Sunteți pe pagina 1din 2

Analiza dinamica clasica a constructiilor presupune o structura cu o baza fixa excitata de un semnal seismic al campului liber ( t ) FF - Fig.11.

. Aceasta miscare a campului liber este miscarea seismica determinata intr-un punct al suprafetei solului suficent de departat de constructie. Ipoteza unei baze fixe poate fi incorecta pentru constructii cu sensibilitate mare la rotatiile sau translatiile fundatiei lor. Printre metodele care tin seama de flexibilitatea solului procedura cea mai raspandita este metoda lui Winkler (terenul asimilat cu paturi de resorturi). Folosirea acestei metode cu semnalul campului liber conduce in general la o evaluare mai precisa a comportamentului cel mai probabil al unei structuri in timpul unui seism. In cazul general efectele interactiunii cinematice pot modifica semnificativ semnalul campului liber. Se pot identifica doua fenomene : efectul obisnuit asupra fundatiei si efectele de profunzime. Miscarea pe fiecare punct al suprafetei nu este exact aceiasi deci adevarata miscare suferita de fundatia structurii corespunde unei anumite medii pe toate punctele asupra carora ea este plasata. Odata cu adancimea miscarea seismica are tendinta de a se diminua. Daca fundatia este dezvoltata in adancime apare o variatie a miscarii cu adancimea. Analizele arata ca aceste efecte sunt strans legate de perioada si ca ele sunt mai semnificative pentru perioadele fundamentale mici. Aceste doua efecte pot fi idealizate ca un filtru al semnalului campurilor libere care produc miscarea efectiva a fundatiei (FIM). Efectele amortizarii fundatiei apar din cauza deplasarilor relative intre fundatia structurii si portiunea de sol care o inconjoara. Amortizarea aditionala este explicata prin energia radiata de interfata sol-structura catre sol si prin amortismentul material al solului. Aceasta amortizare conduce la diminuarea ordonatelor spectrale ale spectrului de cerinta seismica a semnalului venit la structura. FEMA 440(2004) propune combinarea amortizarii fundatiei cu acela al structurii pentru obtinerea unei amortizari globale corijate.

Modul in care se tine cont de efectele interactiunii sol-structura prin metoda de analiza ne-lineara statica este prezentat schematic in Fig. 12.