alentre Ca!ors, din sud-vestul *rantei este un pod bolta cu mai multe desc!ideri. Constructia sa a durat 0' ani intre anii 15'0-1500. Iron -ridge peste raul #evern din #!rops!ire, %nglia a fost primul mare pod de fier din lume. %cest pod cu o singura bolta a fost construit in anul 1889.

In anul 195& a fost construit cel mai mare pod bolta de otel, podul #9dne9 :arbour, el este lung de 0'5 m si pana azi cel mai lat pod din lume cu ;8,8m, el a fost modelat pe :ell 6ate din <e= >or/ care a fost primul pod ?bolta continua @ adica desc!iderea centrala este suspendata de bolta in loc sa se afle pe varful ei. In anii 195' s-a inceput utilizarea betonului in constructia de poduri. Primul a fost Podul Plougastel de langa -rest, *ranta. (oate arcurile trebuie construite prin utilizarea unui cofra) sau cintru 4 un cadru care sustine podul in timp ce se afla in constructie. Cele mai lungi poduri din lume sunt acum podurile suspendate. Primul pod suspendat a fost construit de (!omas (elford intre anii 1819 si 18&9 peste #tramtoarea +enai dintre (ara 6alilor si %nglese9. l a suspendat podul pe 1. lanturi grele, fiecare lung de 018m. In anul 1800 "o!n %. ,oebling a construit podul suspendat <iagara. Cel mai lung pod suspendat din ,egatul $nit este Podul :umber, care are o desc!idere de 1;1'm. l este sustinut pe doua cabluri, fiecare cantarind 11''' t si sustinand o greutate de 19''' t. Podul %/as!i-Aai/9o din "aponia are o desc!idere de 198'm fiind cel mai lung pod suspendat din lume. (ipurile de transporturi rutiere, spre deosebire de celelalte tipuri de transport pot patrunde si in regiunile dificil de strabatut ale planetei, facilitand astfel legaturile si comunicatiile, indeosebi pe distante mici si mi)locii. ,epartitia geografica a cailor rutiere este mai ec!ilibrata decat a celor feroviare si in consecinta acestea au preluat o mare parte a transportului de marfuri, in tarile dezvoltate reprezentand mai mult de .'B din total. xista mai multe categorii de cai rutiere, in functie de importanta lor : - drumuri de interes local 2 - drumuri nationale 2 - sosele continentale 2 - sosele transcontinentale 2 - autostrazi Cungimea drumurilor modernizate este in prezent de peste 10mil /m, iar cea a autostrazilor se apropie de 1'''''/m. Pentru a inlezni legaturile rutiere au fost construite poduri, tunele, viaducte ca si in cazul transporturilor feroviare. 1e asemenea soselele urca pana la mari inaltimi, a)ungand la ;'''-0'''m in Podisul (ibet si +-tii %nzi si la cca. &0''m in +-tii %lpi. +agistrale rutiere exista pe toate continentele, unele avand dimensiuni impresionante : - Panamericana de peste &8'''/m care strabate %merica de la < la # pe latura pacifica 2 - (ransamazonianul de 00''/m 2 - (ranssa!arianul de 5&''/m care leaga tarile din < cu cele din sudul celui mai intins desert al Planetei. Cele mai mari retele de cai rutiere si densitati ridicate in domeniu se afla in uropa, mai ales in uropa de 7 si %merica de <. Ca polul opus, exista intinse regiuni in care reteaua cailor rutiere este putin dezvoltata, cum sunt : #iberia, nordul canadian, podisurile Pamir si (ibet, deserturile #a!ara, 6obi si cele australiene, cea mai mare parte a Peninsulei %rabia, intinsele paduri tropicale din %merica de # si %frica. $n rol tot mai important il au autostrazile, primele fiind construite intre cele doua razboaie mondiale, mai intai in #$%, apoi in unele tari vest si sud europene ca

6ermania, Italia. #i in prezent %merica de < si uropa de 7 concentreaza cea mai mare parte a retelei de autostrazi, la care se adauga unele tari din %sia de ca "aponia, Aoreea de sud, din %sia de sud-vest D%rabia saudita, miratele %rabe $niteE, %ustralia. Pe drumurile Planetei circula in )ur de .0'mil de autove!icule, cea mai mare parte a acestui parc de mi)loace de transport fiind concentrata in %merica de <ord si uropa D6ermania, Italia, +area -ritanie, *ranta, #paniaE. Pe alte continente putine tari se remarca in aceasta privinta, intre care "aponia, -razilia, %ustralia, +exic si Coreea de sud.

