CHESTIONAR CARACTERIOLOGIC H. Leonard, H. Schmieshek, 21. De obicei va simtiti apasat de ceva, deprimat ? 22.

Ati avut pna acum crize de plns sau crize nervoase (soc) ? 23. a vine !reu sa stati pe scaun un timp mai "ndelun!at ? pentru interesele dvs. ? 2'. (unteti "n stare sa taiati un animal ? 2). a supara &aptul ca acasa perdeaua sau &ata de masa sunt putin cam strmbe si le "ndreptati imediat ? 2*. $nd erati copil, va era &rica sa ramneti seara sin!ur "n casa ? 2+. 3/. i se sc,imba des dispozitia &ara motiv ? a "n&uriati repede ? 2-. .n activitatea dvs. dispozitia &ara motiv ? 31. 0uteti &i, cteodata, cu adevarat e1uberant, voios ? 32. 0uteti uneori sa traiti un sentiment de &ericire deplina ? 3#. 0uteti distra o societate, puteti &i su&letul unei companii ? 3'. 3). a impresioneaza daca vedeti sn!e ? a place o activitate cu mare raspundere personala ? li s%a &acut o nedreptate ? 3+. a este teama sa intrati sin!ur "ntr%o pivnita, "ntr%o camera "ntunecoasa ? 3-. 0re&erati activitatile care trebuie &acute "ncet si &oarte e1act celor care pot &i &acute repede si &ara mi!ala ? #/. (unteti o persoana &oarte sociabila ? #1. 2a scoala va placea (va place) sa recititi poezii ? #2. Ati &u!it vreodata de acasa cnd erati copil ? #3. ##. i se pare !rea viata ? i s%a "ntmplat sa &iti att de tulburat de con&licte sau, necazuri, "nct a &ost imposibil sa mai mer!eti la lucru ? #'. (%ar putea spune despre dvs. ca, "n !eneral nu va DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU 2#. $nd cineva v%a &acut o nedreptate, luptati ener!ic DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU

33. De obicei, spuneti oamenilor "n mod desc,is parerea dvs. ? DA NU

3*. (unteti "nclinat sa interveniti pentru oamenii carora

pierdeti prea repede buna dispozitie atunci cnd aveti un insucces (cnd nu va reuseste ceva ) ? #). Daca v%a 3i!nit cineva, &aceti primul pas spre "mpacare ? #*. #+. a plac animalele ? a "ntoarceti uneori din drum ca sa va convin!eti ca acasa sau la locul de munca totul este "n re!ula si ca nimic rau nu se poate "ntmpla ? #-. sunteti cteodata c,inuit de o &iica ine1plicabila ca dvs. sau rudelor dvs. li se poate "ntmpla ceva rau ? '/. $redeti ca dispozitia dvs. depinde de starea vremii ? '1. %ar deran3a cumva sa va urcati pe o scena si sa vorbiti "n &ata unui public ? '2. $nd cineva va neca3este tare si cu intentie, ati &i "n stare sa va iesiti din &ire si sa va "ncaierati ? '3. '#. ''. a plac mult petrecerile ? a simtiti adnc descura3at cnd aveti deceptii ? a place o munca unde dvs. trebuie sa or!anizati mult ? '). .n mod obisnuit urmariti insistent scopul pe care vi l%ati propus, c,iar daca "ntmpinati obstacole ? '*. poate sa va impresioneze "ntr%att un &ilm tra!ic, "nct sa va dea lacrimile ? '+. i se "ntmpla sa adormiti cu !reu pentru ca va !nditi la problemele cotidiene sau de viitor ? '-. 4iind elev le%ati su&lat cole!ilor sau i%ati lasat sa copieze dupa dvs. ? )/. )1. )2. %ar displace sa treceti prin cimitir noaptea ? a "n!ri3iti "n mod deosebit ca acasa la dvs. &iecare lucru sa aiba un loc al lui ? i se "ntmpla dimineata sa va sculati prost dispus si neca3it, stare care dureaza cteva ore ? )3. 0uteti sa va adaptati usor la situatiile noi ? )#. Aveti uneori dureri de cap ? )'. 5deti des ? DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU

)). 4ata de oamenii pentru care nu aveti consideratie, va puteti purta &oarte prietenos, "nct ei sa nu observe adevarata dvs. parere despre ei ? )*. (unteti o persoana vioaie, plina de viata ? )+. (u&eriti mult din cauza nedreptatii ? )-. (unteti un prieten al naturii ? */. Aveti obiceiuri ca atunci cnd plecati de acasa sau mer!eti la culcare sa controlati "ntotdeauna starea unor lucruri (de e1emplu, daca e stins ara!azul, daca sunt scoase din priza aparatele electrice, daca sunt "ncuiate usile ? *1. (unt sperios ? *2. i se poate sc,imba dispozitia "n urma consumarii alcoolului ? *3.aborati sau ati colaborat cu placere "n trecut la cercuri teatrale de amatori ? a este uneori &oarte dor de departari ? *#. obicei priviti viitorul cu pesimism ? *3. i se poate sc,imba att de puternic dispozitia, "nct sa aveti uneori un mare sentiment de bucurie, pentru ca apoi sa cadeti "ntr%o stare de amaraciune ? *#. a este usor sa creati buna dispozitie "ntr%o societate, reuniune ? *'. De obicei, ramneti multa vreme suparat ? *). (unteti &oarte puternic impresionat de su&erinta altor oameni ? **. .n mod obisnuit, "n caietele de scoala scrieti "nca o data o pa!ina, daca se "ntmpla sa &aceti o !reseala ? DA NU DA NU DA NU *+. (e poate spune ca, "n !eneral, cu oamenii sunteti mai mult prudent si banuitor dect "ncrezator ? *-. Aveti deseori vise cu situatii de spaima ? +/. (unteti deseori terorizat de !ndul de !ndul ca, &iind pe peronul unei !ari, va puteti arunca "naintea trenului "mpotriva vointei dvs. ? +1. .n mod obisnuit, deveniti vesel "ntr%un loc placut ? DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU

+2. .n !eneral, va debarasati usor de problemele apasatoare si nu va mai !nditi la ele ? +3. $nd consumati alcool deveniti, de obicei, impulsiv ? +#. .n discutii sunteti mai de!raba z!rcit la vorba dect vorbaret ? +'. Atunci cnd trebuie sa colaborati la o reprezentatie teatrala, ati putea sa va "nsusiti att de bine rolul, "nct pe scena sa uitati complet ca sunteti un altul ? 1. 2. 3. #. DA NU Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu .n !eneral sunteti un om vioi si &ara !ri3i ? (unteti sensibil la 3i!niri ? a dau uneori repede lacrimile ? Dupa ce ati terminat cu bine o treaba oarecare, vi se "ntmpla, totusi, sa va "ndoiti ca ati DA NU DA NU DA NU

&acut bine si nu aveti liniste pna nu va convin!eti "nca o data ? '. .n copilarie ati &ost "ndraznet ca si ceilalti copiide vrsta dvs. ? ). Dispozitia dvs. este sc,imbatoare % de la mare bucurie la deprimare? *. De obicei, "ntr%o reuniune amicala, sunteti "n centrul atentiei celorlalti ? +. (unt zile "n care, &ara vreun motiv evident, sunteti indispus si iritat, "nct este mai bine sa nu vi adreseze nimeni ? -. $redeti ca sunteti o persoana serioasa ? 1/. (unteti "n stare sa va entuziasmati puternic ? 11. (unteti &oarte "ntreprinzator ? 12. Uitati usor cnd cineva va 3i!nit? 13. (unteti &oarte milos ? 1# . Atunci cnd puneti o scrisoare "n cutie, obisnuiti sa controlati cu mna, daca plicul a intrat ? 1'. Aveti ambitia ca la locul de munca sa &aceti parte din cei mai 1). a este &rica (sau v%a &ost cnd erati mic) de &urtuna si de cini ? 1*. $red despre dvs. unii oameni ca sunteti un pic pedant ? 1+. Dispozitia dvs. depinde de "ntmplarile prin acre treceti ? 1-. (unteti "ntotdeauna a!reat, simpatizat de catre cunoscutii dvs. ?

$,estionarul determina mani&estari caracteriolo!ice dominante. 6l este alcatuit din "ntrebari care, &iind clasate "n 1/ !rupe (7%8), permit evidentierea unor trasaturi 9accentuate9 ale caracterului. $,estionarul poate &i utilizat individual sau colectiv. :impul de lucru este liber, dar, "n !eneral, variaza "ntre 3/ % )/ minute, "n &unctie de rapiditatea !ndirii si de !radul de "ntele!ere al &iecarui subiect. 2a peste '/ ; se poate vorbi despre personalitati 9accentuate9 care se caracterizeaza prin evidentierea unor trasaturi pre!nante de caracter. ( aloarea 2# indica 1// ; , valoarea 1+ indica *' ; , valoarea 12 indica '/ ; valoarea ) indica 2' ; ) <rupa 7, cu 12 "ntrebari, se re&era la demonstrativitate <rupa a 77%a, cu 12 "ntrebari, se re&era la ,ipere1actitate <rupa a 777%a, cu 12 "ntrebari, se re&era la ,iperperseverenta <rupa a 7 %a, cu + "ntrebari, se re&era la nestapnire <rupa a %a, cu + "ntrebari, se re&era la ,ipertimie <rupa a 7%a, cu + "ntrebari, se re&era la distimie <rupa a 77%a, cu + "ntrebari, se re&era la ciclotimie <rupa a 777%a, cu # "ntrebari, se re&era la e1altare <rupa a 78%a, cu + "ntrebari, se re&era la an1ietate <rupa a 8%a, cu + "ntrebari, se re&era la emotivitate 2a etapa a doua "n :abelul de sinteza se noteaza valorile brute pentru &iecare !rupa (7%8). Aceste valori se multiplica cu coe&icientul stabilit pentru &iecare !rupa, obtinndu%se ast&el, un rezultat care poate varia de la / la 2#. $u ct rezultatul se apropie de valoarea 2#, cu att este mai mare si !radul de semni&icatie al trasaturii respective. $oe&icientul a3uta si la compararea cantitativa a rezultatelor, "ntruct, prin "nmultirea e&ectuata se obtin valori standard comparative. = = = = aloarea 2# indica un procenta3 simptomatic de 1// ; aloarea 1+ indica *' ; aloarea 12 indica '/ ; aloarea ) indica 2' ; 0este valoarea ce indica '/ ;, autorul c,estionarului promoveaza ideea de 9personalitate accentuata9 prin evidentierea unor trasaturi pre!nante de caracter. Ast&el, rezultatele c,estionarului caracteriolo!ic indica urmatoarele rezultate "n ordine descrescatoare>

