DREPT PENAL Legea penala si limitele ei de aplicare Scopul legii penale Legea penala apara impotriva infractiunilor in Romania,

suveranitatea, independenta, indivizibilitatea statului, persoanele,drepturile si libertatile acesteia, proprietatea si intreaga ordine de stat. Legalitatea incriminarii Legea prevede care fapte constituie infractiuni,pedepsele ce se aplica infractorilor si masurile ce se pot lua in cazul savarsirii acestei fapte. Limitele apararii legii penale. Aplicarea legii penale in spatiu Teritorialitatea legii penale legea penala se aplica infractiunilor savarsite pe teritoriul Romaniei. Personalitatea legii penale ! legea penala se aplica infractiunilor savarsite in afara teritoriului Romaniei, daca faptuitorul este cetatean roman sau daca neavand nicio cetatenie are domiciliul in tara. Realitatea legii penale ! legea penala se aplica infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii contra sigurantei statului roman sau contra vietii unui cetatean roman, ori prin care s a adus o vatamare grava integritatii corporale sau sanatatii unui cetatean roman, cand sunt savarsite de un cetatean strain sau de o persoana fara cetatenie care nu domiciliaza pe teritoriul tarii. Punerea in miscare a actiunii penale pentru infractiunile prevazute in alineatul precedent se face numai cu autorizarea prealabila a procurorului general. Universalitatea legii penale ! legea penala se aplica si altor infractiuni ,altele decat cele prevazute in art ", alin # , savarsite in afara teritoriului tarii, de un cetatean strain sau de o persoana fara cetatenie care nu domiciliaza pe teritoriul tarii, daca$ a%fapta este prevazuta ca infractiune si de legea penala a tarii unde a fost savarsita b%Pentru infractiunile savarsite pentru interesul statului roman sau contra unui cetatean roman ,infractorul poate fi &udecat si in cazul cand s a obtinut e'tradarea lui. Legea penala si conventiile internationale. Dispozitiile cuprinse in art "si ( se aplica daca nu se dispune altfel printr conventie inetrnationala. )munitate de &urisdictie ! legea penala nu se aplica infractiunilor savarsite de catre reprezentantii diplomatici ai statelor straine , sau de alte persoane care in conformitate cu conventiile internationale nu sunt supuse &urisdictiei penale a statului roman. E'tradarea ! se acorda sau poate fi solicitata pe baza de conventie internationala, pe baza de reciprocitate, si in lipsa acestora in temeiul legii.

Aplicarea legii penale in timp. Activitatea legii penale legea penala se aplica infractiunilor savarsite in timpul cat ea se afla in vigoare. Legea penala nu se aplica faptelor care la data la care care au fost savarsite nu erau prevazute ca infractiune. Retroactivitatea legii penale legea penala nu se aplica faptelor savarsite sub legea vec*e daca nu sunt prevazute de noua lege + in acest caz e'ecutarea pedepselor , a masurilor de siguranta si educative, pronuntate in baza legii vec*i, precum si toate consecintele penale ale *otararilor &udecatoresti privitoare la aceste fapte inceteaza prin intrarea in vigoare a noii legi. Legea care prevede masuri de siguranta sau masuri educative se aplica si infractiunilor care nu au fost definitive &udecate pana la data intrarii in vigoare a legii noi. Aplicarea legi penale mai favorabile. )n cazul in care de la savarsirea infractiunii pana la &udecarea definitive a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale , se aplica legeacea mai favorabila. ,and legea penala anterioara este mai favorabila ,pedepsele complementare care au fost correspondent in legea penala noua , se aplica in continutul si limitele prevazute de aceasta iar cele care nu mai sunt prevazute in legea penala noua , nu se mai aplica. ,and dupa ramanerea definitiva a *oararii de condamnare si pana la e'ecutarea completa a pedespei -inc*isorii sau amenzii% a intervenit o lege care prevede o pedeapsa mai usoara sanctiunea aplicata daca depaseste ma'imul special pprevazut de legea noua pentru infractiunea savarsita se reduce la acest ma'im. Daca dupa ramanerea definitiva a *otararii de condamnare a detentiunii pe viata si pana la e'ecutarea ei a intervenit o lege care pentru aceeasi fapta, pedeapsa detentiunii pe viata se inlocuieste cu ma'imul prevazut pentru aceea infractiune. Daca legea penala noua prevede in locul pedepsei inc*isorii numai amenda , pedeapsa aplicata se inlocuieste cu amenda fara a putea depasi ma'imul special prevazut de legea noua. Pedepsele complementare , masurile de siguranta precum si masurile educative nee'ecutate si prevazute in legea noua nu se mai e'ecuta , iar cele ce au corespondent in legea noua se e'ecuta in limitele si continutul prevazut de aceasta lege. ,and o dispozitie din legea noua se refera la pedepse definitive aplicate se tine seama in cazul pedepselor e'ecutate pana la data intrarii in vigoare a acesteia de pedeapsa redusa sau inlocuita potrivit dispozitiilor legii. Aplicarea legii penale temporare Legea penala temporara se aplica infractiunilor savarsite in timpul cand era in vigoare c*iar daca fapta nu a fost urmarita sau &udecata in acel interval de timp

