MANAGEMENTUL CONFLICTULUI

MOTTO :

"Pacea nu este absena conflictului. Mai curnd haidei s ne rezolvm conflictele cu integritate i s ne respectm reciproc pe toat durata lor."

Martha Hansen McManus

peste 65% din rezultatele proaste ale unei organizaii provin din relaiile ncordate dintre angajai, nu din lipsa de abilitai sau motivaie a angajailor. pn la 30% din timpul unui manager este consumat cu rezolvarea unui conflict 42% din timp este cheltuit pe ajungerea la acorduri in situaiile conflictuale deciziile luate in timpul unui conflict sunt ntotdeauna inferioare deciziilor luate in cadrul cooperrii; cel puin 50% din toate plecrile personalului au la baza un conflict cronic nerezolvat.

nenelegere

dezacord

ciocnire de interese

ceart

diferend

disput

CONFLICT
discuie

nfruntare confruntare

antagonism

Povestea Scufitei Rosii:

Ai auzit povestea Scufiei Roii? Suntem siguri c da. L-ai ascultat vreodat pe lup? Probabil ca nu. Ascultai-l pe lup, v rugm, doar pentru cteva momente. S vedem ce are el de spus. Pdurea era casa mea. Triam n ea i ineam foarte mult la ea. ntr-o zi, pe cnd curam pdurea de gunoaiele pe care un turist le-a lsat n urm, am auzit nite pai. M-am strecurat n spatele unui copac i am vzut o feti care venea pe crare i care ducea un coule. Am nceput s o privesc cu suspiciune pentru c era mbrcat destul de ciudat: avea hainele roii i ceva pe cap, ca i cum n-ar fi vrut s fie recunoscut. Bineneles c am oprit-o, ca s vd ce e cu ea. Am ntrebat-o cine era, unde merge i de unde vine. Mi-a rspuns c merge la casa bunicii sale. i cum mergea ea pe crare, am vzut cum a scos o bucat de ciocolat i a nceput s o mnnce, asta dup ce a aruncat pe crare ambalajul de la ciocolat. Imaginai-v! Nu numai c a ptruns n pdure fr permisiunea mea, dar mai era i nepoliticoas cu mine. i, pe deasupra, mi murdrea i casa! Aa c m-am hotrt s i dau o lecie. Am fugit nainte la casa bunicii sale. Cnd am vzut-o pe bunica ei, m-am dat seama c o cunoteam. Cu ceva ani n urm, am ajutat-o s scape de obolanii pe care i avea n cas. I-am explicat bunicii ce s-a ntmplat i ea a fost de acord s i dm o lecie. Ba, mai mult: bunica a fost de acord s se ascund sub pat, pn o chemam eu.

Cnd a sosit fetia, am invitat-o n dormitor unde eram eu n pat, mbrcat ca i bunica ei. Fetia s-a apropiat de mine i primul lucru pe care l-a fcut a fost s mi spun ceva urt legat de urechile mele mari. Cum am mai fost insultat pe tema asta, i-am spus doar c urechile mari m ajut s aud mai bine. Pe urm, fetia a fcut o alt remarc rutcioas, spunnd c am ochii bulbucai. Pentru c vroiam s rmn calm, i-am spus doar c ochii mari m ajut s vd mai bine. Dar, urmtoarea insult m-a nfuriat ru de tot. Mi-a spus ceva legat de dinii mei mari. Atunci m-am enervat cumplit. Pur i simplu nu mi-am mai putut stpni furia. Aa c am srit din pat i i-am urlat c dinii mei mari m ajut s o mnnc mai bine. Dar, nici un lup nu ar mnca vreodat o feti mic. Cu siguran nu aveam intenia de a o mnca. Cred c oricum avea un gust destul de ru. Tot ce vroiam era s o sperii un pic. Dar fetia a nceput s alerge prin camer i s ipe. Am nceput s o urmresc, gndindu-m c, dac o prind, voi putea s o linitesc. Deodat, ua a zburat dat de perete de un pdurar mare, care avea un topor n mini. Am tiut imediat c sunt n primejdie, aa c am srit pe fereastr i am fugit ct de repede am putut. i asta nu e totul. Bunica fetiei nu a spus niciodat povestea aa cum a fost. Aa c toi m tiu acum c sunt periculos i ru. Toat lumea m ocolete acum. Poate c fetia a trit fericit muli ani dup, ns eu, cu siguran nu.
Din Resolving Conflict Creatively, Board of Education of the City of New York A teaching guide for grades kindergarten through six

Fiecare dintre noi poate s aib percepii foarte diferite i deci, realiti foarte diferite. Aceste diferene cauzeaz adesea nenelegeri i conflicte.