Romania
7arietatea si bogatia atractiilor turistice, naturale dar si culturale si istorice aduce ,omania pe unul din primele locuri in uropa. Cocalizarea ,omaniei la intretaierea mai multor drumuri europene faciliteaza accesul aici pe toate caile - cu avionul, masina, trenul sau vaporul. Autostrazi: total: 105.18' /m pavate: 88.118 /m Dinclusive 115 /m de autostrazi expresE nepavate: 80,'05 /m

D1990

est.E

Reteaua rutiera: $rmatoarele drumuri nationale fac legatura intre ,omania si alte orase europene importante: 81 D-erlin-7arsovia--udapesta-PeteaE2 .' D7iena-Praga--udapesta--orsE2 .8 D7iena-Praga--udapesta-%radE2 8' D(rieste--elgrad-Portile de *ierE2 89 D%tena-(irana-#ofia-CalafatE2 80 D%tena-Istanbul-#ofia-6iurgiuE2 80 D7arsovia-Aiev-Cernauti-#iretE2 88 DIstanbul-(irana-#ofia-7ama 7ec!eE2 081 D+oscova-Aiev-C!inisau-%lbitaE Distantele pe sosea intre: -ucuresti - %tena - 1&0& /m, -ucuresti - -erlin - &10; /m, -ucuresti - -erna DFuric!E - &1&0 /m, -ucuresti - -ruxelles - &59; /m, -ucuresti - -onn - &1'' /m, -ucuresti - -udapesta - 895 /m, -ucuresti - Copen!aga - &088 /m, -ucuresti - *ran/furt - &1'' /m, -ucuresti - :aga D%msterdamE - &;&8 /m, -ucuresti - :elsin/i - &9'' /m, -ucuresti - Istanbul - 8'; /m, -ucuresti - Aiev - 1'.0 /m, -ucuresti - C!isinau - ;;0 /m, -ucuresti - Cisabona - ;1&' /m, -ucuresti - Condra - &088 /m, -ucuresti - +adrid - 505' /m, -ucuresti - +ins/ - 1.0' /m, -ucuresti - +oscova - 19.5 /m,

-ucuresti - 3slo - &8&' /m, -ucuresti - Paris - &;'1 /m, -ucuresti - Praga - 1;.0 /m, -ucuresti - ,iga - 1900 /m, -ucuresti - ,oma - &1;9 /m, -ucuresti - #ofia - ;'8 /m, -ucuresti - #toc/!olm - 51'' /m, -ucuresti - 7iena - 11'' /m, -ucuresti - 7arsovia - 1898 /m ,egiunea #-7 3ltenia are o infrastructurG de transport relativ bine dezvoltatG. (eritoriul ,egiunii este strGbGtut de trei drumuri europene: E70 - dinspre Iugoslavia D+oraviHaE - (imiIoara - -ucureIti - nordul HGrii2 E79 - dinspre $ngaria - 3radea D-orIE Ii face legGtura cu sudul HGrii2 E81 - tranziteazG )udeHul 7Jlcea spre $ngaria. 1rumurile )udeHene Ii comunale de pe teritoriul ,egiunii au o pondere de 8',.B din totalul drumurilor publice, din care 1','B sunt modernizate Ii 5&,8B au KmbrGcGminHi uIoare rutiere. ,egiunea este traversatG de 9.901 /m de drumuri publice, din care &.;88 /m reprezintG drumuri naHionale. Cu toate acestea, infrastructura rutierG necesitG modernizare Ii reabilitare. Pe teritoriul ,egiunii existG douG puncte de trecere a frontierei cu -ulgaria DCalafat Ii -ec!etE Ii unul care asigurG tranzitul la graniHa cu Iugoslavia D1robeta-(urnu #everinE.

