REFERAT

Consolidarea unei cladiri

Gogor Adrian Master IC,anul II,gr.2

Consolidarea unei cladiri

1. GENERALITATI 1.1. Principii generale care stau la baza lucrarilor de consolidare si reconstruire. Concepte de baz Este necesar, in mod obligatoriu, o reexaminare a starii generale a constructiei si, in particular, aelementelor care se vor reface, inainte de inceperea lucrarilor. Simpla explicare a terminologiei termenilor care fac parte din descrierea temei de proiectare ne pot da oferi o imagine de ansamblu a complexitatii operatiunilor care trebuiesc efectuate atat din punctul de vedere al proiectarii, cat si din punctual de vedere al punerii in practica a solutiilor adoptate. Astfel: - Consolidare: refacerea sau innoirea oricrei pri a construciei (a unor elemente sau ansamblu de elemente) in scopul obinerii unei capaciti structurale sporite, de exemplu, capacitate de rezisten superioar, rigiditate mai mare, ductilitate mai ampl;

- Reparaie: refacerea sau innoirea oricrei pri degradate sau avariate din construcii cu scopul de a obine acelasi nivel de rezisten, rigiditate si/sau ductilitate, cu cel anterior degradrii; - Remodelare: refacerea sau innoirea oricrei pri a construciei avand ca efect schimbarea funciunii sau a gradului de ocupare; - Intervenie (structural sau/si nestructural): concept care include termeni de consolidare, reparaie si remodelare; - Reabilitare: refacerea sau innoirea unei construcii degradate pentru a asigura acelasi nivel al funciunii pe care il avea cldirea inainte de degradare. Proiectantul poate aduce completari sau modificari la prevederile prezentului caiet de sarcini pe tot parcursul executie; acestea devin obligatorii dupa luarea la cunostinta de catre Executant si Beneficiar. Executantul este obligat sa ia masuri organizatorice pentru realizarea lucrarilor in conditiile de calitate cerute de proiectul de executie, asigurand respectarea prevederilor inscrise in prezentul caiet de sarcini. 2. LUCRARI DE CONSOLIDARE A STRUCTURILOR DE ZIDARIE 2.1. Consolidare. Tipuri de intervenii Funcie de amploarea msurilor, interveniile la cldirile din beton armat afectate de seism sau vulnerabile din punct de vedere seismic se impart in trei categorii: - Reparaiile cosmetice care urmresc s imbunteasc aspectul vizual al componentelor afectate. Aceste reparaii pot s refac caracteristicile nestructurale ale elementelor afect ate, cum este, de exemplu, rolul de inchidere al unor elemente. Aportul lor asupra comportrii structurale este neglijabil. - Reparaiile structurale au drept scop de a reda proprietatile structurale iniiale ale acestora. Un exemplu de reparaie structural il constituie injectia fisurilor in zidarie cu rasini epoxidice. - Lucrrile de consolidare sunt interveniile care implic adaugarea de elemente structurale noi si/sau desfacerea si inlocuirea prilor existente avariate. Acest intervenie are ca scop cresterea performanelor structurale (rezisten, ductilitate, rigiditate).