Puncte de vedere asupra conflictului:

Punctul de vedere pozitiv Conflictul are efecte pozitive Soluionare constructiv a problemei Stimuleaz schimbarea Punctul de vedere negativ Conflictul este o stare anormal, deci negativ Epuizeaz resursele Apar resentimente, tensiune i anxietate Punctul de vedere echilibrat Conflictul este smna din care rsare i apoi crete progresul

Tipuri de conflicte:
a. Din punct de vedere al efectelor pe care le au asupra evoluiei activitii organizaiei - Conflicte funcionale - Conflicte disfuncionale b. Din punct de vedere al subiecilor aflai in conflict -Conflict intrinsec individului -Conflict interpersonal -Conflict intre indivizi si grupuri -Conflict intre grupuri c. Din punct de vedere al coninutului lor -Conflictele eseniale ( de substana) -Conflictele afective d. In funcie de durata si modul de evoluie -Conflictul spontan -Conflictul acut -Conflictul cronic e. Din punctul de vedere al actorilor implicai -Conflictele intre elevi -Conflictele profesor- elev -Conflictele profesori-prini -Conflicte intre profesori

Tipuri de conflicte din punctul de vedere al actorilor implicai:

- Conflictele intre elevi sunt determinate de atmosfera competitiva (elevii sunt obinuii sa lucreze individual, le lipsete deprinderea de a lucra in echipa, ncrederea in ceilali, daca nu obin triumful asupra celorlali i pierd stima de sine), atmosfera de intoleranta (lipsete sprijinul intre colegi, apar resentimente faa de capacitile si realizrile celorlali, nencrederea, lipsa prieteniei, singurtatea si izolarea), comunicare slaba (elevii nu tiu sa asculte si sa comunice, sa-si exprime nevoile si dorinele, nu neleg sau neleg greit inteniile, sentimentele, nevoile si aciunile celorlali), exprimarea nepotrivita a emoiilor (elevii nu tiu sa-si exprime suprarea sau nemulumirea intr-un mod neagresiv, i suprima emoiile), absenta priceperilor de rezolvarea conflictelor (sunt utilizate modaliti violente mai degrab dect modaliti creative), utilizarea greita a puterii de ctre profesor (profesorul utilizeaz reguli inflexibile, autoritate exacerbata, atmosfera de teama si nenelegere). Acest tip de conflict poate fi aplanat prin cooperare elev-elev, elevclasa, elev-profesor, comunicare, toleranta, expresie emoionala pozitiva.

- Conflictele profesor-elev pot fi evitate printr-o comunicare eficienta completa, prin luarea deciziilor in mod democratic, prin deprinderea elevilor de a-si exprima emoiile in mod constructive. Trebuie sa se tina seama de interesele, dorinele, trebuinele elevilor in stabilirea regulilor, sanciunilor si sa nu se manifeste autoritarism din partea cadrelor didactice - Conflictele profesori-prini sunt determinate de comunicarea defectuoasa datorita nenelegerilor, numrului mic de contacte, conflicte de valori, lupta pentru putere (prejudecai ale prinilor bazate pe experienele anterioare, nenelegerea rolului prinilor sau profesorilor in educaia copiilor). Soluionarea acestui tip de conflict se poate realiza prin: informarea periodica a prinilor in legtura cu realizarea obiectivelor educaionale, cu performantele colare ale copilului contacte mai dese n care li se solicita prinilor sugestii si opinii comunicare completa, clar, pe nelesul prinilor a unor aspecte referitoare la procesul educaional - Conflictele intre profesori pot fi personale sau profesionale i pot fi aplanate prin contacte ct mai dese cu managerii instituiei colare, prin aprecieri in cazul unor activiti reuite, prin manifestarea cooperrii si tolerantei fata de idei diferite

Generatori de conflict
Un generator de conflict reprezint o circumstan care mrete ansele unui conflict interpersonal sau n grup. Atta vreme ct generatorul de conflict stimuleaz aparent conflictul constructiv, i poate fi permis s continue. ns atunci cnd simptomul conflictului distructiv devine vizibil, trebuie luate msuri pentru mutarea sau corectarea acestui generator. Printre generatorii de conflict reinem:

Legislaia ambigu sau suprapus Competiia pentru resursele limitate ntreruperea comunicrii Presiunea timpului Standarde nerezonabile, reguli, situaii politice Crize de personalitate Diferenieri de statut Percepii diferite