INFRACTIUNEA Trasaturile esentiale ale infractiunii. )nfractiunea este fapta care prezinta pericol social savarsita cu vinovatie si prevazuta de legea penala.)nfractiunea este singurul temei al raspunderii penale. Pericolul social al faptei. .apta care prezinta pericol social in intelesul legii penale este orice actiune sau inactiune prin care se aduce atingere oricarei valori aratate in art # si pentru sanctionarea careia este necesara aplicarea unei pedepse. .APTE ,ARE N/ PRE0)NTA PER),1L S1,)AL AL /NE) )N.RA,T)/N) Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala daca prin atingerea minima adusa uneia din valorile aparate de lege si prin continutul ei concret fiind lipsita in mod vadit de importanta, nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni. La stabilirea in concret a gradului de pericol social se tine seama de modul si mi&loacele de savarsire a faptei, de scopul urmarit, de impre&urarile in care fapta a fost comisa, de urmarea care s a produs sau care s ar fi putut produce precum si de persoana si conduita faptuitorului. )n cazul faptelor prevazute in prezentul articol, instanta aplica una din sanctiunile cu caracter administrative - art 2#% VINOVATIA E'ista in fapte care prezinta pericol social, este savarsita cu intentie sau din culpa. .apta este savarsita cu intentie cand infractorul$ prevede rezultatul faptei sale urmarind producerea lui savarsirea acelei fapte+ prevede rezultatul faptei sale si desi nu il urmareste accepta posibilitatea producerii lui. .apta este savarsita din culpa cand infractorul$ prevede rezultatul faptei sale desi terbuia si putea sa l prevada+ nu prevede rezultatul faptei sale desi trebuia si putea sa l prevada. .apta constand intr o actiune savarsita din culpa constituie infractiune numai atunci cand in lege se prevede in mod e'pres aceasta. .apta constand intr o inactiune constituie infractiune fie ca este savarsita cu intentie , fie din culpa, afara de cazul cand legea sanctioneaza numai savarsirea ei cu intentie. CONDITIILE RASPUNDERII PENALE A PERSOANEI JURIDICE Persoanele &uridice cu e'ceptia statului , a autoritatilor publice si a institutiilor publice care desfasoara o activitate ce nu poate face obiectul domeniului prviat , raspund