Transporturi
,omJnia are un sistem extins Ii diversificat de transport, care necesitG, KnsG, KmbunGtGHiri substanHiale. In ultima decadG s-a depus un efort considerabil pentru transformarea legislativG Ii instituHionalG Kn domeniul transporturilor pentru a se asigura conformitatea cu standardele europene Ii pentru a se KmbunGtGHi infrastructura fizicG. Comparativ cu statele membre $ Ii cu unele HGri est-europene, sistemul de transport romJnesc este insuficient dezvoltat Ii de calitate slabG. %naliza sistemului de transport romJnesc duce la urmGtoarele concluzii:

transportul intern, deIi diversificat, are o capacitate insuficientG de transport al bunurilor Ii pasagerilor, Kn special Kn unele zone Ii Kn anumite perioade ale anului Dsezonul de varG, sfJrIitul de sGptGmJnGE2 infrastructurile de transport din ,omJnia nu sunt suficient dezvoltate Ii necesitG investiHii importante pentru a fi la nivelul standardelor europene, accesul la coridoarele vest-europene, ca Ii la cele din uropa de st Ii de #udst, este limitat Ii dificil, din cauza capacitGHii reduse de transport Ii a calitGHii infrastructurii fizice specifice Dnumai 1'' /m de autostrGzi, drumuri naHionale nemodernizate etc.E2 localizarea ,omJniei la intersecHia a numeroase drumuri care leagG uropa de 7est Ii cea de st, ca Ii uropa de <ord cu cea de #ud, precum Ii situarea HGrii pe axele de tranzit Kntre uropa Ii %sia, subliniazG importanHa existenHei unei infrastructuri dezvoltate2

accesul ,omJniei la +area <eagrG Ii la 1unGre reprezintG o oportunitate Ii un argument pentru a creIte volumul transporturilor pe apG, luJndu-se Kn considerare costurile scGzute ale acestui tip de transport, comparativ cu transportul pe uscat sau aerian.

Transportul rutier
,eHeaua drumurilor publice face parte din patrimoniul naHional Ii constituie infrastructura rutierG pe care se desfGIoarG ma)oritatea transporturilor de pasageri Ii marfG. %vJnd o distribuHie uniformG pe teritoriul ,omJniei, reHeaua de drumuri publice KnsumeazG 108.;88 /m., din care 1;.8&; /m. sunt drumuri naHionale, 50.89. /m. drumuri )udeHene, &8.809 /m. drumuri comunale Ii aproximativ 8'.''' /m strGzi din intravilanul localitGHilor. ,eHeaua rutierG de drumuri naHionale se compune din 115 /m. de autostrGzi Ii 1;.811 /m. drumuri naHionale, avJnd o pondere de 9,5 B din totalul reHelei de drumuri publice. Cea mai importantG din punct de vedere economic Ii al traficului de tranzit este reHeaua de drumuri europene DinternaHionaleE, care traverseazG ,omJnia, Kn lungime totalG de 0.08& /m., constituitG din 11 trasee, cele mai importante fiind incluse Kn coridoarele de transport paneuropean. LncepJnd cu anul 199&, +inisterul (ransporturilor a demarat o serie de programe de reabilitare a reHelei rutiere din ,omJnia, cu asistenHG acordatG de principalele instituHii financiare europene, la care s-a adGugat contribuHia 6uvernului ,omJniei, Ii care, pJnG Kn prezent, s-a concretizat Kn refacerea infrastructurii Ii a suprastructurii rutiere pe o lungime totalG de 1.'51 /m . Primul Program de ,eabilitare a 1rumurilor demarat Kn 1995 a fost finalizat Kn 1998M1998, rezultatele lui fiind reabilitarea a 908 /m de drumuri naHionale ale reHelei de bazG. %cest Program a fost co-finanHat de trei InstituHii *inanciare InternaHionale D-I,1, - ,1 si - I 4 &;0 + $,3E, 6uvernul ,omJniei Ii Programul P:%, al Comisiei uropene. Cel de-al doilea Program de ,eabilitare, de asemenea co-finanHat de trei I*I D-I,1, - ,1 si - IE, 6uvernul ,omJniei Ii Programul P:%, a Knceput Kn anul 1998 Ii se aflG KncG Kn curs de derulare. Programul de ,eabilitarea 1rumurilor etapa a 5-a cofinanHat de - I Ii 6uvernul ,omJniei a Knceput Kn anul 1999 Ii este Kn curs de derulare. $n alt Program de ,eabilitare a 1rumurilor este co-finanHat de cGtre -anca "aponiei de Cooperare InternaHionala D"-ICE Ii 6uvernul ,omJniei Ii a Knceput in 1999. Programul de dezvoltare a autostrGzilor PiteIti--ucureIti-ConstanHa a Knceput Kn 1998 cu proiectul de 1ezvoltare Ii ,eabilitare a %utostrGzii -ucureIti-PiteIti, co-finanHat de - ,1 Ii 6uvernul ,omJniei Ii se va continua cu construcHia autostrGzii -ucureItiConstanHa, co-finanHat de - I, 6uvernul ,omJniei Ii, potenHial, Comisia uropeana prin *acilitatea I#P%. %genHii economici - operatori de transport -, ca urmare a legislaHiei moderne Ii libere existente Kn domeniul transporturilor, au fost stimulaHi pentru dezvoltarea unor activitGHi private, ac!iziHii de autove!icule, permanetizarea relaHiilor comerciale Ii contractarea activitGHii de transport. Ln transportul public de marfG KIi desfGIoarG activitatea cca. &0.''' operatori de transport, iar Kn traficul de persoane cca. 1.0'' operatori. 1in aceItia, cca. ..''' activeazG Ii Kn transportul internaHional de marfG, iar cca. 0'' Kn transportul internaHional de persoane. Cea mai mare parte a operatorilor de transport

