al oscilatorului este de a utiliza curbele care leaga coeficientul de reducere a fortelor R si factorul de ductilitate asociat perioadei fundamentale a oscilatorului,

, Tn. Constructia acestor curbe este similara celei a spectrelor de raspuns de ductilitate constanta; primele 3 etape fiind identice. Urmeaza: o Calculul raspunsului elastic (t) al sistemului de proprietati Tn si . Obtinerea deplasarii maxime elastice 0 si a fortei corespunzatoare V0=k0 o Calculul raspunsului pentru un sistem elasto-plastic cu aceleasi proprietati Tn, pentru o anumita valoare R

V V

= 0 data.
o Calculul deplasarii maxime m corespunzator si coeficientul corespunzator. Repetarea pentru mai multe valori ale lui R si obtinerea unei curbe ( R, ) o Selectarea unei valori a lui R si a valorii corespunzatoare. Reprezentarea punctului ( Tn, , R) Repetarea acestor operatii pentru mai multe valori ale lui Tn da curba pentru un anume R fix. Pentru a stabili alte curbe este suficient sa se schimbe valoarea lui in ultimul pas. 1.2. Metoda de analiza neliniara O problema deosebit de importanta pentru conceptia de proiectare a cladirilor bazata pe performanta lor seismica este aceea de a dezvolta metode care sa fie in acelasi timp simple si eficace pentru analiza, dimensionarea si verificarea efectelor seismelor asupra structurilor. Metodele de analiza statica si dinamica trebuie sa fie capabile sa prezica de o maniera realista aprecierea fortelor si deplasarilor impuse de seisme. Ca raspuns la aceste cerinte, anumite reglementari, in special ATC40/1996 si FEMA 450/2003 au introdus metode pentru determinarea cerintei in deplasare impusa unei cladiri susceptibile de a avea un comportament inelastic in timpul seismului. Printre metodele propuse pentru a tine cont de comportamentul neliniar foarte raspandita este metoda de analiza neliniara statica dezvoltata initial de Freeman S.A. In metoda se parcurg urmatorii pasi: 1. Constructia curbei de capacitate plecand de la curba push-over a structurii. 2. Conversia spectrului de raspuns elastic in spectrul cerintei. 3. Determinarea puntului de performanta al structurii. 4. Conversia punctului de performanta la cerinta de ductilitate pentru fiecare element al

structurii. Constructia curbei de capacitate incepe cu obtinerea curbei push-over, Fig.5. Curba push-over este determinata cu incarcarea incrementala monoton crescatoare laterala a structurii pana ce aceasta atinge starea limita de rupere sau o anumita deplasare tinta.