penal pentru infractiunile savarsite in realizarea obiectului de activitate ori in interesul sau in numele persoanei &uridice, daca o fapta a fost savarsita cu forma de vinovatioe si prevazuta de legea penala. Raspunderea penala a persoanei &uridice nu e'clude raspunderea penala a persoanei fizice care a contribuit in orice mod la savarsirea aceleasi infractiuni. TENTATIVA Tentativa consta in punerea in e'ecutare a *otararii de a savarsii infractiunea, e'ecutare care a fost insa intrerupta sau nu si a produs efectul. E'ista tentativa si in cazul in care consumarea infractiunii nu a fost posibila datorita insuficientei sau defectuozitatii mi&loacelor folosite sau datorita impre&urarii ca in timpul cand s au savarsit actele de e'ecutare obiectul lipsea de la locul unde faptuitorul credea ca se afla. Nu e'ista tentavtiva atunci cand imposibilitatea de consumare a infractiunii este datorita modului cum a fost conceputa e'ecutarea. Tentativa se pedepseste numai cand legea prevede e'pres aceasta. Tentativa se sanctioneaza cu o pedeapsa cuprinsa intre &umatatea minimului si &umatatea ma'imului prevazut de lege pentru infractiunea consumata, fara ca minimulsa fie ma mic decat minimul general al pedepsei. )n cazul in care pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata se aplica pedeapsa inc*isorii de la #3 4" ani. )n cazul persoanei &uridice , tentativa se sanctioneaza cu amenda cuprinsa intre minimul special si ma'imul special al amenzii prevazute de lege pentru infractiunea consumata reduse la &umatate. La aceste pedepse se pot adauga una sau mai multe pedepse complementare. DES)STAREA S) )5P)ED),AREA RE0/LTAT/L/) Este aparat de pedeapsa faptuitorul care s a desistat ori a impiedicat mai inainte se descoperirea faptei producerea rezultatului. Daca actele indeplinite pana in momentul desistarii sau impiedicarii producerii rezultatului constituie o alta infractiune , se aplica pedeapsa pentru acea infractiune. PARTICIPATIA Participantii sunt persoanele care contribuie la savarsirea unei fapte prevazuta de legea penala in calitate de $autor ,.instigator sau complici. A/T1R/L este persoana care savarseste in mod nemi&locit fapta prevazuta de legea penala. )NST)6AT1R/L este persoana care cu intentie determina pe o alta persoana sa savarseasca o fapta prevazuta de legea penala

,15PL),ELE este persoana care cu intentie inlesneste sau a&uta in orice mod la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala. Este deasemenea complice persoana care promite inainte sau in timpul savarsirii faptei ca va tainui bunurile provnite din aceasta sau va favoriza pe faptuitor c*iar daca dupa savarsirea faptei promisiunea nu este indeplinita. PEDEAPSA IN CA DE PARTICIPATIE )nstigatorul si complicele la o fapta prevazuta de legea penala savarsita cu intentie, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru autor. La stabilirea pedepsei se tine seama de contributia fiecaruia la savarsirea infractiunii, precum si de alte dispozitii in vigoare. CIRCU!STANTELE PERSONALE SI REALE ,ircumstantele privitoare la persoana unui participant nu se rasfrang si asupra celorlalti. ,ircumstantele privitoare la fapta se rasfrang asupra participantilor numai in masura in care acestia le au cunoscut sau le au prevazut. INSTI"AREA NEUR!ATA DE E#ECUTARE Actele de instigare neurmate de e'ecutarea faptei precum si actele de instigare urmate de desistarea autorului ori de impiedicare a acestuia a producerii rezultatului, se sanctioneaza cu o pedeapsa pentru infractiunea la care s a instigat si minimul general. )n cazul in care pedeapsa prevazuta de lege nu este detentiunea pe viata, se aplica pedeapsa inc*isorii de la 4 #3 ani. Actele prevazute in alineatul precedent nu se sanctioneaza daca pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea la care s a instigat este de 4 ani sau mai mica , afara de cazul cand actele indeplinite de autor pana in momentul desistarii contribuie alta fapta prevazuta de legea penala. I!PIEDICAREA SAVARSIRII FAPTEI Participantul nu se pedepseste daca in cursul e'ecutarii , dar inainte de descoperirea faptei , impiedica consumarea acesteia. Daca actele savarsite pana in momentul impiedicarii constituie o alta fapta prevazuta de de legea panala, participantului ) se aplica o pedeapsa pentru aceasta fapta. PARTICIPATIA I!PROPRIE Determinarea, inlesnirea ori a&utarea in orice mod cu intentie la savarsirea unei fapte cu intentie din culpa de catre o alta persoana , a unei fapte prevazuta de legea penala , se sanctioneaza cu pedeapsa pe care legea o prevede pentru fapta comisa cu intentie.