marfG Ii persoane sunt operatori privaHi, ponderea prestaHiilor realizate de sectorul privat fiind de cca. .'B Ln anul &''', au fost transportate &.&.9;5 mii tone marfG, din care &.8;; mii tone Kn trafic internaHional Ii &.8 mii tone Kn tranzit, transportul rutier de persoane totalizJnd un numGr de &'0.989 mii pasageri - transport interurban Ii internaHional, din care 1.;88 mii pasageri Kn trafic internaHional. Pentru transportul internaHional, ca urmare a efortului investitorilor privaHi, au fost ac!iziHionate autove!icule noi Ii moderne care corespund nu numai unui trafic sigur Ii de calitate, dar Ii cerinHelor unui transport ecologic. Pentru transportul internaHional de marfG sunt utilizate peste 8.''' autove!icule moderne, iar Kn transportul de persoane peste 5.''' autobuze Ii microbuze. In ultimii ani, parcul de autove!icule a Knregistrat o creItere permanentG. In prezent, Kn ,omJnia, sunt Knregistrate 5.1&8,8 mii autoturisme, ;8,1 mii autobuzeMmicrobuze, ;;8,. mii autove!icule pentru transportul mGrfurilor Ii 1&9,0 mii autove!icule mixteMspeciale. Ln transportul rutier se aplicG cu succes te!nicile de evidenHG informatizatG Ii, Kn special Kn transportul internaHional, se utilizeazG telefonia mobilG 6#+ sau monitorizarea circulaHiei prin sistemul 6P#. 3 preocupare ma)orG Kn ceea ce priveIte transportul rutier o constituie dezvoltarea durabilG Ii diminuarea efectelor negative asupra mediului generate de poluarea c!imica sau fonicG. Ca urmare, normele de omologare pentru autove!icule Ii de inspecHie te!nicG periodicG au fost aliniate la prevederile Kn domeniu din $niunea uropeanG. 3rganizarea transporturilor rutiere respectG Kn cea mai mare parte acNuis-ului comunitar, condiHiile de acces la profesie Ii la piaHG fiind asemGnGtoare cu cele din $niunea europeanG. Pentru realizarea nivelului actual de integrare, ,omJnia a primit un spri)in substanHial din partea $niunii uropene pentru realizarea unor studii Ii lucrGri de importanHG ma)orG Kn domeniul legislativ, siguranHa rutierG, dezvoltarea infrastructurii etc.

Informatii generale
Anglia Istoria te intampina pe drumurile %ngliei. Poti vizita #tratford-on-%von, locul de nastere al lui Oilliam #!a/espeare sau O!ite Cliffs din 1over in sud. Condra este plina de unele dintre cele mai pline de istorie locuri din lume si toate accesibile cu masina. 1in transportul de persoane 9'B se desfasoara pe drumurile publice, din transportul de marfuri 8&B. Cungimea totala a drumurilor cu invelis rigid este de 5.&508/m Ddin care 51;8/m autostraziE.