Dinamica conflictelor
Starea latenta: n acest stadiu exist condiiile declanrii conflictului, fr ca acestea s fie sesizate. Caracterul limitat al resurselor, dorina de autonomie, innaceptarea controlului, starea de declin a organizaiei sunt cauze care pot influena instalarea conflictului latent. Contientizarea conflictului: acum conflictul este cunoscut, neles i recunoscut de ctre cei implicai. Conflictul contientizat este nc ntr-o faz incipient, cnd prile nu au reacionat nc afectiv. Mai nti apare sentimentul de opresiune, ameninrile sunt percepute, dar ele nu sunt considerate suficient de importante pentru a li se acorda atenie. Acutizarea strii conflictuale const n accentuarea strii tensionale. Conflictul este inevitabil, dar el nu a fost nc declanat. Declanarea conflictului: n acest stadiu conflictul se manifest fi i devine vizibil chiar i pentru cei neimplicai direct n conflict Sfritul conflictului: acum are loc schimbarea condiiilor iniiale care au declanat conflictul; noile condiii permit fie cooperarea, fie vor duce la declanarea unui nou conflict.

Metode de rezolvare a conflictelor

Metoda Gradul de satisfacere a intereselor partilor aflate in conflict Situaii contextuale - Problema nu este importanta sau alte probleme au devenit importante si presante. - Nu exista nici o posibilitate de a-si satisface interesele. - Declanarea unui conflict este mai plauzibil dect rezolvarea problemei. - Pentru a permite oamenilor aflai in disputa sa se calmeze si sasi formeze o perspectiva mai clara asupra desfasurarii evenimentelor. - Sunt necesare informaii suplimentare. - Alte persoane pot rezolva conflictul intr-un mod mai convenabil. - In problemele vitale pentru firma, cnd managerii sunt convini ca punctul lor de vedere este cel corect. - Cnd rapiditatea lurii deciziei este de o maxima importan. - In probleme importante, care impun aplicarea unor aciuni nepopulare (restructurarea activitii, reducerea numrului de personal, introducerea unor reguli disciplinare ferme). - mpotriva persoanelor care profita de atitudinea toleranta a conducerii (aplicarea unor masuri de sancionare, concedieri etc.)

Evitare

Managerul este necooperant. Ignora problema conflictuala sau evita (neaga) abordarea ei. Interesele ambelor parti sunt neglijate.

Confruntare

Managerul este necooperant. E hotrt sa realizeze propriile interese in dauna celeilalte parti.

Metoda

Gradul de satisfacere a intereselor prilor aflate in conflict

Managerul este cooperant si ncearc sa satisfac interesele ambelor pri

Situaii contextuale - Combinarea opiniilor contrare. - Cnd obiectivul propriu este de a nva, soluionnd probleme. - Gsirea unor soluii care sa integreze interesele de importanta majora. - Realizarea unui consens general prin luarea in considerare si satisfacerea intereselor tuturor. - Obiectivele urmrite sunt importante, dar riscul declanrii unui conflict este prea mare. - Oponenii cu putere egala sunt hotrai sa pun in aplicare idei care se exclud reciproc. - Pentru realizarea temporara a unui echilibru. - Pentru asigurarea unei retrageri "onorabile" atunci cnd colaborarea sau competiia nu poate duce la un rezultat pozitiv in privina satisfacerii propriilor interese. - Cnd se ajunge la concluzia ca propriile raionamente nu sunt corecte - Pentru a permite ca o alt variant mai bun, sa fie aplicat - Pentru a demonstra decen n situaia cnd agresivitatea celeilalte parti ar presupune un comportament propriu inacceptabil (limbaj, manifestri, atitudini, replici etc.) - Cnd problemele sunt mai importante pentru adversari sau pentru a le da satisfacie, cu scopul meninerii relaiilor de colaborare. - Pentru a obine credit social in perspectiva apariiei unor probleme viitoare mai importante. - Pentru a minimiza pierderile. - Cnd situatia este scapat de sub control. - Cnd armonia si stabilitatea sunt vitale.

Colaborare

Compromis

Este o cale de cooperare i exclusiva a proprii. Ambele pri nesatisfcute proporie.

mijloc, intre satisfacerea intereselor au interese in aceeai

Aplanare

Managerul este cooperant i dispus sa satisfac interesele celeilalte pri in dauna propriilor interese.

DAC O DAT AI REUIT S DIMINUAI UN CONFLICT, ESTE SIGUR C VEI REUI DIN NOU !!