Determinarea, inlesnirea sau a&utarea in orice mod cu intentie la savarsirea unei fapte prevazuta de legea penala de catre o persoana care comite acea fapta fara vinovatie, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru acea infractiune. PLURALITATEA DE INFRACTIUNI .1R5ELE PL/RAL)TAT)) Pluralitatea de infractiuni constituie dupa caz concurs de infractiuni sau recidiva. ,oncursul de infractiuni. Doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite de aceeasi persoana inainte de a fi condamnata definitive pentru vreuna dintre ele. E'ista concurs de infractiuni c*iar daca una dintre infractiuni a fost una dintre infractiuni a fost comisa pentru savarsirea sau ascunderea altei infractiuni. ,and o actiune sau inactiune savarsita de aceeasi persoana datorita impre&urarilor in care a avut loc si urmarilor pe care le a produs , intruneste elementele mai multor infractiuni. PEDEAPSA PRINCIPALA IN CA SAVARSITE DE PERSOANA FI ICA DE CONCURS DE INFRACTIUNI

)n caz de concurs de infractiuni se stabileste pedeapsa pentru fiecare infractiune in parte ,iar dintre acestea se aplica pedeapsa dupa cum urmeaza$ a%,and s a stabilit o pedeapsa cu detentiune pe viata si una sau mai multe pedepse cu inc*isoare ori cu amenda , se aplica pedeapsa detentiunii pe viata. b%,and s au stabilit numai pedepse cu inc*isoarea , se aplica pedeapsa cea mai grea care poate fi sporita pana la ma'imul ei special iar cand acest ma'im nu este indestulator se poate adauga un spor de pana la " ani. c%,and s au stabilit numai amenzi , se aplica pedeapsa cea mai mare care poate fi sporita la ma'imul ei special iar daca acest ma'im nu este indestulator se poate adauga un spor de pana la &umatate din acel ma'im. d%,and s a stabilit o pedeapsa cu inc*isoarea si o pedeapsa cu amenda, se aplica pedeapsa inc*isorii la care se poate adauga amenda in totul sau in parte. e%,and s au stabilit mai multe pedepse cu inc*isoarea si mai multe pedepse cu amenda ,se aplica pedeapsa inc*isorii la care se poate adauga pedeapsa cu amenda. Prin aplicarea dispozitiilor din alineatul precedent nu se poate depasi totalul pedepsei stabilite pentru infractiuni concurente.

PEDEAPSA CO!PLE!ENTARA SI !ASURILE DE SI"URANTA IN CA DE CONCURS DE INFRACTIUNI ART $% ALIN & Daca o persoana savarseste un act de infractiune pentru care s a stabilit o pedeapsa complemantara,aceasta se aplica de pedeapsa inc*isorii. Daca s au stabilit mai multe pedepse complementare de natura diferita sau c*iar de aceeasi natura dar cu continut diferit,acestea se aplica alaturi de pedepsele inc*isorii. Daca s au stabilit mai multe pedepse complementare de aceeasi natura dar cu acelasi continut se aplica cea mai grea dintre acestea. 5asurile de siguranta de natura diferita sau de aceeasi natura dar cu un continut diferit luate in cazul infractiunilor concurente se anuleaza. Daca s au luat mai multe masuri de siguranta de aceeasi natura si de acelasi continut dar pe durate diferite se aplica o singura data masurile de siguranta cu durata cea mai lunga. )n cazul masurilor de siguranta de aceeasi natura si cu acelasi continut,acestea se anuleaza. CONTOPIREA PEDEPSELOR PENTRU INFRACTIUNI CONCURENTE SAVARSITE DE PERSOANA FI ICA ART $' ALIN & Daca infractorul condamnat definitiv este &udecat ulterior pentru o infractiune concurenta se aplica dispozitiile art.7" si 7" . Dispozitiile articolelor 78 si 7" se aplica si in cazul in care dup ace o *otarare de condamnare a ramas definitiva se constata ca cel condamnat suferise si o alta condamnare definitive pentru o infractiune concurenta. Daca infractorul a e'ecutat cu totul sau in parte pedeapsa aplicata prin *otararea anterioara,ceea ce s a e'ecutata se scade din durata pedepsei aplicate pentru infractiunile concurente. Dispozitiile privitoare la aplicarea pedepsei aplicate pentru infractiunile concurente. RECIDIVA(FOR!ELE EI SI CONDA!NARILE E'ista recidiva pentru persoana fizica in urmatoarele cazuri$ a) cand dupa ramanerea definitiva a unei *otarari de condamnare la pedeapsa inc*isorii mai mare de ( luni ,cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie inainte de inceperea e'ecutarii pedepsei in timpul e'ecutarii acesteia sau in stare de evadare ,iar pedepsele prevazute de lege pentru a 4 a infractiune este inc*isoarea mai mare de un an.