Austria Privelisti ce-ti taie rasuflarea se intalnesc la tot pasul calatorind pe autostrazile %ustriei. Poti sa conduci prin %lpi, sa faci o croaziera de-a lungul 1unarii si sa vizitezi castele stravec!i ale acestei tari centrale. Cu toate ca este o tara muntoasa, %ustria este totusi o rascruce de drumuri importante, o veriga importanta intre tarile europene vecine. $nele din principalele drumuri se afla pe malul 1unarii iar peste %lpi se circula pe trecatori importante. Cungimea totala a drumurilor rutiere este de 1'80'5/m . Belgia -elgia este o tara compacta unde orice este la o distanta relativ scurta de parcurs cu masina. 7iziteaza orasul medieval -ruge sau zgomotoasa capitala -ruxelles. Paris, %msterdam, Cuxembourg si Cologne se afla toate la o distanta usor de parcurs cu masina de oriunde te-ai afla in -elgia. Bulgaria #unt peste 8''' mile de sosea ce leaga marile orase ale -ulgaria si calitatea acestor sosele este in general buna. 1e indata ce te abati de la marile sosele, se intra intro serie de drumuri mai mici intre orase. (recerea dintr-o parte in alta a -ulgariei dureaza cam .!. $n element avanta)os pentru industria de transport a -ulgariei este asezarea sa geografica. Pozitia sa ii permite legaturi vitale cu uropa de 7est, ,usia, %sia +ica, +area %driatica, +area gee si +area <eagra, printr-o retea de autostrazi internationale care acopera intreaga tara. ,eteaua de drumuri insumeaza 5.9'8/m. Cehia Praga este una dintre cele mai populare destinatii in uropa de st, daca nu in intreaga uropa. +a)oritatea autostrazilor nu sunt aglomerate si sunt ideale pentru un circuit turistic in zona rurala a Ce!iei si in drum spre 6ermania. 1rumurile publice formeaza o retea de 18.80/m lungime. Cipru +unti, pla)i nisipoase, dealuri si coaste de stanci se regasesc cu toate pe aceasta insula. Cipru devine o destinatie populara pentru sporturile de iarna, cu foarte multe statiuni montane. #e circula pe partea stanga a drumului. Insula este relativ usor de parcurs cu masina. In Cipru numai )umatate din cei 89../m de sosea este pavata. Croatia +area %driatica ofera numeroase privelisti spectaculoase cand conduci pe tarmul Croatiei. $nele dintre drumurile din afara oraselor precum Fagreb sau 1ubrovni/ sunt uzate si proaste si-ti solicita intreaga atentie. ste necesara atentie asupra cantitatii de benzina din rezervor atunci cand conduci in Croatia deoarece statiile de benzina pot fi putine si la mare distanta una de alta in zonele rurale. Danemarca 1anemarca este o tara mica cu o vasta retea de sosele ce te poarta de la (ivoli 6ardens la ,o9al -allet. #unt sosele ce imbratiseaza tarmul atlantic al 1anemarcei si ofera privelisti spectaculoase asupra oceanului. 1e curand, constructia Podului 6reat -elt, ce leaga insulele #ealand si *unen, a fost inc!eiata. Podul are 11 mileM18/m lungime si constructia sa a durat 1' ani.

Elvetia 1rumurile elvetiene ofera privelisti spectaculare ale %lpilor, unul dintre cele mai spectaculoase lanturi muntoase din lume. (recatorile din alpi sunt usor accesibile cu masina, dar trebuie sa fii foarte atent pe drumurile stramte si serpuitoare. Poti de asemenea sa calatoresti prin sate medievale, minunate gradini de flori si sa vizitezi una dintre numeroasele podgorii ale lvetiei. (raficul devine extrem de aglomerat in special in lunile de vara si iarna ce corespund sezonului turistic. ,eteaua de drumuri are lungimea de 81''' /m. (recatoarele naturale care traverseaza muntii au o importanta deosebita, spre exemplu stramtorile #f. -ernard si #f. 6ot!ard si #implon. Estonia ,eteaua actuala de sosele in stonia este relativ extinsa, dar nu exista asa multe autostrazi sau sosele importante. -enzina fara plumb este usor disponibila. In ultimii ani, guvernul a dezvoltat rute turistice atragatoare in colaborare cu tarile vecine. P7ia -alticaP inainteaza pe directia sud-vest din capitala (allin prin Parnu pana la ,iga, in Cituania. P7ia stoniaP merge in directia sud-est de la (allin catre frontiera rusa. %utostrada P7ia :ansaP merge paralel cu tarmul sudic al 6olfului *inlandez si merge catre <arva si #t. Petersburg. Finlan a *inlanda ofera automobilistilor unul dintre cele mai frumoase si unice peisa)e din uropa. #istemul autostrazilor este excelent, cu toate ca multe rute sunt indirecte datorita numeroaselor lacuri din sudul *inlandei. Cu cat inaintezi spre nordul tarii, cu atat mai putine sosele vei gasi. -acuri sosesc in capitala :elsin/i din #uedia, 6ermania si c!iar %nglia. ,eteaua de drumuri publice are 1&9&;./m din care ;'B in proprietate privata. Franta *ranta are aproximativ &0'''mileM;''''/m de autostrazi nationale, din care aproape .'''mileM9.''/m sunt super-autostrazi cu ; benzi, cunoscute sub numele de PautoroutesP. +ulte din aceste super-autostrazi sunt cu taxa, numite Pautoroutes a peageP. %ceste drumuri cu taxa s-au dezvoltat incepand cu anul 19.' prin concesiuni private, dupa ce guvernul a realizat ca tara ramasese oarecum in urma statelor vecine in ceea ce priveste sistemul super-autostrazilor. 6uvernul francez mentine de asemenea o retea buna de autostrazi nationale secundare, marcate pe !arta cu un P<P inaintea numarului rutei. D1e multe ori referirea la aceste autostrazi se face si prin folosirea initialelor ,<, de la P,oute <ationaleP, urmate de un numarE. 6uvernele locale intretin soselele locale, cunoscute ca P,oute 1epartamentalesP, care sunt adesea cele mai pitoresti si sunt marcate printr-un P1P plasat inaintea numarului. %utostrazile *rantei tind sa fie extrem de aglomerate la sfarsitul lui IulieMinceputul lui %ugust si din nou sfarsitul lui %ugustMinceputul lui #eptembrie, cand parca toata *ranta se indreapta catre locuri de vacanta. In tara exista 10';9;'/m autostrazi cu plata. !ermania 6ermania a fost prima tara din lume ce a dezvoltat un sistem national de superautostrazi si pentru multi ani, sistemul sau %ut!oba!n a constituit un model pentru multe natiuni. 1upa unificare, autostrazile din partea estica a tarii au fost modernizate simtitor. %stazi 6ermania are aproape .''' mileM9..'/m de %utoba!ns si o retea extrem de bine