2.2 EXECUTAREA CAMASUIELILOR LA PERETII DIN ZIDARIE Pentru asigurarea aderenei intre zidria veche si straturile de cmsuieli din beton armat, sau aplicate prin torcretare precum si pentru asigurarea conlucrarii perfecte intre cele doua materiale pentru preluarea eforturilor exterioare trebuie efectuat o pregatire special a suprafeelor. Ordinea operatiunilor pentru aceast pregtire a suprafeelor va fi, de regula, dup cum urmeaz: - se desfac tencuielile de pe suprafa cu ciocan si dalt sau cu dalta electric cu percuie; - se cur cu perii de sarm mecanice suprafaa zidariei, pan la indeprtarea totala a stratului superficial colmatat cu mortar; - se adancesc rosturile orizontale ale zidriei prin indepartarea mortarului pe o adancime de min. 1.0 cm; - se identific traseele eventualelor fisuri si se injecteaza fisurile cu lapte de ciment; - in cazul in care peretele prezint crapaturi (inclinate, verticale sau orizontale) sau dislocari ale zidariei, se desface zidria pe traseul crapaturilor si se reface cu caramizi intregi de aceeasi dimensiune cu cele din zidria existent, cu mortar de marca de min. M50; - daca peretele prezinta crapaturi verticale la intersectia cu alt perete structural perpendicular, se desface zidria la intersecie si se toarna un stalpisor din beton armat conform detaliilor ce vor fi precizate de proiectant - in pozitiile indicate prin detaliile din proiect se practica goluri in zidarie pentru trecerea armaturilor din cmsuieli si ancorarea lor la intersecii sau la nivelul planseelor; - se execut eventulele umpleri de nise sau goluri; pentru legtura zidariei noi cu cea veche, la nise, se prevad conectori din otel beton - 4 buc/m2 introduse in rosturile zidariei; - la umplerea golurilor de usi si ferestre se va utiliza caramid C75 cu mortar M50, conectata la spaletii existenti cu strepi desi sau cu tije, in gauri perforate in rosturi si umplute cu mortar M50; la partea superioara a golului se va impana zidaria in buiandrug sau in zidarie, cu pene dure (otel, beton, PVC, cloturide GVP, tigla, etc.); - se face releveul planeitii peretelui cu firul cu plumb si se determina grosimea stratului de cmsuial astfel incat abaterile negative la grosime sa fie mai mici de 10 mm (local pe max. 20% din suprafaa peretelui); - se perforeaza cu rotopercutorul, de regula in caramizi, gauri 8-14 mm, dintr-o parte in alta a zidariei 6 buc/mp in care vor fi introduse bare de armatura cu rol de conectori, iar gaurile dup ace au fost suflate de praf si umezite se vor umple cu mortar M100.

- se monteaza in aceste gauri conectorii din cupoane de oel beton, care au rol si de distantieri si de care se vor laga plasele de armature/retea de bare; - se spala suprafaa peretelui cu jet de apa sub presiune, pan la indeprtarea tuturor urmelor de praf sau alte impuriti; - se monteaza plasele de armtur/retea de bare si se innadesc cu mustatile de armatura din fundatii, conform detaliilor din proiect; - se monteaz eventuale trasee de tuburi electrice - se spal cu jet de apa sub presiune golurile orizontale din pereti prin care trec armaturile la intersectii si se betoneaza pan la umplere completa; - se intocmesc procesele verbale de lucrari ascunse intre reprezentanii constructorului si cei ai beneficiarului; - se monteaza cofrajele, si se sprijina cu spraituri si distantieri; - se toarna betonul in cofraje si se compacteaza energic cu vibratoare de interior sau de cofraj; avand in vedere inaltimea mare a nivelurilor, turnarea betonului se va face in doua-trei etape de turnare, prin ferestre si palnii dispuse pe inaltimea cofrajelor, cu posibilitati de urmarire a umplerii complete a cofrajului; ultimul strat de beton se va turna de la nivelul superior, prin gauri practicate in planseu.

3. EXECUTAREA SUBZIDIRILOR LA FUNDATII Subzidirea si camasuirea fundatiilor existente cu centuri de fundare va consta in principal in urmatoarele: - dezvelirea fundatiilor pana la cota de fundare precizata in detaliile din proiect; - curatirea suprafetelor fundatiilor de pamant si de eventuale zone de beton slab care se dezintegreaza la lovirea usoara cu ciocanul; - curatarea si indreptarea eventualelor bavuri care ar putea impiedica betonarea sau armarea camasuielilor; - executarea sapaturilor, cu dimensiunile corespunzatoare pentru asigurarea latimilor subzidirii conform proiectului; - sprijinirea sapaturilor, daca aceasta este necesara; - turnarea betonului de egalizare;

- executarea conform prevederilor din proiect, a eventualelor hidroizolatii; - montarea armaturilor pentru armarea subzidirii si a talpilor armate ale fundatiilor noi; - montarea, eventual, a cofrajelor si sprijinirea acestora prin spraituire; - intocmirea proceselor verbale de lucrari ascunse si a proceselor verbale de faze determinante; - turnarea betonului in subzidire cu subbetonare, astfel incat sa se realizeze un contact perfect cu talpa fundatiei existente;

4. TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE CONSOLIDARE Se executa sapatura in pamant pana la cota de fundare; Se curata de pamant suprafata fundatiei existente si apoi se buciardeaza sau se sprituieste pentru realizarea unei suprafete cat mai rugoase care sa asigure o buna aderenta a betonului proaspat la cel vechi. Pentru o mai buna conlucrare se traseaza si se practica in elavatia de beton existenta niste gauri conform detaliilor din proiect; Se curata cu peria de sarma suprafata fundatiei existente si se spala cu jet de apa; Se executa cofragul lateral al fundatiei noi; Se monteaza armatura din infrastructura; Se toarna si se compacteaza cu pervibratorul (inainte de turnarea betonului, suprafetele fundatiei existente se mentin umede minim 2 ore, avand grija ca ele sa fie zvantate in momentul punerii in lucrare a betonului); Dupa minimum 24 ore de la turnarea betonului se vor scoate cofrajele laterale; Se executa umplutura cu pamant, avand grija sa se realizeze o buna compactare a acesteia prin baterea ei cu maiul de lemn; Se indeparteaza tencuiala de pe perete si se deschid rosturile dintre caramizi, prin indepartarea mortarului dintre ele pe o adancime de 10-15mm cu ajutorul unei scoabe metalice; Se traseaza si se practica in perete niste lacasuri in forma de coada de randunica (minimum 4buc/mp); Se spituieste suprafata peretelui de zidarie (pentru asigurarea unei bune conlucrari intre diafragma de zidarie si cea de beton); Se curata cu peria de sarma si se spala cu jet de apa suprafata zidariei decopertate;

Se monteaza in lacasuri agrafele metalice. Dupa zvantarea suprafetelor, lacasurile se umplu cu mortar M200 bine matat; Dupa minimum 24 ore se monteaza armaturile diafragmelor si se ancoreaza de agrafele metalice pe suprafata peretelui. Se fixeaza distantieri minimum 3buc/mp.; Se executa cofragul; Se toarna betonul si se compacteaza cu pervibratorul, avand grija ca inainte de inceperea turnarii, suprafata peretelui de caramida sa se mentina umeda minimum 2 ore, iar la inceperea punerii in lucrarea a betonului ea sa fie zvantata.; Dupa punere in lucrare a betonului se vor lua toate masurile pentru a asigura timp de minimum 7 zile o temperatura a mediului ambient in minimum +5C precum si o umectare a suprafetei de beton prin stropirea cu apa a acesteia. Suprafata betonului proaspat este interzis sa fie prelucrata (cu mistria, dreptarul, etc.) pentru a se evita deranjarea structurii si a aderentei de suprafata suport); Se reface tencuiala. Beneficiarul va asigura conducerea lucrarilor de santier de un diriginte de santier autorizat. Executantul va organiza sistemul de asigurare a calitatii lucrarilor si va asigura controlul lucrarilor de catre un responsabil tehnic cu executia autorizat. Executia trebuie realizata de personal cu experienta in astfel de lucrari. Se va pune accentual pe asigurarea calitatii lucrarilor si pe respectarea normelor de protectia si igiena muncii. Proiectantul de rezistenta va fi solicitat la fata locului pentru fazele specificate in programul de control, precum si la orice dificultati de executie sau orice abateri de la proiect.

STUDIU DE CAZ CONSOLIDARE IMOBIL zona PARLAMENT-IZVOR, BUCURESTI. Imobilul din str. Dragalina a fost edificat aprox. 1930, fiind realizat intr-un singur corp de cladire cu regim de inaltime Ds+P+1E+M, avand structura constituita din fundatii din beton simplu sau caramida (dupa caz), pereti de caramida plina, planseu peste demisol format din boltisoare de

caramida (mici arce din caramida sprijinite la capete pe grinzi transversale metalice), plansee peste parter si etaj construite integral din lemn. Structura acoperisului a fost realizata integral din lemn sub forma unei sarpante pe scaune, ce a fost legata prin popi de planseul peste etaj si prin cosoroabe perimetrale asezate pe capatul superior al peretilor exteriori.

Din punct de vedere al amplasamentului, cladirea analizata se afla situata in zona CotroceniIzvor, aproximativ la jumatatea distantei dintre Palatul Parlamentului si albia raului Dambovita, la marginea exterioara a dealului Parlamentului. Constructia existenta prezinta doua fatade principale alaturate, ce corespund strazii de resedinta si unei strazi secundare, o fatada secundara adiacenta curtii si o fatada de tip calcan. Constructia prezinta doua intrari pietonale, cea principala corespunzand strazii de resedinta, iar cea de-a doua fiind amplasata in curtea situata in spatele casei cu acces exterior pe strada secundara

Forma in plan a cladirii descrie un poligon neregulat cu 4 laturi principale ce urmaresc in general limitele proprietatii. Constructia prezinta un caracter regulat in plan, cu o exceptie in zona casei scarii, care nu este integrata in volumetria primara, ci este alipita aproape de coltul din spateal casei. Cladirea releva un caracter regulat in elevatie, cu vitraje destul de generoase pe cele doua fatade principale (adiacente strazilor), vitraje modeste pe fatada secundara si pe casa scarii, si zona interal opaca pe fatada de calcan.