*)

,and dupa e'ecurtarea unei pedepse cu inc*isoarea mai mare de ( luni,dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa sau dupa indeplinirea termenului de restrictie a e'ecutarii a unei asemenea pedepse ,cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie pentru care legea prevede pedeapsa inc*isorii mai mare de un an.

,and dupa condamnarea la cel putin 7 pedepse cu inc*isoarea pana la ( luni sau dupa e'ecutare,dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa ori dupa prescrierea e'ecutarii a cel putin 7 asemenea pedepse cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie pentru care legea prevede pedeapsa inc*isorii mai mare de # an. E'ista recidiva si in cazurile in care una dintre pedepsele prevazute in prezentul alineat se poate tine seama si de *otararea de condamnare pronuntata in strainatate pentru o fapta prevazuta de legea romana,daca *otararea de condamnare a fost recunoscuta potrivit dispozitiilor legii. CONDA!NARILE CARE NU ATRA" STAREA DE RECIDIVA La stabilirea starii de recidiva nu se tine seama de *otararile de condamnare privitoare la$ 9 infractiunile stabilite in timpul minoritatii 9 infractiunile amnistiate ,daca infractiunea pentru care s a pronuntat condamnarea anterioara dispare insasi-temeiul condamnarii care nu mai poate produce efecte sub aspectul starii de recidiva. Deoarece recidiva ia nastere in momentul savarsirii infractiunii ce constituie cel de al doilea termen al sau,efectele amistiei difera dupa cum prima infractiune a fost amistiata inainte sau dupa comiterea celei de a doua infractiuni.in primul caz amistia e'clude starea de recidiva pe cand pe cel de al doilea o inlatura ca sic and nu a e'istat. INFRACTIUNILE SAVARSITE DIN CULPA 9 .aptele care nu mai sunt prevazute ca infractiuni de legea penala 9 deasemenea se tine seama de condamnarile pentru care a intervenit reabilitarea sau in privinta carora s a indeplinit termenul de reabilitare. PEDEAPSA IN CA DE RECIDIVA PENTRU PERSOANA FI ICA )n cazul recidivei prevazute in art 7: alin # lit a pedeapsa stabilita pentru infractiunea savarsita ulterior si pedeapsa aplicata pentru infractiunea anterioara se contopesc potrivit art 78 si art 7". Sporul prevazut in art 7 se poate mari pana la : ani. Daca pedeapsa anterioara a fost e'ecutata in parte , contopirea se face intre pedeapsa ce a mai ramas de e'ecutat si pedeapsa aplicata pentru infractiunea savarsita ulterior. )n cazul savarsirii unei infractiuni dupa evadare prin pedeapsa anterioara se intelege pedeapsa care se e'ecuta cumulate cu pedeapsa aplicata pentru evadare. )n cazul recidivei prevazuta in art 7: se poate aplica o pedeapsa pana la ma'imul special.Daca ma'imul special nu este indestulator in cazul inc*isorii se poate adauga un