dezvoltata de autostrazi mai mici. %stfel ca traversarea acestei tari devine extrem de usoara si placuta, iar reteaua germana este de asemenea interconectata cu retele din tarile vecine. 6ermania are aproape 0'' mileM8'0/m lungime D<-#E si ;'' mileM.;; /m latime. ,etea rutiera a 6ermaniei este de .10188/m din care &&.&8&/m sosea nationala. !recia #oselele importante ale 6reciei au fost construite dupa cel de-al doilea razboi mondial si ofera o multime de destinatii ce merita a fi explorate. +ulte din aceste sosele ratacesc printre dealuri pitoresti si trec prin numeroase satulete. +ulte din aceste sate ofera unele dintre cele mai dramatice privelisti de-a lungul +arii +editeraneene. %utostrazile 6reciei te vor purta prin istoria antica. Peisa)ul muntos si stancos a impiedicat modernizarea soselelor dar ele s-au imbunatatit in ultimii &' ani. #unt 00''/m de sosea din care peste un sfert sunt nepavate. "rlan a Irlanda are un sistem de sosele extins datorita largii populatii rurale. Calatorind prin Irlanda, esti incon)urat de peisa)e ce-ti taie rasuflarea, zone rurale extrem de linistite si multe destinatii ce merita a fi explorate. +a)oritatea privelistilor si atractiilor se afla la mica distanta de locul unde te afli, data fiind dimensiunea redusa a acestei tari insula. %tentie in Irlanda se circula pe partea stanga. "slan a %utostrada cea mai importanta din Islanda urmeaza tarmul acestei mici tari insula. Poti porni din ,e9/)avi/ si foarte usor a)ungi in orice comunitate costala. Calatoria inspre interiorul tarii te poate conduce printr-o serie de drumuri nepavate. +ulte dintre aceste drumuri sunt de netrecut in timpul verii datorita noroiului, iar calatoria este permisa numai pe drumurile recomandate. Iarna, ma)oritatea drumurilor sunt inaccesibile. "srael Israelul ofera aproape 1'''' mileM1.1''/m de autostrada pe care ii poti strabate pentru a investiga unor dintre tarile cele mai pline de istorie din lume. Poti conduce de-a lungul coastei mediteraneene si vizita orasul istoric (el %viv. Capitala Ierusalim este usor de accesat prin intermediul autostradei ce porneste din (el %viv. "talia Italia are o excelenta retea de sosele si autostrazi, una dintre cele mai extinse din uropa, eunind aproximativ ;''' mileM.;''/m de autostrazi expres si 18''''M&88'''/m de sosele secundare. *aimoasele super autostrazi ale tarii Dnumite PautostradePE merg de-a lungul si de-a latul peninsulei. %ceste sosele cu taxa sunt sustinute de o excelenta retea de drumuri secundare, clasificate in diverse categorii, anume drumuri nationale DQstrade stataliRE, drumuri provinciale DQtsrade provincialiRE si drumuri municipale DQstrade communaliRE. 1atorita succesului unor mari companii precum *iat, Italienii au un nivel ridicat al gradului de dotare cu masini. %cest lucru poate crea adevarate aglomerari in zonele nordice si in orase. 1ar in regiunile sudice drumurile sunt mai putin aglomerate. ,eHeaua de autostrGzi italene acoperG Kn mod satisfGcGtor Italia excepHie fGcJnd perioadele premegGtoare Ii imediat urmGtoare sGrbGtorilor, cJnd cozile la intrGrile Kn marele oraIe mGsoarG o medie de &' /m. Am de sosea 5'15'8/m.