:ipul e1altat este caracterizat prin traire intensa, uneori nemotivata, a starilor de bucurie, &ericire, satis&actie si alternarea &recventa a acestora cu starile de tristete si disperare. Aceasta inconsecventa "nre!istrata determina modi&icari comportamentale, cu consecinte directe "n planul actizitiilor, ec,ilibru precar. :ipul distimic % deprimare accentuata, centrarea atentiei asupra aspectelor sumbre ale vietii, in,ibitie ideomotora. Acest tip caracterial se evidentiaza printr%o mare &luctuatie a dispozitiei care se propa!a "n comportamentul elevului. :ipul ,iperperseverent, ,ipertim si emotiv se a&la la e!alitate de puncte "n testul aplicat elevilor cu de&icienta mintala. :ipul ,iperperseverent % este caracterizat prin sensibilitate la suparari, spirit razbunator, implicare emotiva de lun!a durata "n tot ce i se poate "ntmpla. :ipul ,ipertim % caracterizat prin dispozitie preponderent buna, spirit "ntreprinzator, activism "nalt. Aceasta trasatura caracteriala este oarecum "n contradictoriu cu de&icienta mintala. (in!ura e1plicatie posibila este &aptul ca elevii au completat nesincer. :ipul emotiv % indica sensibilitate, pro&unzime si &inete a trairilor spirituale. 2a elevii cu de&icienta mintala emotivitatea este o trasatura. 2a elevii cu intelect normal aceasta emotivitate poate &i caracteristica vrstei adolescente, cunoscuta ca perioada marilor sc,imbari. Adolescentul este mai sensibil la ceea ce se "ntmpla "n 3urul sau, aceasta sensibilitate evidentiindu%se "n comportamentul de opozitie adoptat "mpotriva adultului. :ipul an1ios % este predispus spre &obie, timiditate, an1ietate e1a!erata . :ipul impulsiv % impulsivitate sporita, control scazut asupra imboldurilor si tentatiilor. (entimentul de an1ietate traite de elev "l &ace pe acesta sa adopte comportamente a!resive care nu &ac dect sa alimenteze sentimentul de culpabilitate si insecuritate. ?pozitia impulsiva % se mani&esta printr%o multitudine de &enomene care "ntre!esc comportamentul deviant al elevului, pasivitate, nesupunere, indisciplina, mnie, dezordine. Aceste doua tipuri de mani&estare comportamentala contribuie la etic,etarea elevului si mar!inalizarea acestuia de catre !rupul din acre &ace parte. A!resivitatea poate &i orientata "mpotriva cadrelor didactice si ia &orma unei opozitii sistematice sarcinilor scolare. Aceasta mai poate &i mani&estata "mpotriva cole!ilor sub &orma de !lume, tac,inari, "mbrncituri, atacuri corporale, mobilier si material didactic distrus. :ipul ciclotimic % alterneaza &azele ,ipertimice cu cele distimice. (e evidentiaza prin reducerea interesului &ata de activitatea scolara, reducerea disponibilitatilor a&ective si ener!iei necesare "n obtinerea per&ormantelor. Acest elev trece de la apatie la e1altare. :ipul ,ipere1act % punctualitate, acuratete si pedantism e1a!erat. :ipul demonstrativ % e!ocentrism, teatralism si demonstrativitate comportamentala, autoapreciere neadecvata.

$ele mai mari valori "nre!istrate la c,estionarul caracteriolo!ic scot "n evidenta personalitatea pedanta a elevului a&lat la perioada pubertatii. Aceste tendinte de caracter se mani&esta "n comportamentul elevului contribuind la determinarea si "ntarirea pozitiva sau ne!ativa a acestuia si indirect la adaptarea sau inadaptarea scolara . Tabelul de sinte a al chestionarului caracteriolo!ic "H. Leonard, H. Schmieschek# <rupa 7 77 777 7 7 77 777 78 8 Nr. "ntrebari 12 12 12 + + + + # + + de alori brute $oe&icientul de 5ezultat "nmultire 2 2 2 3 3 3 3 ) 3 3 0rocenta3