spor de pana la #3 ani, iar in cazul amenzii, se poate aplica un spor de cel mult doua treimi din ma'imul special. )n cazul recidivei prevazuta in art.7: lit.c se aplica in mod corespunzator dispozitiilor din alineatul precedent. Daca dupa ramanerea definitive a *otararii de condamnare si mai inainte ca pedeapsa sa fi fost e'ecutata sau considerata ca e'ecutata , se descopera ca cel condamnat se afla in stare de recidiva , instanta aplica dispozitiilor alin # art 7:. PEDEAPSA IN UNELE CA URI CAND E#ISTA RECIDIVA Cand dupa condamnarea definitive , cel condamnat savarseste din nou o infractiune inainte de inceperea pedepsei in timpul executarii acesteia sau in stare de evadare sin u sunt intrunite conditiile prevazute de lege pentr starea de recidiva, pedeapsa se aplica potrivit regurilor pentru concursul de infractiuni. In cazul persoanei juridice daca nu sunt intrunite conditiile prevederii art 40 alin 1 , pedeapsa se aplica potrivit regulilor pentru concursul de infractiuni. PEDEAPSA IN CA DE CONCURS DE INFRACTIUNI SAVARSITE DE PERSOANA JURIDICA ART +, )n caz de concurs de infractiuni savarsite de persoana &uridica , se stabileste pedeapsa amenzii pentr fiecare infractiune in parte si se aplica amenda cea mai mare care poate fi sporita pana la ma'imul special iar daca acest ma'im nu esre indestulator se poate adauga un spor de pana la o treime din acel ma'im. Dispozitiile alin # se aplica si in cazul in care persoana &uridica condamnata definitive este &udecata pentru o infractiune concurenta precum si atunci cand dup ace o *otarare de condamnare a ramas definitive, se constata ca persoana &uridical suferise si o alta condamnare , in aceste cazuri partea din amenda e'ecutata se scade din amenda aplicata doar pentru infractiuni concurente. RECIDIVA IN CA UL PERSOANEI JURIDICE E'ista recidiva pentru persoana &uridical in urmatoarele cazuti$ &.,and dupa ramanerea definitiva a unei *otarari de condamnare, persoana &uridical savarseste din nou o infractiune cu intentie , iar amenda pentru infractiunea anterioara nu a fost e'ecutata. -.,and dupa ramanerea definitiva a unei *otarari de condamnare , persoana &uridical savarseste din nou o infractiune cu intentie , iar amenda pentru infractiunea anterioara a fost e'ecutata sau considerate ca e'ecutata. )n cazul recidivei prevazuta in alin # , lit a , amenda stabilita pentru infractiunea savarsita ulterior si amenda aplicata pentr infractiunea anterioara , se contopesc potrivit art 83 alin # si 7.Sporul prevazut in art 83 alin # se poate marii pana la &umatate.

$.Daca amenda anterioara fost e'cutata in parte, contopirea se face intre ce a mai ramas de e'ecutat si amenda aplicata pentru infractiunea sabarsita ulterior. +.)n cazul recidivei prevazuta in alin # lit b , se aplica pedeapsa amenzii pana la ma'imul special iar daca acest ma'im nu este indestulator se poate adauga un spor de pana la doua treimi din acel ma'im. %.Daca dupa ramanerea definitiva de condamnare si mai inainte ca amenda sa fi fost e'ecutata sau considerata ca e'ecutata, se descopera ca persoana &uridica condamnata se afla in stare recidiva, instanta aplica dispozitiile din alin # si dipozitiile din alin 8 in cazul recidivei prevazuta in alin # lit b. UNITATEA INFRACTIUNII CONTINUATE SI A CELEI CO!PLE#E Alin &( )n cazul infractiunilor continuate si a infractiunilor comple'e nu e'ista pluritate de infractiuni. Alin )nfractiunea este continuata cand o persoana fizica sau &uridica savarseste la diferite intervale de timp dar in realizarea aceleasi rezolutii , actiuni sau inactiuni care prezinta fiecare in parte continutul aceleasi infractiuni. Alin $ )nfractiunea este comple'a cand in continutul sau intra ca element sau ca circumstanta agravanta o actiune sau inactiune care constituie prin ea insasi o fapta prevazuta de legea penala. PEDEAPSA PENTRU INFRACTIUNEA CONTINUATA Art +)nfractiunea continuata se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita , la care se poate adauga un spor potrivit dispozitiilor art 78 sau dupa caz art 83 alin #.