Din punct de vedere al circulatiilor, cladirea prezinta particularitati specifice perioadei interbelice, intrarea principala deservind doar nivelul parter, intrarea secundara deservind casa scarii.

In decursul timpului, cladirea a cunoscut diverse interventii de tipul lucrari de intretinere si reparatii, in special la nivelul demisolului, unde s-a incercat oprirea igrasiei si a infiltratiilor subterane prin camasuirea peretilor de caramida cu un strat de beton simplu. Fiind proiectata in era interbelica, constructia nu a beneficiat de nici un fel de proiectare antiseismica, fiind asigurata doar pentru incarcari gravitationale standard corespunzatoare normelor de proiectare specifice perioadei istorice respective.

Comportarea structurii de rezistenta de-a lungul timpului este in general acceptabila/satisfacatoare, avand in vedere vechimea materialelor, cat si faptul ca structura a

rezistat cu brio cutremurelor majore din 1940, 1977, 1990 ( in ciuda faptului ca nu a fost proiectata specific antiseismic). Un aspect interesant il constituie ratiunea distributiei maselor (greutatilor) pe fiecare nivel in parte. Astfel, demisolul este alcatuit din perete grosi de caramida (40cm), la care ulterior s-a adaugat si camasuirea cu strat de beton, planseul peste demisol realizat din boltisoare de caramida. Peretii de la parter si etaj sunt realizati din caramida mai subtire (14 sau 25cm, dupa caz), planseele peste parter si etaj realizate din lemn, acoperisul construit din lemn. La un calcul sumar, se observa clar ca distributia maselor este de tip piramidal : mai greu la baza, adica la demisol, si din ce in ce mai usor pe fiecare nivel superior. Acest respect pentru principiile naturale si gravitationale a condus la o durabilitate extinsa in timp a edificiului, cu mult peste perioada de viata proiectata a cladirii.

Cu toate acestea, cuantificand vechimea apreciabila a materialor folosite in structura cladirii, faptul ca nu a fost asigurata o intretinere corespunzatoare in ultima perioada (casa nu a fost locuita si a fost pusa in stare de conservare), precum si faptul ca actualmente structura nu corespunde normelor de proiectare moderne (europene), rezulta ca o necesitate imperativa actiunea de punere in siguranta a constructiei prin intermediul unei solutii de reparareconsolidare a acesteia.

La initiativa proprietarului cladirii, am initiat studii de cercetare amanuntita a situatiei actuale a structurii de rezistenta si a cladirii in ansamblul sau. Studiile preliminare aferente certificatului de urbanism indicau o solutie tipica de consolidare ce prevedea camasuirea peretilor de caramida cu un strat de mortar armat. In urma efectuarii studiului geotehnic, prelevarii de mostre de caramida, mortar si lemn si a efectuarii de probe de laborator asupra acestora, precum si a descoperii unor zone degradate iremediabil la nivelul elementelor din lemn aferente acoperisului si planseelor, am considerat ca necesara aprofundarea solutiei preliminare de consolidare, prin crearea unui model matematic complex. Modelul matematic a fost creat in format digital, prin intermediul unor programe de calcul structural cu specificitate pentru zona geografica a amplasamentului constructiei. In cadrul modelarii digitale, au fost luate in considerare mai multe variante si situatii predictibile de comportare a cladirii atat in starea actuala, cat si in starea post-consolidare. Dupa modelarea geometrica a elementelor cladirii, precum si a incarcarilor/actiunilor aferente acestora (incarcari gravitationale, incarcari din actiunea zapezii, incarcari din actiunea vantului, incarcari din actiunea seismica), au fost efectuate analize statice si dinamice asupra modelului cu scopul de a determina comportarea elementelor constructiei (rezistenta sau lipsa de rezistenta: deformarea, cedarea sau ruperea acestora).

Toate calculele au fost efectuate in conformitate cu prevederile standardelor si normelor romanesti si europene (SREN1990 SREN1998, EUROCODE, P100, CR0, CR1, CR.2.1, CR6, etc).