"ugoslavia #erbia este impartita in doua segmente geografice distincte. In partea nordica sunt terenuri plane si fertile cat vezi cu oc!ii. In sud, lanturi de munti si paduri. *ii cu oc!ii pe cantitatea de benzina din rezervor pentru ca statiile de benzina sunt putine in afara marilor orase. ;891&/m de sosea #u$em%urg Cuxembourg are o excelenta retea de autostrazi si drumuri secundare ce asigura accesul rapid la tarile vecine -elgia, 6ermania si *ranta. 1rumurile strabat numeroase dealuri si te pot conduce la unul dintre castelele acestei mici natiuni. &alta (rei insule reunite formeaza practice natiunea malteza: +alta, 6ozo si Camino. %ceste insule sunt in +area +editeraneeana si toate suprafete de campie, fara munti sau rauri. %devaratele comori ale +altei sunt porturile, pla)ile nisipoase si cavernele in stanca tarmurilor. (ransportul este asigurat prin autobuze intre 7alletta si restul insulei. 'orvegia %utostrazile importante ale <orvegiei permit calatoria rapida catre fiorduri, zonele de dealuri abrupte si vaile luxuriante. #ate neobisnuite cu ar!itectura din sec 1& se intalnesc in toata zona ruirala. #istemul norvegian de autostrazi si sosele acopera 0.;5' mile si exista de asemenea bacuri ce fac <orvegia accesibila dinspre 1anemarca. Cegatura intre zonele tarii este realizata prin intermediul retelei de drumuri cu o lungime de 89858/m. (lan a 3 retea excelenta de autostrazi fac ca %msterdam, ,otterdam, 1en :aag D:agaE si 6roningen sa fie la mai putin de 1 zi calatorie cu masina de oriunde in 3landa. Canale, mori de vant si faimoasele lalele insotesc extinsele sosele ale 3landei. xploreaza extraordinara coasta a +arii <ordului si viziteaza micile sate de pescari cu casele lor pline de culoare. 3landa are numeroase autostrazi ce ofera acces rapid la destinatii vecine precum -uxelles, 1usseldorf si Cuxembourg. Campia intinsa a creat conditii bune pentru infiintarea unor retele intinse de transporturi cu toate ca multimea de rauri, canale si santuri au creat probleme. Cungimea drumurilor rutiere este de 111891/m. )olonia xista peste 1&;''' mileM199.;'/m de drumuri in Polonia si acestea te pot purta din orasele 7arsovia si 6dans/ catre satele indepartate cu castele si cultura vec!e. 7ei gasi sosele pe mai multe benzi in 7arsovia si exista proiecte in derulare pentru imbunatatirea drumurilor in zonele rurale. Poti sa gasesti carute trase de cai pe multe din drumurile de tara ale Poloniei. )ortugalia Portugalia a ramas in urma celorlalte state din uropa de 7est in ceea ce priveste dezvoltarea unui sistem national de autostrazi si ca urmare numarul superautostrazilor este limitat. 3 autostrada cu ; benzi, Pauto-estradaP, acopera aproximativ 5.'mileM09' /m intre Cisabona si Porto. %utostrazi cu doua benzi de buna calitate conecteaza restul tarii.

