Sunteți pe pagina 1din 4

Wireless Curs 9

Cap 4 Tehnologii si standarde industriale wireless 4.1 Standardizarea wireless pt aplicatii industriale WIMAX Conceptul WIMAX reprezinta un concept al unei corporatii non profit formata de furnizorii de echipamente si componente cu scopul de a promova adoptarea standardului IEEE 802.16, standard pe care sa-l respecte toti operatorii de sisteme de acces la retelele wireless de banda larga. Altfel spus organizatia lucreaza pentru a facilita implementarea retelelor wireless de banda larga bazate pe familia de standarde IEEE 802.16 pt a asigura compatibilitatea si interoperabilitatea echipamentelor din aceste retele wireless. Initial specificatii tehnica WIMAX era limitata la banda de frecvente cuprinsa intre 10...6 GHz dar in prezent aceasta a fost extinsa sub 10 GHz atat la benzile licentiate si la cele fara licenta. Proiectarea retelelor WIMAX se bazeaza pe urm 4 principii majore: -Spectrul- retelele sunt capabile sa functioneze atat in spectrul frecventelor licentiate cat si nelicentiate -Topologia- ele suporta diferite topologii cu retele de acces radio RAN(Radio Access Network) - Intercooperarea- prezinta o arhitectura RAN independenta ce permite integrarea si intercooperarea cu retelele WIFi, 3GPP, 3GPP2, precum si cu retelele existente cooperare prin IP, prin oeprarea unor interfete bazate pe IP - Management performant- el reprezinta posibilitatea de a extinde accesul la alte retele mobile cu asigurarea de servicii multimedia. Arhitectura WIMAX este prezentata in fig urmatoare, ea prezinta o combinatie a accesului fix initial cu accesul portabil cu tendinta spre mobilitate totala

AP- access point PSTN- Public Switched Telephone Network

BWA- Broadband Wireless Access SS- Subscriber Station MSS- Mobile Subscriber Station 4.2 Tehnologia WIBRO pt internet portabil de mare viteza Primul standard tehnologic coreean pt internet de mare viteza s-a numit HPI (High-Speed Portable Internet) si a fost destinat manipularii mai eficiente a datelor comparativ cu sistemul celular 3G. Acest standard a fost denumit WIBRO de la Wireless BroadBand. El a fost apoi dezvoltat si adaptat pt standardul international in domeniu, pentru a asigura accesul utilizatorilor la internet, de oriunde, in orice moment, cu mare viteza si de foarte buna calitate. Se folosesc echipamente portabile ca laptopuri, PDA, si telefoane mobile inteligente. Retelele WIBRO se bazeaza pe standardul IEEE 802.16e care reglementeaza accesul la retelele wireless de banda larga. Principalele caracteristici ale WIBRO sunt frecventa 2.3 GHz, conexiune duplex sau multimpla, latimea benzii de frecventa 10 MHz, modulatia de tipul QPSK cu codificare prin schimbarea fazei in cuadratura, mobilitatea 16 km/h, acoperirea celulelor este Pico (10 metri), Micro (40 metri ?) Macro (1 km). Arhitectura curenta a lui WIBRO este prezentata in fig urmatoare:

FA Foreign Agent AAA- Authentification, Autorisation, ACR- Access Controll Router RAS- Radio Access System PSS Utilizatorul poate accesa WIBRO prin statia PSS folosind sistemul de acces radio RAS. Aceasta cerere de acces poate fi onorata numai dupa autentificare prin echipamentul AAA ce permite apoi accesul prin routerul ACR. Accesul la internet in mod normal se face direct prin PSS, RAS si ACR fara autentificare in retelele care nu sunt WIBRO .

4.3 Retele locale wireless WLAN cu modulatie DSSS Unele din cele mai utilizate aplicatii sunt retelele locale wireless WLAN. Rolul retelelor WLAN este de a realiza aceleasi proprietati ca si retelele cablate LAN dar fara utilizarea cablurilor. Mediul de transmitere a semnalelor in WLAN este atmosfera folosindu-se fie transmisia in IRcu o lungime de unda intre 850 si 950 nm, fie transmisia radio. Ultima varianta este mai utilizata deoarece ofera un domeniu mai mare si rate de transfer mai ridicate. Se folosesc benzile de frecventa de 2.4 GHz (pt modulatia DSSS) si de 5 GHz (pentru modulatia OFDM)deoarece aceste benzi nu necesita licenta in cele mai multe tari ale lumii. Avantajele retelelor WLAN constau in flexibilitate, mobilitate si posibilitati usoare si rapide pt extensia lor . Dezavantajele retelelor WLAN constau in viteze de transmisie uneori mai mici decat la cele cablate precum si reflexia undelor si chiar obturarea lor de catre obstacole, ca si efectul de radiatie al microundelor . Standardele principale pt WLAN apartin familiei IEEE 802.11x (WiFi). Primul si cel mai cunoscut standard pt WLAN este IEEE 802.11b care ofera o rata normala nominala de 11 Mbps in banda de 2.4 GHz cu o modulatie de tip DSSS (spectru de raspandire in secventa directa). La modulatia de tip DSSS stim ca fiecare bit de date este codificat ca un grup de biti ce sunt transmisi simultan pe un numar de frecvente diferite. Puterea individuala a semnalului este suficient de mica pt a elimina incercarile de intruziune in retea din exterior, aceasta deoarece semnalul fiind foarte mic este dificil sa fie distins de zgomotul de fond . Modulatia DSSS este prezentata in fig urmatoare pt WLAN:

Datele de intrare pot avea 2 viteze diferite 1 sau 2 Mbps si se aplica unui codificator diferential. Acesta preia fluxul de date si genereaza 2 fluxuri de iesire de 1 Mbps (conform ceasului sau intern), fluxul ce reprezinta schimbarile din polaritatea datelor de la un simbol la urmatorul. Se foloseste codificarea prin schimbarea fazei in cuadratura QPSK, cele 2 fluxuri de la iesirea codificatorului diferential se aplica portilor logice P1 si P2, XOR, impreuna cu o secventa Barker 7 de 11 Mbps. Semnalele de la iesirea portilor P1 si P2 sunt filtrate prin blocurile LPF 1 si LPF2, ce contin filtre de trecere a frecventelor joase (LPF=Low Pass Filter). Ele asigura protectia pe linie si furnizeaza marimile I si Q aplicate modulatorului in cuadratura. Acest modulator este pilotat de un oscilator local, dand la iesire datele modulate DSSS. Receptia semnalelor DSSS se face conform urmatoarei scheme bloc:

Semnalele I si Q obt prn demodulare sunt aplicate prin filtrele de protectie trece-jos LPF4 la filtrele de corelare 3 si 4 numite si detectoare de corelare care coreleaza secventa Barker cu semnalul de intrare. Ele produc la iesire cate un semnal analogic ce reprez gradul de corelare. Blocul decodificator diferential realizeaza operatia inversa codificatorului diferential, si genereaza datele de iesire cu viteza de 1 sau 2 Mbps.