In urma efectuarii acestor calcule (simulari) amanuntite, au fost descoperite multiple puncte potentiale de cedare in cadrul structurii actuale (neconsolidate). Acest lucru este o confirmare stiintifica exacta a unei stari reale de fapt foarte usor de intuit. Pentru stabilirea solutiei finale de consolidare au fost create mai multe variante ale modelului de baza, cu scopul de a gasi solutia optima de consolidare, atat din punct de vedere al costurilor, cat si din punct de vedere tehnologic (viteza de lucru cea mai mare; tehnologia de lucru cea mai facila pentru situatia data; crearea, desfiintatea sau inlocuirea unor elemente astfel incat sa nu se schimbe sistemul structural al cladirii si sa nu fie afectat partiul de arhitectura in mod radical)

Solutia optima de consolidare nu reprezinta in mod obligatoriu varianta cea mai ieftina din punct de vedere al costurilor, ci reprezinta varianta cea mai echilibrata rezultata din analiza tuturor factorilor luati in considerare ( factori financiari, factori de timp de executie, factori tehnologici, factori climatici, factori locali: amplasament, vecinatati, acces, etc).

Deasemenea, trebuie sa precizam ca orice consolidare reprezinta o procedura maxim invaziva, avand gradul de complexitate cel mai mare posibil dintre toate lucrarile de constructii civile obisnuite, si depasind ca nivel orice alt tip de lucrari de reparatii si/sau de intretinere In cazul constructiei analizate, solutia aleasa a fost o dezvoltare fireasca a solutiei preliminare de consolidare, si anume: pe langa camasuirea peretilor de caramida ca un strat de beton armat lucru considerat necesar dar nu si suficient, s-a optat pentru introducerea unui schelet de rezistenta nou, format din cadre (stalpi+grinzi) care va fi solidarizat cu structura existenta prin intermediul unor armaturi de tip conectori. De asemenea, din cauza degradarii partiale iremediabile si din cauza neindeplinirii unor criterii structurale de baza, planseele din lemn au fost desfacute si inlocuite cu plansee moderne din beton armat... In cazul constructiei analizate, solutia aleasa a fost o dezvoltare fireasca a solutiei preliminare de consolidare, si anume: pe langa camasuirea peretilor de caramida ca un strat de beton armat lucru considerat necesar dar nu si suficient, s-a optat pentru introducerea unui schelet de rezistenta nou, format din cadre (stalpi+grinzi) care va fi solidarizat cu structura existenta prin intermediul unor armaturi de tip conectori. De asemenea, din cauza degradarii partiale iremediabile si din cauza neindeplinirii unor criterii structurale de baza, planseele din lemn au fost desfacute si inlocuite cu plansee moderne din beton armat...

Acesta solutie de consolidare aparent complicata, a fost aleasa din cauza unor particularitati ale cladirii si ale amplasamentului. Faptul ca actuala constructie ocupa circa 85% din suprafata terenului, face practic imposibila amenajarea unor spatii tehnice ale santierului precum rampe de depozitare, baraci, bancuri de lucru, etc. De asemenea, si zonele adiacente cladirii sunt total construite, nefiind disponibila nicio suprafata de teren pentru organizari de santier. Aceasta situatie constituie un impediment in aprovizionarea cu materialele necesare santierului, obligand constructorul sa aprovizioneze cantitati mici pe care este nevoit sa le aplice imediat in lucrare. Un alt impediment il constituie amplasarea terenului intr-o zona rezidentiala, la intersectia a doua strazi secundare (latime strada 1 = 5metri, latime strada 2=3m).... Asupra acestei lucrari vom reveni, este insa un exemplu despre cum poate fi transformata aproape integral o constructie si poate fi adaptata unui nou ciclu de existenta. Infinit mai solida, infinit mai sigura, avand o suprafata utila mare si totusi, pastrand aproape acelasi aspect exterior! Pe de alta parte, asa cum ar putea fi lesne de observat pentru un ochi avizat, structura a capatat rezerve suplimentare de rezistenta, care vor putea fi utilizate in cazul intentiei de a adauga noi etaje cladirii. Calculul de rezistenta a presupus posibilitatea de a mai adauga doua niveluri realizate cu structura de rezistenta metalica, usoara, si panouri de inchidere de tip sandwich OSB+polistiren+termosistem....