RECALCULAREA PEDEPSEI PENTRU INFRACTIUNEA CONTINUATA SAU COMPLEXA. Daca infractorul condamnat definitiv pentru o infractiune continuata sau comple'a este &udecat ulterior si pentru alte actiuni sau inactiuni care intra in continutul aceleasi infractiuni tinandu se seama de infractiunea savarsita in intregul ei, se stabileste o pedeapsa corespunzatoare care nu poate fi mai usoara decat cea pronuntata anterior.

CAU ELE CARE INLATURA CARACTERUL PENAL AL FAPTEI ,auzele de inlaturare a caracterului penal al faptei ar putea fi definite ca fiind acele stari, impre&urari sau situatii a caror e'istenta in timpul savarsirii faptei , face potrivit legii ca realizarea vreuneia din trasaturile esentiale a infractiunii sa devina imposibila. ,LAS).),ARE ,auze care privesc pericolul social ,auze care vizeza vinovatia ,auze referitoare la prevederea faptei in legea penala. LE"ITI!A APARARE ART ++ AL)N # Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala savarsita in stare de legitima aparare AL)N 4 Este in stare de legitima aparare acela care savarseste fapta pentru a inlatura un atac material direct, imediat si in&ust indreptat impotriva sa , a altuia sau impotriva unui interes obstesc si care pune in pericol persoana sau dreptul celui atacat ori interesului obstesc. AL)N 7 Se prezuma ca este in legitima aparare si acela care savarseste fapta pentru a respinge patrunderea fara drept a unei persoane prin violenta, viclenie, efractie sau prin alte mi&loace intr o incapere , dependinta sau un loc impre&muit ori delimitat prin semene de marcare. Este deasemenea in legitima aparare si acela care din cauza tulburarii sau a temerii a depasit limitele une aparari proportionale cu calitatea pericolului si cu impre&urarile in care s a produs atacul. STAREA DE NECESITATE AL)N # Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala savarsita in stare de necessitate. AL)N 4 Este in stare de necessitate acela care savarseste fapta pentru a salva de la un pericol iminent si care nu putea fi inlaurat, viata, integritatea corporala sau sanatatea sa, a altuia sau un bun important al sau ori al altuia sau un interes obstesc. AL)N 7 Nu este in stare de necesitate persoana care in momentul cand a savarsit fapta si a dat seama ca va pricinui urmari vadit mai grave decat cele care s ar fi putut produce daca pericolul nu era inlaturat.

CONSTRAN"EREA FI ICA SI CONSTRAN"EREA !ORALA ART +' AL)N # Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala savarsita din cauza unei constrangeri fizice careia faptuitorul nu i a putut rezista. AL)N 4 Deasemenea nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala savarsita din cauza unei constrangeri morale e'ercitata prin amenintare, un pericol grav pentru persoana faptuitorului ori a altuia si care nu putea fi inlaturata prin alt mod. CA UL FORTUIT ART +. AL)N # Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala al carei rezultat este consecinta unei impre&urari ce nu putea fi prevazuta. Pentru e'istenta cazului fortuit trebuie sa fie indeplinite urmatoarele conditii$ a% actiunea sau inactiunea unei persoane sa fi produs un rezultat vatamator datorita intrarii in concurs cu o energie fizica straina de consecinta si vointa acelei persoane+ b% )mpre&urarile care au dus la producerea rezultatului sa fi fost imprevizibila+ c% Actiunea sau inactiunea care a determinat producerea rezultatului necunoscut sa fie o fapta incriminate de legea penala. IRESPONSA/ILITATEA ART +0

Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala daca faptuitorul in momentul savarsirii faptei, fie din cauza alienatiei mintale , fie din alte cauze nu putea sa si dea seama de actiunile sau inactiunile sale ori nu putea fi staoan pe ele. Prin iresponsabilitate se intelege asadar starea de incapacitate psi*ica a unei persoane care intelectiv nu si poate da seama de sensul, de valoarea sau de urmarile actiunilor sau inactiunilor care le comite iar volitiv nu si poate determina si diri&a in mod normal vointa in raport cu propriile sale fapte. Pentru ca iresponsabilitatea sa inlature caracterul penal al faptei se cer indeplinite cumulative urmatoarele conditii$ a% sa e'iste o stare de incapacitate psi*ica b% starea de incapacitate psi*ica sa e'iste in momentul savarsirii faptei c% starea de incapacitate psi*ica sa fie datorata alienatiei mintale sau a altei cauze. d% .apta savarsita sa fie prevazuta de legea penala.

/ETIA ART +1 AL)N # Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala daca faptuitorul in momentul savarsirii faptei se gasea , datorita unor impre&urari independente de vointa sa , in stare de betie completa produsa de alcool ori alte substante. AL)N 4 Starea de betie voluntara completa produsa de alcool sau de alte substante nu inlatura caracterul penal al faptei , ea poate constitui dupa caz o circumstanta atenuanta ori agravanta. ;etia este o stare psi*o fizica anormala in care se gaseste o persoana datorita efectelor pe care le au asupra organismului sa si asupra facultatilor mintale anumite substante ebriante sau narcotice consummate de acea persoana ori introduse in corpul sau. ,ea mai frecventa forma de betie este betia alcoolica sau into'icatia etilica. )n egala masura intalnim asa numita betie rece produsa prin consumul de stupefiante-opiu,morfina,*eroina,*asis,cocaina% .EL/R)LE ;ET)E) a% )n raport cu gradul sau de intensitate betia poate fi completa sau incomplete. b% )n raport cu pozitia persoanei fata de provocarea starii de betie,betia poate fi accidentala -fortuita% si betia voluntara. ;etia accidentala este atunci cand s a produs datorita unei intamplari fara voia persoanei care a a&uns in acesta stare. ;etia completa daca este accidentala constituie o cauza de inlaturare a caracterului penal a faptei comise in acea stare. ;etia completa daca este voluntara nu inlatura caracterul penal al faptei dar poate constitui dupa caz fie o circumstanta atenuanta cand este intamplatoare fara vreo legatura preconceputa cu fapta savarsita, fie o circumstanta agravanta cand este preconceputa. CONDITIILE /ETIEI CARE INLATURA CARACTERUL PENAL AL FAPTEI a%faptuitorul sa fie in momentul savarsirii faptei in stare de betie. b%starea de betie sa fie accidentala c%starea de betie sa fie completa d%fapta savarsita sa fie dintre cele prevazute de legea penala. !INORITATEA FAPTUITORULUI ART %, Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala savarsita de un minor care la data comiterii acesteia nu indeplinea conditiile legale pentru a raspunde penal.

Pentru ca starea de minoritate sa inalture caracterul penal al faptei trebuie sa fie indeplinite urmatoarele conditii$ a%sa se fi comis o fapta prevazuta de legea penala+ b%fapta sa fie savarsita de un minor care nu indeplineste conditiile legale pentru a raspunde penal Nu raspund penal potrivit art 22 ,alin# si 4$ minorii care nu au implinit varsta de #8 ani+ minorii care a deposit varsta de #8 ani dar nu au implinit #( ani dar au savarsit fapta fara discernamant+ minorul sa nu indeplineasca conditiile legale pentru a raspunde penal in momentul savarsirii faptei. EROAREA DE FAPT ART %& AL)N # Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala cand faptuitorul in momentul savarsirii acesteia nu cunostea e'istenta unei stari , situatii sau impre&urari de care depinde caracterul penal al faptei. AL)N 4 Nu constituie o circumstanta agravanta impre&urarea pe care infractorul nu a cunoscut o in momentul savarsirii infractiunii. AL)N 7 Dispozitiile alin # si 4 si faptelor savarsite din culpa , necunoasterea starii situatiei sau impre&urarii respective , nu este ea insasi rezultatul culpei. AL)N 8 Necunoasterea sau cunoasterea gresita a legii penale nu inlatura caracterul penal al faptei