xista 0&'''/m de sosele din care insa numai 18888/m sunt drumuri nationale. Principalele legaturi se intind din nord spre sud de-a lungul depresiunilor de pe coasta, de la Porto pana la Cisabona. Romania Pe langa comorile istorice si naturale, teritoriul ,omaniei isi impresioneaza vizitatorii prin diversitatea reliefului si a regiunilor bogate in istorie, folclor si obiceiuri, regiuni ce isi PdisputaP frumusetea in toate anotimpurile anului. Cu secole de istorie si traditii, cu peisa)e pitoresti, ,omania iti poate oferi trairi de neuitat. Rusia #ofatul in ,usia poate oferi o larga varietate de experiente. xista autostrazi expres ce duc de la +oscova la #t. Petersburg. 1aca incepi sa calatoresti in zone mai indepartate ale ,usiei nu fi surprins sa intri pe drumuri nepavate. 3 idee excelenta este sa-ti stabilesti o ruta de calatorie in ,usia inainte de a te avanta la drum. 1in +oscova exista trasee spre toate orasele mari. *lovacia Centurile de siguranta sunt obligatorii in #lovacia si un copil trebuie sa aiba cel putin 1& ani pentru a sta pe scaunul din fata. <u exista un nivel permis al alcoolemiei si pedepse severe sunt prevazute pentru incalcarea acesteia. 7arsta minima pentru sofat variaza in functie de categoria masinii. #oferilor sub &0 de ani este posibil sa li se impuna o suprataxa pentru Psofer tanarP. *lovenia #lovenia are un sistem extins de autostrazi <M# si M7. %cesta ofera posibilitatea unui acces facil catre tarile vecine %ustria si Italia. Intr-o directie poti calatori catre numeroasele staiuni montane din %lpi, in cealalta catre statiunile litorale ale +arii %driatice. $na dintre cele mai populare comunitati este cea de langa Cacul -led unde se poate patina si )uca curling in lunile de iarna sau inota si plimba cu barca in cele de vara. *pania +adrid este centrul politic, cultural si geograp!ic al #paniei si de asemenea constituie nod pentru cea mai mare parte a retelei de drumuri a tarii. #pania are aproape 1'''''mileM1.''''/m de drumuri si sosele. #uper-autostrazile sunt toate cu taxa si sunt in general bine intretinute. 1rumurile provinciale variaza in ceea ce priveste calitatea lor, dar toate autostrazile ma)ore sunt de calitate superioara. 1in 518991/m de sosele, multe sunt asfaltate necorespunzator. (ransportul pe sosea este mai important si liniile de autobuze leaga toate orasele. *ue ia ,eteaua de autostrazi si de drumuri secundare din #uedia, unde ma)oritatea gospodariilor au cel putin o masina, este una dintre cele mai bune din uropa. %utostrada, cunoscuta sub numele de +otorvag, trece prin #toc/!olm, 6oteborg si +almo si conecteaza practice #toc/!olm-ul cu regiunea de coasta din nordul #uediei. 1rumurile #uediei traverseaza peisa)e diverse trecand prin paduri pana la privelisti de coasta. Calatoreste catre muntii din nord si viziteaza regiunea #/ane cu castelele sale si frumoasele pla)i. ste posibil sa sofezi pe intreaga lungime a #uediei din nord catre sud. ,eteaua de drumuri are o lungime totala de 15'85;/m iar numarul de automobile raportat la numarul de locuitori este cel mai mare din uropa : 5, 5 mil adica un automobil pt &,. locuitori.

Turcia (urcia are o retea extinsa de drumuri bine intretinute, facand legatura intre orase, sate si ariile turistice populare. 6uvernul turc a investit si continua sa investeasca pentru imbunatatirea retelei de drumuri. <umarul de ve!icole de pe drumurile turcesti este relativ redus comparativ cu standardele europene. (urcia ofera minunata coasta mediteraneeana, ruine romane si castele, iar Izmir si Istanbul sunt orase active ce-si pastreaza propriul farmec traditional. +ngaria %utostrazile si principalele sosele din $ngaria sunt de regula in bune conditii dar sa nu fii surprins daca descoperi ca unele drumuri au suprafata foarte dura, pietroasa. xista 8 rute principale in $ngaria, desemnate printr-o cifra, sapte dintre ele trec prin capitala, -udapesta. #osele secundare sunt identificate prin numere cu & sau 5 cifre. %ceste drumuri traverseaza zona rurala a $ngariei, statiunile si zona fermelor luxuriante. Cungimea reHelei rutiere a HGrii depGIeIte 5'.''' /ilometri, Ii toate localitGHile HGrii Daproape 5&''E au un pava) tare. %utostGzile sunt notate cu litera +, iar drumurile naHionale cu litera . 1rumurile secundare - numerotarea lor Kncepe cu cifra drumului principal - sunt numerotate cu douG, respectiv mai multe cifre.

,eferat realizat de : !eorgescu A rian , *piru -aret 10e